joi, martie 28, 2024

România se modernizează. Plecând de la un plagiat

I.

Victor Ponta a fost oficial denunțat ca plagiator, iar ministerul Educației va trebui să ceară anularea titlului.

Toate malversațiunile acelui personaj funest-ridicol numit Liviu Pop (care a fost nevoit să desființeze comisii chiar în timp ce ele enunțau verdictul de plagiat, pentru a-și proteja șeful politic), toate fentele atrocei ministrese Andronescu, toate bâlbele pusilanimului doctor Curaj – absolut toate au fost inutile.

A durat patru ani, dar s-a ajuns unde trebuia.

Decizia de azi poate fi privită și ca un indicator al modernizării României – care se face relativ lent, într-un ritm care nouă ni se poate părea dezesperant (deși, la scară istorică, e de fapt rapid), dar se face.

Pe lângă actuala comisie CNATDCU, nu trebuie uitați toți cei care – de la Marian Popescu, președintele Comisiei de Etică a Universității București, la Mircea Dumitru, rectorul Universității București, de la Vladimir Tismăneanu, care a scris zeci de texte în care taxa dur plagiatul acesta, până la Viorel Barbu, președintele actualului CNATDCU – au denunțat plagiatul și au cerut sancționarea lui, chiar și atunci când satrapia care părea că redevine România sub Victor Ponta a făcut totul pentru a îi reduce la tăcere.

Iar cel mai bun semn e că 34 din cei 35 de membri CNATDCU au dat verdict de plagiat, unul singur s-a abținut.

Ceea ce ne dă speranță că această revigorare morală a învățământului academic de la noi va continua, iar verdictul dat în cazul plagiatorului Ponta va deveni precedent pentru o lungă serie de alte doctorate plagiate.

De asemenea, ar trebui să răspundă solidar cu plagiatorii și cei care le-au condus doctoratele. Atunci când coordonezi licențe sau doctorate, semnezi o hârtie prin care îți asumi răspunderea pentru faptul că lucrarea prezentată public nu e un plagiat. Ar trebui ca acea hârtie să nu rămâne doar o hârtie.

S-ar elimina astfel, una câte una, rețelele de corupție din învățământul academic românesc – atât de geminate, cum s-a văzut, cu cele politice.

II.

Nu e vorba doar de denunțarea unui plagiat, așadar; ci de construcția instituțională corectă a unei țări.

De modernizarea ei în sensul bun al istoriei, altfel spus.

Decizia de azi, alăturată acțiunii politice a unor miniștri din cabinetul Cioloș (mă gândesc în primul rând la Vlad Voiculescu, Cristian Ghinea, Vlad Alexandrescu, dar și Dacian Cioloș însuși), arată că această modernizare se produce.

Firește, tocmai în spiritul acestei modernizări, ar trebui ca același cabinet Cioloș să elimine personaje gen Curaj, Tobă, Comănescu, Bostan din componența lui.

Să nu cerem însă zilei mai mult decât poate aduce. Să ne bucurăm, deocamdată, de această victorie de etapă a denunțării oficiale a plagiatului lui Victor Ponta. E una dintre acele mici decizii care fac, din când în când, vizibilă această modernizare în general prea abstractă, prea subtilă.

România se modernizează. Sigur, e probabil prea devreme ca să putem jubila că bătălia e câștigată – așa cum făcea Alecsandri către Kogălniceanu, într-o scrisoare din 1889, comparând situația țării cu cea de la 1848: „ţara noastră e transformată, dezmorţită, reînviată, pornită spre o înaintare din care nu o mai poate opri nici politica străină, nici politica mahalagioaică din Bucureşti. Victoria e câştigată! Evohé“.

Însă lucruri inimaginabile acum patru ani, acum zece ani țin azi de ordinea firescului. Când acedia și deprimarea sunt pe cale să vă doboare, când acizii melancoliei rod prea adânc, amintiți-vă de acest mic episod plagiar – și luați-l ca pe un semn concret al acestei modernizări. Fiindcă asta este.

Vă va face mai ușor de trecut această iarnă a vrajbei noastre. Ne-o face deja tuturor.

Distribuie acest articol

44 COMENTARII

  1. E cam wishful thinking ce spuneţi dvs. Verdictul de plagiat s-a dat doar după ce Ponta a pierdut puterea.
    Dar doctoratul lui ApudTobă, ministru în funcţie, e bine-mersi.
    Aşadar, mai uşor cu ideea „România se modernizează”.

  2. Daca s-ar lua la „purecat’ toate titlurile de doctor (Ph.D) inclusiv cele de la Academia de Stiinte ( (?) ale Informatiei – probabil unica in lume – ar ramane Romania cu maxmum 5% din numarul celor de azi…………si ar s-ar face si ceva economii: am inteles ca acest titlu inseamna un 15% spor la salariu, indiferent de functia pe care o ocupa titular ei.

    • Nu e chiar așa, cunosc sute de universitari absolut onești și remarcabili profesional.
      Tocmai de asta toate plagiatele trebuie sancționate public, pentru a elimina percepția aceasta nedreaptă.

      • @ Radu Vancu (30/06/2016 la 13:54)

        Nu ma indoiesc ca dvs. cunoasteti „sute de universitari absolut onești și remarcabili profesional” .
        Eu sugerasem un procentaj (care evident poate fi exagerat) si asteptam o estimare a dvs. (care sunteti in „bransa”) si aveti acces la tot felul de surse credibile.

