Home » Reactie rapida » Citesti:

V. Ponta și gazele de șist – o nouă minciună

Constantin Cranganu noiembrie 11, 2014 Reactie rapida
18 comentarii 1,303 Vizualizari

Cititorii articolelor mele de pe Contributors.ro, precum și cei ai ultimei mele cărți – „Gazele de șist și fracturarea hidraulică – Între mit și realitate” au putut constata că am un interes special pentru gazele de șist, oriunde s-ar afla ele (SUA, Canada, România, China ș.a.m.d.). De aceea,  am urmărit cu atenție prima sondă de explorare pentru gazele de șist din România, săpată de firma Chevron în satul Siliște, comuna Pungești, județul Vaslui. Săparea sondei și prelevarea tuturor probelor (carote mecanice, probe geochimice, carotaje geofizice și altele) s-a încheiat în luna iulie a.c., probele fiind trimise la laboratoarele specializate ale firmei Chevron.

Analiza complexă a tuturor probelor colectate, discutarea rezultatelor de laborator, incorporarea acestor rezultate într-un model de estimare a prezenței și cantității de gaze de șist exploatabile în condițiile economico-politice ale României sunt operații laborioase și de acută importanță pentru o companie: continuăm explorarea (când un singur foraj costă circa $10 milioane) sau o abandonăm. Dar decizia finală nu este niciodată luată după săparea unui singur foraj (testimonium unum, testimonium nullum). De aceea, am fost foarte surprins să citesc următoarea declarație a premierului V. Ponta:

…se pare că nu avem gaze de şist, ne-am bătut foarte tare pe ceva ce nu avem. Nu cred că ne-am bătut pe ceva care există”, a spus Ponta, fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult de atât.

Fără a dori să prezinte detalii, motivând că nu poate spune mai mult” este un comportament pe care nu-l înțeleg. O astfel de afirmație, fără indicarea sursei, faptul că nu ne poate spune mai mult de atât (Nu știe? Se teme să spună ce știe? Are vreo motivare ascunsă de a nu spune clar poporului român ce știe primul ministru al Guvernului într-o problemă care a inflamat opinia publică din țară până la violențe fizice?) descalifică, în opinia mea, pe orice politician care se dorește vrednic de acest nume.

Dar surpriza cea mai mare a venit astăzi, marți, când compania Chevron a transmis un comunicat de presă agenției Reuters în care se pot citi următoarele:

Analiza datelor colectate de Chevron în timpul operațiunilor de exploatare a gazelor de şist din România este încă în curs de desfășurare, au declarat reprezentanții companiei pentru Reuters.

Grupul american Chevron a finalizat în luna iulie activitățile de exploatare la prima sondă din România, în localitatea Siliştea-Pungeşti, județul Vaslui, după două luni de foraj la adâncimi de 3.000 de metri.

Compania americană mai deține alte trei acorduri de mediu în județul Vaslui pentru explorarea gazelor de şist în localitățile Păltiniș – Băcești, Popeni – Găgesti şi Puiești. De asemenea, compania a mai obținut, în urmă cu o lună, şi cea de-a doua autorizație de construire pentru amplasarea unei noi sonde de explorare, în perimetrul deținut la Puiești.

Dacă Chevron încă nu a finalizat analiza datelor obținute din primul foraj, declarația dlui V. Ponta – se pare că nu avem gaze de șist – nu are nicio o bază, este pur și simplu o minciună. Premierul-candidat la Președinție a aruncat o fumigenă pentru a contracara, probabil, o întrebare legată de explorarea gazelor de șist în timpul unei (ipotetice) dezbateri publice cu contra-candidatul său sau pentru a mai câștiga câteva voturi din partea fracktiviștilor. De altfel, de-a lungul timpului, dl. Ponta a afișat o atitudine ambiguă (când contra, când pro-gazele de șist), așa că minciuna de mai sus nu mai poate mira pe multă lume.

Imediat după publicarea cărții mele (septembrie 2014), directorul Editurii Integral a trimis câte o copie la 12 din cei 14 candidați prezidențiali (dl. Ponta y compris). Nu știu câți dintre cei 12 au citit cartea, care, cu toată modestia, cuprinde suficiente informații pentru a avea o părere avizată despre gazele de șist, chiar dacă nu ești de specialitate. N-am putut urmări reacțiilor tuturor candidaților în legătură cu problematica gazelor de șist și a tehnologiei de exploatare a lor (fracturare hidraulică cuplată cu foraj orizontal dirijat).

Am citit doar opiniile dlui Klaus Johanis, care „se declară pentru explorarea gazelor de șist, pentru stabilirea resurselor de care dispune țara, chiar dacă exploatarea ar începe să se facă abia peste mai mulți ani.”. Această opinie am auzit-o de multe ori luna trecută, în timpul turneului prin țară pentru lansarea cărții mele sub forma: sunt de acord cu exploatarea gazelor de șist numai când va exista o certitudine din punct de vedere ecologic. La această opinie aș dori să răspund cu o remarcă a lui Voltaire: „Îndoiala nu este o condiție plăcută, dar certitudinea este absurdă”. Știința nu este capabilă de certitudine dincolo de a avea sens atunci când alții greșesc.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "18 comments" on this Article:

  1. Ștefan Brăgărea spune:

    Stimate domnule Crânganu
    Am primit cartea dvs. și am terminat o primă lectură. Va mai urma cel puțin încă una pentru a putea formula o părere rezonabilă. Și totuși, la prima lectură:
    1. Cartea este excelent documentată și a apărut într-un moment oportun. Disputele au devenit aprinse și este timpul considerării problemei gaazelor de șist la rece și cu argumente științiffice.
    2. Nu comentez opiniile dlui prim-ministru, însă nu pot decât să regret faptul că se amestecă în chestiuni în care este – pur și simplu – incompetent. E jurist, nu geolog și nici măcar chimist. Sincer, nu cred că își mai amintește formula chimică a primelor 3 hidrocarburi din seria metanului.
    3. Evident că pot exista – și există – obiecții referitoare la exploatarea gazelor de șist și – în general – a tuturor resurselor minerale. Am și eu destule…Este însă de dorit ca opiniile exprimate să fie avizate și să se reducă numărul considerentelor strict sentimentale.
    4. Cred că trebuie reconsiderat în România regimul juridic al resurselor minerale. Orice informații și inițiative în acest sens nu pot fi decât binevenite.
    Altfel, cu bune urări și cu speranța unor polemici argumentate

  2. Razvan Mosoiu spune:

    Si la polonezi s-a facut, din cate stiu eu, operatiuni de explorare, si a reiesit ca resursele nu erau suficiente pentru a justifica exploatarea efectiva. Sanse ca si la noi sa fie la fel sunt dar asta nu justifica cu nimic fumigena lui Victor Viorel. Bine, oricum si faptul ca la cat minte individul acesta, noi inca ii luam de bune declaratiile mi se pare absurd. La istoricul lui ar trebui sa ne punem problema invers, considerand normal sa fie o miciuna orice declaratie facuta de el.

    • Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

      De acord. Eu, personal, dacă Ponta spune că soarele strălucește pe cer, voi fi imediat convins că-i miezul nopții.

  3. qwertyui spune:

    Nici nu a pus mana pe ciolan si neamtul se si gandeste cum sa trimita totul in Germania . Urmeaza privatizarea hidrocentralelor si obligat grosul vor ajunge la ,,investitorii strategici” din Germania . A mai ramas ceva de furat in Romania? Daaaa! Cum au renuntat nemtii la centralele nucleare ne-am si trezit cu un excroc imobiliar(sase case) pe cap.

  4. Alecu A. Alecu spune:

    Din cite stiu, Viorel il drept consilier pe omul care dorea sa porneasca WW3 atunci cand rusii au trimis un batalion la Pristina (parca), adica pe “vestitul” Gen. Wesley Clark: http://www.hotnews.ro/stiri-esential-12713168-victor-ponta-avea-consilier-probleme-strategice-securitate-generalul-american-wesley-clark.htm
    Cum acelasi mesaj il putea da si peste o saptamana ar trebui sa rezulte ca scopul e unul pur electoral. Sau si-a schimbat consilierul cu ceva “acoperit” de la Gazprom ? Dar cum in Polonia (si, se pare, si in Ucraina) socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ e posibil ca varianta minciunii (sau ne-adevarului) sa nu fie chiar atit de abominabila. Cred ca putem trage o concluzie cand o sa prospecteze si in Donbas dar acolo…ghinion! Vorba lui K.I. :)

  5. Ulysses Errandus spune:

    Marturisesc ca n-am putit rezista curiozitatii si am comandat cartea prof Cranganu. A ajuns in cca 15 zile (costul transportului aerian este mult mai mare decat cel al cartii).
    Inca n-am apucat s-o citesc la modul serios. Am frunzarit-o si pot sa spun ca tehnoredactarea lasa de dorit. Tabelele au un format neprietenos, cu fonturi uriase, figurile sunt plasat la sfarsitul cartii (un obicei f suparator preluat de la SPE?). Pacat.
    Spre surpriza mea am gasit in carte si un comentariu pe care l-am facut pe acesata platforma si care se incheia cu o intrebare: exista in US obligativitatea inregistrarii de masuratori de verificarea calitatii cimnetarii sondelor. Pe contributors.ro prof Cranganu n-a dat nici un raspuns, in carte la pg 99 se spune “ Acest deziderat, impus de toate statele americane unde se practica fracturarea hidraulica, presupune masuratori specializate…”.
    Nu este clar daca dezideratul ramane un deziderat sau chiar exista legislatie in acest sens.
    Din cate stiu acest deziderat a fost propus spre legislare in 2012 de catre Bureau of Land Management, dar propunerea a fost primita cu ostilitate de catre industria de petrol. Nu stiu daca in final obligativitatea efectuarii acestor masuratori a fost adoptata.
    Si doua observatii rapide:
    In carte este citata din nou EIA care coteaza fara nici un studiu serios resursele de gaze d e sist ale Romaniei la 1444 miliarde m3 gaze naturale si 200 milioane barili (bizar amestec de unitati) pe locul 3 dupa Polonia (care ar avea 4190 miliarde m3). Cum mai recent cifrele EIA ai fost infirmate in Polonia ne aflam pe locul 3 dupa unii care n-au mai nimic. Despre comentariu lui VV Ponta ceva mai jos.

    Prefata scrisa de acad N Atanasiu m-a cam nedumerit. Prof Atanasiu spune “…gaz–hidrati (sapropelurile gazeifere din spatiul marin si oceanic)”. Sic.
    Banuiesc ca prof Cranganu n-a citit prefata cartii, altfel s-ar fi crucit.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Pe contributors.ro prof Cranganu n-a dat nici un raspuns, in carte la pg 99 se spune “ Acest deziderat, impus de toate statele americane unde se practica fracturarea hidraulica, presupune masuratori specializate…”.
      Nu este clar daca dezideratul ramane un deziderat sau chiar exista legislatie in acest sens.

      Cunosc cel putin doua state, Oklahoma (unde fracturarea hidraulica se practica) si New York, (unde exista un moratoriu impotriva fracutrarii), care solicita operatorilor industriali sa trimita carotajele geofizice intr-o banca de date. Lucrez actualmente (impreuna cu studentii mei) cu date de carotaj din ambele state
      In carte este citata din nou EIA care coteaza fara nici un studiu serios resursele de gaze d e sist ale Romaniei la 1444 miliarde m3 gaze naturale si 200 milioane barili (bizar amestec de unitati) pe locul 3 dupa Polonia (care ar avea 4190 miliarde m3).

      Estimarile facute de EIA au fost confirmate in luna septembrie de ENI Report, World Oil and Gas Review, September 2014. Pe de alta parte, daca nu avem estimari mai precise facute de specialistii romani, ce putem folosi? Sunt de acord ca aceste estimari sunt exact ceea ce numele lor spune, adica estimari. Stiti foarte bine ca o evaluare (nu estimare) cit de cit precisa a unui zacamint de gaze de sist necesita cel putin 20-21 de parametri diferiti. EIA si ENi probabil au avut acces la date satelitare si citeva (foarte putine) materiale publicate de specialistii romani. Dar multi parametri necesari pentru o evaluare corecta se pot obtine numai prin foraje, carotaje, prospectiuni geofizice efectuate la fata locului. Sa speram ca Chevron va publica macar o parte din datele cruciale -Total Organic Carbon, reflectanta vitrinitului, gradul de sfarimare a argilei (“brittleness”), gas-in-place, mineralogie, structura porilor, permeabilitate in situ, porozitatietc., dupa care vom vedea daca estimarea initiala ramine valabila, sau se duce in sus/in jos.
      figurile sunt plasat la sfarsitul cartii (un obicei f suparator preluat de la SPE?)
      Procedeul a fost ales de editor pentru a mentine pretul cartii cit mai mic posibil

  6. Ulysses Errandus spune:

    N-am citit afirmatia lui VV Ponta referitoare la lipsa gazelor de sist in R. Este o afirmatie usuratica si este posibil sa fie o grenada fumigena care sa evite dezbaterea subiectului in campanie electorala. Asta din doua motive:
    1. subiectul nu este popular in R si este dificil de abordat fara patima cu un electorat needucat
    2. pana anul trecut PDSR a finantat campaniile anti-frack din jud Vaslui; acum nu poate sa apere pe fata fracturarea hidraulica.

    Este posibil ca VV Ponta sa fi avut acces la rapoartele trimise de operator la ANRM. Aceste rapoarte sunt confidentiale pentru ca pot afecta interesele comerciale ale unei companii. Ca fost jurist (si inca doctor) VV Ponta trebuia sa stie asta.

    Revenind la o afirmatia prof Cranganu ca trebui sa treaca multe luni de studii pentru a invalida perspectivele in gaze de sist. Da si nu. Niste analize simple de carbon organic total (care se fac acum mai peste tot, si a caror executare dureaza mai putin de o saptamna) pot infirma, in cazul unor continuturi mici in carbon organic, persepectivele unei zone (nu ale unei tari). Confirmarea potentialului in gaze de sist poate intr-adevar lua ani, dar infirmarea este mult mai rapida. Cu alte cuvinte este mult mai usor sa probezi un rezultata f prost decat sa probezi si un rezultat mediocru.

    • Prostu' satului spune:

      1. PSD n-a finantat protestele din Vaslui. A incercat doar (si reusit intr-o oarecare masura) sa profite de ele. Dupa care, dupa ce-au ajuns la putere, cu ticalosia specifica liderilor acestei formatiuni politice, s-au rasucit la 180 de grade si-au trimis haidamaci platiti din bani publici sa ciomageasca protestatarii. C-asa-i democratia la Romania.
      Context in care doi bani nu dau pe ce spune Ponta, despre gaze de sist sau orice altceva. Omul este pur si simplu un mincinos, iar singura atitudine inteleapta fata de astfel de oameni este sa-i ignori. Ce spune Ponta nu conteaza, exact cum scriu d-nii Mosoiu si Vasiliu mai sus.
      2. Sprijinul PSD a existat pana pe la inceputul lui 2012. Protestele la care va referiti dvs. au avut loc spre sfarsitul anului trecut si-n 2014.
      3. Admitand ca o astfel de finantare ar fi existat, nu inteleg prea bine unde-ar fi problema. E OK, perfect legitim si moral sa plimbi primari, presedinti de consilii judetene, de agentii de reglementare si ministri pe la hoteluri de cinci stele din Polonia si SUA unde chipurile vad cum e cu gazele de sist – ca si cum o chestiune atat de complexa poate fi inteleasa in 10-15 zile de sejur de lux si eventual cascand gura la o sonda. Dar e complet inadmisibil si ilegal, o cumplita ticalosie sa ajuti niste oameni care se tem pentru traiul lor, asa amarat cum e.
      4. Chiar daca doar ati frunzarit-o, cartea d-lui Profesor cuprinde mult material original, sau e in esenta o reluare a articolelor publicate aici si care – cinste autorului – sunt insotite de bibliografii consistente?

      • Prostu' satului spune:

        P.S. O completare la #1 de mai sus.
        https://www.youtube.com/watch?v=BzrCN-_9qoU

      • Ulysses Errandus spune:

        1. PDSR n-a finantat campaniile antifrac din jud Vaslui, ci prefectul si primarii care-l reprezinta in teritoriu.
        4. Despre cartea prof Cranganu pot sa spun ca era o carte necesara. Majoriatea capitolelor au fost deja prezentate pe contributors. O voi citi pe indelete si voi reveni.

        • Prostu' satului spune:

          1. Nu le-au finantat, cel putin nu in mod semnificativ. Le-au incurajat si au participat intr-adevar la ele, ba chiar cu “entuziasm”, c-asa era ordinul de la centru. Cand s-a schimbat ordinul, a fost si entuziasmul inlocuit cu o sfanta manie patriotica impotriva celor care, nu-i asa, ne vor dependenti de rusi (adica taranii din Vaslui). La fel de calpe amandoua, si entuziasmul, si patriotismul de sorginte pontista.
          De altfel, cat credeti ca ar fi putut costa protestele respective? Si ce anume ar fi costat ceva – nu pareti genul de naiv care sa creada balarii de genul “da, dom’le, le-au dat cate o sticla de ulei si-un kil de malai” etc., etc., etc. Nemaivorbind despre idioteniile cu rublele rusesti.
          Cititi cateva articole bune despre protestele respective pe casajurnalistului.ro, in special http://fracking.casajurnalistului.ro/cocktail-barlad/.
          Daca va plac, poate le si donati copiilor alora cativa euro, sa le mai intretineti idealismul si credinta ca nu doar ce vor marile corporatii si politicenii corupti conteaza.

          4. Multumesc. Astept cu interes opinia dvs.

    • Ștefan Brăgărea spune:

      @ Ulysses Errandus
      Spre nefericirea dvs. sunt chimist. Dacă determinările de COT ar fi suficiente pentru evaluarea prezenței/absenței gazelor de șist, latrinele dintr-unele curți țărănești ar putea constitui resurse interesante.
      Există protocoale complexe de determinări (care includ și COT) și care evaluează/estimează CANTITATIV resursa. Atenție, eventuala exploatare trebuie să se efectueze în condiții ECONOMIC acceptabile, iar evaluarea rapoartelor riscuri/beneficii este complexă.
      Evident, nu cunosc detaliile implicării Chevron în prospectare, însă mi se pare puțin probabil să se fi acționat costisitor d.p.v. financiar fără să fi avut rezultate preliminare acceptabile.

      • Ulysses Errandus spune:

        Spre nefericarea si mare mare a dvs sunt specialist in domeniu.
        Daca citeati cu atentie ce-am spus n-ati mai fi scris randurie de mai sus. Daca niste banale analize de TOC dau rezultate sub 2% (si in in cazuri exceptionale sub 1%) se poate incheia tot fluxul de analize pentru ca nu poti sa faci un cal de cursa dintr-o martoaga. Numai rocile care trec de aceste praguri (si asa foarte joase) merita sa fie considerate pentru alte analize, analize care nu sunt chiar asa de complexe si misterioase. In esenta este vorba de analize de identificarea tipului de minerale argiloase, microporosimetrie si teste geomecanice.
        Toate analizele de laborator nu fac doi bani pana nu sunt validate prin operatiuni de fracturare si proiecte pilot (grupuri de sonde cu fracturari pe multiple directii).

  7. Codruta spune:

    Pai de ce numai la 12?
    Care sunt cei 2 carora nu li s-a trimis? si pe ce considerente?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Cranganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Între 1980 și 1993 a fost asist... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)