joi, martie 28, 2024

Vreau sa inteleg (Update)

Reprezentanti ai Chevron (pacat ca nu au nume) spun astazi (25 octombrie 2013) intr-un interviu (clic aici pentru a-l citi) care sunt riscurile si avantajele extragerii gazelor de sist. Este clar afirmat ca „fracturarea hidraulica, nu prezinta niciun pericol nici pentru oameni, nici pentru mediu, atat timp cat operatiunile efectuate respecta toate regulile „. Ce credeti, este aceasta o abordare corecta a problemei sau nu ? Mai avem intrebari sa le punem sau raspunsurile din interviu ar trebui sa ne multumeasca ?  Cine si de ce se simte pregatit sa mearga la Pungesti sa-i convinga pe oameni sa-i lase pe cei de la Chevron sa-si faca treaba ?

***

Sa facem un efort si sa lasam la o parte deocamdata :

– ca cei de la Chevron sunt americani, iar noi nu ne vindem tara;

– ca exista o lupta intre generatii – tinerii zic ca ei sunt viitorul, pe cand cei cu mai multa experienta ii contrazic spunandu-le ca viitorul are mai multe fete;

– ca instrumentarea politica a unor revolte populare este inevitabila;

– ca birocratia româneasca e admirabila, dar sufera cu desavarsire de incoerenta;

– ca nicio putere politica nu a excelat vreodata in Romania in informarea corecta a populatiei.

Daca renuntam provizoriu sa mai vorbim despre cele enumerate mai sus, cine ma lamureste si pe mine de ce avem noi nevoie in clipa aceasta sa exploatam gazele de sist ? Nu de ce avem nevoie de gaze de sist, ci de ce ACUM ne trebuie  sa folosim tehnologiile de care dispune omenirea si sa exploram/exploatam gazele de sist ?

D-l Sorin Ionita spune ca „nici oamenii relativ informați nu știu că explorarea de la Pungești va fi cu tehnologie clasică” si ca „scandalul de la Pungești e în jurul unui puț de explorare în care se folosește tehnologie convențională”. Din ce deduc din textul dumnealui, o asemenea tehnologie clasica ori conventionala ar insemna „un puț de forare vertical”,  „fără fracking și fără exproprieri” (https://www.contributors.ro/fara-categorie/rascoala-anti-fracking/).

Nu vi se pare ca problema tehnica e expediata cam repede pe teritoriul socio-economic al exproprierilor ? Asta numai daca nu cumva  exproprierile nu sunt o componenta  a „tehnologiei conventionale.”

Va rog deci pe aceia care credeti ca stiti mai bine si numai pe aceia sa-mi spuneti pe intelesul meu in ce consta tehnologia clasica si conventionala de explorare/exploatare a gazelor de sist ? Iar daca exista cu adevarat o tehnologie clasica ce nu prezinta niciun fel de pericol, atunci de ce Franta a respins prin lege exploatarea gazelor de sist ?

Pana cand va ganditi cum sa-mi explicati, mai trebuie sa va spun ca am pus aceleasi intrebari si unui prieten francez. Acesta m-a trimis la raportul Green Cross din martie 2013 (http://gcft.fr/WP/gds/). In sinteza disponibila pentru public, am gasit urmatoarea imagine care prezinta pe intelesul tuturor o analiza succinta a pericolului tehnicilor de care dispunem astazi pentru a exploata gazele de sist. Dupa cum arata imaginea de mai jos (clic pe imagine pentru a o mari), nu exista in momentul de fata o tehnologie clasica sau conventionala care sa nu prezinte niciun pericol. Tot in imaginea aceasta vedem ca sunt si tehnologii care se afla astazi in diferite stadii de dezvoltare.

Astfel, pentru autorii raportului francez, „cel mai intelept este, probabil, ca gazul de sist sa fie lasat in sol in acest moment ….” Si asta pentru ca nu-l ia nimeni si poate sa astepte o tehnologie nepericuloasa pentru a separa gazul de roca mama.

Concluziile acestui raport mi-au amintit argumentele tinerilor a caror activitate e la baza miscarilor care au loc in acest moment in regiunea Bârladului si mai ales la Pungesti. In filmele urmatoare (adresele web la sfarsitul articolului) ii puteti vedea si auzi. Nu le vorbesc oamenilor de exproprieri. Nu-i indeamna sa se revolte fara noima. Ii informeaza spunandu-le, pe intelesul lor, aceleasi lucruri ca si raportul Green Cross.

Atunci vin si va intreb pe dumneavoastra, cei care cunoasteti foarte bine problema tehnologiilor de explorare/exploatare a gazelor de sist, cum trebuie sa intelegem fenomenul Pungesti ? E o problema de mediu acolo ? E una economica, politica, educationala, culturala, sociala ?

Comunităţi active | Informare (gaze de şist) | Pungeşti, mai 2012: https://www.youtube.com/watch?v=WIXS90afdP4

Comunităţi active | Pregătire dezbatere (gaze de şist) | Pungeşti, iulie 2012: https://www.youtube.com/watch?v=Y6ezpFfzTeY

Comunităţi active | Dezbatere (gaze de şist) | Pungeşti, august 2012;http://www.youtube.com/watch?v=PYuyq5v3hJ0&feature=player_embedded

Comunităţi active | comuna Banca | martie 2012; https://www.youtube.com/watch?v=62QgAdsinuA

Comunităţi active | Păltiniş com. Băceşti | martie 2013 : https://www.youtube.com/watch?v=YohcujmyjhM

Distribuie acest articol

107 COMENTARII

  1. Ha ha. Problema oportunitatii am pus-o si eu, si altii. De fiecare data ti se da in cap cu „interesul national”.

    Dl Ionita ne spune ca fracturarea s-a folosit si inainte (true!) dar problema e ca acum se face in sist si pe o scara mult mai mare. „O mica fracturare”

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:GasDepositDiagram.jpg

    In genere, fracturarea se folosea cind sonda nu mai avea titei de extras. Totusi, zona afectata era punctuala, spre deosebire de chestia asta cu gazul de sist care
    1/ consuma o groaza de apa, apa luata de obicei din riuri si lacuri
    2/ => permeabilizeaza si fragilizeaza un strat care de obicei se va re-aranja (cutremure de mica intensitate)
    3/ Tehnologia e poluanta pentru apele freatice si de suprafata, apa poluata migreaza pe linga sonda de obicei pina in apa freatica (wrong casing)

    4/ Sa lasam pe unii de la Duke / Cornell sa vb

    http://www.nicholas.duke.edu/news/higher-levels-of-stray-gases-found-in-water-wells-near-shale-gas-sites

    http://www.youtube.com/watch?v=mSWmXpEkEPg (Cornell Univ)

    • Francezii ne depasesc cu mult cand vine vorba de „interes national”. Si atunci de ce-au respins prin lege exploatarea gazelor de sist ?

      • Pentru ca guvernantii nostri si-au luat spaga. Ii doare-n fund de ce se intimpla cu noi. La nevoie, ei sint in bahamas, la doctor in austria, etc

      • Reiau mai jos un comentariu pe care l-am pus la articolul d-lui Ionita. N-as vrea sa-l scapati.

        ====

        Rata de failure de 1-2% este f. mare, mai ales ca sondele sint relativ dese. Se marseaza de tot felul de sentimente (“faci jocul rusilor”, “nu esti destul de modern”, “esti pasunist”, “esti eco-anarhist”).

        Parerea mea este ca in genere, e prostie multa, si e greu de luptat cu ea. Nu exista legislatie in Romania, nu exista norme tehnice, dar noi ne urcam intr-un tren care nu prea stim unde duce.

        Pentru cei ce vor sa vada ce se intimpla cu adevarat, americanii pun la dispozitie bazele de date complete in PA:

        http://www.depreportingservices.state.pa.us/ReportServer/Pages/ReportViewer.aspx?/Oil_Gas/OG_Compliance

        Merge greu, dar puteti cauta codurile astea de violari de la norme. Eu m-am uitat pe anul 2012 si mi-a iesit ca aprox 6-7% din sonde au avut probleme. Acum, nu toate sint grave probabil, totusi este un procent ingrijorator.

        78.73A – Operator shall prevent gas and other fluids from lower formations from entering fresh groundwater.

        207B – Failure to case and cement to prevent migrations into fresh groundwater

        78.83GRNDWTR – Improper casing to protect fresh groundwater

        78.81D2 – Failure to case and cement properly through storage reservoir or storage horizon

        78.54 – Failure to properly control or dispose of industrial or residual waste to prevent pollution of the waters of the Commonwealth.

        • Asa mi se pare logic sa procedam: sa facem legislatie mai intai, sa facem norme tehnice, sa intelegem, fiecare dupa posibilitati, care sunt riscurile si cum le asumam (cei care asuma un risc mai mare sa primeasca mai mult) si abia dupa ce am terminat toate acestea sa incepem lucrul. De ce, in loc sa incercam sa informam corect si pragmatic, nu doar populatia din zona, ci pe toti românii, cautam artificii politice care sa-l atinga pe Ponta si pe ai lui ?

          • Si as vrea sa subliniez inca o data ceva. Atitudinea nu este numai cu gazele de sist sau RM. Toata chestia asta se inscrie intr-o chestie de fond, care tine de substanta lor intima. Atitudinea LOR este generalizata: ii doare-n fund ca avem un sistem de sanatate falimentar (ei au solutii). Etc etc etc

            • Da, transparenta deciziilor politice e principala problema de fond a clasei politice, indiferent de orientare ideologica. Si ceea ce se intampla in invatamant e cumplit.

  2. Stimată doamnă Gorga,

    O să fac o analogie simplă- secția unei fabrici (de mobilă sau de textile- alegeți dvs.). Muncitorii/Muncitoarele își desfășoară o activitate specifică- în zgomot și diverse noxe- rumeguș de la tâmplărie, fibre la textile- important e că și-o desfășoară și obțin ceva. Statul român nu este nici un performer nemaipomenit în colectarea taxelor și nici vreo minte luminată să investească masiv în Educație- și să vândă Educație ca să obțină vreun profit. Deci face și el ce poate ca să se aleagă cu niște bani. Pe de altă parte- în locul statului român- atât pentru RM cât și pentru gazele de șist- aș cere părerea unui expert internațional de calibru și neimplicat- evident că un astfel de expert costă. Aș fi însă extrem de interesat să știu ce părere au cei de la BP sau Shell referitoare la exploatarea acestor gaze. Mi-e un pic teamă că se recurge la alde domnii academicieni fără expertiză în domeniu sau la alte persoane de bun simț dar totalmente pe dinafară.

    • Bună asta, să chemi BP sau Shell să îţi spună dacă e bună sau nu exploatarea gazelor de şist în zona Bârlad. Precis or să spună că e periculos, că doar sunt indepdenţi.
      De exemplu, pentru RM i-aş chema pe cei de la Eldorado Gold în calitate de experţi independenţi, că-s şi de calibru, şi neimplicaţi la RM.

      • Dle. Maxa, prefer firmele serioase ”Academiei Române”. Lăsând deoparte calitatea jalnică a procesului de selecție academică- în locul celor care au semnat jălnicia respectivă- m-aș fi întrebat dacă am vreo legătură cu subiectul. Sau dacă nu cumva bagă tare din prima pagină cu limba de lemn actuală despre ”dezvoltarea durabilă” și prioritățile pe care onor Academia habar nu le are (de exemplu îmi scapă momentul la care Academia Română- crema cremelor nu ? a cerut guvernului X ăia 6% pentru învățământ sau 1% pentru cercetare- pentru simplul motiv că nu au cerut- în schimb sunt contra Roșiei Montane pe motive de dezvoltare durabilă, zât !. Cred că cei de la BP de exemplu- știu suficient pe propria lor piele- vezi accidentul de la DeepWater – ce înseamnă securitatea într-un perimetru de exploatare- aș fi de acord chiar să pariez că sunt cei mai buni din lume- dar avem Academia Română, nu ?

        • Ai dreptate, nimeni din lume nu-i intrece la acciente pe BP sau pe Shell. Dar nu va faceti ca nu intelegeti, aici nu e vorba de cat de bine se pricep ei sa scoata petrol si gaze, ci de faptul ca „corb la corb nu-si scoate ochii”, e vorba de conflict de interese.

          • cand nu ai incredere in nimeni si nu ai nici o expertiza in domeniu, poti sa afli o parte din adevar vazand efectele din locurile din lume in care se exploateaza gaze de sist. O analiza statistica, evenimente majore, efecte asupra madiului, etc, in nici un caz o analiza jurnalistica cu oameni care plang si imagini senzationale)
            Spun o parte din adevar caci efectele nu pot fi vazute decat pentru perioada relativ scurta de cand s-a inceput exploatarea gazelor de sist in lume si pentru ca riscurile de regula pot diferi de la caz la caz.
            Totusi, analizand statisticile existente se poate face o imagine grosiera despre efectele exploatarilor si se poate inlatura o parte dni subiectivism.

            La intrebarea „de ce acum?” raspunsul este ca acum e la fel de potrivit ca oricand. Riscuri vor exista intotdeauna, e adevarat ca in viitor tehnologiile vor evolua, dar cu siguranta nu vor elimina niciodata complet riscurile. Vor fi multumiti aparatorii mediului cu tehnologiile viitoare? In mod sigur nu, indiferent cat de imbunatatite vor fi. O analiza calitativa nu va permite niciodata exploatarea cum nu ar fi permis nici un fel de exploatare petroliera. De cealata parte o analiza economica arata clar rentabilitatea exploatarii chiar in acest moment. Problema este ca partile opozante in chestiune nu sunt interesate una de punctul de vedere al celeilalte, iar daca va exista vreodata un compromis, ma indoiesc ca va fi unul rezultat pe cale rationala, cat mai degraba unul politic in urma caruia toate partile implicate au ceva de catigat posibil fara prea mare legatura cu optimizarea procesului de exploatare.

            • Bun, nu va exista niciodata o tehnologie nepericuloasa. Si atunci, de ce oamenii politici, de dreapta ori de stanga nu asuma acest tip de discurs: tehnologia actuala este periculoasa, riscurile sunt urmatoarele, ne trebuie insa gaz, Romania are de castigat asta daca exploatam gazele acum, voi, cei care asigurati in primul rand acest risc aveti de castigat urmatoarele. Simplu si fara indulcitori artificiali. Ce ar avea de pierdut dreapta intr-un astfel de discurs ? Ca tot nu e la putere !!!

            • da, acesta este modul corect de abordare al problemei. din pacate clasa politica autohtona nu are experienta unor astfel de abordari. Indiferent de doctrina, clasa politica actuala a avut de regula un parcurs evolutiv care a inceput sub comunism. Oamenii de dreapta din Romania nu sunt Coposu sau Ratiu, ci T.Basescu, V.Blaga si politicieni mai tineri care au invatat politica de la cei mai batrani formati inainte de 89. Stanga politica este si mai mult inradacinata in comunism. De acolo li se trage obisnuinta de a rezolva chestiunile delicate exclusiv la nivel inalt fara chestionarea opiniei publice, fara includerea celor afectati direct de deciziile luate. Deasemenea un factor semnificativ este faptul ca doctrina politica este subsidiara interesului financiar si atunci rezolvarea tinde sa ia mai putin in calcul aspectele doctrinare sau uneori nici chiar pe cele etice.

              Legat de intrebarea dv. despre ce are dreapta de pierdut, as spune ca in acest moment nu sta in interesul lor politic ca problema sa isi gaseasca rezolvare deoarece orice succes ar fi inregistrat de catre tabara puterii, iar ei ar suporta costuri electorale pentru orice esec.

              Presupunand ca toate partile au intentii bune si ca abordarea adoptata este cea corecta si transparenta, trebuie sa existe vointa din partea tuturor protagonistilor: statul ca mediator si beneficiar, companiile care fac exploatatiile si localnicii afectati.
              Chestiunea nu este deloc simpla si include multe aspecte tehnice. Exploatatorii sunt interesati sa acopere minim riscurile, localnicii vor ca riscurile sa fie diminuate la maxim si cat mai bine recompensate, statul sa nu existe conflicte si sa isi primeasca partea.
              Statul poate sa isi asume si el o parte din riscuri, creand un fond special care sa acopere riscurile neasigurate de exploatatori, pe care acestia le gasesc nefezabile sau exagerate dar fara de care localnicii nu accepta exploatarea. Teoretic solutii exista, practice ramane de vazut…

    • Apreciez multe din textele d-lui Andrei Cornea. Am citit si acest articol cu ceva vreme in urma. Din pacate insa pe mine nu m-a convins. Nu putem reduce ceea ce se intampla la Pungesti la militantism ecologist imprumutat din Vest.

      Fireste, si mie imi place ideea de a castiga in independenta energetica, dar cu ce pret ? De ce sa exploram acum cand stim foarte bine ca NU exista o tehnologie de exploatare nepericuloasa ? Ce interes are Chevron de investeste atat de multi bani pentru explorare daca, din nou, stim foarte bine ca NU exista deocamdata posibilitati tehnologice de exploatare care sa nu fie periculoase ?

      In legatura cu „nerusinarea” propagandei militantilor ecologisti care profita de bietii oameni, va puteti convinge si singuri in filmele documentare indicate la sfarsitul articolului si in celelalte filme documentare pe care le puteti gasi pe YouTube.

      • Avantajul meu este că nu e primul articol al domnului Cornea care m-a dezamăgit, şi nici ultimul, dar mi se pare unul dintre cele mai orbite de ura faţă de „prostime”. Care „prostime”, aşa cum se vede şi în filmele cu întâlnirile cu cei de la Chevron îşi pune probleme la modul serios.
        Cât despre explorare vs. exploatare, i-am spus-o şi domnului Ioniţă, a fentat-o elegant: în legislaţia română nu există reguli specifice pentru gazele naturale (convenţionale sau de şist) din punctul de vedere al licenţelor, e vorba în toate cazurile de „acorduri petroliere”. Iar aceste acordur petroliere nu se dau decât cel puţin pentru „explorare – dezvoltare”. Căutaţi în legislaţia petrolului sau pe internet, nu se încheie acorduri de „explorare” şi atât, nu există această noţiune în lege, pur şi simplu.
        Toată povestea inventată de Ministerul Mediului pe vremea dlui. Răzvan Ungureanu şi preluată apoi de Rovana Plumb cum că ar fi vorba doar de explorare, nu şi de exploatare, e o gogoriţă. Acest lucru are şi o explicaţie simplă: costurile de explorare sunt semnificative, nicio firmă nu vine să facă lucrări de explorare dacă nu are certitudinea că va putea şi să exploateze ceea ce descoperă. Credeţi că Chevron ar fi de acord să exporeze pe banii săi şi apoi să vadă cum exploatarea e făcută de Gazprom?
        Avizele de mediu da, se dau pe parcursul fiecărei faze, dar asta e altceva.

        • Si eu cunosc foarte bine „prostimea” din zona, ca doar tot pe-acolo am scos si eu capul prin lume si m-am desteptat… Faptul ca sunt saraci si voteaza sistematic cu PSD nu inseamna si ca sunt prosti cand vine vorba despre cotidianul lor palpabil.

          Pana in acest moment, in toata aceasta istorie eu vad un circuit birocratic, unul economic si unul emotional. Toate trei au fost scurtcircuitate. Si nu de catre militanti cu idei de imprumut.

          • In principiu, se poate opta si pentru asta, nu exploatam noi gazele fiindca orice tehnologie e periculoasa si ne multumim sa la importam de la rusi, fara sa ne intereseze cum le obtin ei. Vi se pare de inteles o acuzatie de neocolonialism din partea rusilor, in conditiile astea? Ca asta ar fi continuarea.

            Folosirea gazului metan e periculoasa in sine, iar cate un bloc sare din cand in cand in aer, pentru a ne reaminti asta. Nu mai bine interzicem folosirea gazului metan cu totul? Ca orice tehnologie de extragere e oricum periculoasa.

            Separat de asta, aveti idee cat costa asfaltarea unui kilometru de drum? Chiar credeti ca o companie privata isi poate permite costurile asfaltarii drumurilor in fiecare comuna, pentru fiecare explorare? Pentru ca asta va fi urmarea. Abordarea asta mercantila „mie ce imi iese?” e larg intalnita in Moldova si la romani, in general. Insa legea nu permite Chevron sa trateze doar cu comunitatea locala, ca avizele nu le da comunitatea locala.

          • creati o falsa problema punand intrebarea de ce acum cand nu exista o tehnologie nepericuloasa. Nu va exista niciodata o tehnologie nepericuloasa, intotdeauna vor exista riscuri si efecte negative. Sigur cu trecerea timpului tehnologiile se vor imbunatati mai mult sau mai putin, dar vor fi perfecte abia la infinit. Problema care trebuie pusa este daca sau cand tehnologiile folosite sunt acceptabil de periculoase, iar aceasta intrebare poate avea un raspuns precis in masura in care partile se pun de acord asupra termenului „acceptabil”.
            Sa asteptam indefinit si fara sa stim exact ce nu este nici pe departe o solutie, pentru nici o problema.

            • Sunt de acord sa abordam problema in termenii pe care-i subliniati, adica intr-un mod pragmatic, nu ideologic din punct de vedere politic. Sa discutam daca tehnologia este acceptabil de periculoasa, de ce si in ce conditii putem sa ne asumam riscul exploatarii.

  3. Bunicii au trait in Zemes, judetul Bacau, o zona petrolifera.Inainte de revolutie era o comuna bogata unde veneau oameni din toata tara sa lucreze.

    Dupa ce Petrom a achizitionat exploatarile de acolo, au disponibilizat cea mai mare parte din personal. Au pastrat o mana de oameni mai specializati.

    Acum toti cauta sa plece pe alte meleaguri pentru locuri de munca. Drumul care leaga comuna de Moinesti a fost ani si ani intr-o stare mai mult decat deplorabila si a fost devastat si de inundatii. Acum masinile ocolesc pe un drum forestier.

    Angajatii Petrom detin masini de teren, se descurca, prin urmare reprezentantii Petrom au declarat ca nu sunt interesati sa investeasca in repararea drumului. Ca sa nu mai spun ca au efectuat acolo lucrari necorespunzatoare, a se vedea aici consecintele http://www.ziare.com/petrom/stiri-petrom/omv-petrom-trimisa-in-judecata-pentru-o-explozie-neraportata-1150986.

    Acum drumul este in reparatie, cu fonduri europene daca nu ma insel, dar cam asa contribuia Petrom la dezvoltarea comunitatii in 2011: http://vernevinci.blogspot.ro/2011/07/asfaltare-made-by-petrom.html

    Sa-mi spuneti mie acum care au fost avantajele aduse de Petrom comunei Zemes.

    • Sunt intrebari pertinente la care nu pot sa va raspund. M-am intrebat si eu cum s-a gandit Chevron si alte firme dornice de a incepe sa exploateze gazele de sist sa participe la dezvoltarea comunitatilor din zonele unde vor sa faca explorari/exploatari? Le asfalteaza drumurile, le pun canalizare? Si daca da, in ce ordine se intampla toate acestea? Mai intai explorarea/exploatarea si mai apoi asfaltarea si canalizarea sau invers ? M-am intrebat, dar nu am gasit deocamdata vreun raspuns.

      • Și uite-așa, asfaltarea drumurilor și canalizarea din comună nu mai sunt treaba primarului, nu mai sunt treaba consiliului județean, nu mai sunt nici măcar treaba guvernului. Să vină Chevron să le facă, doar e companie americană și ei ne-au vândut rușilor la Ialta :)

        Și când să le facă? Evident, înainte de orice explorare, iar după aceea mai vedem noi dacă le aprobăm vreo forare sau nu. Interesant ar fi altceva: în State, Chevron chiar ar putea face asta. Dar dacă ar fi companie românească, legislația existentă ar fi capabilă să bage toată echipa managerială în pușcărie, pentru evaziune fiscală, bancrută frauduloasă, spălare de bani și orice altceva. Că doar nu poți folosi fondurile companiei după cum te taie capul! :)

        • Nu incercati sa ma duceti pe teritoriul antiamericanismului ca nu tine. Aplic aici aceleasi principii din asigurari. Numai ca oamenii au rolul de asiguratori. Exista un risc, sa li se spuna clar oamenilor ca e un risc mare. Daca in majoritatea lor vor sa-l asume, sa-l asume, dar in niste conditii care sa conduca la ameliorarea vietii imediate. Cu cat riscul e mai mare, cu atat avantajele oferite sunt mai mari. De ce nu asfaltare si canalizare. De ce bani care sa se duca in buzunarele mai stiu eu cui?

    • Dvs. sustineti ca pe vremea lui Ceausescu i-a intrebat cineva pe cei din Zemes daca vor sau nu ca respectivele exploatari sa existe? Cine se ocupa de ele, la vremea respectiva? Sau constiinta localnicilor a aparut brusc, numai dupa ce Petrom a fost preluata de catre OMV?

  4. Pai doamna, asa nici in mineritul in galerii nu exista tehnologie care sa nu garanteze 100% ca nu se surpa mina si mor niste oameni. Poate ar fi trebuit sa amanam si revolutia industriala cateva sute de ani pana convingeam carbunele sa iasa singur la suprafata?

      • „Au ei asa gustul inapoierii ?”
        AU !
        Vă ofer doar cîteva texte, dar ași putea umple volume.

        Răspunsul dat lui Fulton (de către Napoleon) relevă întregul blocaj: „Pretindeţi că prin aprinderea unui foc sub punte veţi face o corabie să navigheze împotriva vîntului şi a curenţilor? Nu am timp pentru asemenea aiureli.” Hai să mai batem un cui în sicriul competenţei tehnice a faimosului corsican, amintindu-l pe marchizul Claude-Dorothée de Jouffroy d’Abbans (doar e francez, nu ?). Oricît de tînăr era Napoleon, tot trebuia să fi prins ultimul din cele trei experimente de propulsie cu abur a nobilului inventator (1793). Iar „aiureala” a funcţionat (pînă s-a defectat, cum se întîmplă şi astăzi cu prototipurile). Drăguţul de Nabulione ! Îi lipseşte pînă şi scuza că Fulton i-a propus ceva absolut fără precedent.

        ALEXANDR SOLJENIŢIN PRIMUL CERC (francezǎ) Laffont 2007 Cap.LXV pag.648
        – „ … pentru tine, chiar dupǎ 150 de ani, revoluţia francezǎ nu e decît o rebeliune stupidǎ a janghinoşilor, o dezlǎnţuire de instincte diabolice, o nimicire a naţiunii, nu-i aşa ?
        – Desigur ! Încearcǎ sǎ-mi dovedeşti contrariul ! Toatǎ grandoarea Franţei se terminǎ în secolul XVIII. Ce s-a petrecut dupǎ rǎzmeriţǎ ? O mînǎ de mari oameni rǎtǎciţi ? O completǎ degenerare a naţiunii, da ! Guvernele jucînd capra, spre bucuria lumii întregi ! Impotenţa ! Abulia ! Nulitatea ! Cenuşa ! …Şi Franţa nu-şi va reveni ! Poate doar graţie Bisericii romane !

        Nu stricǎ aducerea în atenţie a unui extras din prefaţa romanului “Podul de pe rîul Kwai” de Pierre Boulle (traducerea româneascǎ EPLU 1968). Conu’ Alexandru Paleologu, atît de cunoscut astǎzi şi, din pǎcate, atît de anonim pe atunci, zice:
        “Într-o însemnare din jurnalul sǎu André Gide enumerǎ cîteva fraze celebre specific franţuzeşti: «que diable allait-il faire dans cette galère ?» [ ce naiba cǎuta pe galera aia ? ], «comment peut-on être Persan ?» [ cum poate fi cineva persan ? ], «cultivons notre jardin» [sǎ ne lucrǎm (doar) grǎdina (proprie) ] şi încǎ vreo cîteva, care exprimǎ autarhia spiritualǎ a Franţei şi mentalitatea ei cazanierǎ. …cultura francezǎ a manifestat constant …o mefienţǎ faţǎ de exotic, nu rareori mergînd pînǎ la suficienţǎ şi incuriozitate. Lucrul se explicǎ, fireşte, în primul rînd prin caracterul complet şi perfect al geografiei atît naturale cît şi culturale a Franţei… …curiozitatea pentru alte civilizaţii sînt în genere excluse din biografia cît şi din concepţia de viaţǎ a scriitorului francez…pentru care de altfel nici nu existǎ decît o singurǎ civilizaţie, şi tot ce e strǎin e barbar sau cel puţin bizar şi suspect… Englezii sînt insulari numai geografic; ca spirit adevǎraţii insulari sînt în fond francezii…”

        Cioran
        „…Francezii au sacrificat lumea ― Franţei. Ce să caute ei în străinătate ? De altfel, nu sunt atîţi străini ce şi-au sacrificat ţara Parisului ? Aici poate să existe explicaţia indirectă a necuriozităţii franceze, a provincialismului… Franţa ― ca şi Grecia antică ― a fost o provincie universală. Sunt şi singurele ţări care au operat cu conceptul de barbar, cu calificarea negativă a străinului ― şi care nu exprimă în fond decît refuzul unei civilizaţii bine definite de a se deschide noutăţii…”

        • Multumesc pentru raspuns, dar mie una imi trebuie mult mai multe argumente ca sa ma conving legea care interzice exploatarea gazelor de sist in Franta este justificata de gustul istoric al francezilor pentru a fi inapoiati.

          • Nicolae Iorga (Evoluţia ideii de libertate Editura Meridiane 1987 pag.287):
            …Aşa încît este explicabil de ce, cu toată setea francezilor de a face revoluţia imediat, au aşteptat un secol şi au făcut-o prost, şi de ce revoluţia s-a făcut aiurea (în alte părţi) şi în altfel de condiţii, încît n-a căzut un cap şi n-a pierdut societatea nimic din vitalitatea ei.
            Aceasta s-a întîmplat în coloniile engleze din America de Nord. Şi de aceea eu încep istoria contemporană cu această revoluţie a coloniilor anglo-americane…

            Jean Sévilla Terorismul intelectual, Editura Humanitas pag.83:
            În săptămînalul său La cause du peuple, Stînga proletară foloseşte un limbaj de război civil: Clasă murdară de patroni, ai face bine să fii atentă ! Iar cînd noi vom vrea, cu toţii uniţi, vă vom sechestra, vă vom scuipa în gură şi vă vom spînzura; mai întîi de picioare; şi dacă tot n-aţi înţeles, de gît (31 Octombrie 1969).

            Que voulez-vous, nous sommes ici aux portes de l’Orient, où tout est pris à la légère…
            Adică: Ce pretenţii aveţi, aici ne aflăm la porţile Orientului, unde totul este uşuratic…
            Fraza a fost rostită pe la 1900 de Raymond Poincaré, avocatul unui oarecare Hallier aflat în proces cu statul român (care îi concesionase nişte lucrări în portul Constanţa). Ea a făcut o carieră fulminantă în România, fiind utlizată şi astăzi atunci cînd vrem să ne justificăm anumite aspecte ale comportamentului colectiv. Ce să-i faci, unii sînt masochişti.
            Dar Franţa, România şi punctele cardinale mai au ceva comun: Bon pour l’Orient. Aţi auzit expresia asta ? Nu ? Atunci să lămurim chestiunea: tot în epoca în care Poincaré ne dădea peste nas cu uşurătatea noastră funciară, diverse instituţii de învăţămînt superior galicane eliberau diplome de absolvire ştampilate astfel. Cui ? Păi la diverşi “orientali”, inclusiv români, mai puţin dotaţi intelectual însă amatori de patalamale înzorzonate cu faima Occidentului. NU li se permitea a profesa în Franţa (şi în Europa, în general), rămînînd la latitudinea autorităţilor din “uşuraticul” Orient să decidă la ce-i puteau folosi. Imposibil ca Dl. Poincaré să nu fi cunoscut escrocheria.
            Ei, ca să vezi unde zăcea seriozitatea lumii ! Sau cum spun de veacuri analfabeţii ţărani valahi: Rîde ciob de oală spartă !

            Profesorul Boia ne aminteşte că, de la înfiinţarea premiilor Nobel pînă în 1918, Germania a a avut mai mulţi laureaţi în ştiinţe decît Franţa, Anglia şi SUA LA UN LOC.

        • E savuros răspunsul dumneavoastră literar. Dar intrând în pielea unui conservator cum a fost Maiorescu, de pildă, vin şi vă întreb: este Franţa o ţară mult mai dezvoltată decât România din toate punctele de vedere? Este. O fi Franţa o ţară cu un oarecare gust al înapoierii ? Dumneavoastră ziceţi că da. E România o ţară cu o aplecare similară pentru înapoiere? Se pare că da, din ceea ce spuneţi. Păi atunci de ce să luăm ca model de dezvoltare o ţară precum SUA care e în mod clar mult mai diferită de România decât e Franţa? Deja importul unor forme din afară e artificial, darmite importul unor forme care nici măcar nu ni se potrivesc cât de cât? Platoniceşte vorbind e o imitaţie a imitaţiei.
          Şi uite-aşa, putem divaga frumos. Dar fiindcă tot aţi pus problema în termenii ăştia …

      • Pentru ca Franta produce in centrale nucleare 75% din energia electrica respectiv 39% din totalul energiei consumate. Romania produce in centrale nucleare 19% din energia electrica. Adica 19 % din 48,7 TWh in 2009 (9,25 TWh) la un consum total de energie primara de 400 TWh. Adica cam 2,3 %.
        Daca Romania ar incerca sa dezvolte productia de energie nucleara ar avea doua probleme:
        1. Investiile (adica bani pe care nu ii are).
        2. Opozitia ecologistilor. (Productia de energie nucleara ar trebui sa creasca de aproape 20 de ori)
        Ce ziceti, mai construim 18-20 de centrale ca la Cernavoda ca sa ne apropiem de structura energetica a Frantei.
        Acolo producatorii de energie nucleara nu au nevoie de concurenta!

        • Pai avem aceleasi probleme: bani nu sunt pentru investitie, de aceea vine Chevron; opozitie ecologista zic unii ca s-a importat deja.

          Intrebarea mea este: energia nucleara si gazele de sist sunt singurele resurse energetice despre care ar trebui sa discutam?

          • Pe scurt.
            Hidro – impact major asupra mediului. Ex: Portile de Fier au distrus sturionii din Dunare. In amonte de PdF nu mai exista de loc. Oricum mascarile ecologiste protesteaza peste tot unde se intentioneaza noi cetrale hidro – numai la noi nu.
            Eoliene – locuitorii din apropiere parcurilor eoliene (din veste) s-au cam saturat de zgomotul facut. Impact semnificativ asupra faunei si in special pasari si insecte (va rog sa nu bagatelizati si sa aduceti in discutie tintarii sau ceva asemanator). Tarile nordice intentioneaza sa aprobe instalarea lor numai in mare la distanta de tarm.
            Putem discuta si alte surse dar ar fi neserios. Poate se va pune la punct fuziunea nucleara dar nu cred ca putem sa asteptam sa pice para malaiata…..

            • Nu e neserios sa discutam pe indelete despre toate resursele energetice disponibile astazi, despre ce beneficii si riscuri implica fiecare dintre ele. Sigur, nu o putem face prin simple comentarii pe o platforma. Dar ar fi una din caile prin care am ajunge sa intelegem de ce ACUM avem nevoie de explorarea/exploatarea gazelor de sist si nu ne apucam, de exemplu, sa facem eoliene ?

      • Dar britanicii de ce exploateaza gazele de sist? de ce insistati atit pe exemplul francezilor? ei merg pe energia nucleara; asta nu e periculos??? si au si ei destule probleme pe care le gestioneaza destul de prost, nu sint ei cred tocmai model de best practice in sectorul energetic si nici in altele.Haideti sa fim seriosi si sa lasam deoparte (pe cit se poate) simpatii, antipatii,vanitati (ma refer la autori si opiniile lor aici pe platforma) si sa judecam cit mai la rece si cit mai cu buna credinta. Ar fi bine sa exploatam si gaze de sist, sa facem si drumuri si canalizari, sa avem conducatori competenti si care sa serveasca cum pot mai bine ‘interesul national’ ,nu-i asa? doar astfel am putea sa infruntam provocarile cu succes si ne-am scuti de atitea lamentari, in rest, viata in sine e plina de riscuri. Si cred ca da, specialistii(presupunind ca sint competenti si cinstiti) ar trebui sa-si spuna parerea(riscuri-avantaje) , iar apoi evaluat in balanta cu interesele strategice ale acestei tari. Pardon! am spus strategie in Romania?

        • Ne intelegem in legatura cu ceea ce spuneti in finalul comentariului. Aceasta e abordarea problemei pe care o astept de la politicieni. E nevoie de o strategie pe plan energetic, tot asa cum e nevoie de o strategie in invatamant, sanatate etc. Dupa aceea, sa realizam tot cadrul legislativ care sa asigure transparenta masurilor. Si apoi sa incepem efectiv lucrul.

          Spunand „viata in sine e plina de riscuri” cred ca faceti o confuzie intre viata individuala si viata unui popor. Da, pentru noi, ca indivizi luati izolat, viata e plina de riscuri. Pentru un intreg popor insa nu putem aplica acelasi rationament. Suntem obligati sa gandim dincolo de orizontul imediat.

          • Nu doar viata indivizilor este plina de riscuri, ci viata in general, riscul e ceva intrinsec si fiecare (generic vorbind) si-l asuma cum crede si cum poate.Si o iedera risca atunci cind isi propune sa treaca si pe casa vecina (s-ar putea sa nu aiba acelasi succes,poate vecinul e mai suparacios) , cu atit mai mult popoarele , ele risca prin deciziile pe care le iau conducatorii lor, care conducatori atunci cind sint alesi se presupune ca acest risc este asumat democratic. Daca ei vor alege calea X sau calea Y , poporul va suporta consecintele acestei alegeri si orice alegere implica un risc. In fine, e clar ca toti am vrea sa ne fie bine si acum si in viitor , dar nu prea ne punem de acord cum am putea sa impacam si capra si varza. Oare de ce? Poate fiindca ne-am asumat atitea riscuri cu fiecare atitudine ,cu fiecare alegere, crezind… ce? si acum nu mai stim unde sa punem magarul ca in bancul acela cu gura satului, taranul,nevasta si copilul care merg la tirg cu magarul?

      • Faptul ca francezii au interzis exploatarea e un argument fals, sunt surprins ca au picat atatia comentatori in capcana.
        Pe de o parte avem Franta care a interzis exploatarea, pe de alta parte avem Statele Unite care exploateaza bine-mersi (si si-au scazut semnificativ pretul gazelor, ca urmare). Putem trage vreo concluzie analizand cine a interzis si cine nu? Nu. Trebuie doar sa analizam argumentele pro si contra si sa decidem daca suntem dispusi sa platim pretul. Pentru ca un pret exista si va exista mereu.

      • Cand domnul Ionita spune ca la faza de explorare inceputa de Chevron se foloseste tehnologie conventionala se refera la faptul ca aceasta tehnologie este deja folosita in exploatarile de gaz conventional in Romania, fata de care nimeni nu protesteaza. Si atunci, daca aceasta tehnologie cu riscurile ei este deja in uz, de ce sa nu facem si explorarea aceasta acum, si pe baza rezultatelor sa hotarim daca pe viitor vrem sa ne asumam riscurile exploatarii? Caci una este sa iti asume anumite riscuri pentru un beneficiu potential egal cu X, si alta daca beneficiul este 10X.

        Francezii au interzis exploatarea gazelor de sist din cel putin doua motive:
        -populism
        -capacitatea mare de a produce energie nucleara, deci nevoia scazuta de mai multe gaze naturale

        Desigur, si pentru ca exista riscuri, dar riscuri exista si pentru energia nucleara. As fi curioasa ce ar prefera taranii din Pungesti: pe Chevron sa exploreze/exploateze gaze de sist in zona? sau o centrala nucleara in zona?

        Tehnologia fara risc nu exista in nici o industrie. Riscuri legate de exploatarea gazelor de sist, de altfel si cele conventionale, exista in principal cand nu se respecta standardele impuse la constructia sondelor: peretii sunt prea subtiri, cimentul de calitate inferioara, etc

        EXPLORAREA vine inaintea exploatarii si implica mult mai putine sonde, deci si mai putine riscuri, o spune foarte clar domnul Ionita. Explorarea implica un grad mare de risc economic tocmai pentru firma care o face, caci exista sanse mari sa nu se gaseasca zacaminte suficient de mari pentru a fi viabile din punct de vedere economic. Firmele mari de talia Chevron au insa bugete prevazute pentru explorare, probabil urmand a avea intaietate in a obtine licente de EXPLOATARE mai tarziu, daca se pune problema exploatarii. Explorarea s-ar putea face si de catre stat, desigur, dar ma indoiesc ca statul roman are fondurile necesare si capacitatea tehnica pentru asemenea proiecte.

        Desigur ca ar trebui sa existe beneficii pentru comunitatile locale care isi asuma riscurile explorarii/exploatarii. Ar trebui stabilit prin lege ce procent din impozitele, taxele, redeventele platite de aceste firme merg la bugetul central si cat la suta la cele locale. Se leaga de problema descentralizarii, care evolueaza dupa cum stim.

        Am participat nu de mult la un seminar pe tema gazelor de sist, printre altele, intre experti canadieni si mexicani. I-am intrebat pe cei din Mexic cum de comunitatile locale sunt dispuse sa accepte exploatarea gazelor de sist, avand in vedere fobia care exista in Europa pe acest subiect. Mi s-a raspuns ca populatia este, in mare, constienta, exploatarea acestor resurse le va asigura banii pentru drumuri, scoli, dispensare. Si sunt dispusi sa accepte riscurile, avand in vedere ca la putina distanta, in Texas, aceleasi rezerve sunt exploatate, fara probleme majore, de ani buni.

        In final, va recomand un articol foarte bun al domnului Radu Dudau in Revista 22, in caz ca v-a scapat:
        http://www.revista22.ro/de-ce-ne-temem-de-gazele-de-537ist-32612.html

        • Vad ca aveti raspunsuri la toate. Sunteti, se pare, specializata rau si in ceea ce-i priveste pe francezi !!!

          De asemenea, vad ca indicati ca sursa sigura articolul din revista 22 a d-lui Radu Dudău. De pe Internet am aflat ca d-l in cauza nu e specialist in probleme de explorare/exploatare de gaze de sist – e conferentiar la Facultatea de Filozofie si mai are si o diploma de licenta in fizica. Imi pare rau, dar eu raman sceptica in fata unor asemenea informatii. Nu le resping, dar nici nu am incredere in ele.

          Istoria explorarii / exploatarii e un artificiu de limbaj, cat timp lucrurile nu sunt prevazute clar in legislatie.

          Nu s-a facut nici o informare clara de catre specialisti in domeniu asupra riscurilor pe care oamenii trebuie sa le asume si a ceea ce se intampla in caz de accident. Si nu s-a facut lucrul acesta in primul rand pentru ca nu exista cadrul legislativ.

          • Sarcasmul care reiese din raspunsul dumneavoastra nu va onoreaza. Scrieti un articol in care puneti diverse intrebari din care reiese ca nu sunteti prea informata pe acest subiect, dupa care va alegeti raspunsurile care va plac?

            Am sa retin pe viitor ca sa nu ma mai obosesc a va raspuns.

            Pentru informarea dumneavoastra, pe langa doctoratul in filozofie, domnul Dudau are o teza de doctorat de peste 200 de pagini scrisa pe tema energiei si securitatii energetice. Este director al ROEC- Romania Energy Centre. Si articolul la care m-am referit a fost publicat in editia scrisa a Revistei 22, nu pe un blog obscur. As spune ca este exact unul din „specialistii in domeniu” despre care spuneti ca nu s-au pronuntat.

  5. Toata lumea trece cu vederea ca, indiferent de cit gaz se va extrage, pretul pe care il vom plati va fi acelasi. Asa avem tratatele cu UE.

    In al doilea rind beneficiile rezultate de pe urma extragerii gazului trebuie sa ajunga in buzunarele celor care au pamint acolo. Al taranilor din Pungesti. Nu in buzunarele noastre, ca numai in comunism statul fura proprietatea oamenilor. Chiar daca ar fi vorba de tehnologie clasica, nu poti sa intri pe ogorul omului si sa mai pui si jandarmii sa-l cotonogeasca daca deschide gura.

    Nu stiu daca e tehnologie clasica, nu are decit Chevron sa explice asta oamenilor din Pungesti. Pina acum ei n-au explicat nimic iar autorizatiile primite sint pentru fracking.

    • Nu stiu eu, dar sa fi spus cei de la Chevron ca asfalteaza toate strazile din sate si din imprejurimi si pun canalizare, numai sa li se permita sa faca explorarea gazelor de sist pe care insa le vor exploata atunci cand va fi tehnologia avansata si nepericuloasa ?

      „Nu stiu daca e tehnologie clasica, nu are decit Chevron sa explice asta oamenilor din Pungesti”.
      Eu nu sunt de acord cu faptul ca lucrul acesta trebuie sa-l explice DOAR oamenilor de la Pungesti. Nu sunt de la Pungesti, dar vreau sa-l inteleg si eu. Eu cred ca trebuie sa ne explice tuturor cat de „clasica” le este tehnologia.

      • Cred ca observatia lui ardei este corecta. Nu vom plati mai mult sau mai putin la gaz. Pana la urma UE o sa ne oblige sa facem conducta aia pana in Ungaria si orice producator va putea vinde pe piata din Romania sau UE.

        Pe de alta parte, Chevron trebuie sa le explice in special taranilor din Pungesti ce riscuri si ce beneficii aduce exploatarea pentru comuna. Daca va fi un accident si este infestata panza freatica, cei de la Iasi sau Bucuresti se vor uita la televizor si ii injura pe Ponta, Basasescu, Boc, Ungureanu etc iar cei din Pungesti nu vor avea de unde sa bea apa.

        Pana la urma ce se intampla astazi reflecta increderii pe care o au cetatenii fata de clasa politica si institutiile statului.

        De exemplu cazul Rosia Montana. Fostul director al Institutului Geologic, afirma ca hartile depuse pentru acordul de mediu au fost falsificate.

        http://www.gandul.info/stiri/stefan-marincea-directorul-demis-al-institului-geologic-la-rosia-montana-sunt-19-falii-seimice-care-pun-in-pericol-bazinul-de-decantare-hartile-au-fost-falsificate-11499359

        Poate este adevarat poate ca nu. Dar nu credeti ca DNA-ul, Parchetul ar trebui sa se autosesizeze? Cum sa aiba incredere in institutiile statului oamenii din Pungesti daca un specialist spune ca la RM actele sunt false si nu se intampla nimic?

      • Stimată doamnă Gorga,

        Chestia cu explicatul e un pic cam dificilă- din mai multe motive printre care:
        1. românii sunt mai neîncrezători din fire și mai dispuși să vadă totdeauna o afacere a altora;
        2. e greu să explici niște termeni tehnici unor persoane fără prea multă cultură- ba chiar periculos- uneori- a se vedea cuvântul ”cianură” și modul în care este folosit în mass-media.
        3. nu poți da garanții de 100% la astfel de aventuri. Lucrând cu Doreli se pot întâmpla de toate- după care evident că trebuie în logica regiunii tăiate niște capete. E vinovat Dorel ? Sau e conspirația lu bunica lu Dorel care a fost căsătorită cu un mason în 1930 toamna ?
        4. lipsește participarea- de bun simț. Toți protestatarii sunt contra- nici unul nu zice ”Hai să facem dar o să monitorizăm noi, asociația XXX”. E mult mai simplu să fi contra.

        • Bine, bine, dar dvs., care aveti mai multa cultura, considerati ca vi s-a explicat totul foarte bine pana acum in ceea ce priveste gazele de sist ? Stiti clar care sunt pasii de urmat in urmatorii 10-15 ani in ceea ce priveste exploatarea gazelor de sist ? Stiti care e cadrul legislativ ?

          • Sunt de acord cu dvs. că oamenilor din zonă ar trebui să li se explice – cum spune un coleg – pe înțelesul lor. Și nu numai. Oamenii ar trebui implicați în acțiunea respectivă. Atunci când ești implicat în ceva- cu anumite avantaje- nu mai poți spune nu.
            La nivel global problema se pune în funcție de context. Franța- care e pe energie nucleară- n-are nevoie de probleme.SUA- pentru care sursele interne de energie reprezintă un deziderat pentru energia ieftină și ca să scape de dependența Orientului Mijlociu- sunt interesate. Evident că în vastele plaiuri ale vânătorii un cutremur mic nu contează iar o poluare n-o resimte nimeni. În România- o politică rațională de energie- care să aducă energia la un preț normal- care să nu afecteze viața unui cetățean (n-am văzut nemți sau francezi care să nu folosească aragazul electric, caloriferul electric, etc.- de teamă că s-ar ruina) ar fi excelentă. Din păcate și actualii și foștii guvernanți ascund pe undeva alternativa mizeriei pentru cetățenii ”de rând” (groaznic și infect termen).

          • Domnul George e aici foarte retinut, dar il tradeaza niste mici iesiri. De exemplu, spune el „Oamenii ar trebui implicați în acțiunea respectivă. Atunci când ești implicat în ceva- cu anumite avantaje- nu mai poți spune nu.”, ca si cum oamenilor alora trebuie sa li se intinda o plasa in care sa intre singuri. Adica, ceva mai multa diplomatie si un pic de mita, daca se poate,
            Apoi, daca e sa vorbim despre „explicare”, explicare pentru ce? Cu ce scop? Ca sa sporim gradul de cultura generala al populatiei din Pungesti sau din alte zone? Pentru ca atata timp cat oamenii aceia care vor fi afectati primii (in bine sau in rau) nu au niciun cuvant de zis (nu spun insa ca ar trebui sa ia EI decizia singuri, e evident) la ce bun sa-i mai informezi? Pana acum mesajul a fost unul clar si, cumva, corect sau coerent: degeaba va impotriviti, nu veti putea face nimic, decizia noi o luam, asa ca mai bine luati partea buna a lucrurilor (care-o fi).
            Daca vrei sa ai o discutie cu oamenii, atunci trebuie sa si accepti ca poti sa nu-i convingi si ca trebuie sa iei in calcul si opozitia lor, altfel, e doar o mimare a dialogului. E ca si cu transparenta de care se plange dl. Ionita: transparenta pentru ce? La ce le foloseste oamenilor din Pungesti transparenta daca nu au ce face cu ea? Ca sa se resemneze?

            • Ar trebui sa vorbim candva serios despre ce intelegem prin informarea si explicarea unor politici publice si care sunt mijloacele prin care se fac acestea.

              Am citit ca prin scolile din Barlad s-ar fi difuzat acum materiale informative pro-exploatarea gazelor de sist. Bineinteles ca au fost aruncate.

            • Ma scuzati, dar care e scopul unei asemenea informari in scoala? La ora de chimie? La ora de cultura civica? Materialele respective au fost cumva avizate de ministerul educatiei?
              Pana una alta nu avem un consens sau macar o opinie larg acceptata in societatea romaneasca cu privire la extragerea gazelor de sist prin fracking, dar le predam copiilor despre cat de buna e exploatarea?
              E doar o incercare de influentare a parintilor prin intermediul copiilor?

              Mi se pare cel putin neserios din partea celor care au avut initiativa.

            • Dle. Maxa, nu și da. Adică accept nu mita- care e individuală- ci o formă de implicare a sătenilor- cu o parte din banii pe care îi vor primi. Și nu, nu accept ideea că nea Gheorghe sau Vasile să aibă ”ceva de spus” pentru că sunt interese superioare în joc. Așa cum nu accept nici vocea hipsterului bucureștean apropo de RM. Revin și reiau- mare amenințare cu iazul de cianură- care încă nu există. DE CE nu se implică ONG-urile alături de populația locală într-un sistem de monitorizare continuă a viitorului iaz ? Pentru că au dureri în glotă și epiglotă ? Evident că acolo nu e de blocat PU și dat cu pet-uri în pământ- dar exact de-acolo vine pericolul- respectiv producerea unui eveniment neprevăzut nedetectat și care se transformă într-o catastrofă.

            • 1. Nu-l intrebi pe nea Gheorghe daca e bine pentru econimia Romaniei sa se exploateze sau nu gazele de sist. Dar daca aceasta exploatare presupune in viitor afectarea negativa a arealului in care traieste sau posibila stramutare a lui in viitor, il intrebi. Plus ca pentru proiecte de asemenea amploare si cu asemenea implicatii in urmatorii 20-30 de ani, mi se pare normal sa consulti populatia si sa tii seama de ceea ce spune ea, nu doar sa ii „explici”.
              2. La RM e un manunchi de probleme, care nu pot fi reduse doar la iazul de decantare. La fel cum RMGC pretinde ca valoarea economica a proiectului nu trebuie rezumata la valoarea metalelor scoase de acolo sau la locurile de munca directe, ci trebuie extinsa si la locurilede munca indirecte, la industria care se va crea in jurul exploatarii, la modul in care intreaga regiune va fi afectata in mod pozitiv. Pai atunci hai sa extindem discutia, sa nu vorbim de pericole si efecte negative doar in legatura cu iazul de decantare si, in schimb, sa vorbim de eventualele reverberatii pozitive in mai toate domeniile ca despre ceva sigur.
              3. Apropo de dreptul celor din PU de a-şi da cu părerea despre RM, va reamintesc ca daca guvernul nu declara acest proiect „de interes national deosebit”, nu se pot face exproprieri acolo si proiectul se opreste. E simplu. In conditiile astea, cred orice cetatean român are dreptul să aibă o părere despre asta şi să ceară să-i fie ascultată. Plus că dacă aplicăm raţionamentul dv. cu dreptul localnicilor de a hotărî, am auzit că urmează să aibă loc un referendum local la Pungeşti: nu ar trebui ignorat, nu?

  6. „de ce avem noi nevoie in clipa aceasta de forumul Contributors? Nu de ce avem nevoie de un forum, ci de ce ACUM ne trebuie sa folosim tehnologiile de care dispune omenirea si sa postam intrebari ca aceasta pe Contributors?”
    Tehnologiile exista ca sa fie folosite cu conditia (1) sa fie profitabile pe termen scurt/mediu/lung si (2) sa nu aiba efecte secundare prohibitive. Modul in care sunt masurate/evaluate cele doua, aici e problema. In orice intreprindem facem practic un compromis; exploatarile miniere/petrol/gaze nu fac exceptie nici ele.
    Problema nu e atat a tehnologiei si/sau poluarii – desi si asta e important, dar pana la urma orice activitate umana e „poluanta” – cat mai degraba a transparentei deciziei si a ignorarii voite a oamenilor „simpli” (de parca oamenii politici ar fi mai „complicati”…). Dl Ionita de fapt pentru asta militeaza, in esenta, pentru transparenta deciziilor. Cand vezi cum diversi oameni isi schimba opinia cu 180 de grade, cand vezi ce legi cu dedicatie sunt date, ce sa te mai miri ca oamenii nu mai au incredere?! Eu personal, as adauga si notiunea de „honest mistake” – adica accept posibilitatea ca un decident sa ia o decizie nefericita, fiindca nu e intotdeauna usor sa gasesti decizia potrivita, dar as vrea ca greseala sa fie onesta, iar decizia sa fie motivata corect, cu documentatie beton, etc.
    Ideea e ca daca tooot iei oamenii de prosti, s-ar putea sa ai surprize la un moment dat – asa cum a avut si Ceausescu, care a tot persistat in a lua oamenii de prosti. Oamenii de acolo – manipulati sau nu – au dreptul sa stie mai multe, sa fie informati corect, decidentii sa le explice clar si documentat modul in care se iau deciziile (inclusiv de ce isi schimba pozitia cu 180 de grade!), etc.
    Bottom line, in cuvintele dlui Ionita, problema consta mai degraba in „lipsa de transparenţă şi credibilitate a guvernului, plus gafele de comunicare ale marilor investitori în industria extractivă” decat in tehnologia propriu-zisa.
    De fapt aceeasi problema a lipsei de transparenta este reflectata si in privatizarile ratate de la Oltchim si CFR Marfa, lipsa interesului pentru CupruMin, etc, etc.

    • Ceea ce propuneti dvs. si d-l Ionita este, din punctul meu de vedere, solutia cea mai usoara pentru noi, cei ca mine, nu si solutia pertinenta pentru situatia in discutie.

      Nici nu va imaginati ce arsenal argumentativ as putea sa produc in clipa de fata ca sa critic lipsa de transparenta a unui guvern incapabil sa inteleaga nevoile reale ale oamenilor si care pe deasupra isi mai zice si guvern de stanga, etc. Da, ar fi mai usor pentru mine, ca nespecialist in domeniul tehnologiilor de exploatare/explorare a gazelor de sist sa duc discutia pe un teritoriu unde sa ma simt bine si sa o pun in cadrele unei ideologii pe care o sustin. Nu o fac insa pentru ca asta ar insemna manipulare.

      Cunosc foarte bine zona Barladului (acolo m-am nascut si am crescut), stiu sa citesc in diferite limbi ce se scrie despre tehnologiile de exploatare/explorare a gazelor de sist, mai am capacitatea sa ma distantez critic si sa nu ma las influentata de prima impresie, caut specialistii care sa ma convinga (pe plan tehnic si juridic mai intai, pe plan economic, social si politic dupa aceea) ca ACUM explorarea / exploatarea gazelor de sist e prioritatea Romaniei. Atat.

      • Nu e solutia cea mai usoara, e singura solutie. Fiindca deciziile grele trebuie asumate, in asta sta totul. Dl Ponta umbla cu fofarlica astfel incat sa nu-si asume nimic – nepricepandu-se la nimic si fiind si limitat in gandire, nu are nici o idee despre cum vor evolua lucrurile. Asa ca fie nu-si asuma nimic, fie isi schimba pozitia cu 180 de grade – uneori de mai multe ori la rand! – ca nici nu mai stii exact de ce parte e! Daca nici asta nu e prostie si/sau lipsa de transparenta in luarea unei decizii, atunci ce mai e?!
        Credeti ca o tehnologie care exploateaza, sa zicem aur, da de lucru la 100.000 de oameni 15 ani, face profit de zeci de miliarde (din care 95% revin statului), lasa in urma mireasma de tei si levantica, permite agricultura ecologica mai, etc, mai are nevoie de vreo decizie asumata? Chestia e, unde o gasim?! Compromisurile sunt mai greu de facut si necesita o documentare serioasa…
        Uitati un exemplu ipotetic: cineva are cancer, se opereaza, dar cancerul recidiveaza. Medicul ii explica alternativele cat se poate de limpede, cu avantaje, dezavantaje, cu argumente si pro si contra, statistica existenta, etc. Isi da silinta sa informeze cat mai corect cu putinta astfel incat omul sa ia decizia cea mai buna pentru el si familia sa. Si sa zicem ca alternativele sunt: iei citostatice – foarte scumpe, nu prea avem bani de ele!, s-ar putea sa traiesti 9-12 luni in plus (asa zice statistica), dar astea 9-12 luni are sa-ti fie rau tare cam 3 zile din 7, tre’ sa traversezi Bucurestiul dimineata de 2 ori pe saptamana, tre’ sa scoti din buzunar bani (destul de multi) pentru o parte din medicamente, etc. Sau nu le iei si ai dreptul la „best supportive care” – mult mai ieftin, avem bani de ele!, si mergem pe raspunsul organismului. Decizia e a fiecarui om in parte, eventual cu sprijinul familiei, fiindca e o decizie grea, aproape de 50-50. De aceea e important sa ai informatii si argumente clare pentru o decizie grea – o decizie care sa multumeasca pe toata lumea nu exista. Si nici nu poti sa spui ca daca Ionescu, care e mare somitate, a luat decizia X, atunci hai sa iau si eu decizia asta. Trebuie sa fii in stare sa judeci singur!
        Ca o paranteza, nu stiu de ce puneti atat de mare pret pe deciziile Frantei – si de ce trebuie sa o luam de exemplu p-asta cu sisturile. Va mai amintiti de dezastrul Cernobal, cand oficialitati franceze au spus ca norul radioactiv s-a oprit la granita dintre Franta si Germania?!? Ce a fost criticat apoi la tampenia asta este exact lipsa de transparenta, nu datele tehnice – vedeti, se intampla si la case mai mari…
        Am un prieten francez, generatie veche (a iesit la pensie deja) care prin 2008, vorbind de politicienii lor, la remarca mea ca a identifica problema nu mi se pare cine stie ce realizare, gasirea solutiilor e mai grea, mi-a spus: „ai dreptate, dar astia de-acum (politicienii, factorii de decizie, adica) sunt atat de prosti si de marginiti ca nici macar care sunt problemele nu-si mai dau seama”…

        • Bineinteles ca Ponta nu e capabil sa-si asume nimic din ce iese din categoria „glumitelor” care-i dau aerul de „cool” pentru cei care-l voteaza. Sunt perfect de acord ca deciziile trebuie asumate. Mai mult, stiu foarte bine ca nu putem face in asa fel incat sa multumim pe toata lumea, e nevoie de alegeri dureroase pentru unii. Nu suntem insa in acest moment al discutiei. Trebuie sa intelegem de ce ACUM aceasta e o prioritate a Romaniei si a regiunii. Si trebuie sa facem acest lucru cu profesionism si responsabilitate de aceea caut specialistii (atat pe plan tehnologic cat si juridic) care sa-mi raspunda la intrebari si temeri mie mai intai (si celor ca mine, fireste), ca daca ma conving, ma duc eu dupa aceea si calmez lucrurile la Pungesti, chiar daca, facand acest lucru, il scutesc pe Ponta de treaba.

          Departe deci de mine gandul sa EXCLUD problema politica din discutie, numai ca nu aceasta este prioritara in acest moment. Putem incepe „sa ne jucam” cu eventualele beneficii politice de pe urma lipsei de pricepere a PSD in gestionarea propriului electorat NUMAI dupa ce ne-am asigurat ca suntem oarecum la adapost pe planul tehnologiei de explorare/exploatare. Si ca intelegem bine (noi, cei care putem intelege mai bine lucruri din astea) si toate dedesubturile juridice.

          In ceea ce priveste Franta, stiu ca exista suficient oportunism politic si in aceasta tara. In problema exploatarii gazelor de sist, ii apreciez insa ca au stiut sa se protejeze ei de ei insisi printr-o lege.

          • Cine spune ca e o prioritate? Dl Ponta? Hai sa fim seriosi: cine stie ce mai spune maine…
            E o, poate nu neaparat o oportunitate, dar o posibila solutie de dezvoltare. Intr-o zona altfel saraca. Dar care necesita o analiza corecta – impecabila as adauga eu – care sa nu neglijeze informarea si parerea oamenilor locului, precum si o decizie pe masura.
            Biodieselul e bun sau nu? Sa zicem ca avem un combustibil ceva mai ieftin, dar blocam teren agricol si contribuim la cresterea pretului la alimente. Cum e mai bine? Cine si cum hotaraste? Ce fel de uleiuri folosim, comestibile sau ne? Avem nevoie ACUM de asta? E o prioritate? Ce parere aveti?
            Dar margarina? E buna sau rea? „De ce ACUM ne trebuie sa folosim tehnologiile de care dispune omenirea si sa facem margarina”? Cine hotaraste daca e buna sau rea si cum? E margarina o prioritate?
            Dar procesoarele sunt bune? „De ce ACUM ne trebuie sa folosim tehnologiile de care dispune omenirea si sa facem procesoare”? Un singur procesor necesita cam 70 de litri de apa, apa pe care tre’ sa o iei de undeva si apoi sa o deversezi. E o prioritate? Cine hotaraste?

            Eu as fi pentru fabrica de procesoare, dar din pacate nu se inghesuie nimeni sa vina aici sa o faca… Nu stiu cum naiba au reusit aia din Costa Rica sa-i aduca pe cei de la Intel acolo (fabrica lor face 5% din tot PIB-ul Costa Rica), dar poate ca de-aici ar fi niste lectii de invatat…

            • De peste ocean primul-ministru al Romaniei da asigurari : „companiile care investesc în România trebuie să ştie că nu au motive de teamă şi că legea este respectată, iar persoanele care încalcă aceste legi şi atentează la integritatea altei persoane sau a proprietăţilor sunt sancţionate.” Cum sa nu credem in mesajele de peste ocean ale primului-ministru ?!!!

              Gazele de sist si margarina sunt o asociere cam fortata, cred eu. A propos, cine a inventat margarina si mai ales cine si de ce a fost premiat inventatorul margarinei ? Gasiti pe Internet, nu va spun eu. Va asigur ca putem problematiza pe plan politic pornind de la istoria margarinei.

              Toti cei interesati sa participe la decizia privitoare la tehnologia gazelor de sist vor trebui sa fie in masura sa decida. Intelegeti prea bine ce vreau sa spun, asa ca nu mai despicati firul in patru. Faptul ca avem capacitati limitate de intelegere a unor probleme tehnologice nu inseamna ca trebuie sa le transferam cu repeziciune pe teritoriul politic unde toti se pricep, nu-i asa ?

            • Nu sunt deloc o asociere fortata – imi pare rau ca nu intelegeti. Nici eu insa nu mai am timp sa explic – noapte buna!

  7. In comentariile la articolul d-lui Ionita gasiti fel si fel de trimiteri la surse de informare, parerea mea este ca, cu cat citesc mai mult cu atat sunt mai convinsa ca aceste exploatari de gaze de sist nu ni se potrivesc – sunt pentru America, Rusia, China Canada, tari care au si zone cu densitate mica a populatiei. La noi inseamna sa alegem intre a distruge zeci de mii de hectare de teren agricol daca chiar se ajunge la exploatare ( e nevoie de zeci de mii de sonde). In rest parerile pro si contra sunt nesfarsite.

    • Eu nu vreau surse de informare, ci interventii ale oamenilor informati, capabili sa-mi explice si sa-mi raspunda la toate intrebarile si temerile mele. Asta caut. Surse exista la fel de multe si diverse ca si parerile pro si contra.
      Nu sunt de acord cu argumentul ca exploatarea gazelor de sist s-ar potrivi la unii si nu la noi. E un mod diplomatic de a pasa pisica. Exploatarea gazelor de sist presupune deocamdata utilizarea unei tehnologii periculoase. Se fac cercetari, poate in viitorul apropiat va fi descoperita o tehnologie care sa nu ne afecteze. In acel moment putem exploata fara probleme aceasta resursa energetica de care, indiscutabil, avem nevoie. Pana atunci, politicieni, economisti, oameni de stiinta, la treaba !

      • De acord. Eu sunt pesimista. Ce va doriti nu se va intampla. Tocmai de aceea luati-va informatiile de unde SIMTITI onestitate. Eu simt pur si simplu deznadejde in fata acestui tavalug si daca ar fi in puterea mea l-as opri. Nu se fac asa proiecte strategice in energie.
        (energia verde, solara sau regenerabila intr-adevar CRED ca inseamna viitorul. Gospodariile populatiei urbane pot trece fara probleme pe energie electrica, cele rurale nici nu au gaze. Industrie oricum nu avem)

      • de la nadia citire.
        1) google cu „Impactul extracţiei gazelor de şist şi a petrolului de şist asupra mediului şi a sănătăţii umane”
        2) click pe pozitia 2 (e un pdf, un adevarat studiu de impact, f. bine realizat)
        3) scroll la pagina 21. e o poza cu un camp de sonde de fracking. este relevant si suficient.

        • Si ce e rau cu acea fotografie? Cam asa arata o zona de exploatare gaz-titei. Dealtfel se indica faptul ca foto e facuta intr-o zona de nisip/pietris. Deci n-a fost acolo verde care acum e galben si dezolant. Ai vazut vreodata unc amp petrolier? Eu am vazut prin California si la Babeni, in Romania. Cam asa arata…poate e ceva iarba in jur si eventual, daca nu e prea uscat ar putea paste oi si vaci printre puturi.
          Deci, ce ar trebui sa ma impresioneze la acea fotografie?

          • Poate eu am gresit dar asa vor arata perimetrele concesionate acum si unde in prezent se face agricultura Daca va uitati pe harta cu suprafetele concesionate stiute si inca nestiute ce mai ramane ?. In ce fel este mai bine?. Dv ce ati decide?

  8. Eu i-as las pe americani sa exploreze, cand as avea niste estimari pentru cat vor scoate, as negocia eventuale pagube ecologice, as insista ca sa prelucreze o parte in petrochimia romaneasca, pe care le-as da-o pe 1 dolar…
    Vedeti cate rafinarii au francezii, cum il obliga pe Mital sa nu inchida furnale in F, isi permit sa spuna pas la gaze de sist, primesc de la rusi gaze la pret mic, ganditi va cate rafinarii mai au romanii !
    As face toate astea si as pune beneficiile intrun fond care sa se ocupe de sanatate si invatamant.
    Arges

    • In plus fata de ceea ce spuneti, eu as dirija fondul la care va referiti numai catre satele acelea nenorocite, macar sa aiba acces la un serviciu medical decent si toti copiii sa beneficieze de sanse egale la educatie. E o utopie insa !

      • Nu stiu daca este o utopie, am avut o familie regala care a facut diferenta, aici ma refer la Carol i si Ferdinand. As merge pe management privat al fondului, dupa modelul Austro-Ungar care a dat pamant si privilegii sasilor de pe granita! Noi de ce nu aducem un Heinzman la Oltchim, la facut autostrazi, poate si la invatamant,
        Stiati ca in contractul privatizarii Petrom, s-a prevazut ca A poate renunta la Suplacul de Barcau, unde se facea combustie subterana, nu au renuntat, si acolo este tot un fel de fracturare. Romanii au o scoala foarte buna de petrol si gaze. Cu putin experiment si atentie putem fi mai buni decat F, si devenim model. Se poate, tre buie doar omul potrivit, si lipsa influentei politice, vezi ICR, sau reforma Funeriu

    • Americanii au explorat de ceva timp la ei acasa, acum exploateaza gazele de sist de aproape 20 de ani. Drept urmare pretul la gaz natural in SUA e cam la un sfert fata de Europa, ajutand la sustinerea industriei manufacturiere. SUA produce azi mai mult gaz natural decat Rusia. In plus, inlocuirea centralelor pe carbune cu cele pe gaz a dus la o reducere a gazelor cu efect de sera.
      Informatii luate din articolul domnului Radu Dudau in Revista 22:
      http://www.revista22.ro/de-ce-ne-temem-de-gazele-de-537ist-32612.html

      • De pe Internet am aflat ca d-l Radu Dudau nu e specialist in probleme de explorare/exploatare de gaze de sist – e conferentiar la Facultatea de Filozofie si mai are si o diploma de licenta in fizica. Imi pare rau, dar eu raman sceptica in fata unor asemenea informatii. Nu le resping, dar nici nu am incredere in ele. In plus, pare a fi si membru intr-o societate de consultanta din domeniul energetic ale carei interese nu-mi sunt absolut deloc clare.

  9. Aici sta punctul meu de vedere, ca rezident in SUA de 13 ani.

    Gazele de sist sunt exploatate in SUA deja de multi ani. S-a constatat statistic ca numai unul in 1000 de puturi poate sa aiba probleme de mediu.

    Protectia mediului este asigurata in SUA de o agentie federala care isi face bine treaba.

    Singurul dezastru ecologic din SUA in ultimii ani nu a venit din partea exploatarii gazelor de sist, ci din partea expoatarilor de coasta.

    A fost celebra revarsarea petroliera din Golful Mexicului, provocata de o platforma marina British Petroleum cred ca in 2008.

    Pentru ca legile americane sunt extrem de dure la drepturile constituentilor, BP a platit pe nas pentru dezastrul ecologic respectiv (cred ca peste 20 de miliarde de dolari). Au primit pagube rezidentii pentru neplacerile pricinuite (pagube pentru lipsa turistilor si pescuit si altele), precum si cheltuieli cu ecologizarea zonei.

    Astazi nu mai exista nici o urma vizibila dupa dezastrul respectiv, desi eco sistemul inca se reface.

    Morala povestii este ca atata vreme cat exista o justitie independenta care sa judece pagubele dezastrelor ecologice si legi severe care sa protejeze mediul, nu e nici o problema in a exploata gazele de sist sau altfel de initiative energetice.

    Chiar si cutremurul din Japonia a pus la incercare sistemul japonez de centrale nucleare.

    • Multumesc pentru interventie. Vor intelege si alti cititori sper de ce spun ca in acest moment e nevoie sa discutam problema atat din punct de vedere tehnologic cat si juridic. Discutiile politice vin dupa aceea.

  10. Dar, pe linga Pungesti, ar fi mai nimerit sa vorbim despre Izvoarele. Acolo chiar au aparut probleme. Mai mult ca sigur s-a turnat apa in sonde (ca sa iasa petrolul la suprafata), iar apa a dizolvat roca moale. Si acum totul se scufunda. Nu-i nimic, isi fac politicienii iaz pe locul fostului sat, sa se plimbe ei cu iahturile.

    Ce-i interesant e ca nimeni nu stie nimic. E un fenomen cica unic in lume, nici fizicieni, nici ingineri, nimeni n-a reusit sa dezlege misterul. Asta ca sa ne dam seama cit de prosti ne considera politicienii!

  11. In primul rand, trebuie sa intelegem ce este acest „acum”. Daca ne luam dupa Ponta, „acum” inseamna peste 4-5 ani. Deocamdata se face explorarea, iar peste 4-5 ani se va incepe (daca va fi cazul) cu exploatarea. Dar cine are timp sa-l mai creada pe Ponta…

    In al doilea rand, cat credeti ca trebuie asteptat? S-au facut pana acum progrese in domeniul extractiei care sa elimine in proportie de 100% orice risc de poluare? Eu nu cred; deci, in opinia dumneavoastra, cam cat trebuia asteptat cu extractia petrolului? De ce s-a inceput extractia petrolului „atunci”, cand nu aveau nici un fel de date relevante despre consecintele imediate, viitoare, directe si indirecte asupra mediului? Sa zicem ca „invatam” din istorie si noi nu trebuie sa fim la fel de nesabuiti ca inaintasii nostri, asa ca sa asteptam pana cand aceste tehnologii vor fi mai sigure. Cine ne va spune ca vor fi mai sigure? Companiile care le dezvolta? Greenpeace sau alte ONG-uri eco despre care s-a scris si au si recunoscut ca au falsificat date doar pentru a „speria” lumea? Guvernul Romaniei condus de un specimen ca Ponta? In cine sa ai incredere? Ne organizam viitorul in functie de ce legi se dau in Franta? Credeti ca acolo nu sunt tot felul de interese? Cine stie de ce au adoptat aceasta lege. Poate ca au adoptat-o la presiunea companiilor care detin centralele nucleare. Zic si eu…

    In al treilea rand, „acum” este nevoie de bani. Romania, ca tara, are nevoie de bani sa-si plateasca datoriile, sa-si plateasca sistemele neperformante (invatamant, sanatate, pensii etc). De unde sa scoata aceste guverne stralucite si luminate bani? Mai mult decat fac acum, nu au ce sa mai faca, nu se pricep. Deci cel mai usor este scosul banilor din exploatarea resurselor. Ei au nevoie de bani „acum”. Sigur, vom avea nevoie de bani si peste 20 de ani, dar peste 20 de ani guvernantii actuali nu mai sunt la putere si pe ei nu-i intereseaza cum o sa faca rost de bani guvernele care o sa fie peste 20 de ani. Pe ei ii intereseaza „acum”. „Acum” mint pentru „azi”, nu pentru viitorul indepartat.

    Si nu in ultimul rand, tot „acum” e nevoie si de spaga obtinuta de la firmele respective, caci „acum” au nevoie de bani politicienii nostri, nu peste 20 de ani. Viata este scurta si impredictibila. De exemplu: „astazi” spui ca esti impotriva exploatarilor de la RM si a gazelor de sist, „maine” esti cu totul si cu totul de acord cu acestea. Depinde unde te afli cand faci aceste declaratii: in opozitie, sau la putere.

  12. ok, sa le luam pe rand.

    Cred ca va trebui sa impart in 2 comentarii, ca am scris prea mult.

    incep cu o informatie: lucrez pe protectia muncii si a mediului intr-un domeniu conex (nu chiar in foraj). desi nu sunt specialist in foraj, sunt familiar cu standardele industriei oil&gas.

    in primul rand trebuie facuta diferenta clara intre „explorare” si „exploatare”.
    e diferenta intre a fi intepat in deget pentru o picatura de sange (pentru analize), si a dona juma de litru de sange pe luna. sunt riscuri in ambele situatii, dar sensibil diferite.

    nici o firma nu va face explorari doar de dragul de a cheltui bani aiurea, pentru ca statul roman e simpatic.
    sunt 2 variante: ori ii dai firmei si dreptul de exploatare (caz in care firma isi asuma riscul de a fora aiurea, in cazul in care resursele identificate nu sunt exploatabile economic), ori statul sare pe piata cu un contract ferm de explorare si atat. caz in care statul trebuie sa scoata bani din buzunar, iar firma castigatoare face estimarea resurselor si atat. dupa care se poate face (sau nu) si un contract de exploatare.
    in general se practica prima optiune, pentru ca statul sa nu cheltuie bani aiurea.

    de ce avem nevoie sa exploatam ACUM?
    in primul rand, trebuie mai intai sa EXPLORAM ca sa vedem daca avem sau nu ce EXPLOATA. da, sunt niste resurse, dar ca sa le scoti te costa niste bani. iar daca bagi mai multi bani decat scoti, ca sa exploatezi, nu e rentabil.
    in momentul de fata stim ca exista niste resurse, dar n-avem habar daca sunt rentabile economic sau nu.

    chestia cu independenta energetica e o decizie politica. personal sunt de acord, dar sa ramanem la oile noastre.

  13. „o asemenea tehnologie clasica ori conventionala ar insemna “un puț de forare vertical”, ”fără fracking și fără exproprieri”
    aici cred ca faceti o confuzie. ce vrea dl Ionita sa spuna e ca putul care se va fora acolo nu va fi folosit pentru fracking, ci este un put clasic de foraj pentru GAZ natural. nu pentru gaze de sist! nu exista „tehnologie clasica” pentru extragerea gazelor de sist, din cate stiu eu.
    diferenta majora fiind ca in exploatarea clasica de gaze nu ai nevoie sa mai farami roca de la adancime pe kilometri, ci doar dai un cep in pamant si astepti sa iasa gazul (ma rog, asta e simplificat la maxim).

    „daca exista cu adevarat o tehnologie clasica ce nu prezinta niciun fel de pericol”
    “nu exista in momentul de fata o tehnologie clasica sau conventionala care sa nu prezinte niciun pericol.”
    hai sa lamurim ceva. atat in industria asta, cat si in viata reala, nu exista NIMIC „ce nu prezinta nici un fel de pericol”. ABSOLUT NIMIC.
    Traversatul strazii e o operatiune periculoasa. Mancatul la fel. Coboratul scarilor. Mii de oameni mor annual in astfel de operatiuni banale. Asta nu inseamna ca trebuie sa ne incuiem in casa, sau sa incetam a manca.
    Ceea ce se practica este nu reducerea la zero a riscurilor (lucru imposibil, dupa cum am aratat mai sus), ci reducerea riscului la ALARP (as low as reasonably practicable).
    E un termen subiectiv, deschis interpretarilor, si se recurge la regula bunului simt pentru a se defini care e ala. Pentru ecologistii extremisti ALARP poate insemna sa nu se exploateze deloc, pentru firma poate insemna sa faca profit de cel putin x milioane dolari.

    Concluzia e ca nu doar ca nu exista in momentul de fata nici o tehnologie care sa nu prezinte nici un pericol, dar asemenea tehnologie nu va exista in veci. pentru absolut nimic. Sad but true.

    “Franta a respins prin lege exploatarea gazelor de sist”.
    Ma scuzati, asta nu poate fi un motiv serios. Franta are saptamana de lucru de 35 de ore, burka e interzisa, iar magazinele sunt inchise duminica. Pe de alta parte, in Arabia Saudita iti taie mana daca furi si te spanzura daca esti gheu. Iar in niste locuri din USA sexul oral e interzis.
    Sunt cel putin cateva zeci de tari care PERMIT exploatarile de sist. Ca numar, sunt mai multe cele care permit decat cele care interzic. Deci argumentul dv nu exista.

    Cat despre raportul Green Cross, adica al organizatiei infiintate de Mihail Gorbaciov (va suna conoscut numele? :) ), o sa ma rezum a spune ca e la fel de “obiectiv” precum cele facute de companiile petroliere.

    sper ca v-am lamurit putin.

    • Multumesc pentru informatiile din ambele comentarii. Este genul de pozitionare corecta si responsabila fata de o problema de interes public pe care as dori sa o intalnesc tot mai des. De ce sa nu incepem prin a discuta despre un cadru legislativ care sa spuna clar ce inseamna ALARP si dupa aceea sa ne apucam de explorat / exploatat. Daca incepem cu inceputul si ne lecuim de obsesia noastra istorica a ramasului in urma fata de alte tari avem o sansa sa vedem cati dintre noi sunt ecologisti feroce si cati sunt pur si simplu speriati ca nu inteleg despre ce e vorba. Iar bonusul sunt niste legi clare si transparente.

      Franta are cele mai mari rezerve de gaze de sist din Europa si a hotarat, prin lege,sa nu le exploateze deocamdata. De aceea este un exemplu relevant pentru discutia aceasta. Goana dupa originalitate a românilor e boala veche: cred ca ard etapele, dar de fapt se infunda in mocirla tot mai mult.

      Mihail Gorbaciov imi suna ca numele unui lider vizionar. Si pentru ca a existat Gorbaciov in istorie noi putem vorbi astazi liber pe acest forum. Daca ar fi fost Putin, era altceva. Cand vom ajunge oare sa privim lumea fara resentimente si sa luam ce e mai bun din jur ?

      • @Adriana
        nu se poate defini clar ce inseamna ALARP. credeti-ma ca munca mea ar deveni mult mai usoara daca ar fi posibil asta.
        e diferit de la caz la caz, si de la om la om, inclusiv in aceeasi meserie. si nu poti sa spui ca unul greseste iar altul are dreptate.
        poti gasi o explicatie faina aici.
        http://en.wikipedia.org/wiki/ALARP

        pot sa vin lejer cu contra-exempul ca USA are resurse mai mari decat Franta, si e lider mondial in fracking. exemplul mi se pare cel putin la fel de relevant. de ce sa ii copiem pe francezi si nu pe americani? iar daca e sa ramanem la europa, UK si Polonia (care au rezerve semnificative) permit exploatarile de sist. iar daca despre polonezi putem spune ca sunt estici, UK e cam a 2-a tara din lume in ceea ce priveste protectia mediului si a muncii (dupa Norvegia). ei sunt practic cei care dau tonul in industrie. un fel de Milano pentru moda :)

        sunt recunoscator pentru existenta lui Gorbaciov, pentru faptul ca a distrus URSS. dar rusii, din cate stiu eu, au alta parere despre el :)
        de ce e relevant pentru discutie? stii ca rusii sunt cei care au inventat termenul de „useful idiots”, nu? si vad o gramada zilele astea.
        parerea mea e ca orice vine din partea Rusiei trebuie privit cu o doza zdravana de scepticism si cu intrebarea „astia ce dracu mai urmaresc?”

        • Hai sa relativizam un pic discutia: problema se pune asa: e tehnologia actuala a fracking-ului (cu tot ceea ce presupune ea, inclusiv construirea unei multitudini de puturi pe suprafete mari ca sa fie rentabila) potential mai daunatoare mediului inconjurator, are mai multe efecte negative asupra acestuia (inclusiv a altor ocupatii, a peisajului etc.) decat tehnologiile „conventionale” utilizate pana acum?
          Daca da, e mai rational sa facem aceste exploatari acum sau mai tarziu, cand tehnologiile vor avea un impact mai mic?
          E o intrebare legitima, la care nu raspunzi cu „toate tehnologiile au un grad de pericol” sau „daca am intra in discutia asta nici petrolul nu ar mai trebui extras” decat daca vrei sa eviti raspunsul. Simplu.

          • @maxa
            „e tehnologia actuala a fracking-ului potential mai daunatoare mediului inconjurator, are mai multe efecte negative asupra acestuia (inclusiv a altor ocupatii, a peisajului etc.) decat tehnologiile “conventionale” utilizate pana acum?”

            raspunsul pe scurt este DA, frackingul este potential mai daunator decat tehnologia clasica.

            raspunsul pe lung e oleaca mai complicat.
            se recurge la fracking nu din cauza ca firmele vor sa cheltuie o caruta de bani in plus si sa-si puna in cap publicul, ci pentru faptul ca resursele care au fost disponibile prin exploatarile clasice s-au diminuat. iar metodele de exploatare trebuie modificate pentru a extrage gaz in conditii mai grele.

            o analogie buna e cea cu istoricul exploatarilor de petrol.
            initial petrolul se scotea cu galeata de acolo de unde iesea natural la suprafata. impactul pe mediu era fireste minim.
            cand s-a terminat cel accesibil la galeata, oamenii au inceput sa sape puturi cu lopata. in mod firesc, impactul asupra mediului a crescut.
            dupa ce sapatul la lopata n-am mai fost suficient, s-a trecut la foraj, mai intai pe uscat. dupa ce n-a mai fost destul pe uscat, s-a trecut la forajul pe mare. si iar a crescut impactul asupra mediului.
            dupa ce n-a mai fost suficient ca sa dai o gaura in pamant pentru ca petrolul sa tasneasca, s-a trecut la injectarea de apa in puturi pentru a scoate petrolul. si iar a crescut impactul asupra mediului.
            acum discutam despre extragerea petrolului din roci. aici sa vezi impact de mediu, cand ai de macinat munti intregi, ca la minerit.
            la fel si cu gazele. suntem in faza in care nu mai avem suficient gaz daca dam o gaura in pamant, si tre sa fim mai creativi.

            intrebarea care ar fi corecta, dar pe care nu o pune nimeni, este:
            Este posibil sa extragem gazele de sist cu riscuri acceptabile si manageriabile (si nu cu riscuri zero!)?
            iar raspunsul la aceasta intrebare este DA, este posibil.

            tehnologia actuala permite extragerea in conditii similare de siguranta cu exploatarile clasice. e drept, cu cheltuieli mai mari. dar aici e treaba firmelor sa decida daca e economic sau nu sa se apuce de treaba asta.

            • Mersi pentru raspunsul larg si elocvent. Dar aici nu e vorba doar de impactul pe care forarea in sine ca procedeu il poate avea, ci si de impactul pe care il poate avea metoda de exploatare din cauza multitudinii de astfel de puturi de care e nevoie ca sa fie rentabila. Sunt de acord sa nu comparam doar un risc de mediu cu altul, dar trebuie facuta si aceasta comparatie si in calculul beneficiilor vs. costuri (in general, nu doar ca randament economic) trebuie integrate si beneficiile si costurile indirecte pentru ca vorbim de exploatari care s-ar intinde pe zeci de ani si pe suprafete mari.
              Ceea ce spunea Ponta despre oamenii de la Izvoarele ca, daca vor continua seismele, se ia in calcul si stramutarea lor nu mi se pare o optiune pe care sa o iei in calcul printre primele. Adica nu mi se pare normal sa-ti pui problema stramutarii populatiei ca solutie in caz de aparitie a unor probleme de mediu inainte de a stabili daca anumite activitati chiar pot duce la asemenea probleme de mediu. Daca faci asta, e doar pentru ca tie ti se pare mai putin costisitor sa convningi niste oameni sa se mute decat sa faci niste studii. Stramutarea trebuie sa fie ultima optiune, nu de exclus, dar in niciun caz de promovat.

        • Nu ma refer la definitie pentru specialisti, ci pentru public. E vorba despre dezbateri care sa abordeze corect identificarea problemei si solutiile posibile.

          In acest moment, e tot atat de important sa vorbim despre Franta cat si despre tarile pe care le mentionati pentru a intelege ca avem libertatea sa alegem, nu exista o singura directie in afara României, pe care, daca nu o urmam, ramânem in urma. Si sa nu uit, putem aminti si Germania care nu a interzis exploatarea gazelor de sist, dar a pus conditii foarte stricte. E important sa discutam despre toate acestea inainte de a trece la actiune.

          Ii intereseaza pe rusi cum se raporteaza la Gorbaciov, cred ca era raspunsul pe care-l asteptati DVS.

    • Ha, ha, ha- domnu Dracu, v-aș contrazice un pic și v-aș spune că ALARP- conform unei legi dacă nu mă înșel apărută prin 1973 pentru HSE (Health and Safety Executive) presupune ÎN MOD SIGUR evitarea lezării participanților la activitatea respectivă (sau procesul muncii ca să fiu mai didactic). Deci nu e o noțiune interpretabilă de loc- numai că presupune DOAR protecția lucrătorului (și a eventualilor aflați prin preajmă). Acuma dacă ne uităm doar la DeepWater- unde înainte de mediu au murit vreo 18 oameni- sau la mai vechea Piper Alfa- vom vedea că industria extractivă nu se prea numără printre cele mai sigure de nicăieri.

  14. Incerc sa sitetizez parerea mea despre gazele de sist si RM.
    1. Mi se pare normal ca tot ceea ce apartine subsolului Ro sa apartina intregii tari. Oamenii au proprietatea pamantului de deasupra, cred ca vreo 2-10 metri (exista probabil o lege).
    2. Pentru explorare si exploatare este nevoie de amplasarea de echipamente pe terenul proprietate al omului/primariei. Exista forme de concesiune pentru 1-10-99 de ani reglementate prin lege, cu beneficii pentru ambele parti.
    3. Accesul pana acolo. Nu inteleg de ce lumea se „vinde” pentru un petec de asfalt. Sa fim seriosi, toti traim in Ro si stim foarte bine ca un drum asfaltat astazi – inaintea iernii, poate fi varza in primavara. Deci faptul ca se asfalteaza drumuri in comunitate este o mare gogorita!
    Daca utilajele au nevoie de drumuri bune pentru a fi transportate, nu este treaba comunitatii locale ci a firmei cu utilajele si cu transportul.
    4. A, comunitatea isi doreste drumuri decente. Pai semnarea contractului de concesiune, proprietarul ii poate obliga pe cei care concesioneaza sa se oblige sa asigure accesul la proprietate cu asfalt. Si asta timp de 1-10-99 de ani cat dureaza contractul. Sau statul prin semnarea contractului de explorare, poate obliga firma sa se ocupe de drum pe perioada explorarilor.
    5. Apa si canalizarea in comunitate. E chiar jenant sa se arunce pe piata o gogorita cu apa de la robinet pe care va trebui sa o plateasca oricum comunitatea. Exista programe europene pe care le poate accesa orice comunitate pentru aducerile de apa si canalizare, programe gratuite. Trebuie doar depus un proiect de catre primarie si implementat, EU da banii.
    6. Acum oamenii au apa gratuita, cat de cat buna calitativ din fantanile si puturile de pe proprietatile lor. Tehnologia fracturarii hidraulice nu garanteaza nepoluarea apei si nici nesecarea ei, deci va fi OBLIGATORIU ca populatia sa se racordeze la apa si canalizare centralizata pe care o vor plati. De la apa nepoluata gratis, se va ajunge la apa la robinet platita! Pai cum sa nu fie comunitatea impotriva?
    7. Comunitatea locala are ca si beneficii … nimic? Reclama? Masinile care vor mai veni in zona? Vorbitorii de limba engleza vor mai exersa 1 data pe an probabil? Si … cam atat.

    Pe de alta parte, ca si stat, Romania ar trebui sa stie ce vrea si sa puna ordine in legi. O lege a protectiei mediului foarte clara si foarte bine definita. Legi ale mineritului/forarilor/prioritatilor nationale, foarte clare si neintrepretabile. Apoi, aplicate strict si clar legile! Si asumarea statului a a acestor contracte si ale urmarilor lor.
    Desigur, exploatari gen RM ar putea fi binevenite si poate si explorarea gazelor de sist. Dar nu putem accepta conditii de Africa! Pentru ca NU suntem Africa! Suntem totusi in UE si dorim sa fim tratati ca si cetateni UE, ca si tara UE! Nu inteleg de ce UE nu are nici un cuvant de spus in aceste probleme si de ce legislatia din Ro nu este fortata sa se adapteze la legistaliile UE din domeniu! Nu exista inca legistatii unitare pe teritoriul UE? Poate ca este timpul sa fie! Pana la urma, uniune, uniune, dar ideea uniunii este sa ofere si o protectie, nu? Aliantele si uniunile se fac nu numai la bine (sa avem electricitatea vanduta firmelor germane, si supermarketurile si celelalte), dar si la cazuri de rau cand nu ne putem apara noi de politicienii si legile lor!
    Nu sunt contra nimic. Sunt pentru transparenta maxima si respectarea legilor. Dar a unor legi decente, normale. Nu a unor legi adaptate nevoilor politicientilor si grupurilor de interese!
    Ma gandesc simplist, la cazul unei lutarii de langa sat. E normal sa sapam, sa cautam lut pentru caramizi si sa il exploatam. Dar pana si o lutarie are intrunite cateva cerinte minime pentru comunitate: sa fie protejata, sa fie accesibila, sa fie curata, sa nu puna oamenii in pericol, sa fie semnalizata … sa.

    • „Apa si canalizarea in comunitate. E chiar jenant sa se arunce pe piata o gogorita cu apa de la robinet pe care va trebui sa o plateasca oricum comunitatea. Exista programe europene pe care le poate accesa orice comunitate pentru aducerile de apa si canalizare, programe gratuite. Trebuie doar depus un proiect de catre primarie si implementat, EU da banii”.

      Numai mentalitate liberala nu e aici !!! Adica avem oportunitatea sa negociem conditiile prin care, contra asumarii unor riscuri, putem sa ne dezvoltam prin forte proprii, dar nu o facem pentru ca exista surogatul acela de super-stat care ne asista si ne da bani pentru asa ceva ! Ca sa obtinem bani pe proiecte europene ar trebui ca un asemenea mod de a vedea lucrurile sa fie bine ameliorat.

      • Nu prea inteleg comentariul dumneavoastra, probabil ca eu sunt mai simplist. Vorbim de problema fondurilor europene pe care statul roman nu le acceseaza? Vorbim de fonduri la care avem dreptul dar pe care nu le accesam? Vorbim de modernizarea Romaniei pe care nu o facem? Nu prea inteleg, sincer.
        Din cate stiu Romania ar trebui sa se alinieze pana in anul 20xx la anumite standarde de modernizare. Are la dispozitie fonduri destinate exact indeplinirii acestor standarde. Doar ca prin descentralizare, totul s-a lasat la latitudinea comunitatilor locale care sunt reprezentate de cele mai multe ori de primari … mai nefamiliarizati cu ideea de „proiecte”. Daca primarul local nu are abilitatile necesare, poate CJ-urile ar trebui sa fie obligate se implice in rezolvarea acestor probleme. Dar, cum in Ro nu exista strategie si fermitate … vine chevronul si ne aduce apa, nu inteleg!?

    • Deci UE este solutia la o mare parte din problemele Romaniei. Credeti ca in UE se pot adopta decizii care sa contravina intereselor statelor mari din aceasta? Dar statelor mici? Ca noroc ca de data asta nu exista un consens inte marile state din UE, chiar daca unele interese convergente exista.
      Nu vreau sa demonizez UE, departe de mine, dar nici nu vreau sa ne punem, ca tara, toate sperantele de mai bine in deciziile pe care le va lua UE pentru noi, pentru ca UE e si o comunitate de interese, nu doar o structura supraterestra care trage vanturi parfumate. Faptul ca Franta sau Germania (care are putine rezerve, de altfel) se opun exploatarii gazelor de sist pe teritoriul lor nu inseamna neaparat ca se opun exploatarii acestora in alte tari din UE sau in afara UE (compania franceza TOTAL exploateaza la greu in desertul marocan). Deci haideti sa privim lucrurile ceva mai echilibrat si sa revenim la problemele noastre de aici, cu demografia noastra, cu solul nostru. Sigur ca sunt importante standardele de mediu la nivel UE, dar daca ele ne impiedica dezvoltarea, ar trebui sa avem un cuvant de spus. La fel, daca ele sunt prea mici sau inadaptate pentru conditiile specifice ale zonei la care le aplicam (cazul Apusenilor, care risca sa fie distrusi pas cu pas de exploatari miniere de suprafata cu toate standardele respectate, incluzand aici si derogarile), cred ca putem sa avem un cuvant de spus ca cetateni. Nu e vorba de a aplica legea cand iti convine, ci de a nu prelua ca atare niste forme generale fara a le adapta contextului local. Sau ne lipsim de politica locala si lasam UE sa ne conduca cap-coada si sa-si asume ea tot.

      • Eu vorbesc strict despre civilizare si despre Romania moderna. Despre niste standarde minime sub care sa nu ne permitem sa coboram. Sau sa nu fim lasati sa coboram. Standarde si in ceea ce priveste protectia mediului, standarde si in ceea ce priveste aditivii din mancare (desigur, micii sunt „derogati”!) si in ceea ce priveste organismele modificate genetic samd.
        Daca permitem sa fim Africa, ok. Dar macar sa stim si noi, cetatenii de rand!
        Asta cu comunitatea locala e ca si cu sotul bataus. Local, tot femeia batuta si abuzata trebuie sa isi rezolve singura problema, cu ce drept sa se bage altii pentru ea?!

        • De acoird, insa intentia mea era alta: anume sa subliniez ca daca ne concentram permanent pe apelul la UE uitam sa ne focalizam pe chestii care pot fi rezolvate local si e important sa intarim puterea si viteza de reactie a societatii civile si politice de aici.
          Ca sa reiau exemplul dumneavoastra, apelul la UE mi se pare de multe ori (poate nu in cazul dumneavoastra) similar cu situatia in care femeia batuta ar scrie o petitie presedintelui Romaniei sau primului-ministru cu rugamintea sa ii rezolve situatia.
          Exista mecanisme prin care resortisantii simpli ai unui Stat Membru se pot adresa direct structurilor centrale de la nivel european, dar ele sunt facute sa functioneze doar atunci cand statul nu respecta legislatia UE si asta ii afecteaza pe proprii cetateni. Deci cumva cetatenii impotriva Statului lor. Si e norma sa fie asa, pentru ca relatia dintre Comisia Europeana si Romania e intre prima si Statul Roman, el e parte la UE, nu fiecare cetatean individual. Deci sunt privilegiate raporturile resortisant – Stat Membru, nu resortisant – Comisie Europeana. Abia in ultima instanta un cetatean se poate adresa CE.
          De asta zic ca mi se pare ca punem cetatenii pe o pista falsa atunci cand in loc sa-i invatam sa se organizeze si sa se descurce la nivel local, ii invatam ca se pot adresa UE in caz ca au vreo problema. Si cred ca asa s-ar rezolva multe probleme.

          • Si daca presedintele primeste o astfel de scrisoare, inseamna ca femeia a avut incredere in el si este de datoria lui sa o salveze pentru ca o reprezinta si pe ea! Sa sesizeze el, de sus in jos comunitatea locala si factorii locali care pot duce la rezolvarea situatiei. Sa vada de ce femeia nu a avut incredere intai in comunitatea locala si a venit direct la el. Dar … vorbim speculativ si mult pe langa tema.
            Ei, nu este vorba ca vine UE si ne fac ei reguli la noi acasa. Este vorba doar de niste standarde minime de protectie a mediului pe care am crezut ca odata cu intrarea in UE va trebui sa le implementam. Asa cum facem si cu granitele si moratoriu MCV pe care incercam sa le implementam pentru a fi parte Schengen. Standarde minime! Ar trebui sa rezolvam si cu gropile de gunoi, si cu colectarea selectiva si toate celelalte. De ce la noi toate sunt mereu „intrepretate” local?
            Restul discutiei cu moratorii, adresari, state …nu ne rezolva problema civilizarii. E discutie filosofica.

            • Faptul ca femeia respectiva a avut incredere in Presedinte sau in Prim-ministru (depinde de preferinte) e o chestiune care as zice ca tine mai degraba de propria personalitate. Si stiti si dumneavoastra (sau ar trebui sa stiti) cum si in cat timp se rezolva problemele facand apel la asemenea institutii indepartate.
              E deja parte din folclor modul in care oamenii se ameninta unii pe altii ca se vor judeca cu ei pana la … Haga sau pentru cei cu ceva mai multe cunostinte pana la Strasbourg. Stiti oare ca CEDO condamna pe banda rulanta state precum Italia sau Romania pentru lipsa de celeritate a solutionarii cauzelor? In vreme ce la CEDO unele procese au ajuns sa dureze 11 ani? Eu vorbesc aici de mutarea responsabilitati de pe umerii celui care ar trebui sa poarte aceasta responsabilitate pe umerii celui care ar trebui sa intervina doar in mod subsidiar. Si asta nu e OK ca directie de incurajat.
              OK, standarde minime, dar sa le trecem si prin filtrul mintii noastre daca tot nu vrem sa avem o natie de asistati.

  15. “companiile care investesc în România trebuie să ştie că nu au motive de teamă şi că legea este respectată, iar persoanele care încalcă aceste legi şi atentează la integritatea altei persoane sau a proprietăţilor sunt sancţionate.”

    Domnul prim-ministru are perfecta dreptate: persoanele angajate la RMGC si Chevron trebuie sa stie ca atunci cand atenteaza la integritatea altei persoane (poluare) sau a proprietatilor (expropriere) sunt sanctionate!

    Sau nu la asta s-a referit?

    • Sa-si revina dupa emotiile vizitei si ne va spune, poate, si la ce s-a referit. Daca intre timp n-a uitat si ne serveste o smecherie, cum ii e obiceiul.

      Din punct de vedere politic, problema e ca, in ciuda gestiunii groaznice a situatiei de la Pungesti, nu va scadea in sondaje. Vor fi penalizati politic primarii din zona care au fost alesi deoarece in campania electorala au sustinut ca nu vor fi de acord sa se exploreze/exploateze gaze de sist.

  16. Motivul pentru care trebuiesc ACUM exploatate aceste zacaminte,este nevoia urgenta de bani a acestui guvern incompetent si ridicol,,iar la urmatoarele alegeri numai bine vor exista ceva fonduri si increderea ca vor fi ( re )alesi ca demnitari.

    • Suntem o țară săracă, dle. Bulineli și n-avem posibilități de alegere. Prostiile cu turismul rural sunt efectiv doar prostii- pentru că nu se scot nici măcar banii pe existența proprie. Și-atunci ? Avem ”banane”, vindem ”banane”. Ar fi fost bine să fim în situația țărilor din Nord când s-au descoperit zăcămintele – dar tare mi-e teamă că vom fi în situația Honduras-ului…

  17. Apropo de update:

    Ar putea să completeze, de exemplu, cu faptul că în toate exploatările de până acum ei nu au avut incidente sau incidentele au fost de x la mie sau la 10.000 si ca ei au respectat pana acum peste tot aceste reguli.
    Avem o singura problema aici: mai toate problemele de genul asta in SUA se termina printr-un settlement out of court si nu avem cum sa verificam asemenea informatii primite de la ei.

    Altfel, sunt convins ca e mult mai OK sa exploateze ei decat Tender sau chiar Gazprom dpdv tehnic, am mai spus-o.

  18. Draga Oana,
    As vrea sa aduc si eu cateva precizari discutiei:
    1. Explorarea prin fractionare hidraulica este exact si fix la fel de periculoasa ca si exploatarea. Exploatarea doar intinde expunerea la riscuri ca perioada de timp si suprafata.
    2. Analogiile cu SUA nu-si ai locul in discutie din multe motive: noi nu avem suprafete largi nelocuite ca in SUA; noi nu avem piata energiei liberalizata ca in SUA; noi nu avem legislatia si sistemul juridic din SUA.
    3. Comparatia cu riscul nuclear si afirmatia ca toate tehnologiile impluca risc este fortata. Centralele nucleare sunt acceptate de sistemul asigurarilor deoarece riscurile sunt cunoscute, controlabile si cuantificabile in bani, on timp ce explorarile cu fractionare hidraulica nu; de aceea legile federale din SUA au prevederi nelalocul lor in legatura cu aceasta tehnologie spre nemultumirea multor americani.
    Si-ar mai fi multe de spus…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adriana Gorga
Adriana Gorga
Cercetător ştiinţific în domeniul dezvoltarii invatamantului superior la Universitatea din Lausanne, Elvetia, doctor in stiintele educatiei la Universitatea din Geneva (Elvetia). În prezent, lucrează intr-un proiect de cercetare privind analiza transformarilor curriculare recente din universitatile elvetiene.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro