joi, martie 28, 2024

De ce nu poate fi consultată societatea civilă

”Daca pe Klaus Iohannis il intereseaza un dialog real cu Piata, sa ofere un instrument prin care oamenii sa isi aleaga reprezentantii.”scrie un cititor, preluat de Hotnews.ro

Există un astfel de instrument, se numește Constituția României. Ne alegem periodic reprezentanții în consilii locale, județene, primării, parlamente și președinți, postul pe care îl ocupă acum dl Iohannis. Poate că noi înșine ar trebui să depunem ceva mai mult efort, nu doar în alegerile astea în sine, ci în participarea la întreg procesul cu pricina; ca să-l citez pe Șerban Marinescu, din noua generație de politicieni: ”Am asteptat ani de zile sa apara altii si concluzia e ca altii nu-s. Nu putem inlocui clasa politica actuala decat cu noi.” Poate ar trebui să fim mai preocupați de modul în care folosim instrumentul democratic, poate începând prin a-l percepe ca atare. Fiindcă el există, cu siguranță.

Sigur, pledoaria mea repetată pentru implicare în politică nu este una împotriva societății civile. Din contră. Și clasa politică și societatea civilă sunt foarte importante, și acționează în tandem în servirea interesului public, cât timp se completează reciproc. Cât timp nu se confundă, cât timp nu se amestecă.

Ca să poți consulta societatea civilă aceasta trebuie să fie organizată. Ca să fie organizată, trebuie să aibă impuneri externe, reguli, ierarhii etc. Astfel de impuneri sunt incompatibile cu fundamentul pe care se organizează (și) societatea civilă, și anume un set de libertăți, de asociere, întrunire, exprimare și petiționare. Să ne înțelegem, în *interiorul* societății civile, membri individuali sau asociații se pot organiza voluntar fără probleme, asta e foarte bine. Dar societatea civilă în sine, proteică cum este și cum trebuie să fie într-o democrație liberală, nu poate fi organizată și nu se poate organiza.

Prin urmare, nimeni nu o poate invita la consultări. Societatea civilă nu poate avea un rol formal, instituțional, fără să-și piardă caracterul inițial. O instituție publică poate selecta membri (nu reprezentanți!) ai societății civile dacă dorește și consideră necesar, dar atât. Asta se va întâmpla astăzi, președintele KWI se va întâlni cu membri ai societății civile, asumându-și integral răspunderea asupra selectării lor și asupra rezultatului acestor consultări. La fel e și cu manifestanții. Președintele nu se poate consulta cu reprezentanți ai manifestanților, pentru că nu există așa ceva. Dacă nu ne batem joc de dicționar, un reprezentant trebuie să aibă un mandat, o împuternicire din partea celor care îi reprezintă – pe baza unui contract, unui vot, unor aclamații etc. Or, nu are nimeni așa ceva. Există doar membri ai acestei manifestări a societății civile, și atât. Cu ei se poate întâlni președintele, asumându-și deplin răspunderea asupra selectării lor.

Și nu e ceva fără precedent. În vara lui 2012, liderii USL (premierul în exercițiu la vremea respectivă Victor Ponta și viitorul președinte-interimar Crin Antonescu) s-au consultat și ei, foarte serios, cu membri ai societății civile, în persoana asociației colonelului Dogaru, între alții. Un fel de „interes național” mai mic și mai turbulent. Cel care voia să desființeze DNA și ANI, cel care amenința cu mișcări violente de stradă judecătorii de la Curtea Constituțională. Putem avea obiecții la cererile astea, desigur, dar nu văd cum am putea să negăm faptul că vin din partea unor membri ai societății civile. Putem atunci spune că, la acel moment, asta dorea „societatea civilă”, în sine? Că cei doi s-ar fi putut eschiva de responsabilitatea selectării acestei asociații în mod particular, și a (eventualei!) puneri în aplicare a cererilor ei?

Nu spun aici că intenția președintelui este neapărat o idee neinspirată sau proastă. Este rolul președintelui să medieze între stat și societate; nu scopul acesta e contestat mai sus, ci modul în care e prezentat și uzat mijlocul pentru realizarea lui.

Distribuie acest articol

39 COMENTARII

  1. Faptul ca dl. Iohannis a declarat ca va avea consultari cu reprezentantii strazii arata cat de putin a inteles domnia lui din ceea ce s-a intamplat anul trecut la alegeri. A fost ales presedinte in urma unor manifestatii de strada. El ar fi trebuit sa fie reprezentantul strazii. A declarat in repetate randuri, ca si acum de altfel, ca ne intelege revendicarile si ca va tine cont de ele dar faptul ca dupa un an a trebuit sa iesim iar ca sa-l fortam pe Ponta sa-si dea demisia arata contrariul. Iohannis fusese mandatat de protestatari sa ne scape de guvernul acesta corupt si nu a facut-o. I s-a sugerat in repetate randuri atat pe Facebook cat si in presa sa-si angajeze consilieri corecti, nu avaristii oportunisti de astazi si nu a facut-o. Curand nemultumirile strazii se vor indrepta si impotriva lui pentru ca nu a inteles un lucru simplu de la bun inceput: EL TREBUIA SA FIE STRADA.

    • ” Iohannis fusese mandatat de protestatari sa ne scape de guvernul acesta corupt si nu a facut-o.”

      Cum anume putea sa faca asta si nu a facut-o? Guvernul cade doar prin votul parlamentului. Asta e constitutia. Nu e in puterea unui presedinte sa doboare guvernul, mai ales daca guvernul se bazeaza pe o majoritate asupra caruia presedintele nu are nici macar o minima influenta politica.

      Si stiti ceva? Asa e bine sa se intample. A ii da unui singur om posibilitatea de a schimba guvernul cand are el chef sau cand ii „cere strada” e cea mai sigura cale spre dictatura.

      Ne-am cam incins si ar trebui sa ne racorim un pic si sa vedem ce putem schimba si ce nu.

  2. Peste asta nu se poate trece:
    – „Există un astfel de instrument, se numește Constituția României. Ne alegem periodic reprezentanții în consilii locale, județene, primării, parlamente și președinți, postul pe care îl ocupă acum dl Iohannis.”

    • Dar ce faci cind Constitutia itzi ingradeste libertati pe care le simti ca tzi-ar fi esentiale, vitale? Nu ca individ excentric ci ca parte a unui curent social, aproape de proportii nationale, care simte acelasi lucru?

      Cum ar fi posibilitatea de a-i impiedica pe puternicii zilei de a te lasa sa mori cu zile? Sau posibilitatea de a-i sili sa treaca si apoi sa aplice legi pe care le consideri esentiale si pe care care tzi-au promis ca le vor trece si le vor respecta atunci cind tzi-au cerut votul (alocari masive din buget pentru Educatie si Sanatate; sau Infrastructura; sau Justitie)?

      Nu mai stiu cine a spus ca marele defect al democratiei reprezentative este ca, dupa ce i-ai ales, nu mai poti sa scapi de EI.

      Intotdeauna mi s-a parut ca este un abuz sa mi se ceara sa votez la referendumurile constitutionale un text atit de complex – cu care nu am fost niciodata de acord integral – printr-un singur „DA”. In lipsa unei minime initieri in drept constitutional. Un text ale carui interpretari sint arareori unanime chiar in Curtea Constitutionala!

      Eu citesc in mesajul Strazii in primul rind o profunda nemultumire fatza de cadrul constitutional actual care a ingaduit cea mai mare parte a faptelor care a umplut Strada in aceste zile.

      Eu unul as fi supus referendumului PRINCIPII constitutionale, formulate pe intelesul tuturor, cu DA/NU pentru fiecare. De pilda, eu as prefera ca forma de guvernamint sa poata fi, in principiu, schimbata; daca as fi votat NU pentru ca textul actual respinge asta atunci as fi repins si libertatile, si statul de drept, si democratia. DA-ul meu a fost utilizat abuziv pentru ca pot oricind sa argumentez ca, daca astazi sint profund nemultumit de forma pe care au luat-o libertatile, democratia si statul de drept, atunci poate ca o alta forma de guvernamint (monarhie, republica prezidentiala) le-ar aduce mai aproape de idealul meu. Si al Strazii acestor zile.

      • @ Iulian,
        sa raminem la cestiune: desemnarea/numirea unui premier.
        Nu spuneam nici unde ca ar fi perfecta Constitutia, ci ca o avem si trebuie s-o respectam. Pina putem sa o schimbam.
        Acum, trebuie respectat art 103 (1) din Constitutie.
        CAPITOLUL III
        Guvernul

        ARTICOLUL 103

        Învestitura

        (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

        Numai asa este legal.
        Daca vrem un stat de drept.

        • Problema nu e constituțională. Legea fundamentală impune consultarea cu partidele parlamentare, dar asta nu înseamnă că interzice orice alte consultări. Președintele e liber să se consulte suplimentar cu cine dorește, iar medierea între stat și societate ESTE între rolurile sale constituționale.

          Problema e că invitând ”societatea civilă” la consultări, cerându-i să se organizeze (!) arată o neînțelegere a ceea ce este societatea civilă. Nu e o problemă mare, riscul pe termen lung e mare, și anume

          1. Să avem o societate civilă cu două viteze, adică cu una ”oficială”, ”recunoscută” ca atare de autorități, după modelul putinist, aleasă astfel încât dacă liderul să consultă cu ei dacă să sară sau nu ei întreabă doar cât de sus. Asta explic mai sus, societatea civilă, prin definiție, nu poate avea un rol formal, instituțional, și să continue să fie societate civilă.

          2. Să avem o fugă de responsabilitate, în care liderii politici spun, ”asta zice societatea civilă”, ”vocea poporului” etc. Asta explic mai sus, președintele și orice altă instituție se poate consulta fără probleme cu cei pe care îi selectează în scopul ăsta, cât timp își asumă deplin responsabilitatea pe selecție și pe rezultat.

          • Domnule Miron in primul rand societatea civila la noi nu exista ,in 25 de ani de la revolutie nu am auzit glasul societati civile .In toti acesti ani aproape toti eram convinsi ca Romania prin guvernele care s-au succedat a luat-o intr-o directie gresita ;Unde afost societatea civila in acest timp?Domnule Miron in ultima perioada toata lumea se plinge de toata lumea ,nu suntem departe de instituirea unui haos la nivel institutional.Tinerilor nu le convine si sunt vesnic nemultumiti de actuala clasa politica dar nu face nimic in acest sens.As vrea sa le dau o sugestie tinerilor si anume sa-si faca un partid politic care prin reprezentanti lorsa poata transmite problemele Romaniei Partidul sa se numeasca PARTIDUL COLECTIV

  3. „s-au consultat și ei, foarte serios, cu reprezentanți ai societății civile, în persoana asociației colonelului Dogaru”
    – daca consultarea consta in „va marim pensiile si salariile” e logic sa se termine amiabil / cu stringere de miini (sau nu ?)
    „Ne alegem periodic reprezentanții în consilii locale, județene, primării, parlamente și președinți, postul pe care îl ocupă acum dl Iohannis”
    „Poate ar trebui să fim mai preocupați de modul în care folosim instrumentul democratic, poate începând prin a-l percepe ca atare. Fiindcă el există, cu siguranță”
    – cind urci intr un avion te gindesti sa verifici daca cei desemnati sa l conduca au abilitatile necesare ? ma gindesc ca cel care calatoreste (si plateste) o face sa si rezolve propriile i probleme, nu sa testeze capacitatea pilotilor (nici nu are competenta necesara de altfel).
    daca (mergind pe acest scenariu) in cazul fericit, descoperi ca s tractoristi si nu aviatori, ii schimbi imediat ? (sau nu ?). in cazul nefericit, te vei prabusi odata cu ei (sau poate ai noroc si tractoristul nimereste mansa ?)
    – prin ce se remarca zgonea, eba, udrea, ponta … (aleatoriu, nu ma intereseaza ce sigla poarta pe tricou), de ce sint speciali sa se tolaneasca n fotoliile parlamentare, sa se deplaseze in coloana cu girofar si n ultimma instanta sa i reprezintre pe romani ?

    • Prin aceea ca ocupa fotoliile respective. Faptul ca le ocupa ei si nu concurentii lor demonstreaza ca ei au fost mai capabili. Competitia e libera, de ce nu participi ? Daca esti mai capabil decat ei precis le vei ocupa tu fotoliile si ne vei face mai bine decat fac ei.

      • @simplon
        :) probabil c am scris neglijent (oarecum off topic) dar meriti o lamurire (si o sa ai parte de o demonstratie facila !). oammenii au profesii si / sau pasiuni. un proverb (universal de altfel) spune, omul potrivit la locul potrivit. presupunind (de dragul demonstratiei) ca esti rapsod popular (iti place muzica) te intreb : de ce ai vrea sa lucrezi la cern unde se face cercetare nucleara ? te va ajuta vocea melodioasa fara un background in stiinte exacte ? acum imi vei spune ca fotoliile din parlament nu sint scaune de laborator. dar totusi, acolo se voteaza legi juridice, se aproba fonduri pentru drumuri si sosele, se iau decizii pentru bugetele de sanatate, dezvoltare etc. care pot afecta milioane de oameni. e suficient sa fii dantaus si cintator fara sa intelegi despre ce se vorbeste acolo ? si ar mai fi ceva (dar nu intru in detalii) partidul in tot si n toate ? pe mine ma pasioneaza cosmologia. crezi c as putea deveni un om de nadejde al partidului ? este politicul vinovat de jaful si coruptia din romania ? daca raspunsul este da, inseamna ca i mafiot, iar daca raspunsul este nu, icompetent. care i utilitatea unui sistem politic falimentar ? ce i de facut ?

        • Nu exista profesia de politician. Politicul nu este vinovat de coruptia din Romania deoarece pentru un tango este nevoie de doi. Utilitatea unui sistem politic consta in aceea ca exista ; anarhia nu este un sistem politic ci lipsa unuia. E de facut placinta cu mere , daca intrebi ce e de facut pentru desert; n-ai specificat la ce te referi ca ar fi ceva de facut si nu stii ce.

  4. Foarte-foarte bun articolul.

    Nu stiu cum a ajuns Iohannis sa aiba o astfel de initiativa, insa, daca l-a invatat cineva (Sandra Pralong?), rau l-a invatat, iar daca a facut-o dupa capul lui, rau cap a avut.

    Daca „reprezentantii” sint „acoperiti” de-ai serviciilor pusi sa joace niste roluri (cam asa cum jucau agentii FBI roluri de cetateni americani de origine romana – femei si barbati imbracati in costume populare romanesti – veniti plini de entuziasm sa dea mina cu Ceausescu la Waldorf Astoria in timpul vizitei acestuia in America lui Carter si sa pozeze zimbitori pentru presa), atunci vom avea teatru.

    Daca „reprezentantii” sint „acoperiti” de-ai altora (partide adversare lui Iohannis, gasti, mafii, servicii de pe-afara) sau golani de-ai strazii cu gura mare si coate ascutite, cum am vazut prea multi la „revolutia” precedenta, iar Iohannis va fi atit de naiv incit sa se aseze la masa cu ei, vom avea circ.

    Alte categorii de reprezentanti ai Pietei sau ai societatii civile nu vad cum ar putea ajunge la discutii la Cotroceni.

    Dar, asa cum zice si articolul, daca Iohannis isi alege singur interlocutorii e in regula. Doar ca asta e altceva decit pretinde el ca vrea sa faca.

    • Dar pentru ce-i trebuie interlocutori? Care parte a mesajului Strazii necesita clarificari?

      Iohannis este Presedinte ca sa cumpaneasca singur si sa ia o decizie cu ale carei consecinte va trebui sa traiasca. Rolul societatii civile este sa-i cenzureze decizia, dupa ce a luat-o, nu sa i-o contrasemneze.

      Pentru prima data in ultimul an sint de acord cu Basescu: implicarea „reprezentantilor” societatii civile (ce enormitate!) in decizia despre guvernarea tzarii are aerul fugii de asumarea raspunderii.

      Este o premiera, intr-adevar. Niciun lider democratic nu a mai facut-o pentru ca este de neconceput si pentru ca loveste in fundamentul conceptului de societate civila.

  5. Societatea civila/protestatarii, daca isi desemneaza niste reprezentanti, ar putea sa incerce consultari cu partidele, doar cu ele.
    Presedintele nu poate duce tratative decit in marja Constitutiei. Si asta doar cu partidele reprezentate in şParlament.
    :Schimbarea clasei politice” este o dorinta frumoasa (si indreptatita), dar ce te faci cind turma de şparlamentari se impotriveste? Mai au un an de mandat si nu vor sa-l piarda :P

  6. Nu sunt de acord. Persoane precum liderii miscarii Uniti salvam , precum eventual Claudiu Craciun, Nicusor Dan, Moise Guran, Mihai Gotiu de pe Romania Curata, Ciprian Ciucu ar putea fi foarte util chemati sa propuna niste cai de rezolvare a problemelor actuale. Tunisia a obtinut premiul Nobel din 2015 taman cu ceea ce dvs spuneti ca nu exista si nu se poate face – un Cvartet al societatii civile de acolo a resetat tot jocul politic si a usurat tranzitia catre democratie.

    • dle Orasanu,
      numele pe care le indicati (cu unele nu sint de acord in ruptul capului, va dau mai jos un link, dar sa trecem), se pot consulta cu partidele. Numai cu partidele.
      Constitutia, sintem un stat de drept cu o Constitutie, nu? nu prevede consultari intre societatea civila si presedinte pentru desemnarea unui prim ministru. Presedintele se poate consulta cu societatea civila, nu l-a oprit nimeni nici pina acum, dupa ce a fost ales in numele unei sperante.
      Daca nu mai tinem cont de Constitutie putem face oricite cvartete ale societatii civile.
      Dar cine le desemneaza pe ele ca reprezentante ale societatii civile? dvoastra? victor L?
      https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1093253720708242&set=a.496632457037041.125010.100000708731075&type=3

    • Claudiu Craciun? :) Ma uimiti! Daca ar fi logica consultarea altfel decat prin vot, de ce nu va ganditi la Tismaneanu, Otilia Nitu, Laura, Damian, Ionita, Iordache, etc? Colegi de platforma

    • Aș adăuga răspunsului general dat mai jos că Cvartetul din Tunisia a jucat rolul de mediator între forțele politice, cu ocazia tranziției de la un regim dictatorial la o democrație, reușind să facă asta fără violențe. O realizare excepțională, din toate punctele de vedere, meritând un premiu Nobel.

      … dar care are zero legătură cu situația de la noi, și cu ceea ce spun eu mai sus. Acești membri ai societății civile și-au asumat, în condiții de dictatură, sarcina de mediere. Noi nu suntem în condiții de dictatură, democrația parlamentară funcționează, există o instituție de mediere între instituțiile statului (nu partide) și între stat și societate – e vorba de președinte, iar articolul se referă la chemarea acestuia adresată societății civile (în sine, nu a unui număr de membri ai ei) de a participa la negocieri politice. Cum spuneam, zero legătură.

  7. Ii multumesc redactiei Hotnews ca a acceptat popularizarea initiativei mele de a avea un loc in care cei care dorim sa participam la consultari sa ne putem transmite mesajul.

    Revendicarea mea principala pentru domnul Iohannis:

    Sa se adopte o lege prin care sa se specifice foarte limpede, fara echivoc, procedura prin care se ridica imunitatea parlamentarilor cand acest lucru este cerut de catre procurori. Sa se specifice ca trebuie sa fie NEAPARAT vot public, sa nu fie NICIODATA vot secret, sa NU se poata ascunde in spatele unor urne cu bile.

    Sa nu mai avem NICIODATA situatii in care parlamentarii isi apara colegii penali de procurori!

    Daca cei din strada doresc sa ii ajut voi sustine si alte revendicari dar aceasta mi se pare cea mai importanta. Lupta anticoruptie este inca prioritatea zero din punctul meu de vedere.

    Daca doreste domnul Iohannis sa ma invite la consultari, voi veni cu cea mai mare placere. Am participat la proteste de fiecare data cand am avut ceva constructiv de spus noi, cetatenii, sunt implicat de multi ani de zile in activism online pe teme care tin de societate.

    Sunt un om simplu, nu sunt afiliat la niciun partid politic sau ONG.

    Multumesc,
    Marius Ogrean

  8. Citat: <> incheiat citatul.

    Tocmai pentru ca acest instrument nu a functionat conform asteptarilor maselor, oamenii sunt in strada. Iar daca sunt destul de multi, trebuie ascultati pentru ca vocea lor e prea puternica pentru a fi ignorata.

  9. Ai atins un pic subiectul – și asta mi se pare dărâmător – ca dacă sunt alegeri mâine, Monica Macovei & Co ies tot cu un procent nesemnificativ, pe când plagiatori sau corupți binecunoscuți, eventual bogătași/ciocoi pozând împotriva evidențelor și al bunului simț drept politicieni miloși de stânga, sau drept politicieni liberali (înțelegând liberalismul clasic) – vor fi votați cu doua mâini.

    Si nu e vorba de fraudă, ci de rezultatul efectiv al votului la români.

    Dacă există o mare amenințare, gen Ponta-președinte, atunci se mobilizează mai mulți în sensul discernământului. Altfel nu, și atunci asta e și așa rămâne clasa politică din România.

    Nu am niciun fel de speranțe sau iluzii că evenimentele recente vor duce la mari schimbări.

    Defapt cred că protestatarii nu sunt deloc reprezentativi pentru poporul român. Politicienii fură de rup pentru că dacă iei un român de pe stradă și-l faci ministru, probabil își va angaja pe sinecuri familia și prietenii la minister, le (eventual își) va da contracte aberante, va folosi poliția ca să se dea mare (snobismul și tentația ciocoismului sunt covârșitoare la români) etc.

    Nu există în fibra națiunii respectul regulilor, răbdare, etica muncii, mândria cinstei, cultura lucrului bine făcut etc. Individual, unii au aceste trăsături, dar majoritatea nu. E ceva ca la porțile Orientului.

    Orice schimbare în bine va fi extrem de lentă, pentru că se face împotriva curentului.

  10. Iohannis sa-i cheme si sa-i asculte, who cares, nu vor numi ei prim ministrul. Alegeri anticipate ar fi o greseala, ptr ca iar ar iesi psd’ul, nu confundati iesitul in strada a 50 de mii pe tara cu nevoia de 100x mai multe voturi ptr a castiga alegerile. din pacate liberalii viseaza la sondajele lor gaunoase, unde probabil apar cu 10% mai mult decat situatia reala. In conditiilea astea avem astfel cheltuieli inutile, rotatie de ‘cadre’ parlamentare cu suflet nou ptr spagi si abuzuri in functie, un premier la buna dispozitie a psd’ului, iohannis cu mainile legate, etc etc. Ungurii se vor duce sa faca guvern la sigur, si atat timp cat unpr, udmr, prm si psd se mangaie reciproc, nimic nu va iesi. cea mai buna solutie ar fi un guvern tehnocrat sustinut de partide, care sa ai ba puterea sa miste lucrurile, mai ales cu o clasa politica care se simte cu satarul deasupra gatului, mai maleabila adica si mai dispusa sa sufle in iaurt. daca schimbam clasa politica acum, noii veniti vor face rahatul praf cu aceeasi incompetenta dar plini de tupeu ptr ca nu ei au fost cei ‘vinovati’, ei vor fi ca niste flori, neprihaniti si cu gura frumos mirositoare…

  11. În cazul în care nu am fost înțeles, rezum : președintele, la fel ca orice alt reprezentant al statului, se poate consulta informal cu membri ai societății civile, asumându-și integral răspunderea asupra selectării lor și a deciziilor pe care alege să le ia în urma consultărilor.

    Nu se poate întâlni în schimb cu *societatea civilă* în sine, nici măcar cu reprezentanți ai ei, pentru că fie și alegerea unor reprezentanți ar presupune o organizare care e incompatibilă cu ceea ce este societatea civilă, prin definiție.

    • stiti foarte bine ca ierarhiile informale sau personalitatile-lideri ad-hoc ai societatii civile au existat intotdeauna, la nivelul societatii civile perceptia e regina, si un simplu membru poate fi perceput drept reprezentant de top la momentul respectiv. desigur ca nu vorbim de acceptul unanim ptr asemenea persoane, chiar daca ar fi sa ne referim la personalitati de varf ale culturii noastre, cum ar fi plesu sau andrei cornea. din pacate probabil vorbim mai mult despre auto-impusi, probabil in unele cazuri cu ceva sustinere incurajata de forte mai mult sau mai putin din zona ‘crepusculara’.. e un dat manipularea maselor o data ce primele ore de incertitudine s-au risipit, e o metoda de control si infiltrare, si ocazional de nastere a unor noi ‘personalitati’..

  12. Nu cumva asa-zisii „politicieni” sunt chiar societatea civila? Am mai auzit distinctia asta in armata, politie, adica militari si civili, politisti si civili, unde distinctia era facuta din interesul opus. Armata si politia folosesc forta, civili vor libertate, sa nu se foloseasca forta… Dar politicienii nu sunt militari, sunt civili alesi de civili. Exisa cumva un interes al politicienilor opus interesului „societatii civile?

  13. Presedinte si-a dorit un dialog cu reprezentanti ai societatii civile. Prin urmare un dialog cu Grupul pentru Dialog Social (GDS), nu poate fi decat benefic. Mentionez ca GDS este prima organizație non-guvernamentală liberă inființată în România pe 31 decembrie 1989. Daca tot se doreste o curatenie in institutiile Romaniei(300 parlamentari in loc de 600) aveti grija sa nu uitati si Academia Romana. Avem prea multi academicieni, profesori, doctori, ingineri cu titlurile dobandite „pe puncte”… Gresesc ?

    • Fiti linistit, presedintele nu se va intalni cu nimeni din GDS, are cosmaruri din vara anului 2012, cand cu lovitura de stat paralamentara, care n-a fost bine comunicata, cica.

  14. Pun aici o postare pe care am facut-o si pe FB (scuzati stilul colocvial):

    „Eu incep sa ma lamuresc cum e cu schimbarea sistemului de catre tineri. In seara asta am avut o discutie pe un forum cu niste moderatori – tineri- care au facut o cheta pentru repatrierea unui roman mort in strainatate- familia nu avea bani de repatriere iar corpul statea blocat in morga de saptamani/luni de zile. Toate bune si frumoase, lumea a donat bani (in contul persoanei care se ocupa de repatrierea cu masina sau avionul)- dupa care a inceput scandalul: s-au strans mai multi bani si moderatorii au hotarat sa aloce parte din bani pentru repatrierea altui om. Gest la fel omenos, doar ca au uitat sa se consulte: a. cu cei care au donat; b. cu familia primului mort. A iesit o intreaga dezbatere, acuzatii, etc. Daca tinerii nu inteleg conceptele de: a. proprietate materiala (banii donati apartin persoanei pentru care donezi, nu celui care are contul- pentru ca platile s-au facut „pentru X”); b. proprietate intelectuala (s-a facut o cheta pentru X, nu pentru Y; s-a folosit povestea lui X pentru a da bani lui Y etc)- eu nu cred ca tinerii vor schimba nici un sistem. Sau il vor schimba dar nu in bine…un sistem fara valori nu e un sistem durabil.”

    E valabil si pentru societatea civila, de multe ori abordeaza concepte savante dar evita (voit sau nu- nici nu conteaza) concepte mult mai simple ale convietuirii sociale, valori de baza ale societatii.

    PS: daca tot suntem condusi de „comunisti” sa le dam un nou PCR: proprietate, coeziune, respect.

  15. Formularea lui KI ca ar incepe „dialogul” cu „reprezentantii” sunt facute de a-i oferi un plus de legitimitate – este un reflex comunist de care nu s-a spalat deocamdata.
    In mod miraculos, doleantele/program politic au fost formulate de „membrii” – de strada si rezoneaza foarte bine cu ce se cere de la parlament si guvern de multa vreme. Chiar el a subscris la multe dintre aceste doleante atunci cand a fost ales presedinte.
    Sa-i oferim o portita de scapare: sa-si asume mandatul indeplinirii acestora fara sa-si depaseasca mandatul asumat prin Constitutie – el vine de la strada, de la membrii sau reprezentanti – nu conteaza – sa impinga parlamentul + guvernul sa le treaca. Dar nu la modul artizanal, ci in realitate.

  16. Toata societatea este civila. Adica pina si militarii au zile libere si ore dupa program . Toti suntem civili indiferent unde lucram deoarece programul de lucru este de maximum 8 ore pe zi. Viata fiecaruia este predominant civila. Nu poti separa societatea in civili si ne-civili, fie ei necivilii membri in oricare aparat sau institutie a statului. Oricare civil din strada din noaptea asta , maine poate merge la serviciu la Parlament sau la Jandarmi sau la Parchet. De asemenea oricare individ neimplicat in nici o activitate a statului face politica. Chiar si neparticiparea la vot este o activitate politica deoarece produce efecte politice. Faptul ca existi este un fapt politic , esti cetatean la numaratoare la stabilirea bugetului.
    Pacat de articolul dumitale, in fond ai dreptate.

    • E numită ”civilă” nu prin opoziție față de ”militară”, ci statală. O definiție ar fi așa: societatea civilă este suma tuturor persoanelor care își exercită dreptul de asociere, exprimare, întrunire și petiționare acționând într-un scop de interes public. O coaliție largă de ONG-uri vechi și recunoscute, sprijinite de N oameni e societate civilă. Un om care scrie pe facebook o plângere legată de tara, orasul sau cartierul in care locuieste este tot societate civilă.

      • Sa-mi fie iertata interventia, nu as vrea nici sa fie una ‘pozitivista’ dar, din constitutie citire,

        Suveranitatea ARTICOLUL 2
        (1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.
        (2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

        ” societatea civilă este suma tuturor persoanelor care își exercită dreptul de asociere, exprimare, întrunire și petiționare acționând într-un scop de interes public.” Da,dat in ce priveste deciziile politice, cum ar fi un nou guvern, avem partide, care trebuie sa aiba finantare nationala, care primesc voturi de la cetateni, stiti sigur mai multe…
        Imi foarte suna neconstitutionala miscarea „societatii civile”, nu se constituie in organe reprezentative, ca …parlamentul/ consiliile j/l.
        Si in plus, cum stabilim reprezentatii societatii civile? Facem un parlament paralel, un parlament al ‘societatii civile’?

        • Vă este iertată intervenția, dar să-mi fie iertată și mie confuzia asupra ei. Adică din ton am impresia că ne contrazicem pe undeva, dar din textul în sine nu văd exact unde anume. Da, exact asta spun și eu în articol:

          1. societatea civilă nu poate prin definiție să aibă un rol instituțional, e incompatibill cu însăși definiția ei

          2. societatea civilă, ca întreg, nu poate să ia decizii sau să meargă la consultări prin natura ei

          3. (în consecință) societatea civilă nu-și poate alege reprezentanți

            • Nu. Iar dacă nu ne putem înțelege pe dicționar, pe sensul unor expresii, în condițiile în care am explicat mai sus despre ce anume vorbesc, nu cred că e posibil vreun dialog.

  17. …Și clasa politică și societatea civilă sunt foarte importante… Deasta nu functioneaza statul, ca ii vedem pe politicieni ca pe o multime din afara „societatii civile”. Oricum, suucesuri in reformarea statului.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Miron Damian
Miron Damian
Miron Damian scrie analize politice pe forumuri începând cu 2002, sub pseudonimul Doc. A colaborat cu ziarul Cotidianul si cu revistele Dilema Veche si Revista 22. Din 2006 are blogul propriu în cadrul Hotnews, "Inventarul Stricăciunilor Politice"

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro