vineri, martie 29, 2024

Regimul Dragnea şi asaltul general al fesenismului

Politica regimului Dragnea este una naţional- socialistă. Pentru acest regim, ceea ce contează este exaltarea demagogică a complexelor de inferioritate naţională şi lichidarea elementelor care asigură independenţa individului în raport de stat. Iar această politică nu face decât să reînvie, după trei decenii, energiile fesenismului niciodată dispărut cu adevărat.

Căci spre a înţelege vitalitatea destructivă a acestui regim trebuie să ne întoarcem la rădăcinile contractului social pe care FSN îl încheie cu societatea moştenită din ceauşism. În schimbul obedienţei, cei ce se supun primesc un surogat de prosperitate. În schimbul complicităţii, cei ce colaborează primesc şansa de a urca treptele ierarhice ale carierei lor, protejaţi de partidul-stat.

Astăzi regimul Dragnea se sprijină pe aceeaşi înţelegere cu cei ce supun şi cu cei care îi sunt executanţi şi complici. Regimul Dragnea mobilizează, în imunda şi dezastruoasa sa politică economică, potenţialul de resentiment latent ce se revendică de la memorabilul “ noi nu ne vindem ţara!”. Regimul Dragnea şi portavocile sale mediatice se îndreaptă spre acea parte a societăţii care nu a încetat, în aceşti treizeci de ani, să trăiască în simbioză cu statul şi să deteste pluralismul, libertatea, meritocraţia. Naţional- socialismul de acum este varianta adaptată la era digitală a brutalităţii mineriadelor.

Regimul Dragnea este, aşadar, forma teribilă în care se manifestă continuitatea de mentalitate şi de reflexe instituţionale. Domesticirea atâtor actori ai statului român nu ar fi fost posibilă fără spijinul celor care văd în cooperarea cu un regim al arbitrariului ocazia de a prospera şi de a avansa.Liviu Dragnea şi cercul său sunt fotografia fidelă a societăţii pe care se sprijină. Produse ale ceauşismului, Liviu Dragnea şi colegii săi aplică reţeta ceauşistă a socialismului spoliator. Reţelele de patronaj ţin sub control o naţiune captivă.

Regimul Dragnea este imaginea sintezei ideologice în care regăsim vocile lui Funar, Vadim Tudor şi Iulian Vlad. Naţional- socialismul de azi este stalinismul naţional de ieri. Furia cu care este atacat “capitalul străin” este parte din acest genom fesenist. Miza este transformarea României, revenirea la izolare, la despotism, la arbitrar.

Pentru România, regimul Dragnea este oglinda pe care destinul o aşază în faţa ei, spre a observa chipul trecutului familiar. Modernizarea ratată este responsabilă pentru acest impas. Ezitările şi erorile de decenii au condus la starea de metastază pe care o resimţim, acum. De la justiţie la proprietate, temeliile ordinii occidentale în România sunt sub asediu. Punctul în care suntem este cel al capătului de drum. Alegerile noastre poartă semnul urgenţei, mai mult ca oricând.

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

  1. Exact este permanenta dispută intra-fesenistă care se exprima propagandistic drept(?) (falsa) alegere Iliescu vs Roman. Acum Ponta vs Dragnea. Încercări de liberalizare mai timide (pld) sau mai viguroase (da, usl inclusiv varianta actuală „aripă tânără”) n-aveau șanse de izbândă câtă vreme societatea nu dorește liberalizare. Spoliații înșiși nu c-ar fi de- acord cu spolierea dar se recunosc în această oglindă distorsionată de acumulare (Noi n-am fi făcut CHIAR așa; am fi redistribuit ÎN MOD REAL).

    • Am prieteni foarte liberali altfel care inca incearca sa exprime o falsa independenta ideologica si dau exclusiv vina pe elemente ca Dragnea, incercand astfel sa sustina utilitatea tolerarii PSD ca alternativa democratica necesara si ca punte de convergenta cu rudele indobitocite pe un vechi fundal comunistoid. Exista, banuiesc, un soi de complex de inferioritate sau de vinovatie, ce ii impinge sa-si reprime imaginea (clara altfel) a unei simple excrescente maligne crescuta dintr-o cangrena mult mai putreda si mai vicioasa, cangrena rezultata din mutatia genetica a fostului PCR, a ceea ce de-a lungul timpului, impostori vechi si noi au denumit sforaitor ca fiind FSN, PDSR sau PSD. Aceste containere goale de continut, utile numai pentru capacitarea celor mai ipocriti, mai lacomi si mai lasi dintre noi, scursurile societatiii.

  2. Asta e sfarsitul Romaniei.

    Romanii cinstiti nu voteaza, dar cei ticalosi voteaza. Si aici este radacina problemei: prostia poporului roman.

  3. Vox Populi, vox Dei.

    Decembrie 2016 – 30% prezenta la vot din care 45%+ vot direct PSD.

    Nu cred ca mai sunt multe de spus, cine vrea schimbare, sa stie ca prezenta la vot este primul pas. Al doilea pas este cu cine se voteaza. In 2016 umbra USL-ului a impiedicat multi votanti anti-PSD sa mearga la vot. Data viitoare sunt cel putin doua partide care merita increderea romanilor.

    Nu mai e nici o scuza in 2019 !

    Vrem schimbare? Mergem la vot si votam ce trebuie.

    • Să nu fie prea tarziu. Cum regimurilor totalitare nu le convin alegerile libere, dacă lucrurile se mențin pe traiectoria actuală, e puțin probabil să mai avem alegeri libere. Alegeri erau și înainte de 89. Erau alegerile unei minți bolnave. Așa că s-ar putea ca pauza să fi luat sfârșit, pe mâna noastră. Comunismul a venit impus. Cleptocratia ne-am ales-o noi. Ordinea din jur, este ordinea din mințile noastre.

      • Mi se pare ca ai dreptate, domnule Daniel ! E deja tarziu sa mai rastorni ceva ce a a persistat 3 decenii si nu i-ai gasit leacul . Ar trebui reluat totul de la zero, dar istoric nu se mai poate.Conditile interne si EXTERNE sunt deja total schimbate. Nu cred nici in teza … sfarsitului Romaniei,precum nu cred nici in aceea a pierderii sansei de modernizare pentru nenorocita asta de ȚARĂ. CRED IN PUTEREA ALEGERILOR DEMOCRATICE, cu toate ca la ultimele alegeri,propagandu-se ”lehamitea de alegeri ”,care nu rezolva nimic ,s-a ajuns la situatia de acum. A aparut ca uleiul la suprafată apei unica idee salvatoare :PARTICIPAREA CONSTIENTA SI RESPONSABILĂ LA ALEGERI.

    • Pentru socoteli realiste:
      In 2016, cati cetateni cu drept de vot lipseau din tara? 4 … 4,5 milioane? Unii zic ca mai multi.
      Cati dintre cei plecati, care in majoritate sunt suparati pe PSD, au votat? Cu cea mai mare mobilizare posibila, vreo 500 de mii, stand la coada in frig si zloata la prezidentiale. In general, mult mai putini
      Intre timp li s-au mai adugat cel putin jumatate de milion plecati din tara. Unii zic ca mai multi. Mai ieri scria cineva pe un site ca ar fi in total vreo 7 milioane plecati (?).
      Ca or fi 5 ca or fi 7 aceste milioane lipsesc in mod obiectiv de la vot.