        Am auzit de tot felul de doctorate in stiinte militare, informatii (spionaj), stiinte politice etc. care nu cred ca fac cercetare in domeniul in care au obtinut doctoratul (cum mi se pare normal) ci mai degraba pentru CV si/sau financiar. Ca un exemplu: de ce trebuie ca un doctor in stiinte militare sau informatii/inteligence sa aiba un spor de 15% (nu sunt sigur de procentaj, taiat de guvernul Boc si reintrodus de VV Ponta) care este intr-o pozitie de functionar (numit sau ales) intr-o primarie / minister civil, cand acest doctorat n-are nici o legatura cu pozitia sa. incadrat.

        Sper ca am completat / clarificat cele postate initial.

      • Interesant punct de vedere si interesanta situatie . Acele „sute de universitari absolut onești și remarcabili profesional” ( ar fi foarte interesanta o lista cu numele lor, pentru ca exista si altfel de liste ) pe care afirmati ca ii cunoasteti dvs , ar trebui pusi in totala opozitie cu cei identificati de presa in cu totul alte ipostaze (http://www.money.ro/lista-clanurilor-din-universitatile-romanesti/ ) .
        In cazul universitatii unde sunteti conferentiar presa a semnalat o situatie pe care probabil o cunoasteti si despre care sigur aveti o opinie competenta pentru ca va aflati chiar in sediul materiei :

        „ Universitatea Lucian Blaga Sibiu

        Binomul Soţ-soţie

        Ioan Danciu-prof.univ.dr.ing., decanul Facultăţii de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului. Soţia sa, Cristina-Anca Iaru Danciu, este lector univ. doctorandă în Inginerie Industrială, domeniu coordonat de soţul său (care este şi conducătorştiinţific de doctorat în domeniul Inginerie Industrială) şi şef de lucrări la aceeaşi facultate.

        Mihai Ognean-şef lucrări doctor inginer la catedra de Biotehnologii alimentare din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului. Soţia sa-Claudia Felicia Ognean este asistent univ. drd. inginer la Catedra de Ingineria Proceselor Alimentare din cadrul aceleiaşi facultăţi.

        Cosmin Mihalache-profesor universitar doctor, şef de catedră la Catedra I-Discipline Fundamentale-Morfologice din cadrul Facultăţii de Medicină, şi Manuela Mihalache-prof.univ.dr. decanul Facultăţii de Medicină.

        Manuel Guţan-conf.univ.dr. la Facultatea de Drept Simion Bărnuţiu, catedra de Drept Public, şi Bianca Selejan Guţan, conf. univ. dr. la aceeaşi facultate şi la aceeaşi catedră de Drept Public.

        Capitolul I. Clanuri mari

        Clanul Oprean
        Constantin Oprean, rectorul universităţii, profesor universitar doctor inginer.
        Letiţia Oprean, soţia sa, profesor universitar doctor biolog la Facultatea de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului.
        Cristina Oprean Tănăsescu, fiica rectorului, conf.univ. dr. la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul universităţii.
        Camelia Oprean, fiica lui Oprean, lector universitar doctor la Facultatea de Ştiinţe Economice.

        Clanul Ciocoi-Pop
        Dumitru Ciocoi-Pop, profesor universitar doctor la Catedra de Studii Britanice şi Americane din cadrul Facultăţii de Litere şi Arte. Dar şi conducător de doctorat. Informaţie relevantă în context, pentru că soţia şi fiica i-au fost doctoranzi.
        Liliana Ciocoi-Pop– soţia profesorului e conf.univ.dr. la aceeaşi catedră.
        Ana-Blanca Ciocoi-Pop, fiica celor doi, care e asistent universitar doctor tot la Catedra de Studii Britanice şi Americane.

        Clanul Miţariu
        Mircea Miţariu, prof. univ.dr., şef de catedră la Medicină Dentară, din cadrul Facultăţii de Medicină.
        Copiii şi soţii/soţiile lor sunt şefi de lucrări la Medicină Dentară. Astfel:
        Mihaela Miţariu Cernuşcă, fiica lui Mircea Miţariu, doctorand, şef de lucrări la Catedra VIII Medicină Dentară (Specialitatea Urgenţe în medicina dentară, chirurgie orală).
        Mihai Miţariu, fiul lui Mircea Miţariu, doctorand şi acesta şi şef de lucrări la aceeaşi catedră de la Medicină Dentară (Specialitatea Anestezia în medicina dentară, reabilitare orală).
        Sebastian Miţariu Cernuşcă, ginerele lui Miţariu, doctorand, şef de lucrări la Catedra VIII Medicină Dentară (Specialitatea Microproteze, protetică dentară).
        Gabriela Miţariu, nora lui Miţariu, doctorand, şef de lucrări tot la Catedra VIII Medicină Dentară (la Materiale dentare, tehnologia protezelor dentare).

        Clanul Mironescu
        Vionela Mironescu este prof.univ.dr inginer al Facultăţii de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului., Catedra Biotehnologii alimentare.
        Ion-Dan Mironescu este fiul profesorului şi şef de lucrări dr. inginer la Catedra de Ingineria Proceselor Alimentare din cadrul aceleiaşi facultăţi.
        Monica Mironescu este nora Vionelei Mironescu şi şef de lucrări dr. inginer tot la Catedra de Biotehnologii alimentare.

        Capitolul II. Clanuri mai mici. În devenire

        Clanul Bardac
        Dorin Iosif Bardac-prof.dr.conducător de doctorat la Facultatea de Medicină Victor Papilian.
        Ovidiu Dorin Bardac-fiul profesorului Bardac şi conf.dr la Catedra IV-Discipline de specialitate chirurgicale la Facultatea de Medicină Victor Papilian.

        Clanul Streza
        Î.P.S. Laurenţiu Streza-profesor universitar doctor, conducător de doctorat şi decanul Facultăţii de Teologie Andrei Şaguna.
        Ciprian Streza este fiul Î.P.S. sale şi conferenţiar univ. dr. la catedra tatălui său (catedra II), cu o teză de doctorat (Anaforaua euharistică a Sfântului Vasile cel Mare. Istorie, text, analiză comparată, comentariu teologic) elaborată tot sub îndrumarea tatălui său.

        Clanul Lupu
        Alexandru Corvin Lupu este prof. dr la Facultatea de Ştiinţe Politice.
        Graţian Lupu este fiul său şi asistent universitar doctorand la aceeaşi facultate.

        Clanul Santai
        Ioan Santai este prof.dr. la Catedra de Drept public a Facultăţii de Drept.
        Anda Varga Santai este fiica profesorului Santai şi lector univ. doctorand la aceeaşi catedră.

        Clanul Mihoc
        Prof. Vasile Mihoc este profesor doctor la Facultatea de Teologie, catedra I.
        Daniel Mihoc este fiul său şi lector dr. la catedra la care activează şi tatăl său.

        Clanul Maniţiu
        Ioan Maniţiu-prof.dr. med. conducător de doctorat la Facultatea de Medicină Victor Papilian şi şef de catedră la Catedra III-Discipline de specialitate medicale.

        Ramona Maria Reff-asistent universitar doctorand la catedra IV-Discipline de specialitate chirurgicale.”

        Sursa : http://www.money.ro/lista-clanurilor-din-universitatile-romanesti/

        Noi putem prezuma doar ca si in prezent cei mentionati anterior sunt tot acolo pentru ca nu se puteau evapora toti , dar in mod cert rectorul Constantin Oprean este tot acolo (http://www.ulbsibiu.ro/ro/universitate/senat/constantin.oprean/)

    • Am un doctorat la care am trudit pe brânci aproape 5 ani. Sunt revoltat când mă gândesc că lumea mă poate „asocia” cu un Tobă, cu un Ponta, cu un Mang (fost ministru) și mai nou cu dna Ramona Lile, rector de Universitate (particulară?) din Arad.

  3. Un imbold ma indeaqmna sa jubilez alaturi de dvoastra.
    Dar un mic dracusor imi aminteste ca in peste 26 de ani am gasit si pedepsit doar doi tortionari din inchisorile comuniste (si niciun plagiator).
    Plagiatul lui Ponta, evident si pentru cei ce nu au facut dreptul, a avut nevoie de peste 4 ani ca sa fie recunoscxut de oficialitatile Statului.
    E bine sa existe entuziasti (ca dvoastra), dar lasati loc si celor ce au increderea strivita.
    NB,
    in acesti 4 ani citi dottore s-au mai „nascut”? citi ani trebuie sa mai treaca pentru ca oficialitatile sa ia atitudine?

    • Cred că numai cei cu încrederea strivită pot deveni, din când în când, entuziaști. :)
      Și da, sigur că aveți dreptate, e nevoie ca toate doctoratele plagiate să fie sancționate.
      Însă, simbolic vorbind, exact cu acestea foarte vizibile trebuia început. Nu cu cine știe ce acari Păun doctorizați.

  4. Problema responsabilitatii conducatorilor de doctorate, a pleiadei de recenzenti, referenti si prefatatori este poate la fel de importanta si , sint convins, cu ramificatii mafiote.
    Ce sa mai zic de pletora de profesori universitari care s-a inghesuit sa recomande si sa gireze cartile scrise de ” profeosirii” , ” intelectualii” si ” specialistii” , afalti in inchisoare pentru diverse ticalosii, una mai mare decit alta !
    Decizia de condamnare definitiva a mizerabilului plagaiator Ponta, ales de popor sa conduca destinele Romaniei timp de 2 ani ( numai Dumnezeu ne-a ferit sa-l avem si presedinte pentru alti 5 ani sau 10 ) ar merita tintuita, precum tezele lui Luther , pe usile Academiei Romane, ale diverselor Academii si Universitati din Romania !
    Cum a fost oare posibil ? Ce zice acum Adrian Nastase ?

    • Așa e, conducătorii de referate, referenții, membrii comisiilor etc. sunt la fel de vinovați. Ar trebui activate mecanismele prin care să fie trași la răspundere.

      • Trebuie dat afara din institutii cu toti plagiatorii. Ar fi bine ca fiecare universitate sa aiba un departament de protectie intelectuala, condus de o mare personalitate stiintifica, situata deasupra oricaror dubii, o somitate internationala de nivel mondial. Sunt cateva astfel de departamente in Romania, care au pus oameni mari la propriu si la figurat, si acolo treaba merge ca unsa. Eventual, noi cei care avem experienta aici, putem sa coordonam si alte universitati sa demascam hotzii, plagiatorii. Numai sa se doreasca domnu Vancu.

  5. Ar fi mai bine sa nu zicem „hop” pana n-am sărit. Cate se mai pot întâmpla pana sa apăra urmările concrete ale denunțării oficiale a acestui plagiat cu cântec! Sa speram ca titlul i se va retrage si ca va trebui sa returneze beneficiile materiale de care s- a bucurat de când a obținut prin înșelăciune titlul academic si pana acum. Sau asta e deja prea mult? Abia atunci voi considera eu ca se petrece ceva normal, ca se face dreptate. Altfel, doar cu titlul retras, fara nicio alta penalizare, personajul se va bucura mai departe considerandu-se o victima…politica. Nu mai comentez despre legiunile de alte asemenea lucrări științifice pe care nimeni, niciodată nu va avea răbdarea si interesul sa le examineze. A vorbit foarte bine despre asta, dintr-un filmulet pe Hot news, soțul dnei Armand, Sergiu Moroianu.

      • La Dvs, la Sibiu merge treaba, respingeti doctoratele, sunteti exigenti, nu ca Adrian Nastase. Dvs., si colegii. Tremura doctoranzii cand veniti in comisie Dvs. si cu dl. Sef. Stiinta-i stiinta, nu poezie, nici gargara. Bine faceti domnu Vancu.

        • Problemele nu apar la doctoratele respinse ci la cele admise si de vina ar putea fi si metodologia pur birocratica de admitere la doctorat :

          ” Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu Anexa 12.2. Actele necesare pentru înscrierea la doctorat ANEXA 12.2 A. Cerere de înscriere la studii universitare de doctorat Domnule Rector, Subsemnatul(a)____________________________________________ vă rog să binevoiți a-mi aproba înscrierea la colocviul de admitere la doctorat, în sesiunea _________________în domeniul de doctorat:______________________________________la conducătorul științific de doctorat: _______________________________________ La cerere anexez următoarele acte: – fișa de înscriere; – certificatul de naștere ( copie legalizată); – certificatul de căsătorie (copie legalizată); – copie după cartea de identitate; – diploma de bacalaureat (copie legalizată); – diploma de licență cu anexa cu rezultatele la licență (copie legalizată); – foaie matricolă (copie legalizată); – copie legalizată după diploma de master; – copie legalizată după foaia matricolă de master – curriculum vitae; – lista cu titlurile lucrărilor științifice elaborate și publicate. – certificat de competenţă lingvistică ; – achitat taxa cu chitanţa nr. Data :______________________ Semnătura, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Anexa 12.2B Biroul De Studii Doctorale FIȘĂ PERSONALĂ pentru înscrierea la concursul de admitere la studiile universitare de doctorat sesiunea Septembrie 2016 1. Date personale ale candidatului CNP: _________________________________________ Numele de familie la naștere (cum figurează în certificatul de naștere): __________________________________________ Numele de familie actual (cum figurează în actul de identitate): __________________________________________ Prenumele: ___________________________________________ Prenumele tatălui: ____________________________________________ Data și locul nașterii: Anul ___________, Luna ____________, Ziua _______________ Localitatea ____________________________________________ Județul _______________________________________________ Buletin / CI: seria ________, numărul _____________, eliberat de ____________________________ Domiciliul stabil (din actul de identitate): localitatea _______________________________________, județul _________________________________, strada _____________________________________, nr. _______, bloc/apt. _____________. Domiciliul actual: localitatea ____________________________, județul ________________________, strada ______________________________, nr. _______, bloc/apt. _____________ Telefon și adresă de e-mail: ______________________________________________________ Semnătura candidatului, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu Locul de muncă_________________________________________ Funcția ________________________________________________ Cetățenia actuală _______________________________________ Alte cetățenii actuale ____________________________________ II. STUDII Studii universitare de licență: Licența obținută la Instituția/Universitatea și anul promovării examenului de finalizare: 1. ___________________________________________________________________ __ 2. ___________________________________________________________________ __ Studii universitare de masterat / studii aprofundate: Studii universitare de masterat / aprofundate la Instituția / Universitatea și anul promovării examenului de disertație: 1. ____________________________________________________________________ 2. ____________________________________________________________________ Am mai beneficiat sau beneficiez în prezent de finanțare de la bugetul de stat pentru un program de studii de doctorat: DA Specificați Instituția / Universitatea și domeniul de doctorat: __________________________________________________________ NU III. LIMBI STRĂINE CUNOSCUTE: _______________________________________________________________________ IV STARE SOCIALĂ SPECIALĂ: Vârsta sub 26 de ani și orfan de un părinte Vârsta sub 26 de ani și orfan de ambii părinți Provenit din case de copii Provenit din familie monoparentală Candidat care se încadrează în categoria persoanelor cu dizabilități, în baza unor documente. ETNIA: _______________________________ Semnătura candidatului

          Sursa : http://doctorate.ulbsibiu.ro/obj/documents/Anexa12Metodologia_admiterii_SCOALADOCTORALA.pdf

      • Îmi pare foarte rău dar plagiatorii si cei care-i iubesc la nesfârșit s-au regrupat deja! Rapid! Aud ca primul pas va fi amânarea semnării, al doilea va fi contestarea in justiție a deciziei comisiei (vicii de procedura! – or fi reale?- daca da, or fi intenționate, ca sa împace si capra si varza?). Urmarea? Tărăgănarea la nesfârșit a chestiunii, timp in care Ponta mai face ce știe el mai bine: bășcălie. Credeti-ma, suntem foarte departe de normalitate, modernizare si moralitate. As zice ca am făcut un pas strâmb ( daca nu s-au respectat toatele etapele procedurale). Si, daca vreți sa va enervati, citiți postarea lui Ponta de pe pagina sa de FB si comentariile care-i urmeaza.

        • Nu pasul e strâmb, ci plagiatul & tentativele plagiatorilor de a scăpa cu fața curată.
          Sper din suflet că asta nu se va întâmpla.

          • Plagiatul acests si cele asemenea nu sunt un pas strâmb ci un salt enorm de la nimic pana in vârful unei ierarhii academice care a ajuns irelevanta din multe motive (din care nu toate țin de plagiatori). Pasul strâmb mi se părea ca l-a făcut comisia care n-a respectat procedura lăsând astfel o portiță prin care eventuale contestări sa se poată strecura. Dar sa nu punem răul înainte. Poate totul e in regula si aceste zvonuri sunt lansate special ca sa nu se spună ca împricinatul nu are ultimul cuvânt.

  6. CNATDCU (n-a, ca mi se scrinti tastatura :P ), ar mai avea in lucru 10 dosare, printre care cazurile de plagiat ale fostului vicepremier Gabriel Oprea, ministrului de Interne Apud Toba si primarilor Florentin Pandele si Robert Negoita
    Numai de n-ar dura la fiecare cu anii.

  7. Nu cred ca e suficient. Trebuie investigat si cum a fost posibil ca o comisie sa fie destituita, iar alta sa fie creata peste noapte si sa dea un verdict in regim de urgenta (practic nu aveau timp nici sa citeasca teza). E clar ca a fost un abuz. Ca orice abuz ar trebui investigat, si daca nu pedepsiti vinovatii (care probabil au avut grija sa fie acoperiti legal), macar modificate regulamentele care au permis asa ceva.
    PS: Nu mai vorbesc de cazul Mang, care probabil e bine mersi si astazi.

  8. OLE! :-) :-) :-)
    Să nu uităm, tontuși, că dacă tot poantă era prim ministru…uitare-adâncă.
    Așa, cu tehnocrățeii aștia mici…mere, din moment ce poanta e oricum în dizgrație, și la mâna ansamblului liviu dragnilică.
    Să fie primită!

  9. …Firește, tocmai în spiritul acestei modernizări, ar trebui ca același cabinet Cioloș să elimine personaje gen Curaj, Tobă, Comănescu, Bostan din componența lui…
    Ce legatura are Bostan cu Curaj, Tobă, Comănescu?????
    Pentru aceasta fraza pe mine m-ati pierdut de cititor pe multa vreme, nu pentru opinia Dvs, ci pentru superficialitate si amalgamare.

    • Ați citit declarația nefericită a domnului Bostan despre gratuitatea învățământului ca reminiscență a comunismului?
      Pentru o astfel de declarație, un ministru își dă demisia sau trebuie demis, într-o lume normală.

  10. Ponta? Sa-i fie rusine, desi cred ca din nastere are defectul de lipsa a sensibilitatii de orice fel si calitatea ignominiei de orice fel.
    PSD ? Un partid de acceptanti si complici ai tuturor soiului de infractiuni si cei care poate ca nu sunt asa, au creierul spalat la un grad in care idiotenia ar fi o caracterizare prea blanda.

  11. Scorul de la comisia CNATDCU de 34 din 35 pentru retragere poate fi considerat bun. Pentru mine este un semn de intrebare cum in aceasta comisie exista o persoana care poate sa se abtina in cazul unui plagiat „covarsitor”. Nu mai vorbesc de faptul ca o parte din comisie a absentat. Pe o parte dintre cei absenti ii pot banui ca nu au venit pentru ca nu au vrut sa voteze „pentru retragerea titlului”, iar cu abtinerea sau votul impotriva s-ar fi expus comentariilor din presa.

    Problema cea mai mare mi se pare a fi scorul de 4 la 3 din comisia de specialitate care a intocmit raportul prezentat comisiei CNATDCU. Pentru mine este de neinteles cum persoane care la randul lor au sustinut doctorate sau poate sunt conducatori de doctorat pot sa sustina ca lucrarea dlui Ponta nu este plagiat.
    Banuiesc ca in aceste comisii de specialitate trebuie sa-ti si argumentezi pozitia. Ma intreb ce argumente au putut aduce cei 3 care au votat ca nu este plagiat?
    Daca aceasta lucrare nu ar fi plagiat, atunci ce ar trebui sa mai aiba o lucrare pentru a fi plagiat?

  12. Dle Vancu, you got it all wrong. Plagiatul a fost confirmat oficial, cu consecinte juridice, datorita ministrului Curaj. Care, in loc sa ia masuri de tip Pop, dar „pe invers”, a avut buna idee sa construiasca proceduri si entitati care sa le aplice.

    Ceea ce nu pareti sa (vreti sa) pricepeti, dvs. si comunitatea de „imediatisti” care cred ca orice problema poate fi rezolvata rapid daca un potentat cu his heart in the right place ia o masura radicala (si la dracu’ cu regulile marunte, conteaza doar principiile ultime!), este ca tocmai astfel de acte atrag, ulterior, rasturnari de tip Pop.

    Sper sa urmeze la rand Toba. Si, sincer, nu vad o solutie mai buna decat o decizie similara a CNATDCU.

    (Disclaimer: am colaborat cu dl Curaj in trecut si, probabil, vom mai colabora si pe viitor.)

    • Ceea ce găsesc impardonabil la dl Curaj este apartenența la acea ridicol-abjectă Academie inventată de Gabriel Oprea.
      Altfel, de acord cu dumneavoastră.

  13. Principiul dominoului si refacerea spatiului moral

    “Nu există tratament pentru dependenţa lui Ponta de metoda agresivă de a face politică.
    El exagerează, minte, ameninţă ca orice mic terorist crescut în spiritul impertinenţei şi al
    provocării.”
    Tom Gallagher

    Recent doua stiri au provocat un adevarat cutremur in spatiul public si politic de la noi :

    “Victor Ponta a plagiat si se va cere retragerea titlului de doctor – decizie oficiala a comisiei de profil”
    ( http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21121982-victor-ponta-plagiat-cere-retragerea-titlului-doctor-decizie-oficiala-comisiei-profil.htm)

    “Ce efecte juridice produce retragerea titlului de doctor in cazul lui Victor Ponta”
    (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-21123708-efecte-juridice-produce-retragerea-titlului-doctor-cazul-lui-victor-ponta.htm)

    Reactia de tip agresiv la aceasta situatie este una pe masura personajului care nu poate supravietui in afara junglei generate in spatiul social :

    Prolog
    Sursa: https://www.facebook.com/victor.ponta/photos/a.156841647689064.26681.150967671609795/1189470841092801/?type=3

    Epilog
    Sursa : https://www.facebook.com/victor.ponta/posts/1191221860917699

    Aceasta tip de reactie si acest comportment a fost foarte bine explicat de catre profesorul Tom Gallagher inca din 2012 :

    “Ponta, regele junglei care a redevenit România
    Nu există tratament pentru dependenţa lui Ponta de metoda agresivă de a face politică. El exagerează, minte, ameninţă ca orice mic terorist crescut în spiritul impertinenţei şi al provocării. De 23 de ani, România postcomunistă se prezintă sub forma unui hibrid, păstrând, în bună măsură, vechile ideologii ale sta­tului dominat de partidul unic. Unei elite reciclate, reconsolidate de că­tre cei disperaţi să se îm­bogăţească prin orice mij­loace, i s-au alăturat de­fec­torii din tabăra reformistă, PNL în întregime, traseişti din PDL şi intelectuali care s-au săturat de lupta de­mo­cratică, alergând după func­ţii sau emiţând judecăţi de natură estetică despre Tra­ian Băsescu (un lider greu de digerat, dar care se angajează, cu încă­păţânare, să scape România de fantomele postcomuniste).
    De mai bine de 20 de ani, par­ti­zanii restauraţiei şi ai con­ti­nu­i­tăţii, ascunse sub masca unor aşa-zise schimbări, au fost in­comodaţi de un climat geo­po­litic defavorabil. Pătrunderea influenţelor occidentale până la graniţele îndepărtate ale Europei a făcut ca eşalonul doi al co­muniştilor, promotorii capitalismului săl­batic, precum şi reprezentanţi de seamă ai mass-media şi ai mediului academic să fie nevoiţi să acţioneze, chiar şi fără prea multă tragere de inimă, în limitele unei democraţii dezordonate, dar autentice.
    Astăzi, această epocă tulbure pare a se con­frunta cu o criză. Înseşi modelele con­venţionale ale capitalismului sunt puse sub semnul întrebării. Sistemele politice au­toritare şi-au extins aria de influenţă din­colo de Eurasia. Uniunea Europeană se află în faţa unei crize profunde şi com­plexe, în care state din primul eşalon, pre­cum Spania sau Italia, trebuie să facă faţă unor situaţii extreme, la nivel naţional.
    Interminabila eră postrevoluţionară, în ca­re lupta politică oscila între vechile struc­turi cu un control fragil asupra puterii, pe de-o parte, şi reformiştii nehotărâţi şi di­vizaţi, de cealaltă parte, pare să fi dat câş­tig de cauză celor dintâi, care s-au dovedit întotdeauna competitori mai puternici.
    Victor Ponta a candidat, cu succes, pentru ro­lul de tânăr Napoleon care inaugurează o nouă etapă a carierei politice, devenind „cineva“ în această parte a Europei. Aceia care doresc să unifice partidul şi statul, în spatele unei pseudodemocraţii, au primit sfaturi şi imbolduri pe care nici măcar Ili­escu nu le-a putut oferi. Ponta este un fel de Mozart al politicii de tip autoritar, un personaj tânăr, vulgar şi impulsiv, dar cu un talent înnăscut în domeniul său. Une­ori, liderii sunt supuşi testului propriei agonii, iar aceasta este soarta lui Ponta. În vreme ce majoritatea persoanelor publice de top ar dispărea din scenă dacă s-ar do­vedi că şi-au obţinut calificativele pro­fe­sionale în mod fraudulos, demascarea lui Ponta a reprezentat, dimpotrivă, izbăvirea sa. L-a impulsionat şi mai mult să devină un luptător plin de sine, în slujba „drep­tăţii“. A trecut la ofensivă distrugând toa­tă mobila democratică pe care a putut pu­ne mâna în casa politică a României. Orice mijloace de înlăturare a lui Traian Băsescu din funcţia de şef al statului şi de anulare a progreselor în domeniul justiţiei, care au primit cele mai multe aprecieri din partea instituţiilor europene, sunt acce­p­tabile.
    Nici măcar ascensiunea la putere a lui Hit­ler, în 1932-1933, nu a fost atât de bogată în incidente în care mecanismele de­mocraţiei şi măsurile de pro­tecţie a acestora să fie pur şi simplu aruncate pe fereastră. Ponta a pus la cale un fel de marş al Ro­mei în stilul lui Mussolini, în care, până în prezent, nu s-a recurs la violenţă. Dar a fost dominat de ca­lomnii, intimidări de culise şi tehnici de creare a sentimentelor de şoc şi teamă, pu­se la punct de către canale de televiziune cu o conduită îndoielnică, pe care nu le poţi întâlni nicăieri altundeva în lumea civilizată. În 1922, Mussolini avea să se aşe­ze în fruntea intereselor economice, aflate sub ameninţarea valului de transformări sociale care au tulburat apele în Italia, la sfârşitul primului război mondial. Ponta procedează, astăzi, oarecum similar. El a interacţionat exemplar cu Dan Voiculescu şi instrumentul media al acestuia pentru a declanşa o vânătoare de vrăjitoare îm­po­triva lui Băsescu şi a acelor segmente ale sistemului juridic rămase în afara sferei de influenţă a intereselor private. Ponta este prima persoană care se poate uita în ochii lui Voiculescu afirmând, cu sinceritate, „sunt la fel de dur, dezinhibat şi lipsit de scrupule ca şi tine“. El a ridicat din haz­naua politicii un personaj sinistru precum colonelul Mircea Dogaru, coordonatorul re­zerviştilor şi al liderilor sindicali, cu care a semnat un acord, în faţa camerelor TV, legat de necesitatea dizolvării DNA şi a Curţii Constituţionale. Cu siguranţă, este doar o chestiune de timp până ce o miş­care de susţinători tineri ai lui Ponta va lua naştere, prin compromiterea unui tineret ale cărui gândire şi comportament au fost pervertite de valurile de im­be­ci­lităţi venind dinspre imperiul media al lui Felix.
    La fel ca Italia lui Mussolini, încăpăţânarea asaltului lui Ponta asupra valorilor de­mocratice nu i-a impresionat pe inte­lec­tuali. Într-o Românie modelată după chi­pul şi asemănarea lui Ponta, va exista echi­valentul local autentic al unor Gaetano Mosca, Vilfredo Pareto şi Robert Michels – minţi strălucite care erau gata să-şi pu­nă prestigiul intelectual în slujba le­giti­mării noii ordini şi a condottierilor ita­lieni. Paradoxal, Dogaru, Voiculescu, Ma­zăre ajung să facă front comun cu pro­fesori universitari din Bucureşti, Cluj şi Ti­mişoara, dintre care unii şi-au câştigat re­putaţia studiind dezastrele care se produc atunci când democraţiile eşuează (în alte epoci). Urmând coregrafia unui mentor, An­drei Marga, care comunică restului lu­mii linia dictată de Ponta, rolul lor va fi acela de a relativiza puciul din această va­ră; toate evenimentele care au loc, în pre­zent, reprezintă o corecţie necesară, ce tre­buia demult făcută, astfel încât Ro­mâ­nia să redevină, cât mai curând, un mem­bru demn de încredere al familiei politice europene, bucurându-se de atenţia şi res­pectul cuvenite.
    Din nefericire, acest mesaj menit să liniştească este distrus de „mi­cul prinţ“, aflat la cârma ţării. În loc să fie un căpitan pru­dent şi măsurat, care să fa­că apel la moderaţie şi un progres cu paşi mici, el a ales tactica pârjolirii câmpului. Asaltul asupra instituţiilor menite să stea în calea întoarcerii la autoritarism a fost urmat de prelegeri usturătoare şi con­des­cendente la adresa cancelarului Merkel, a lui Barroso şi a factorilor de decizie eu­ropeni care şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la schimbarea radicală de direcţie a României. E puţin probabil că noii in­te­lectali recrutaţi vor face apel la moderaţie. Şi nici lui Marga nu pare să-i pese de asta. Dar la cei 82 de ani ai săi, însuşi Ion Ili­escu, care a fost martorul a trei generaţii diferite de lupte politice, ar putea să dea dezaprobator din cap în faţa acestei folie de grandeur.
    Nu există tratament pentru dependenţa lui Ponta de metoda agresivă de a face po­li­tică. El exagerează, minte, ameninţă ca orice mic terorist crescut în spiritul im­pertinenţei şi al provocării, după modelul Mircea Badea. Mesajul lui către români şi către lume este: „trebuie să mă luaţi aşa cum sunt“. Românii care nu se pot obiş­nui cu o autocraţie personalizată sunt li­beri să plece, împreună cu milioanele care au emigrat deja şi care, trăind fără An­tene, văd în Băsescu întruchiparea tră­să­turilor eliberatoare. În realitate, Ponta cu­noaşte istoria politică a secolului XX la fel cum cunoaşte Curtea Penală Inter­naţio­nală, subiectul tezei sale de doctorat, dar este gata să deturneze ţara de la cursul ac­tual către o nouă configuraţie a puterii, aşa cum a făcut Tito în 1948, când Iu­go­s­lavia s-a rupt de Uniunea Sovietică, sau Gheorghiu Dej, în 1963. Pentru el, o ase­menea răsturnare de proporţii în sistemul de alianţe geopolitice al României re­pre­zintă o manevră necesară, dacă aceasta îl va ajuta să se bucure de un mandat în­de­lungat la cârma ţării.
    Fără îndoială, profesorul Marga va arde de nerăbdare să-i rea­min­tească faptul că De Gaulle s-a re­tras din aripa militară a NATO în anii ‘60, căutând să ajungă la o înţelegere cu Uniunea Sovietică, în plin Răz­boi Rece. De Gaulle a avut propriile mo­tive pentru o astfel de deviere ne­or­todoxă şi, în cele din urmă, zadarnică de la valorile occidentale, în toiul unei lupte teribile între blocul comunist şi cel ca­pitalist democratic. Naţionalismul a fost un factor decisiv al viziunii sale, dar în ca­zul lui Ponta nu există nicio urmă de na­ţionalism. Poate tocmai de aceea a reuşit să atragă de partea lui intelectuali cares-au grăbit să deligitimeze acest concept.
    În ciuda pedigree-ului său nesănătos, acest prim-ministru este sprijinit din toa­tă inima de grupuri de interese care do­resc să obţină maximum de avantaje din contracte cu statul, având instituţiile la mâna lor. Grupuri precum Grivco în­tru­chipează monopolul pe care acestea îl de­ţin în diverse sectoare ale economiei. Po­litica USL (unde nu mai există nicio di­ferenţă între PSD şi PNL) se ghidează du­pă un model similar, aşa cum se poate ve­dea şi din decizia de a acţiona în justiţie opoziţia pentru a fi criticat impactul, la nivel naţional, pe care atacurile sale l-au avut asupra regulilor elementare ale de­mocraţiei.
    Mulţi s-au cocoţat pe spatele acestui tigru tânăr Ponta, încântaţi de perspectiva că­lătoriei pe care o au de urmat. Însă pră­bu­şirea sa este sigură, deoarece limitele îi eclip­sează calităţile neîndoielnice. Pentru moment, pare a fi regele junglei care a re­devenit România. N-am idee cât va dura acest carnaval al animalelor care a pus stă­pânire peste România, în urmă cu şase săp­tămâni. Dar Victor Ponta nu deţine ni­cio formulă stabilă de guvernare, indi­fe­rent cât de indulgenţi s-ar dovedi o parte dintre partenerii occidentali în această privinţă. Măsura în care românii sunt pre­gătiţi să respingă „Antenismul“, să-şi ex­prime public opinia şi să se organizeze pen­tru a crea o ordine democratică post-Ponta va determina, cu siguranţă, durata acestui calvar.”
    Tom Gallagher
    31.07.2012
    ( http://www.revista22.ro/ponta-regele-junglei-care-a-redevenit-romnia-16726.html)

    Problema este ca cel care a fost varful de lance in toata aceasta cavalcada si in acest mod irespirabil de a face politica risca sa devina victima propriei sale strategii deoarece a ajuns in situatia ucenicului vrajitor care nu mai poate stapani fortele pe care le-a pus in miscare.
    Daca i se va retrage doctoratul ( propunerea a fost deja facuta !) se poate declansa un proces in lanţ de efecte juridice absolut dramatice ( pierderea calitatii de avocat, pierderea dreptului de a preda, returnarea sporului de doctorat ) care vor constitui o premiera absoluta in societatea romaneasca post-decembrista.
    Mai mult decat atat, prin viclenia istoriei , toate eforturile pe care le-a facut de-a lungul anilor intr-un sens, se reaseaza de la sine in mod paradoxal si sens contrar intentiilor initiale, iar fostul prim-ministru are toate sansele sa ramana in istorie care fiind cel care a initiat fara sa vrea , prin cazul sau exemplar si declansand la nivel social principiul dominoului , exact procesul de refacere al spatiului moral al Romaniei atat de viciat in ultimii 26 de ani , proces pe care nu a reusit sa-l declanseze pana acum nici o instanta civica sau morala.
    In sfarsit , ca de atatea ori la noi , romanii afla inca o data faptul elementar ca nu vine nimeni sa le rezolve problemele daca nu o fac ei înșiși pentru ca la noi de multa vreme realitatea depaseste imaginatia, iar oamenii raman mereu “sub vremuri” cum zice cronicarul daca nu fac si efortul de a ridica privirea deasupra lor.
    (https://sergiusimion.blogspot.ro/2016/07/principiul-dominoului-si-refacerea.html)

    P.S. Finalul acestei fabule esopiene este unul apoteotic de tipul ““muşcă şi fugi”” (http://www.curentul.info/politic/15057-s-a-confirmat-ce-am-scris-in-noiembrie-ponta-e-consilierul-lui-erdogan )

  14. Am impresia că că acest răspuns era la un comentariu din 30.06.2016 referitor la teza de doctorat a Laurei Codruta Kovesi.
    Comentariul a fost șters, răspunsul dvs. a rămas.
    Domnule Vancu sunteți imparțial ca tot românul

  15. Sunt mii daca nu zeci de mii de doctorate si diplome plagiate in Romania. Toti diplomatii au doctorate si cred ca 95% sunt plagiate, Academia de aparare si de informatii, toate aceste doctorate de la universitati fantoma. Parca se dovedise ca acel Duicu de la Tr. Severin avea doctorat 100% copiat el fiind semianalfabet si doctoratul lui era o traducere din engleza de pe net.

    Cand fortele binelui sunt 1% ce sansa avem? Desigur un spirit oprimat, distrus, vrea, are dorinte, spera in forta binelui.

    Romania este o hotzie de la un capat la altul. Rarele avis nu fac decat sa confirme regula.
    Invatamant, administratie, busienss, politica, …hotzi, hotzi si iar hotzi. Oamenii cinstiti in aceasta tara par nebuni.

    Ori despre ce speranta de dreptate si de modernizare vorbim?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Radu Vancu
Radu Vancu
Radu Vancu (n. 1978, Sibiu), poet, prozator, eseist și traducător. Profesor dr. habil. la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Redactor-șef al revistei "Transilvania". Fost președinte al PEN România (2019-2023). Redactor al revistei „Poesis internațional”. Membru al Grupului pentru Dialog Social. A publicat peste 20 de cărți, în toate genurile literare, pentru care a obținut câteva dintre cele mai importante premii naționale. A tradus din Ezra Pound ("Opera poetică", volumele I și II, Humanitas; ediție îngrijită de H.-R. Patapievici), din William Butler Yeats (tot pentru editura Humanitas) și din John Berryman ("Cântece vis", Casa de editură Max Blecher, 2013). A editat, singur sau în colaborare cu Mircea Ivănescu, Marius Chivu și Claudiu Komartin, antologii literare pe diverse teme. A îngrijit ediții din opera lui Alexandru Macedonski, Emil Brumaru și Alexandru Mușina. Ultima carte publicată este "Kaddish" (Casa de editură Max Blecher, 2023).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro