Home » Analize »Justitie/Ordine publica »Reactie rapida » Citesti:

Se poate relua votul privind urmărirea penală a unui ministru?

Cristi Danilet septembrie 23, 2016 Analize, Justitie/Ordine publica, Reactie rapida
21 comentarii 3,233 Vizualizari

Se pare că se doreşte o reluare faţă de votul de luni dat de Parlament cu privire la imunitatea unui fost ministru care este şi parlamentar.

Pentru că în spaţiul public s-au ridicat câteva întrebări legate de această posibilitate, o să aduc unele lămuriri.

1. Moduri de sesizare a Parchetului

Există moduri de sesizare generale – cum sunt plângerea din partea victimei, denunţul formulat de un martor, sesizarea din oficiu de către organul de urmărire penală; şi moduri de sesizare specială – de exemplu, în cazul militarilor sau a demnitarilor.

2. Titularul sesizării în cazul unui ministru senator

Pentru un ministru care este senator, doar Senatul poate cere urmărirea penală pentru fapte săvârşite în exerciţiul funcţiei (art. 109 alin. 2 din Constituţia României). Conform deciziei CCR nr. 665/2007, această dispoziţie priveşte şi pe foştii membri ai Guvernului.

Aşadar: cu privire la miniştri nu se foloseşte noţiunea de „imunitate” (care îi priveşte numai pe parlamentari); nimeni altcineva nu poate trimite o sesizare la Parchet cu privire la fapta unui ministru.

3. Procedura de cerere a urmăririi penale

Procedura prin care Senatul cere urmărirea penală a unui ministru care este şi parlamentar este descrisă în art. 12-18 din Legea nr. 115/1999 privind răspunderea ministerială, precum şi în art. 150-153 din Regulamentul Senatului).

Comisia juridică face un raport. Propunerea de începere a urmăririi penale în cameră se face în prezenţa celui în cauză, care are dreptul să îşi expună punctul de vedere cu privire la fapta ce constituie obiectul cererii de a fi urmărit penal. Se procedează la  vot secret exprimat prin bile. Hotărârea se ia cu majoritatea senatorilor prezenţi. În cazul în care se adoptă hotărârea, ea se trimite la ministrul justiţiei. Competenţa de efectuare a urmării revine PICCJ/DNA, iar cea de judecată revine ICCJ.

Aşadar: a) Parlamentul este cel care cere Parchetului efectuarea urmăririi penale – prin urmare, nu este nevoie de o lucrare care să vină, anterior, de la procurori. b) În timpul dezbaterii nu se comenteză probele dintr-un eventual dosar judiciar, acte procedurale întocmite de vreun organ al statului,  vinovăţia persoanei în cauză.

4. Procedura la Parchet până la primirea cererii

E posibil ca procurorii să înceapă un caz mai înainte de a şti că este vorba de un ministru. Deci, procurorii sunt obligaţi să înceapă urmărirea pentru fapta sesizată (art. 305 alin.1 C.proc.pen).

Când descoperă persoana care a comis-o, trebuie să continue urmărirea faţă de persoana respectivă, care devine suspect. Dar atunci când este vorba de un ministru, e nevoie de cererea arătată mai sus (art. 305 alin.3). În acest caz, conform art. 2941C.proc.pen, parchetul sesizează Parlamentul, înaintând totodată un referat întocmit de procuror, care va cuprinde date şi informaţii cu privire la săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală de către persoana cu privire la care se solicită autorizarea. Tot ceea ce se întâmplă la Senat a fost descris mai sus.

Aşadar: nu e nevoie să se trimită tot dosarul către Parlament.

5. Reluarea votului

Dacă nu există cererea de urmărire penală, cazul se închide pentru respectiva persoană cu privire la acea faptă (art. 315 alin. 1 lit b). Dacă apare totuşi cererea după acest moment, cazul se redeschide (art. 335 alin. 2 C.proc.pen).

Aşadar: dacă un caz poate fi redeschis pentru că a dispărut impedimentul, înseamnă că acesta nu este un blocaj ireversibil. Ca urmare, cererea de urmărire penală a unui ministru care iniţial nu a mai fost promovată poate fi ulterior reiterată.

Procedura de vot are legătură cu o învinuire penală şi este dată de un organism politic. Acest organism poate face oricând, oricâte cereri de urmărire penală a unui ministru. În acest domeniu nu există principiul NE BIS IN IDEM, adică să fie împiedicată o a doua cercetare pentru aceeaşi faptă, şi spun asta având drept temei două motive simple: (a) Parlamentul nu acţionează ca un organ judiciar, pentru a se spune că o soluţie a sa este definitivă şi ar avea autoritate de lucru soluţionat/judecat ; (b) nu există vreun impediment de reluare a votului prevăzut expres în Regulamentul camerei sau în legea răspunderii ministeriale.

6. Concluzie: Dacă nu s-a admis o dată propunerea de a se formula cerere de urmărire penală a unui (fost) ministru parlamentar, este oricând posibil să se repete această cerere, întocmai cum un denunţ poate fi formulat de mai multe ori de către aceeaşi persoană. Prin urmare, pentru a se exprima un nou vot în chestiunea urmăririi penale, nu este nevoie nici de probe noi aduse de procurori, nici să se găsească vicii în prima procedură. Este vorba pur şi simplu de o nouă procedură declanşată pentru aceeaşi faptă şi persoană.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "21 comments" on this Article:

  1. me spune:

    Foarte clar explicat. Pentru mine, dreptul parlamentarilor de a se sustrage urmaririi pentru fapte penale este revoltator in sine. A fi ales iti da dreptul sa expui opinii politice, nu sa calci cu masina oameni, sa furi etc fara sa fii tras la raspundere. Faptul in sine ca justitia poate fi blocata de o categorie privilegiata este gresit.

  2. Un Nimeni spune:

    Articolul lamureste unele dintre lucruri pentru cei care nu sunt juristi. Intrebarea mea este(probabil a tuturor dupa citirea articolului de fata) daca aceasta cerere a fost sau nu trimisa la Parchet pentru a vedea daca se mai reia sau nu votul. O zi buna sa aveti!

  3. un timisorean spune:

    Am inteles. Deci de aceea au scapat Varujan sau Borbely de cercetare penala pentru ca nu s-a vrut repetarea cererii de incuvintare a parlamentului!? :) )

    • victor L spune:

      Citind aceste doua paragrafe:
      “Dacă nu există cererea de urmărire penală, cazul se închide pentru respectiva persoană cu privire la acea faptă (art. 315 alin. 1 lit b). Dacă apare totuşi cererea după acest moment, cazul se redeschide (art. 335 alin. 2 C.proc.pen).”

      “Aşadar: dacă un caz poate fi redeschis pentru că a dispărut impedimentul, înseamnă că acesta nu este un blocaj ireversibil. Ca urmare, cererea de urmărire penală a unui ministru care iniţial nu a mai fost promovată poate fi ulterior reiterată.”
      eu inteleg ca e vina DNA (sau a altor institutii) ca nu a cerut repetarea votului. Pentru Varujan sau Borbely ori altii. Daca veti privi balanta Justitiei, veti observa ca inclina bine intr-o parte.
      NB,
      cine a inchis dosarele Revolutiei si Mineriadelor pentru 7-8 ani?

  4. io spune:

    Multumim domnule judecator pentru precizari.
    dealtfel, au mai fost cazuri in istoria recenta cand procedura a fost reluata.
    imi amintesc acum de Nastase si Mitrea, e posibil sa mai fie si alte cazuri.

  5. Bogdan spune:

    Exista o solutie simpla, de bun simt: demisia din Parlament a lui Jabba the Hut.
    Evident ca acestei sinistre forme de viata nici nu-i trece prin cap asa ceva.

  6. Dumitru spune:

    Un lucru nu inteleg: de imunitate beneficiaza anumiti demnitari pe periioada exercitarii mandatului pt. a fi protejati de abuzuri sau hartuiri, pt. desfasurarea in bune conditii a mandatului. In momentul de fata, cand este solicitata urmarirea penala, Oprea nu mai este ministru, ci parlamentar. In acest caz, nu trebuia aplicate prevederile Art. 72, Al. 2 din Constitutie:

    “Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.”?

    Cu alte cuvine, pt. fapta savarsita pe durata mandatului, ministrul-parlamentar beneficiaza de aceasta imunitate si dupa finalizarea mandatului?

    • io spune:

      exista o decizie mai veche a CCR care valideaza obligatia “avizului” de la camera atat pentru ministri cat si pentru fosti ministri.
      atata timp cat mai sunt parlamentari si doar pentru fapte in exercitarea mandatului.
      de pilda, pentru Dragnea, parlamentar si fost ministru, nu a fost nevoie de avizul camerei, pentru ca faptele n-au fost facute in calitate de ministru, ci de sef de partid.
      la fel pentru Bombonel, in dosarul “trofeul calitatii”.
      Ponta, in dosarul Turceni-Rovinari a scapat de urmarire doar pentru trafic de influenta, nu si pentru celelalte acuzatii (fals parca) pentru ca respectivele fapte au fost savarsite in calitate de avocat, nu de ministru.
      ca tot ii place lui Ponta sa afiseza multiple calitati: ba de ministru cand nu sustine o lege, ba de parlamentar cand voteaza acea lege :)

  7. Florins spune:

    Felicitari pentru claritatea argumentatiei !

    Rusine si demisia pentru cei 73 de membri trecatori ai senatului !

    Este de-a dreptul strigator la cer cum “ciuma rosie” FSN =PDSR=PSDR=PSD=ALDE=PMP=PUR se chinuie de 26 ani sa reinstaureze tirania in Romania.
    Fratilor Romani desteptati-va odata si nimiciti prin votul vostru aceste partide ce sunt in fapt grupuri infractionale organizate ce lupta din greu pentru nimicirea NATIEI ROMANE !

    FSN =PDSR=PSDR=PSD=ALDE=PMP=PUR nu au vrut, nu vor si nici nu vor voi educatie, sanatate, dreptate si bunastare pentru Romani. Singurul lor tel este sa ne transforme intr-o turma de saraci prosti, asa cum i-a invatat tatuca ilici, mai nou reintrupat in inculpatul ion iliescu.

    Si, ca sa fiu in trend : DNA NU TE OPREA !!!

    • Bogdan Sava spune:

      PUR nu mai exista ca partid, isi schimbase denumirea in PC si a fost inglobat in ALDE. Daca, totusi, doriti mentinerea denumirii de PUR, atunci ar trebui sa luati in considerare si cealalta faptura, parte a ALDE, PLR. Acum exista un partid cu acronim PRU.

  8. victor L spune:

    Clar ca lumina zilei: procedura, in cazul generalului Izmana, se poate relua legal.
    Senatul se poate pronunta din nou asupra cererii DNA. Dar daca va fi la fel?testul turnesolului :P
    Mie mi-e greu sa cred ca escrocii din parlament s-au rusinat in urma protestelor, a oprobiului unei parti din mass media: din moment ce tot clamam ca actualii parlamentari sint niste escroci, dece devenim ipocriti si ne mai miram cum voteaza? mai ales pesedistii.
    Ce nu stiu (n-am gasit in articol): DNA poate continua ancheta? sau cazul va fi inchis pe moment, ca la Senat.

  9. Alui spune:

    Pai nu vin alegerile? Cat mai are DNA de așteptat? Doua luni? Vad ca procurorii nu au răbdare in cazul asta.

  10. damian spune:

    Dacă judecăm hotărârea dată de dumneavoastră în apel eu cred că nu se mai poate relua votul în plen. O soluție simplă ar fi ca Regulamentul să fie schimbat și , exact pe prevederile Constituției și ale legii răspunderii ministeriale, solicitarea de începere a urmăririi penale să fie făcută de Senat/Cameră doar cu aprobarea comisiei juridice unde, sunt oameni care se pricep. Acest vot există deja. Dacă nu s-a trimis votul la DNA , în două zile se rezolvă cazul. Se va aplica pentru cazurile ulterioare, iar pentru acest caz se votează, în plen, folosirea acestei noi proceduri și se comunică DNA votul din comisia juridică în numele Senatului. …Cu recurs.

  11. ilidia spune:

    Mai clar nu se poate. Dar atentie la neatentie: nu “ne bis…” , corect este “non bis in idem”

  12. man of war spune:

    sa dam cu zarurile pina pica 6 / 6 !
    domnule, cu regret constat ca justitia a ramas una ceausista, o casta de borfasi care si voteaza pe ascuns (precum parlamentarii si politrucii cleptocrati) propriile privilegii. salariile si pensiile speciale sint cam tot ce i intereseaza. va rog sa observati mediul (universitar) precar ce produce judecatori si avocati. eu n am vazut ca astia sa emigreze n masa (cine i baga n seama in orice tara civilizata ?). emigreaza profesori, medici, ingineri, oameni activi si inteligenti ce nu si pot fixa lefurile si privilegiile ! daca aveam justitie / dreptate oare romania nu era altfel, si nu codasa europei ?

  13. Geo spune:

    Domnule Danilet, memoria imi spune ca a existat la un moment dat o decizie a CCR care a impus interpretarea frazei “Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală” din Constitutie in sensul ca doar Camera Deputatilor poate cere urmarirea penala pentru actuali/fosti ministri care sunt actualmente deputati, doar Senatul poate cere urmarirea penala pentru actuali/fosti ministri care sunt actualmente senatori, iar Presedintele pentru restul actualilor/fostilor ministri. Exista o asemenea decizie? Daca nu, ce impiedica pe Presedinte sa ceara urmarirea penala a lui Oprea fara sa astepte vreo solicitare in acest sens de la DNA?

  14. victor L spune:

    N-ea lasat generalul fara obiectul muncii: si-a dat demisia.

  15. roland spune:

    … probabil, si daca votul de luni din Parlament este declarat nul absolut.

  16. ion adrian spune:

    Oricum situatia de fapt se rezolva elegnt dandu-si Oprea demisia desigur asta nescuzand in niciun fel rusinea parlamentului ba chiar impiedecandu-l sa o sterga cumva ci doar sa ramana cu ea in istorie. :)

  17. Sorin spune:

    Buna ziua. Poate va faceti timp sa ne explicati si dosarul in care este acuzat Dl. Oprea. Mie situatia mi se pare putin neclara si cred ca o explicatie limpede ar fi binevenita pentru toata lumea. Multumiri.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristi Danilet


Cristi Danilet

Cristi Danileţ este judecator din anul 1998, iar in prezent este membru al Consiliului Superior al Magistraturii Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)