      Privit asa, nu mai pare atata de mare proportia absenteistilor indiferenti.
      Ramane pentru urne, o majoritate relativa solida, credincioasa democratiei sociale sub lozinca „Statul sa ne dea!!”. Aa mai fi una si destul de consistenta cu lozinca: „Sa luam cat mai e, ca daca nu luam noi iau altii!!”
      Ei vor fi intotdeauna o majoritate pentru ca au in minte un obiectiv simplu, chiar si daca nu vor fi mai mult de 30% (in cazul unei mobilizari exemplare, cum PSD poate face, cu oarece efort) dar de-ajuns ca sa construiasca o majoritate confortabila in Parlament, dupa care … inca patru ani „pentru ca putem” .
      Ceilalti sunt dispersati si confuzi, derutati de o opozitie care nu se poate pune de acord asupra unor obiective comune simple, primare. Fiecare partid sustine prioritatea ideii sale (daca are vreuna) sau a liderului sau si rupe din aceasta parte si asa fragmentata, mici fasii – fiecare inutilzabila…

      O tara parasita de milioane de cetateni (in sensul atat civic de participanti la procesul politic dar si de cetateni activi ca forta de munca) nu poate gasi calea democratiei si nici nu se mai poate construi, material. Practic, nu exista sustinere pentru niciuna dintre cele doua laturi.
      Din pacate, evolutia este tot in aceasta directie, deci nu putem avea asteptari de rasturnare a situatiei, decat atunci cand se va ajunge la funduul sacului iar partidul tatuc va ajunge partidul zbir, pentru ca nu va mai putea sa „dea” .
      Atunci cand partidul unic va fi nevoit sa raspunda numai cu violenta, neavand alte argumente in sacul cu cadouri. 10 August a fost o mica demonstratie – un exercitiu de „imagine” ca sa vedem cum ar fi „modus operandi”.
      De atunci ne tot ameninta ca se poate si mult mai rau, ne tot dau exemple de cum se procedeaza in alte parti.
      Vom mai avea si dupa 30 iunie, probabil, niste revelatii, cand nu va mai fi nevoie sa joace comedia tolerantei si consensului de forma. Daca mai rezistam pana atunci.

  4. Asa e, dar oameni gata sa se plieze vointei sefilor pentru a avansa se vor gasi oriunde si oricind. Ce n-avem noi e o parte matura de societate care sa poata sa le dea o replica astora. Demonstratiile hipsteresti, cu copii pe umeri si luminite de telefon nu-i afecteaza pe golani si nici nu dureaza (de fapt ele folosesc doar celor care le practica, pentru cresterea respectului de sine). Impotriva partidului nazist pcr nu poate lucra decit o prabusire economica sau o riposta cu adevarat dura (in realitate vitejii Dragnetelui sint niste gaini plouate, dar mereu cu cotcodac-ul la ele).

    • daca pana si corporatiile se bucura la un ajutor de stat acordat de PM…
      greata ma cuprinde!

      cei mici sunt prea fragili – imediat li se frang aripile.
      cei mari se fac pres in fata celor din actuala putere pentru cateva graunte in plus.

      uite asa a ajuns ieconomia in Ro – mare rusine!

  5. Toata lumea se plange. Da mai incetati odata si sa ne apucam de treaba.

    Vad numai articole sau comentarii de juristi, filologi, filozofii. O tara si o economie se construieste cu ingineri si economisti.

    Ar trebui sa scrieti doar daca aveti idei constructive care pot fi aplicate si apoi sa luptati sa fie aplicate. De pareri si analize suntem satui.

    Valabil si pentru mine, deci:

    1. Informatizarea si automatizarea completa a tot ce inseamna administratie in Romania: invatamant, sanatate, administratie , agentii. Intr-un an de zile e gata.
    Acesta e primul pas catre curatenia tarii. Platformele software vor fi administrate de catre universitatiile de specialitate.

    2. Infintarea organizatilor profesionale. Nu poti sa fi vanzator daca nu ai facut scoala, la fel zidar, medic softist, chirurg. Rolul lor e de a creste calitatea precum si de a se curata de uscaturi. 6 luni

    3. Protejarea muncii. Mecanisme de echilibrare vor lua locul micului furt din buzunare(pensii speciale,pensie la 55 de ani, scutiri de impozite, certificate false). 1 luna

    Hai ca stam degeba.

  6. Insuficient spus, domnule Stanomir!
    Insuficient!
    Avem de a face cu o bandă de hoți!
    Ei vor ”ascuțirea luptei de clasă” până la o ”justă” împărțire a populației în hoți și cerșetori!
    Au scos PSD-ul dintre asociațiile politice!
    Acum pot fi judecați pentru asociere în vederea comiterii de infracțiuni!
    S-au ”copt” condițiile pentru ca această formațiune să fie scoasă în afara legii!

  7. „Regimul Dragnea este imaginea sintezei ideologice…”

    Domnule profesor Ioan Stanomir, dacă nu identificăm corect cauzele situației dezastruoase în care a fost adusă România, nu doar că nu vom afla soluția ieșirii din ea, dar încurajăm pe cei care-i doresc adâncirea.

    Regimul Dragnea este expresia unei guvernări tipic cleptocrate. El nu are altă ideologie decât drenarea unei părți consistente din resursele publice, în mod constant și fraudulos, în proprietatea privată a oligarhilor și a apropiaților acestora.

    În regimurile de tip cleptocrat politicienii sunt simple marionete ale oligarhilor, care se feresc să apară public și să dețină funcții executive. Dl Dragnea reprezintă una din rarele excepții, fiind un politician care prin acumularea de resurse în timp a trecut în rândul oligarhilor. Astfel și-a asumat riscurile unor sancțiuni penale, cum s-a întâmplat și altora care au încercat același lucru înaintea domniei-sale (Năstase, Mazăre, Udrea șamd.), dar a fost în acest fel determinat să-și asume și lupta împotriva justiției (ceea ce-și doreau foarte tare oligarhii, și probabil motivul pentru care i s-a permis să devină unul dintre ei).

    Regimul Dragnea este doar o parte din arhitectura unui stat capturat de către o grupare infracțională de tip mafiot, începând cu FSN-ul anilor 1990. Discursul național-socialist este doar conjunctural (a se vedea spre exemplu intenția de a-l introduce în Executiv pe dl E Laufer, care a clamat – fără îndoială, la îndemnul și inițiativa Partidului – originea sa etnică). Aversiunea față de „multinaționale” se manifestă doar atât timp cât acestea nu respectă structura clientelară și nu contribuie cu resurse (dosarul Microsoft este un exemplu de excelentă colaborare cu „multinaționalele”).

    Problema într-o astfel de relație comercială coruptă este că în interiorul UE „multinaționalele” sunt la rândul lor sancționate pentru afaceri de felul acesta și le evită atunci când au expunere foarte mare, prin urmare au primit acum de la regimul clientelar Dragnea un avertisment: se conformează, ori sunt pedepsite. Pentru că orice guvernare cleptocrată are nevoie de resurse în mod constant, așa cum am arătat mai înainte.

    • Radacina raului este in obsesia partidului non-ideologic.

      Stanga se descurca usor fara a se lega de ideologia sa in mod vizibil, pentru ca este suficient sa „dea”,

      In acest vid ideologic stanga infloreste si derapeaza incet-incet spre socialism de tip nou (Chavez) si national socialism (Orban).

      In acest vid ideologic, politica „satisfacerii” practicata de extrema stanga (adica de PSD, ce sa ne mai ferim) are 2 efecte:
      a) aduce la vot pe cei satisfacuti
      b) induce replicarea politicii „satisfacerii” in celelalte partide, transgormandu-le in replicile mai putin eficiente, de unde si tabloul de „totul e stanga” – cat se poate de real; si de unde si impresia – iarasi reala – ca toate partidele sunt la fel.

      Dar tensiunea sociala se acumuleaza, pentru ca oamenii au in mod obiectiv valori, daca nu si le regasesc in oferta politica, actioneaza violent (vestele galbene) sau abandoneaza (mifratia din ROmania).

      //////////////////

      Asta e toata povestea, asta e radacina raului in Romania: refuzul politicii pe baze ideologice. Orbirea e masiva, pur si simplu majoritatea politicienilor au santuri pe creier, spun mereu si mereu acelasi si acelasi lucru care nu ajunge niciodata la electorat,

      Aspectul e unul de lupta intre triburi.

      Decenii intregi politicenii au mers pe ideea „ba tu ma!”, si rezultatul se vede. Si continua, exasperant cu acelasi discurs steril.

      Noua marota este Dragnea. Presupuannd ca maine toata clica intra la puscarie si victorios pe usa palatului Victoria intra Dan Barna cu steagul fluturand, ce credeti ca se va inampla? Crede cineva la modul sincer si serios ca bunavointa e suficienta pentru a conduce o tara? Crede cineva la modul serios ca poti sa te stai langa butoriul cu miere si sa nu te lingi pe degete?

      Aveam mari asteptari de la Dan Barna, dupa declratia sa initiala de plasare pe centru-dreapta. Ca si dupa estomparea aripii progresiste (comunste de fapt, ce sa o mai intoarcem) din USR.

      Dar si ei, ca si Ciolos, merg pe aceleasi idei perdante pe care a mers si URR (caz pe care ar fi inficata sa il studieze), cu tot felul de bazaconii.

      In acest moment PSD nu are o opozitie reala, nu pentru ca ar fi luptat pentru asa ceva, ci pentru ca dreapta romaneasca este pur si simplu pierduta in academisme ieftine si declaratii belicoase.

      Stiu si teroria „sa ii dam jos pe astia” asta e prioritatea. „Pe urma mai vedem”. Dupa mine, este o idee complet perdanta. Oamenii vor sa voteze, nu sa te admire cum iti palmuiesti (la figurat) adversarii.

      De cateva ori am incercat sa pun pe masa in comentariile mele nucleul unei viziuni de dreapta. REzultatul? Fie ignorare, fie plasarea in tabara „neoliberalilor talibani”. Altii au spus „nu aici”. DE fapt, oriunde te duci. tot „nu aici” e raspunsul. Oamenilor le plage sa se planga unii altora, nu vor sa schimbe in realitate nimic. Nu le pasa, asta e realitatea. Toti o duc bine. Cand se enerveaza, il mai injura pe Dragnea si se aplauda intre ei.

      • Fără să-mi doresc o polemică, îmi permit să observ că cei aflați în „democrații așezate” găsesc interesante unele probleme legate doctrine politice pe care sunt tentați să le rezolve. (Mă rog, la unii pare să existe o obsesie [anti]marxistă.) Adică, au „distilat” chestiunile politice într-atât încât au ajuns să fie atenți la detalii ideologice specifice democrațiilor foarte avansate.

        Ca să ofer un exemplu, pentru un somalez (este foarte adevărat și pentru românul obișnuit) diferența dintre guvernarea democrată și cea republicană în State este insesizabilă. Dacă privim lucrurile în ansamblu, de fapt chiar așa este, schimbarea majorității în Camera Reprezentanților nu produce modificări majore în politica americană. În schimb, modificarea majorității parlamentare în România, spre exemplu, îi poate schimba în mod esențial evoluția. Pentru somalez poate însemna existența unui stat somalez, sau ba. Or, a transpune „problematica” din politica americană în România este un demers nepotrivit și conduce la erori de evaluare a problemelor românești.

        România a încercat guvernări cu formațiuni politice aparent de dreapta, ori de stânga. S-a dovedit că practic, indiferent de numele lor sau de programele politice publicate, au avut comportamente imprevizibile, contextuale, contradictorii. Singurul lor obiectiv a fost să servească cleptocrația, formată din membrii din rândul al doilea ai Securității și PCR care au capturat statul începând cu 1990, în schimbul unei părți din resursele furate pentru ei din averea publică. Prin urmare, pentru România este esențială instaurarea statului de drept și asigurarea independenței Justiției, care țin de EXISTENȚA statului, subtilitățile doctrinelor politice fiind în acest moment de importanță secundară.

        Este important/urgent ca cetățenii să-și recapete statul. România de astăzi NU mai îndeplinește Criteriile de la Copenhaga. Și este mai puțin important dacă în acest demers la guvernare va fi un partid DEMOCRAT de stânga ori de dreapta. Am folosit majusculele pentru cuvântul „democrat” pentru că este obositoare referirea continuă la formațiunile de stânga în termeni de „comunism”. (Vă rog să mă credeți, este plictisitor să tot citești infantilisme precum „comuniștii Merkel, Clinton, Macron, Juncker șamd.)

        Așadar, nu-s de stânga ori de dreapta, nici nu contează, cei care se angajează să reformeze statul în vederea înlăturării guvernării cleptocrate pot fi fără nicio orientare doctrinară. Poate fi o uniune națională. În politicile publice necesar a fi aplicate în democrațiile emergente sintagma „să dea” are cu totul alte dimensiuni decât în SUA. Cu mult mai importante decât cele din UK în vremea d-nei Thatcher, spre exemplu. România este un stat mafiot în care spre deosebire de Italia, mafioții își fac singuri legile pentru a nu fi condamnați vreodată și au la dispoziție serviciile de informații ale statului, poliția, jandarmeria, acum și Justiția…

        Dragnea este o marionetă a lor, la fel ca Ponta, Geoană, Năstase, Băsescu, ori Constantinescu cel învins de Sistem șamd., care au fost de dreapta sau de stânga, și va fi înlocuit la un moment dat la fel ca ei. Ceea ce trebuie urgent schimbat este Sistemul, nu atât dl Dragnea și PSD. Într-un stat democratic ei nu ar putea exista în această formă. În condițiile actuale, vor fi înlocuiți curând de alții asemenea lor.

        Guvernarea cleptocrată românească este într-atât de lipsită de eficiență, încât pune în pericol siguranța națională, a mea și a copiilor mei, carevasăzică. Și m-am săturat să-mi fie furat zi de zi din puținul pe care îl am, în cea mai săracă tară, cu cea mai ineficientă economie din Uniunea Europeană (după cum am mai arătat, nu Bulgaria, ci România este statul UE cu cei mai săraci cetățeni).

  8. Domnii Dragnea, Valcov, Teodorovici ai altii, cu nume mai mult sau mai putin de sonoritate slavona (dar romani verzi, fara indoiala), fac tot ce pot pentru a indeparta Romania de Occident si pentru a o impinge in poala „tatucului” de la Rasarit. In „buna” traditie fesenista, deci, inca de la Ilici-Iliescu citire…
    In esenta, onor-conducatorii actuali ai Romaniei se folosesc de banii generati de economia privata, in razboiul lor cu economia privata, partidul de guvernamant fiind sprijint si votat de angajati la stat, pensionari si asistati social.
    Ma intreb, oare ce s-ar intampla daca 20% sau 30% sau 40% dintre angajatorii privati si-ar trimite angajatii in somaj, de la 1 ianuarie? S-ar descurca guvernul cu ceea ce „produc” angajatii la stat, asistatii social si pensionarii?

  9. buna ziua,
    apreciez si va citesc regulat; daca imi permiteti, eu cred ca trebuie insistat pe METODELE clicii/mafiei dragnea (care de fapt arată adevarata gandire a acestor personaje si-nis-tre , care -chiar daca sunt astfel sfatuite de flacai certati cu legea prin alte țări – aproba sfaturile primite) : a) asociere NUMAI cu oameni slugarnici si/sau santajabili (= incompetenti tupeisti/obraznici care isi doresc parvenirea – c dan, nicolicea, serban nicolae, veorica – sau fosti penali cu condamnari simple, ce pot fi „uitate” in cv sau folosite pt santajare – ex: oprisan, valcov, ); b) pasi mici (dupa protestele din ian. 2017, lupta cu justitia s-a schimbat si se face pe model udmr – ”cu pasi mici” de genul : elimina oamenii incomozi, dezincrimineaza abuzurile, reduce varsta de pensionare a magistratilor, schimba completele, lanseaza fumigene gen multinationale, soros, bancile, etc); c) pe intuneric si fara galagie (sub varii motive sunt eliberati incet-incet tal-.-.hari de teapa lui, gen sova, nitu, bica si se pregatesc barosanii -mazariche, nicușor, ghitușcă…poate si nuți ! noi facem cozonaci si punem globuri, ei se albesc pe vecie si ne duc in SARACIE !!
    si ar mai trebui ceva: sfatuiți-ne cum sa luptam cu acesti p-e-n-a-l-i, ca de scris si de citit ne-am cam indestulat…

  10. Cred ca numele corect al regimului Dragniot este national-socialism-securismul. Iar acest securism (usor slabit – de cine?) acum 4-5 ani, revine in forta. L-am vazut existind in toata splendoarea sa, acum vreo patru ani, in cadrul DNA!

  11. Clica de mafioti de la guvernare, acel GIO, nu va putea fi influentata cind seful statului e dovedit ca nu a respectat Constitutia. Ultima decizie CCR referitoare la refuzul de a semna revocarea a doi ministri. Si, chiar dupa decizia CCR, ne anunta ca va semna dupa Craciun sau dupa Revelion.
    Nu ceri hotului sa respecte legea, iar tu s-o incalci.

  12. Si inca o bucurie, venita ca raspuns pentru cei ce au protestat aparind Justitia:
    „Dragnea scapă de un dosar. Tribunalul Teleorman a respins cererea DNA de redeschidere a cazului Teldrum.”
    Dosare intocmite pe genunchi, in Livada cu Portocala.

  13. Este asaltul stalinismului primordial, Stalin fiiind un borfas marunt si el pana la urma, transformat incet-incet in despot, criminal in masa, dar si erou. Acest stalinism traieste latent intr-o parte a populatiei, cea i-a legitimat prin vot pe rand pe, Iliescu, Dragnea samd.

    Timpul stalinismului, ca si timpul acestor indivizi a cam trecut, multi fiind la mana statului. Dupa cum spunea cineva, pe oamenii astia nu ii deranjeaza ca politicienii fura, ii incalzeste mai mult ca celor bogati li se iau banii. Este o psihoza genralizata din care intr-adevar nu vom iesi prea curand. Dar vom iesi. Sifonati sau nu, loviti sau nu, aici sau peste granita, pentru unii Cutia Pandorei este deschisa. Chiar daca vom pierde acest pamant, la fel cum am pierdut pe rand Tezaurul, Basarabia, samd., adevaratii romani vor duce natia asta mai departe. Evident nu ma gandest la asistatii social, unii cu nume pompoase gen profesori sau directori pe la cine stie ce minister, astia nu vor lasa nimic dupa ei…

  14. Avem de-a face cu „socialism nou”, asemanator celui promovat de Hugo Chavez. Cu trasaturi ale national-socialismului.

    Era inevitabil sa apara intr-o tara cu populatie needucata. Pentru ca nivelul de cunostinte al romanilor, in majoritatea lor, este la fel de scazut ca al saracilor analfabetil din Venezuela lui Chavez.

    De multe ori ma minunez de halul de lipsa crasa de cunostinte a unor cetateni romani bine plasati sau chiar foarte bine vazuti. Prostiile debitate de acestia ma lasa literalmente cu gura cascata.Vorbesc despre persoane cu mari pretentii de intelectuali.

    Situatia unor tari precum Venezuela, Chile inainte de Pinochet, Brazilia lui da Silva – sa numesc doar cateva- ne arata ce democratia nu conduce la dezvoltare pe fondul unei populatii analfabete. Ci dimpotriva.

    Din pacate, nu se poate relua dezvoltarea prin intarirea educatiei, pentru ca o educatie puternica intr-o economie primitiva deschisa, generaeaza doar creiere pentru export.

    /////

    Ceea ce ma ingrozeste realmente este ca iesirea din acest cerc vicios in care democratia functioneaza ca un motor al distrugerii, pare sa fie numai in saracirea absoluta a populatiei.

    Saracire – pana la punctul in care chiar poporul permite sau chiar impune o conducere dictatoriala (fatisa sau blanda-mai rar) ce isi propune trecerea spre statul liberal.

    Daca si aceasta iesire prin dictatura este blocata, ramane doar posibilitatea logica a cronicizarii unui nivel de trai scazut, cu prezenta concomitenta a unor profitori ce se imbogatesc din aceasta exploatarea saraciei.

    • da saracia vine la pachet cu lipsa unei justitii puternice.

      daca justitia ar exista si ar functiona atunci derapajele inregistrate in societate ar putea sa fie penalizate si acele persoane scoase din joc, dar, mai mult, omul de rand ar vedea ca unde este lege nu este tocmeala! de abia atunci ar putea omul derand sa se indrepte catre educatie si cinste, corectitudine, morala – altfel se poate si fara si rog nu ne mai deranjati – (asta este mesajul PSD+ALDE)

      Nu a existat, dupa parerea mea, un gropar mai puternic si mai bine organizat decat acest Toader Tudorel – el este cel care a desconsiderat CSM – nu a mentionat o clipita in cererea pe care a depusa la CCR in cazul Kovesi – si a fost sustinut de o parte din gasca sa. Tot el este cel care ar fi trebuit sa fie primul care sa se opuna supunerii magistratilor in fata unui ministru al justitiei – dar omul este beat de putere si isi doreste sa controleze tot si toate…
      Acum a pornit un atac direct impotriva judecatorilor dintr-o anume zona – este ceva nepermis si ar trebui sa fie grabnic sanctionat.

      cine ar trebui sa il sanctioneze sau sa il atentioneze???
      Cred ca Presedintele care este garantul statului, dar…

      Poate gresesc.

      • Chiar daca ar fi respectata legea 100% si nu ar exista coruptie deloc, traiectoria Romaniei tot de prabusire ar fi.

        Din motivul simplu ca legialatia Romaniei este indreptata impotriva concurentei si a pietei libere.

        Daca am pune Guvern din cei 12 Apostoli si o Cometa i-ar face pe toti romanii harnici si cumpatati, tot ne-am prabusi. Pentru ca fara libertate individuala nu exista dorinta de antrepriza, fara antrepriza individuala nu exista concurenta si fara concurenta nu exista progres.

        Cu Tudorel sau fara Tudorel. ;-)

    • Sunt mai mulți infractori cei care conduc statul, România este un stat captiv, iar înstalarea sistemului mafiot-clientelar la guvernare s-a petrecut prin preluarea puterii în anul 1989 de către membrii din rândul al doilea ai Securității și ai Partidului Comunist. Cei doi infractori la care vă referiți sunt doar marionete transpartinice ale cleptocrației, așa cum înaintea lor au fost V Ponta, M Geoană, A Năstase, I Iliescu, ori cel învins de Sistem, E Constantinescu.

      Ei bine, pentru ca felul în care „merge statul” să se schimbe, ar trebui în mod neapărat destructurat Sistemul. Și eu unul (sper să mă înșel) nu văd semne că s-ar putea întâmpla curând…

  15. Dupa cum vad eu lucrurile „regimul Dragnea” e ultima zvircolire a trecutului in fata modernizarii Romaniei, o incercare disperata a partii conservatoare a societatii romane de a impiedica evolutia tarii, de a o intoarce la mocirla in care se simt ei bine, pe care o inteleg si in care nu se simt pierduti. Va reusi sau nu incercarea asta a lor, depinde de cifre si combativitatea celorlalti.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ioan Stanomir
Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro