Home » Reactie rapida »Societate/Life » Citesti:

#Rezistența. Sau cum a reinventat România speranța socială

Radu Vancu februarie 18, 2017 Reactie rapida, Societate/Life
29 comentarii 4,092 Vizualizari

Căutând în jurnal, constat că am ieșit pentru prima dată la proteste pe 20 ianuarie. S-a împlinit, care va să zică, o lună întreagă de când România a intrat sub zodia #rezist. Și, chiar dacă unora dintre prietenii mei demoralizați li se pare că luna aceasta de proteste în ger nu a schimbat mare lucru, eu găsesc că – dimpotrivă – ceva cu totul decisiv s-a schimbat în România.

O spun din capul locului: ceea ce au adus cu ele marșurile prin frig e ceea ce filozoful american Richard Rorty numește „speranță socială”. Care e asociată, ne spune Rorty, cu o „creștere a capacității imaginative”, cu o sporire a „abilității de a face micile lucruri particulare care ne separă să ne apară ca neimportante”, cu încercarea „de a minimaliza unul câte unul toate diferențele” care înainte ni se păreau radicale. Scopul filozofiei, ne spune Rorty, nu e cunoașterea – ci realizarea acestei „speranțe sociale”, care e însuși sensul „progresului moral” al societății. Dacă unora dintre noi li se pare că toate lucrurile de mai sus sunt prea idealiste, prea think pink – ei bine, merită să le reamintim că Rorty e vârful de lance al filozofiei pragmatice, pentru care eficiența cu care un discurs se îndreaptă spre scopul lui e singurul criteriu de valoare major. „Speranța socială” și „forța imaginativă”, arată Rorty în Philosophy and Social Hope (de unde am luat micile pasaje de mai sus), nu sunt frazeologie goală, ci vectori concreți, recognoscibili în schimbările produse în lumea din jur – și enumeră exemple într-adevăr foarte concrete, pe care nu e locul să le reproduc aici.

Însă avem, sub ochii noștri, un astfel de exemplu: luna de #Rezistență a fost într-adevăr o explozie de imaginație & de creativitate cum România n-a mai cunoscut de aproape trei decenii încoace; în stradă, „micile lucruri particulare care ne separă” au devenit într-adevăr neimportante: votanți de stânga, de centru și de dreapta au strigat & au cântat pentru justiție alături de oameni care renunțaseră să-și mai exercite dreptul la vot; una câte una, toate diferențele care păreau insurmontabile între votanți USR sau votanți PNL sau chiar votanți PSD au căzut, segregația pe grupe de vârstă sau pe clase sociale a devenit inexistentă, tot ce era mică prejudecată s-a topit ca fulgul de nea în apropierea flăcării speranței sociale, abia renăscută. „Dragii noștri hoți, / Ne-ați unit pe toți!”, am strigat pe străzile Sibiului, alături de prieteni și de necunoscuți, deopotrivă; „Ați reușit, / Ne-ați unit!”, s-a strigat, mai sintetic, la București. Sunt două sloganuri perfecte pentru această „speranță socială” despre care vorbeam mai sus.

Iar ce e cu atât mai spectaculos e că această speranță socială, atât de rară, după Rorty, a apărut într-o țară în care aproape orice speranță era abandonată. Speranță pentru disperați: așa poate fi rezumată luna care a trecut. E ceea ce am simțit mai întâi noi, pe pielea noastră – receptorii speranței ni se activaseră brusc, percepeau o luminozitate nouă în lumea din jur, cu sursă neprecizată, difuză, dar obiectiv prezentă, foarte asemănătoare cu felul în care percep lumina prin piele anumite animalicule lipsite de ochi. Și au constatat-o apoi europenii și americanii, pentru care România a devenit – au spus-o în editoriale din cele mai serioase ziare de pe planetă – exemplu & sursă de speranță. Cei disperați au devenit sursă de speranță a întregii lumi. E o fabulă majoră, ale cărei cuvinte au fost corpurile noastre, unul câte unul & toate laolaltă, mărșăluind prin gerul României disperate & dătătoare de speranță.

Există două feluri de a rezista: unul disperat, atunci când știi că nu mai e nimic de făcut, însă o furie rece și cu obiect bine precizat te catalizează să reacționezi; și unul catalizat de speranță, atunci când știi că rezistența ta poate obține în cele din urmă ceea ce pretinde. Există, mai sintetic spus, o rezistență atunci când nu mai e nimic de făcut; și o rezistență atunci când totul e de făcut. Noi le-am cunoscut pe amândouă: în noaptea de 31 ianuarie, după emiterea OUG 13, când totul părea pierdut, am mărșăluit pe străzi cu trupurile & sufletele inflamate de prima rezistență; apoi, în zilele următoare, când am înțeles că ne putem recuceri țara & care sunt pașii necesari pentru asta, poemul colectiv al #Rezistenței noastre a ilustrat fără rest al doilea tip.

Ne aflăm acum, în continuare, în al doilea tip de rezistență – pe care aș numi-o chiar a speranței sociale. Am obținut victorii importante, dar nu trebuie să încetăm să punem presiune. Nu cred nici o secundă că cineva e cu adevărat speriat de micile intimidări recente – oamenii continuă să vină cu copii la proteste, oamenii vor continua să proiecteze imagini pe clădiri, oamenii vor continua să ridice drone, oamenii vor continua să construiască împreună speranța socială. E adevărat că nu mai suntem cu sutele de mii în piețele României. Nici nu e nevoie să fim; cum s-a spus deja, e suficient ca în timpul săptămânii să ne manifestăm #rezistența prin mici acțiuni simbolice, prin banderole albe cu #rezist purtate pe braț ș.a.m.d. Iar o dată sau de două ori pe săptămână, sâmbăta și duminica, e într-adevăr nevoie să ieșim în număr mare în piețele României, pentru a arăta că suntem în continuare vigilenți, că încercăm să ne construim speranța socială – și că nu-i lăsăm să ne-o ia înapoi.

Cum azi e sâmbătă, ne vedem în piață. Pentru a arăta că cele trei decenii n-au trecut degeaba peste noi; că au catalizat o #Rezistență, care e activă; că am învățat între timp, cum spune Rorty, „noi moduri în care să fim umani”; că suntem, toți la un loc, mici pixeli din imaginea splendidă a speranței sociale (cred că Rorty, dacă ar mai fi trăit, și-ar fi ilustrat bucuros cărțile despre speranța socială cu cele două imagini iconice ale #Rezistenței noastre, cea cu luminile & cea cu tricolorul); și că nu-i lăsăm să ne ia această umanitate & această speranță.

#Rezistăm. Și o facem splendid. Ne vedem în piață.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , ,



Currently there are "29 comments" on this Article:

  1. Paganel spune:

    #Rezistăm! Și la Iași!

  2. Io. spune:

    Numitorul comun al celor puternici si drepti este rezistenta. Primul exemplu ce imi vine in minte este al Angliei in Battle of Britain. Fara sa cautam ‘jdemii’ de asemanari si deosebiri de forma intre cele doua situatii, abstractizarea acelui segment de istorie ne duce numai si numai catre: #rezistam.
    Istoria a consemnat vorbele lui Churchill: Never give up [...] never surrender!
    Nici nu avem alta solutie, deoarece nici ei, hotii, coruptii si toti cei care ne-au furat de 45+25 de ani nu au, la randul lor alta solutie. Numai unii pot sa castige si trebuie sa facem totul astfel incat aceia sa fim noi.
    Nu rezistam, nu meritam!

  3. Josef Svejk spune:

    Frumos textul, dar din pacate e destul de departe de realitate. Miscarea de-a dreptul miraculoasa s-a ispravit cu mult inainte de a-si atinge obiectivul. Oamenii au obtinut o victorie de etapa, dar cleptocratia PSD-ista a castigat pe termen lung si mai ales a invatat cum sa trateze genul asta de miscari in viitor.

    Ordonanta 13 a fost anulata. OK. PSD-ii o vor ridica din morti pe bucati. Timpul e de partea lor. Cei se sunt judecati acum, inclusiv Dragnea, au timp berechet sa astepte. Procesele pe rol se pot lungi ani buni de acum inainte. Sigur ca ar fi fost fain sa scape de ele peste noapte printr-o singura lovitura, dar pana la urma “hasta la vista” :P In timpul asta veti vedea ca TOATE prevederile defunctei ordonante si altele chiar mai odioase vor trece voios si discret prin parlament. In mai putin de doi ani expira mandatul d-nei Kovesi la sefia DNA. Acest mandat nu mai poate reinoit. PSD nu va numi cine stie ce starpitura agresiva cum a fost Ciordache la Justitie (asta e alta lectie valoroasa invatata cu ocazia protestelor), ci vor numi un incompetent binevoitor pe care unde-l pui acolo sta. A se vedea exemplul stralucit al lui Horodniceanu de la DIICOT, adus cu mari sacrificii de la Iasi :P de guvernul Ponta. Care Horodnicean sta cuminte pe scaunul lui si nu supara pe nimeni, cu exceptia catorva gainari marunti. Justitia independenta, atata cata e va fi sugrumata metodic si cu rabdare precum pitonul isi sugruma prada.

    Apoi la alegerile la termen din 2020 PSD-ul va castiga o noua victorie stralucita pe fondul unei participari la vot de vreo 30% :P generata de un acut sentiment al inutilitatii si depresiei.

    Protestatarii romani au dovedit ca sunt asemeni ghepardului. Sunt fulgeratori, dar le lipseste rezistenta si capacitatea de concentrare. Asta e unul din motivele pentru care gheparzii sunt pe cale de dispariie…

    Dupa cum spuneam la inceputul postarii, miscarea s-a ispravit cu mult inainte de a-si fi atins obiectivul final – ce trebuia sa fie fortarea demisiei guvernului Carpeanu si apoi a alegerilor anticipate. Asa cum s-a rispit momentul Colectiv din toamna 2015 s-a risipit si aceasta ocazie unica de a trage apa definitiv dupa cleptocratia PSD-ista… Sper sa gresesc, dar asa cum am anticipat in 2015 ca eliminarea guvernului lui dottore va ajuta PSD-ul sa obtina o victorie epica in 2016, tare ma tem ca si acum voi avea dreptate… Noapte buna Romania… Vae victis!

    • radu spune:

      Pai mai dati foc pe ici pe colo si o rezolvati!

    • ion adrian spune:

      Nu se putea demite guvernul decat in mod violent si nu era cazul. Daca va fi neaparat nevoie din pacate va veni si vremea violentei dar cred ca bataia totala de joc de acesti borfasi .Pe fata si fara jena ii va termina. In tramvai in autobuze cei care mai circula astfel trebuie sa-si puna mintea la contributie si sa-i faca de ras, zi de zi

      • Josef Svejk spune:

        Nu trebuia violența, ci doar insistența. Probabil că încă o săptămînă sau două de manifestații cu peste 200000 în toată țara ar fi dus la demiterea Cârpeanului. România PSD-istă depinde enorm de finanțări externe. Fără ele Drgnea & Co nu mai pot plăti pomeni milogimii e care depinde puterea lor în câteva luni. Presiunea străzii ar fi putut duce la demierea guvernului și apoi la anticipate. În schimb s-a ajuns la faza ridicolă în care ies câteva sute de mofluji în stradă spre vesliea fără margini a PSD-imii care a înțeles că a învins și mai ales a învățat cum să se descurce în alte situații similare…

        Acum după epica înecare tigănească la mal urmează faza cu „Imperiul contraatacă”. Zevzecii ce nu s-au dus la vot în Decembrie și care după ce s-au enervat în Ianuarie nu au avut destul de mult sânge în instalație să meargă până la capăt, vor fi striviți ca gândacii de monstruozitatea lui Dragnea. Vai de pieile celor ce nu au nici o perspectivaă să o întindă din România. Vremurile lui Năstase vor fi o amintire roz. În rest rămâne cum am stabilit: Vae victis!

        • ion adrian spune:

          Nu cred, atata timp cat liderul de facto desi temporar, conjunctural, al miscarii #rezist a spus ca alegeri anticipate sunt prea mult( ca sa nu spuna ca ar fi o prostie, prin care nu s-ar obtine cine stie ce si nici politic nu ar fi, ca acum cu acest buget sa preia opozitia conducerea , o opozitie foarte divizata in their mind ceea ce repet nici nu a fi sigur ci doar ar da ocazii de spalare pe main a pSD si aruncarea tuturor porcariilor care cu certitudine vor urma in capul manifestatiilor si a lui Iohannis ceea ce deja incep sa faca), iar o demitere a unui guvern care nici nu a adoptase bugetul (asa era atunci) ar fi dat apa la moara tuturor vuvuzelelor pro”sovietice” si prodictatura PSD, cat, repet, motivelor destul de greu de combatut pentru orice esec psdist viitor.
          Cred ca daca erau mai bine orientati atunci la inceput si cereau explicit asa ceva, puteau obtine o remaniere mai larga odata cu punerea pe liber la justitie , de ex la externe unde am fost sabotati in exterior(ca aia nu au crezut este altceva) ,dar nu stiu din ce ratiuni. Iohannis nu vrea sa-l clinteasca pe Melescanu, cat si la interne unde Carmen Dan a spus niste chestii intolerabile , dar cine merge in piata si nu stie ca nu poate obtine neaparat pretul dorit poate si pierde cate ceva.
          Daca #rezist ma acultau, ca eu le-am spus acestea din start, eram altfel azi, dar repet daca Klaus nu a vrut asta , el avand alte informatii decat mine, nu sunt sigur ca am dreptate si poate acum s-a obtinut ce trebuia dar #rezist trebuie sa stea pe baricade ceea ce nu insemna si ca neaparat pe strada si asta de ex cei de la Sibiu au inteles si daca ei au inteles inteleg toti. :)

          • Josef Svejk spune:

            Încercați să judecați cu capul dumneavoastră în loc să vă luați orbește după ce cred unul sau altul.

            Dacă s-ar fi organizat alegeri anticipate într-un viitor prevzibil atunci un număr imens de parlamentari PSD-iști ar fi rămas pe dinafară și fără imunitate, respectiv ar fi ajuns la zdup. Chestia asta e mai importantă ca orice. În loc de zdup penalii rămân demnitari cu șanse enorme să sugrume justiția care le amenință agoniselile si osânza. Aici nu-i vorba de moartea caprei vecinului, ci de întrebarea ghici cine va plăti factura?! Pentru că hoția nu-i niciodată gratis. Ia faceți un efort intelectual să înțelegeți acest fapt elementar fără a mai alerga după unul sau altul :D

            Cel mai prost guvern pe care l-ar putea face opoziția aia diviziată sau un nou guvern apolitic de genul celui al lui Cioloș tot va fi infinit mai puțin distructiv ca și guvernul PSD al lui Cârpeanu. Apoi oricâte dezastre va produce Cârpeanu electroatul PSD e orb, surd și imun (sau imund ? :P ), continuând să voteze PSD. Ponta aproape a dublat datoria publică aducând-o de la peste 25% din PIB la aproape 50% din PIB și nu a avut niciodata un buget atât de dezechilibrat ca cel al lui Cârpeanu. Deci Cârpeanu are toate șansele să ducă datoria publica la peste 100% din PIB. Mai ales că ordonanța 9/2017 (împotriva căreia n-a maifestat nimeni!) dă mână liberă autorităților centrale și mai ales locale (aflate tot în mâna PSD) să se împrumute de oriunde și oricât pentru orice fără nicio măsură. Asta înseamnă Grecia fără turism, fără Euro și deci fără planuri de salvare. Factura dezastrului nu va fi plătită de pomangaii PSD-iști, ci de papagalii care au rămas în România și vor scuipa sânge ca să-i încetinească scufundarea inexorabilă. Rămâne din nou cum am stabilit: :P Vae victis!

            • ion adrian spune:

              Adica vrei sa judec cu capul dtale? :) :) :)

            • Josef Svejk spune:

              @ion adrian

              Dacă asta e to ce ați priceput, chiar că meritați tot ce o să vă facă Dragnea. Primiți oricum expresia sincerei mele compasiuni.

              Noapte bună și desigur vae victis…

            • silicon_v spune:

              “Dacă s-ar fi organizat alegeri anticipate într-un viitor prevzibil …”

              Insistati cu alegerile anticipate, dar ceva va scapa.

              Un sondaj recent intreba care e sustinerea pentru demonstratii (“considerati ca oamenii au dreptata cand protesteaza, etc). Sustinerea era de 55%! Remarcabil sa ai asa sustinere pentru demonstratii anti-guvernamentale, la doar doua luni dupa alegerile castigate clar de majoritatea contestata acum.

              La intrebarea “Va doriti alegeri anticipate”, au zis “da” 12%. Doar atat. Si eu tind sa le dau dreptate. Oamenii, marea lor majoritate, chiar nu vor acum sa cada guvernul si sa incepem alte campanii electorale. E prea putin timp de la alegeri si oamenii nu au energie de asa ceva. Nu am zis ca eu vreau asta, spun ca asta vad eu in jurul meu si cred ca sondajul e corect.

              Mai mult, obtinerea acestui obiectiv era o sabie cu doua taisuri. Sa zice ca guvernul actual putea sa fie doborat, dupa 2-3 saptamani de proteste masive. Declansarea anticipatelor e misiune imposibila: Iohannis trebuia sa faca doua nominalizari imposibil de acceptat, era un circ maxim in guvern sa prezinti doua echipe guvernamentale la rand despre care sa stie toata lumea ca au fost facute in bataie de joc, ca sa pice.

              Repet, sustinerea pentru anticipate acum e cam de 12%.

              Dupa circul asta, popularitatea lui Iohannis se ducea in pamant. Iar rezultatul alegerilor era extrem de discutabil, adica nu mai era clar deloc ca PSD-ul ar fi pierdut alegerile, dupa cateva luni pierdute cu nominalizari “false” de premier si echipa guvernamentala.

              Eu cred ca nu se puteau obtine acum anticipate, pentru ca nu exista suport popular pentru asa ceva si de chestia asta nu poti trece. Decat cu tancul :) Dar nu cred ca e cazul.

            • Josef Svejk spune:

              @silicon_v

              Nu neg veridicitatea cifrelor dumneavoastra. Poate ca oamenii nu vor intr-adevar inca odata circul alegerilor. Numai ca fara eliminarea cat mai rapida din parlament a celor mai corupti exponenti ai cleptocratiei totul a fost si e in zadar. Iar eliminarea lor se poate obtine doar prin anticipate.

              Anticipatele se pot obtine pe cel putin 2 cai:

              Presiunea strazii ar fi putut determina un numar suficient de demisii ale parlamentarilor opozitiei si foarte putini din cei ai puterii pentru declansarea anticipatelor. E calea cea mai scurta dar si cea mai dificila.

              Intr-adevar Iohannis putea plasa doua propuneri succesive de premier compelt inacceptabile PSD-ului. Figura asta ar fi impins declasarea anticipatelor cu 60 de zile.

              In oricare din cazuri insa, chiar daca sondajele arata o sustinere scazuta pentru anticipate oamenii ar fi participat in numar mare la vot. Asta e cheia eliminarii cleptocratiei PSD-iste din piolitica romaneasca. PSD-ul are un numar constant de alegatori foarte disciplinati care insa au valoare doar in cazul unei participari scazute la vor.

              Oricum acum orice discutie e inutila. Romania a ratat o noua ocazie istorica si va mai ramane ferm ancorata in malstina pentru generatii. Singurul lucru de care ma bucur e ca sunt la distanta sigura de taramul pierzaniei si disperarii.

        • Prototipescu Fanel spune:

          eu ma tem ca o participare masiva la vot ar ajuta PSDul sa acapareze si puterea si opozitia in 2020, cand ne vom procopsi cu cel putin doua PSDuri in loc de unul singur

          • victor L spune:

            Nu va deslusesc rationamentul. Ironie?
            Pai, daca “o participare masiva la vot ar ajuta PSDul”, atunci ce rezistenta mai poate fi opusa?
            Exagerati.
            Solutia pentru “a arata cine sintem si ce vrem”, ar fi mersul la vot intii.
            Proteste se pot face/trebuie facute si daca “sint ai nostri la putere”.

            • Prototipescu Fanel spune:

              ma rog sa nu se destrame uniunea, sa ne mai dea teme pentru acasa

              anticoruptia e doar pajura monedei
              as vrea sa o vad si pe cea cu chip:
              - legea achizitiilor publice sa prioritizeze autoritar principiul liberei concurente (noul pachet de legi nu abroga complet stufarisul mucegait de HG-uri anterioare)
              - dispozitiile curtii de conturi sa se subordoneze complet obligatiilor contractuale asumate de parti in procedura atribuita si validata pe principiul liberei concurente; in plina guvernare tehnocrata, orice aberatie e inca posibila, cum ar fi cea prin care c.c. dezgroapa principii valabile inainte de aparitia OUG60/2001 (predecesoarea OUG34/2004), neavand nici o jena in a inchide usa-n nas legii care guverneaza achizitia, dupa momentul atribuirii contractului;
              - sa poata fi contestate nu doar derapajele procedurale de atribuire, ci si insusi miezul cel fierbinte: caiete de sarcini defecte, clauze inechitabile care pot fi aplicate preferential pe parcursul derularii contractului, clauze abuzive, cerinte tehnice disproportionate sau absurde, etc
              - definirea unor praguri de delimitare clara sub care sa nu incapa abuzuri si discutii privind munca la negru sau evaziunea fiscala
              - ceva pasi concreti in sistemele de asigurari sociale si salarizarea unitara
              - nu vad de ce e inevitabila obligativitatea furnizarii catre organului fiscal de justificari scrise privind momentul emiterii unei facturi si de ce e musai inregistrarea in contabilitate venituri virtuale, inca nefacturate
              etc, etc
              nimic de reprosat tehnocratilor, in lipsa unui sprijin politic real
              si cum sprijimul politic real ma indoiesc ca va veni prea curand, ma tem ca ar trebui inventatata o tehnocratie extraguvernanentala cu o lege proprie de functionare, pe langa “serviciile” deja consacrate

              nerusinarea alesilor e revoltatoare, dar condamnarea lor nu-mi tine de voie buna si nici n-am argumente destul de convingatoare sa sper ca banii curati salvati de anticoruptie vor ingrasa subit economia, mai mult decat banii corupti

              daca indecisii si-ar directiona voturile la loteria schimbarii de dragul schimbarii, ar fi ca si cum acestea s-ar redistribui celor de sub pragul electoral, caz in care ar beneficia mai degraba extremistii

              eu unul imi amintesc ca micul meu vot dintre cele peste 6mil. nu a fost nici contra Ponta nici pro Ioha (care venea si el din USL), ci pentru un set asumat de principii, cu atat mai bine scos in relief de autogolurile propagandei rosii

  4. victor L spune:

    (Marturisire: am aceiasi retinere, ca in tinerete, sa-mi spun opiniile pe Contributors – autorii, adminul? nu stiu – ca in tinerete, zic, cind, naiv, credeam ca pot sa scriu despre aspecte negative, dar cele spuse de mine incalcau grav “linia partidului”. E drept, nu am patit nimic, dar din cind in cind primeam de la “Drapelul rosu” ori de la Scinteia tineretului” cite o scrisoare in care mi se explica ca vad doar numai lucrurile rele din viata noastra si nu vad “realizărili” vietii frumoase pe care ne-o da partidul si guvernul. La fel patesc pe Contributors, dar fara scrisorii: pur si simplu mi se sterg postarile. Aceiasi senzatie: nu esti cu noi, esti impotriva noastra.)
    Revenind la articol.
    Nu-mi place literaturizarea protestelor si acest strigat copilaresc #Rezistăm!
    Eu protestez (si rezist) incepind cu iulie 1958, de la prima nesabuinta de aruncare a unor manifeste, si am continuat pina in decembrie `89 sa fiu acelasi razvratit. Cind nu am fost intimpinati cu tomberoane de gunoi impinse de galeriile de fotbal, ci de tancuri si gloante. “Va spun eu, s-au impuscat ei intre ei” a zis un clasic in viata, a carui dosare (Revoluria si Mineriadele) au fost inchise. Se redeschid ca sa inchida gura celor ce in decembrie, cica, au fost beti :P
    Eu pentru asta inca mai protestez si ma revolt (si se pare ca sintem putini, traim doar clipa).
    In decembrie `89 si anii framintati de dupa, nu mi-am luat copilul la manifestatii, nu avea ce cauta acolo. (atit de neputinciosi am ajuns incit ne folosim de copii?)
    Acum e timpul lui, si de la inceputul protestelor e in piata Victoriei din Timisoara. Vrea o tara ca afara? are tot sprijinul meu sufletesc. Dar sa nu uite multi de virsta lui ca ani de zile nu au mers la alegeri si au lasat cancerul pesedist sa progreseze.
    Ce se intimpla acum este trezirea din somnul ratiunii care a nascut monstri.
    Si sa nu ne mai mintim: nu doar taranii, pensionarii si asistatii social voteaza PSD.
    NU, nu”rezistam”, ci incercam sa curatam ogorul pe care l-am cam lasat in paragina.
    .

    • ion adrian spune:

      Nu prea pot sa te contrazic dar, daca observi, eu ma uit inainte si ce a fost a fost, in masura in care nu ma ajuta pentru ce urmeaza. Nu inseamna nici uitare si nici iertare fara ca ea sa fie ceruta in mod sincer si decent.
      Deci de acum inainte sper sa se inteleaga ca la vot trebuie mers, dar yrebuie sa se schimbe paradigma comunista sau original “socialist democratica” a votului care intro anume masura este si in occident , fara insa sa produca nenorocirile de la noi(oamenii nu au ajuns inca atat de jos prin actiunea noului marxism adica “corectitudinea politica” dar risca sa ajunga daca nu vor vedea poate mai atent ce se intampla la noi si anume ca votez cu cel care mi se pare cel mai OK ceea ce nu ineamna raul cel mai mic caci schimb aceasta paradigna cu cea care spune ca votez dar cu matura si farasul in mana si gata permanent de actiunea cu ele.

      • victor L spune:

        @ ion adrian,
        zici “daca observi, eu ma uit inainte si ce a fost a fost, ”
        Putina atentie: e problema ta ca privesti doar inainte, si nu te preocupa ce a fost.
        Daca-ti amintesti, nu o spun cu rautate, El Însusi spunea ceva asemanator, sa privim numai inainte, sa nu mai lingem dosare.
        Si eu as vrea la fel, ca ” de acum inainte sper sa se inteleaga ca la vot trebuie mers”.
        Dar nu trebuie uitat trecutul, caci de acolo am pornit, si nu ne-am lamurit cine a omorit peste 1600 de oameni. Nu ne mai pasa de ei? Invatam Istoria doar ca sa aiba unii profesori o leafa?
        Pentru ca nu ne pasa de trecut s-a ajuns la zilele de azi.

        • ion adrian spune:

          Nu ai fost atent si te-ai blocat in prima propzitie. Am subanteles ca nu ma uit in spate in mod exhaustiv ci cat este necesa pentru a-mi extrage motivari si explicatii pentru ce trebuie facut in viitor.
          Dar recunosc ca mesaajul a fost supraconcentrat si deci mai greu inteligibil dar crede-ma nu uit si nu iert nimic din trecut. :)

          • victor L spune:

            Serios?
            E si mai grav:folosesti ocaua normala si ocaua masluita, in folosul tau: ” eu ma uit inainte si ce a fost a fost, in masura in care nu ma ajuta pentru ce urmeaza.”
            Sa inteleg ca moartea celor 1.600 de oameni, a miilor de raniti si schiloditi, batuti, nu te intereseaza si nu te ajuta pentru “ce urmeaza”?
            Chiar ca nu am inteles.
            Vai de cei ce nu isi cunosc trecutul sau nu vor sa il cunoasca.

  5. Bai Goma, noi rezistam! Tu? spune:

    Ganditi-va ca inaintea voastra, la o scara mult, mult marita, a fost unul Paul Goma. Ala da… ala da… a fost un om curajos. Din pacate, prin curajul lui ne-a umilit pe toti. Vii si morti. D-aia il uram visceral si tacem despre el. Lasati-l dracu, uite ce facem noi! #Rezistam!

  6. Ghita Nitescu spune:

    Nu va lasati!
    Rezistati!
    Peste poate sa nu castigati cu asa organizatori de nadejde precum SRI si cu asa colaboratori de incredere precum multinationalele anticorupte.
    Domnule moderator, ingrata misie mai aveti si matale.
    Ai merita un bonus de penibilitate.

  7. sandu spune:

    Londra. Ceata. Coafura rezista.
    Rezistati!

  8. Mihai spune:

    Ce ironii fine si cata condescendenta la adresa protestatarilor din Romania. Mai baieti, eu zic sa mergeti direct la Cotroceni. Voi cu ironiile, Floricica Dansatoarea cu huiduielile, hai ca ati face echipa buna.
    Maine eu voi fi in Piata. Voi in fata televizorului sau computerului, comentand. Fiecare face cat e in stare.

  9. allotriosis spune:

    @Radu Vancu
    Cand filozofia nu mai are ca obiectiv adevarul sau cunoasterea acestuia ci un fel de etos atunci avem o grava deformare a sensului notiunii de filozofie. Reducerea filozofiei la o simpla unealta sau mijloc intru realizarea unui etos specific o putem numi simplu activism ce se poate usor transforma in ideologie.
    Daca acceptam ca filozofia are ca prim rol formarea acelei “sperante sociale” (etos) si nu cunoasterea adevarului atunci cum putem defini si caracteriza acel etos in termeni etici. Daca axiomatic definim speranta sociala ca un lucru pozitiv pt. comunitate atunci logic trebuie sa avem in prealabil o evaluare etica a caracteristicilor si atitudinilor dominante ale acestei stari sociale. Ori acest lucru se face numai printr-o prealabila cunoastere a realitatii, adica a adevarului dat. Cum cunoasterea nu mai este obiectivul filozofiei atunci cum putem sti calitatea “sperantei sociale”? Ce facem, o definim, asa, cum credem noi c-ar fi bine fara nici un fel de introspectie? Ori, bazandu-ne pe imaginatie asa cu sugerati in articol, proiectam o stare sociala fabricata din umorile, frustrarile sau fanteziile noastre? “Asta suna ca dracu” – ca sa citez un “clasic” in viata – si nu e altceva decat ideologie, adica un discurs elaborat cu intentia de a convinge auditoriul ca realitatea deformata astfel prezentata este singurul deziderat ce ne poate mantui (nu neaparat cu sens religios).

  10. Doru spune:

    Programul PSD: -controlul politic total psd (partidul social mafiot) asupra – dna si servicii- vedeti pionul de la asa zisa comisie de control.. -schimbarea sefei dna-pentru ca stiu ca dna inseamna viitor pentru tara asta -controlul politic ascupra diicot -scoaterea de sub acuzare a foarte multor pieteni afaceristi afiliati psd (prin dezincriminarea abuzului in serviciu si altele) ascunderea prin acte normative a utilizarii banilor publici si transferul banilor catre zone fara control a curtii de conturica olt, teleorman, constanta -controlul politic (al partidului social mafiot) asupra curtii costitutionale si schimbarea constitutiei in favoarea penalilor lor

  11. man of war spune:

    nu dai scroafa jos din copac nici cu vorba buna nici cu sloganuri mestesugite. din simplul motiv ca limbajul articulat nu i compatibil cu grohaitul. ori o tragi viguros de coada ori zgiltii pomul sa si piarda punctele de sprijin.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Radu Vancu


Radu Vancu

Radu Vancu (n. 1978, Sibiu), poet, eseist și traducător. Conferențiar la Universitatea „Lucian Blaga” și redactor la revistele „Transilvania” și „Poesis internațion... Citeste mai departe


E randul tau

Felicitări colegului meu de generaţie şi de universitate de la Cluj pentru articol şi pentru ati...

de: Valentin Naumescu

la "Ştiinţa a fost aservită lumii politice"

Cauta articole

mai 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Apr    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)