vineri, martie 29, 2024

Curiosul caz al insolvenţei Hidroelectrica. Update: Moody’s a coborat ratingul Hidrolelectrica la Caa1

Update: Moody’s a coborat ratingul Hidrolelectrica la Caa1

Dna Jo Moore, consilier special al ministrului britanic al Transportului şi Guvernării locale, a făcut istorie în folclorul comunicării politice printr-o indicaţie către departamentul de presă  al ministerului, emisă pe 11 Septembrie 2001. La câteva ore după ce turnurile gemene din New York fuseseră distruse de atacuri teroriste, Jo Moore a trimis un email care suna aşa: „astăzi este o zi foarte bună pentru publicarea oricăror ştiri proaste pe care vrem să le îngropăm”.

Dl Remus Vulpescu, proaspăt numit pe 15 mai 2012 de Ministrul Economiei Daniel Chiţoiu, la numai câteva zile după instalarea guvernului Ponta, în funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie Hidroelectrica, pare să cunoască instinctiv această tehnică de comunicare. Cererea de insolvenţă a societăţii, depusă foarte discret la Tribunalul Bucureşti în ziua de vineri 15 Iunie 2012, trece iniţial neobservată şi este aproape îngropată în furtuna mediatică şi politică determinată de multiplele acuzaţii de plagiat, condamnările definitive, încercările de sinucidere şi contestaţiile constituţionale.

Nu îmi propun să analizez geneza şi evoluţia companiei Hidroelectrica de-a lungul timpului. Este evident că  această companie a fost dintotdeauna „căpuşată” de partidele aflate la guvernare. Cititorilor interesaţi le recomand seria de articole scrise de ziaristul de investigaţii Cristian Grosu. În cele ce urmează, vă propun o serie de observaţii punctuale asupra multiplelor şi complexelor consecinţe ale acestei decizii.

Comunicare opacă şi contradictorie. Modul în care guvernul Ponta a gestionat procesul insolvenţei Hidroelectrica este un bun exemplu de cum să NU iei şi comunici decizii economice complexe. Nu a ştiut de această acţiune şi, deci, nu a participat la analiza ei Directorul General Gheorghe Ştefan. Fondul Proprietatea, acţionar minoritar cu 19,94% din acţiuni, a declarat că a aflat despre insolvenţă în data de 18 Iunie 2012, de pe situl Tribunalului Bucureşti. Rezultă logic că dna Oana Truţă, reprezentanta Fondului Proprietatea în consiliul de administraţie, nu a fost prezentă la luarea deciziei. Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor (acţionar majoritar cu 80,06%), Banca Naţională a României şi Preşedinţia nu au ştiut nimic, conform declaraţiilor ulterioare. Asta ca să nu mai vorbim de băncile finanţatoare, agenţiile de rating, managementul regional, sindicatele sau media. Însuşi consilierul personal al premierului Ponta, economistul Daniel Dăianu, declara pe 18 Iunie că insolvenţa Hidroelectrică este de „domeniul fantasmagoriei”.

Ratingul şi finanţarea companiilor de stat. În raportul anual pe 2011 al administratorilor Hidroelectrica, semnat de dl Remus Vulpescu, se menţionează cu evidentă satisfacţie evoluţia în general pozitivă a ratingului companiei (Ba1 de la Moody’s şi BB de la Standard & Poor’s). Pe 20 Iunie 2012, Moody’s reduce ratingul Hidroelectrica cu patru trepte până la B2 (rezervându-şi dreptul la reduceri suplimentare) menţionând în argumentaţie lipsa de transparenţă şi inactivitatea guvernului român în sprijinirea companiei. Hidroelectrica se calificase până atunci în categoria „government-related issuer”, adică de debitor care beneficiază de suportul implicit al statului român. În consecinţă, Hidroelectrica avea un rating mai mare decât ar fi avut în mod independent şi era deci capabilă să se împrumute la dobânzi mai mici. Diferenţialul de dobândă între Ba1 şi B2 este de cel puţin 4% pe an, ceea ce aplicat la o datorie bancară de 2,5 miliarde de lei rezultă imediat în cheltuieli financiare suplimentare de 100 milioane de lei pe an. Şi mai grav este că argumentaţia Moody’s (ce va fi în mod cert replicată şi de Standard & Poor’s) se aplică tuturor companiilor de stat. Cu alte cuvinte, companii precum Nuclearelectrica, CFR Marfă, Poşta Română, Romgaz, Tarom ş.a.m.d. vor fi lovite în mod similar de înăsprirea şi scumpirea creditării. Surse din City îmi spun că toate potenţialele tranzacţii cu astfel de companii au fost îngheţate.

Sistemul bancar. La sfârşitul anului 2011, Hidroelectrica datora 2,5 miliarde de lei la 13 bănci, printre care BERD şi BIRD. Aceste bănci puseseră la dispoziţia companiei şi linii de creditare pentru finanţarea capitalului de lucru. În plus, există datorii de 1,1 miliarde de lei către furnizori precum Apele Române şi Petrom şi dividende declarate, dar neplătite pe anul 2010, de 259 milioane lei către Ministerul Economiei şi Fondul Proprietatea. Regulile relativ stricte al BNR spun clar că împrumuturile bancare către orice companie care declară insolvenţa se provizionează 100%. Cu alte cuvinte, toate cele 13 bănci care finanţează Hidroelectrica trebuie să îşi pună deoparte capital şi să înregistreze o pierdere contabilă corespunzătoare, într-o sumă egală cu împrumutul existent. Ca să vă daţi seama de scara problemei pentru bănci, 2,5 miliarde de lei reprezintă mai mult decât întregul profit al sistemului bancar din ultimii patru ani combinaţi. Preşedintele Bancpost şi fost viceguvernator BNR, Mihai Bogza, declară într-un limbaj neuzual pentru lumea finanţelor că „nu se răspunde la un şmen cu alt şmen”. BNR a refuzat momentan să ia o poziţie publică, dar a convocat o şedinţă specială pentru a evalua şi răspunde la consecinţele insolvenţei Hidroelectrica asupra sistemului bancar.

În urma discuţiilor informale şi confidenţiale pe care le-am avut cu managementul unor bănci importante din România care se află pe lista celor 13, pot dezvălui şi consecinţele secundare ale acestei provizionări forţate. Se îngheaţă instantaneu şi în totalitate toate liniile de creditare ale tuturor companiilor de stat, precum şi ale tututor companiilor private care au contracte semnificative cu companiile de stat. Consecinţele economice pe termen mediu pot fi semnificative prin presiunea suplimentară pe piaţa finanţărilor şi refinanţărilor, şi aşa lipsită de lichiditate. Prins în mod evident pe picior greşit de reacţia băncilor, guvernul Ponta a avansat în mod anonim ideea emiterii de garanţii guvernamentale pentru creditele Hidroelectrica în încercarea de a evita provizionarea lor totală. Din păcate, autorii acestor idei nu au întrebat Ministerul Finanţelor înainte să le emită, altfel ar fi aflat că astfel de garanţii reprezintă ajutor de stat şi sunt ilegale fără aprobarea expresă a organismelor relevante din Uniunea Europeană.

Fondul Proprietatea, administrat de Franklin Templeton, este lovit semnificativ de insolventa Hidroelectrică pentru că este obligat să scadă la zero valoarea acţiunilor deţinute. Acestea reprezentau aproximativ 3,3 miliarde de lei, adică 20,98% din valoarea netă a activelor totale. În plus, dividentul datorat FP pe anul 2010 de 47 milioane de lei va fi de asemenea provizionat. Acţionarii FP, majoritatea deţinători de acţiuni primite drept despăgubire pentru abuzurile suferite în timpul guvernelor comuniste, au fost loviţi încă o dată de decizia arbitrară a unui guvern român şi au suferit pierderi semnificative.

Riscul reputaţional a fost subestimat drastic de către autorii acestei decizii. În primul rând, acordul cu FMI, Banca Mondială şi UE este încălcat prin imposibilitatea evidentă de a continua procesul de privatizare parţială, agreat deja, al companiilor de stat. Procesul de instalare a unor echipe de manageri profesionişti în companiile de stat devine de asemenea desuet. Chiar şi ieşirea relativ rapidă din insolvenţă nu va compensa pe deplin impactul negativ al deciziei iniţiale. Moody’s declara pe 25 Iunie că insolvenţa Hidrolectrica va avea un impact negativ asupra calităţii creditului României din cauza apariţiei unei imprevizibilităţi care creează precedent. Cu alte cuvinte, credibilitatea se construieşte greu şi se distruge uşor.

Jocul final? Procesul de insolvenţă deschide cutia Pandorei. Cu un administrator numit la cererea dlui Vulpescu şi în conflict evident de interese – dl Remus Borza este un fost coleg de facultate şi apropiat al premierului Ponta – apare posibilitatea legală ca o majoritate de creditori să respingă planul de organizare al actualilor acţionari şi să hotărască luarea în posesie a companiei. Este chiar posibil ca noi investitori să cumpere o parte din creditele existente (valoare totală 4,1 miliarde lei, din care împrumuturi bancare de 2,5 miliarde de lei) şi să pună mâna în acest fel pe active în valoare de 16,5 de miliarde de lei. Teoretic, cu o majoritate de 50%+1 leu din valoarea datoriilor bancare (care sunt garantate şi au rang superior) adică 1,25 miliarde de lei, se poate obţine controlul unor active de 13 ori mai valoroase. O investiţie tentantă pentru mulţi.

Concluziile aproape nu îşi mai au rostul. Chiar dacă intenţia guvernului Ponta era legată numai de anularea unor contracte defavorabile cu neguţători de energie şi influenţă gen Energy Holdings, folosirea insolvenţei în acest scop este iresponsabilă, incompetentă şi potenţial ilegală.

Vezi s i prezentarea insolventei Hidroelectrica facuta de Fondul Proprietatea

Distribuie acest articol

23 COMENTARII

  1. A fost oare avertizat Ponta de Florin Georgescu despre aceste implicatii? Nu pot sa cred ca FG nu le intuia sau mai clar nu le cunostea…

    Am senzatia unor ministri si PM de tip copii care se joaca in nisip cu galetuse si lopatele – dar economia nationala este numai pentru oameni maturi si echilibrati.

  2. „apare posibilitatea legală ca o majoritate de creditori să respingă planul de organizare al actualilor acţionari şi să hotărască luarea în posesie a companiei.[…] Teoretic, cu o majoritate de 50%+1 leu din valoarea datoriilor bancare (care sunt garantate şi au rang superior) adică 1,25 miliarde de lei, se poate obţine controlul unor active de 13 ori mai valoroase. ”

    Imi scapa rationamentul din spatele acestei afirmatii. As dori sa il inteleg mai bine intrucat dupa parerea mea:

    1. Garantiile creditorilor Hidroelectrica sunt garantii mobiliare, nu imobiliare. Nu exista ipoteci pe hidrocentrale samd.
    2. Nu inteleg cum pot prelua creditorii o firma in insolventa. Daca planul de reorganizare este respins atunci firma intra in procedura de faliment si toate activele sunt scoase la vanzare nu sunt alocate direct creditorilor- chiar daca ar exista garantii pe acele bunuri.
    3. Garantiile de rang superior nu mai conteaza decat la prioritatea impartirii sumelor obtinute din valorificarea activelor- iar creditorii nu vor obtine decat sumele pe care le-au imprumutat, nu active. Tot ce se obtine peste va reveni actionarilor firmei…

    Daca poate cineva sa imi explice pasajul respectiv, as aprecia.

    • Corect Alex, sunt foarte multi oameni care scriu mult si prost.

      Manevra este simpla si sunt surprins ca nu se intelege ca este, intr-un fel la vedere:
      Avem acesti „baeti” cu contracte beton, dar ei (nu toti) nu finanteaza PSD-ul, prin urmare au venit alti „baeti” care ar vinde si ei curent ieftin dar nu mai este apa in butoi, asa ca se da „reset” (fara sa se tina seama de rating-uri, fara a se urmari implicatiile) numai si numai pentru ca sa se schimbe „baetii”.

      In felul acesta Pontanacu’ impusca doi iepuri: plateste politele sponsorilor si dovedeste poporului cat de capabil este sa desfaca un nod gordian (adica sa-l taie) de nedesfacut timp de 2-3 aministratii (eu am o teorie ca de fapt nu s-a dorit).

  3. Avind in vedere ca procesul de insolventa este ireversibil autorii lui sint criminali. Autorul articolului trebuie sa dezbata si situatia continuarii activitatii sub contro judiciar si posibilitatile ce decurg. De asemeni rezolvarea litigiilor este un capitol foarte important de discutat. Toate astea in incercarea de a salva ceva daca va fi interes, acolo unde prostie peste masura si lacomie fac din Romania o tara bananiera.

  4. Unde anume a declarat FP ca a aflat abia ulterior despre cererea de insolventa? FT a fost intotdeauna un actionar foarte vocal cand interesele sale au fost amenintate, dar de data asta, inexplicabil, a tacut malc. De ce? Iar din declaratia de aici nu reiese deloc ca Oana Truta n-ar fi fost acolo sau ca FT/FP ar condamna in vreun fel declararea insolventei:
    http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/fp-a-pierdut-peste-100-mil-pe-bursa-in-patru-zile-din-insolventa-hidroelectrica-dar-templeton-refuza-sa-spuna-cum-a-votat-9778082

      • Va cred. Dar daca tot ati vazut documentele, poate ne puteti spune de ce au tacut si continua sa nu-si exprime nicio pozitie? Din primul moment cand am vazut stirile despre anuntul insolventei, cu Vulpescu spunand ca nu stie nimic si asa mai departe, am sperat ca va aparea cineva de la FT sa clarifice situatia, mai ales tinand cont de paguba din valoarea activelor.

        • Nu pot vbi in locul lor dar probabil ca nu vor sa fie implicati intr-o disputa politica. Sa nu uitam ca au si alte active similare in portofoliu care pot valora zero peste noapte

          • Pai si daca tac cand sunt jefuiti prima oara, asta o sa-i ajute sa nu fie jefuiti si-a doua, si-a treia oara???
            In rest, mult succes la competitia de sambata, sau cand o sa fie…

  5. Stimate autor,

    Vad ca repetati o greseala destul de des intalnita chiar si pe siteul hotnews si celelalte afiliate:

    „reguli stricte BNR … Care duc la provizionarea 100% a creditelor acordate companiilor care intra in insolventa..”

    FALS

    1. Intrarea unei companii in insolventa nu duce automat la provizionare.

    2. Clasificarea unui credit drept neperformant se face cand acesta prezinta intarzieri de peste 90 zile sau firma a intrat in procedura simplificata de faliment. E vizibil ca Hidroelectrica nu se afla in acest moment in vreuna din cele 2 situatii.

    3. Si chiar daca ajung in situatia 2 creditele se provizioneaza 100% doar atunci cand nu au garantii reale sau ale statului etc…deci aici oricum nu s-ar incadra mare parte djn creditele Hidroelectrica.

    Deci unde e pierderea de 2,5 mld. Lei?????

    Ce tie cu documentarea asta:)

    • Creditele nu au garantii explicite ale statului altfel ar aparea incluse in datoria publica a Romaniei. Stiu din sursa directa ca cele mai mari 3 banci creditoare au fost instruite de bancile mama sa provizioneze 100%.

  6. Multumim pentru explicatii d-le. Vasilache. M-am ingrozit deja. Deci astea sunt consecitele in plan bancar? Damn. Si compania ar putea fi sparta in bucati si insusita de diversi creditori? Super. Ce pot sa mai zic? Sa ne traiesti Ponta. Si sa dispari cat mai repede din fruntea guvernului ca altfel in 2 ani falimentezi complet tara. Se temeau grecii ca vor veni germanii si chinezii si le vor cumpara insulele si fabricile. Pai cred ca pana o sa cumpere Grecia pe Bucati, Romania va fi demul o colonie ruso-chineza.

  7. L-am citit si ma gindesc ca poate mai exista o sansa. Mai sunt oameni care gindesc in tara.
    Mult succes in continuare.
    Benjamin Button

  8. Corecta analiza. Dealtfel opiniile exprimate au mai fost vehiculate si saptamana trecuta in mediile bancar , piete financiare, insolventa. Exista consecinte previzibile ale deciziei economice, totul este sa fi profesionist, riguros si de buna credinta. Ceea ce nu s-a intamplat in cazul asta.
    Nivelul monstruos de incompententa si lipsa de transparenta vor duce la scumpirea creditului, la depunctarea CDS-urilor emise de Romania, adica gurvernul Ponta se va imprumuta mai scump. Asta in cazul in care va mai gasi finantatori dispusi sa crediteze un debitor imprevizibil sau „smenar”. Deci Ponta si-a furat singur presul de sub picioare.
    In ceea ce priveste declaratia oficiala privind motivul declansarii insolventei, vom vedea daca Remus Borza va denunta contractele de furnizare paguboase?!

    • Domnul Ponta nu si-a furat numai sie-si presul de sub picioare. L-a tras si pe al nostru. Toata aceasta poveste va fi platita de noi toti.

  9. Dupa PETROM, UPETROM 1 MAI, PETROM SERVICE si altele era de asteptat ca PSD-ul sa puna ochii pe HIDROELECTRICA. Au avut si pretext si context.
    HIDROELECTRICA trebuie salvata de la insolventa si Florin Georgescu , M.Isarescu si alti specialisti stiu cum.
    Stimati domnii nu mai lasati hotii sa mai fure ..Contextul este bun pentru ca VANTU s-a oprit la puscarie si i s-au luat mijloacele de comunicare (sic) iar ADRIAN NASTASE „marele patriot” este inca imobilizat la pat.
    Cei din interiorul Hidroelectrica de ce tac si nu spun adevarul ….??? Pot veni cu idei utile sau pot protesta impotriva acestei masuri, daca este incorecta si periculoasa..Romani nu fiti lasi ca ne pierdem ce a mai ramas din avutia nationala si vom fi o colonie, ca piata de desfacere pentru toate prostiile din exterior suntem deja.

  10. Din pacate noua lege a insolventei nu favorizeaza decat debitorii si administratorii judiciari. Sper intr-o revizuire a legii prin care o firma nu va putea cere reorganizarea sau insolventa decat daca parcurge etape intermediare (de exemplu rapoarte financiare auditate puse la dispozitia creditorilor in momentul in care firma incepe sa aiba probleme,, mediere cu creditorii, posibilitatea creditorilor de a prelua parti sociele din firma) dupa care sa se poate cere insolventa. Iar administratorii firmelor ar trebui sa acopere prejudiciile daca nu parcurg aceste etape. Acum insolventa a devenit un nou tip de teapa, cu largul concurs a unui nou tip de baieti destepti (administratorii judiciari). Ai o datoria la stat? Ceri reorganizarea si scapi de ea. Ai o datorie la banca negarantata 100%? Ceri iarasi reorganizarea si stergi datoria. Ai niste furnizori care te supara? Nu-i nimic, ceri reorganizarea si scapi prin planul de reorganizare de respectiva datorie. In alte tari insolventa si falimentul duc la sinucidere…la noi duc la bunastarea incompetentilor…mici.ro sau mari.ro..

  11. Foarte bine scris, Actiunea este iresponsabila si incompetenta (cei care cred ca se pot imbogati asa, vor avea parte de surprizele vietii lor). A fost declansat un dezastru care creste de la o zi la alta. Pot fi trase la raspundere persoanele care au declansat acest dezastru? Din punctul meu de vedere, primul ministru e bun de puscarie pe viatza chiar daca in acest fel nu recuperam nimic din banii pierduti. Legea trebuie insa respectata asa ca intreb din nou: autorii dezastrului pot fi trasi la raspundere pe baze legale? CSAT ce pazeste? Presedintele-jucator nu mai ‘joaca’?

  12. Articolul nu reuseste sa fie convingator in directia pastrarii situatiei actuale, ci mai degraba o pledoarie de ce nu trebuie sa fie deranjata actuala situatie pentru oamenii PSd-ului care au propriile aranjamente, (de parca mai are cineva dubii despre asta): un fel de „de ce sa vina ei cand putem ramane tot noi!”

    • In niciun caz! Regret daca v-am lasat aceasta impresie si, pt conformitate, nu am niciun fel de legatura economica cu Hidroelectrica si in general. cu orice entitate de stat. Argumentul principal este ca rezolvarea unei situatii punctuale – o suma de contracte defavorabile – nu se face cu o arma prea puternica si putin controlabila.

  13. CSAT-ul a fost practic scos din joc. Afacerea capata culoare de partid – PSD+PNL – si ea nu va scoate baietii desteti (decat pe unii nesemnificativi) ci dimpotriva le va da posibilitatea sa cumpere ieftin Hidroelectrica. Deci in loc de enegie ieftina vor cumpara un activ ieftin care produce energie ieftina si pe care o vor comercializa scump. Ei trec din postura de lobby-isti in acea de producatori. Schemele pe care le aplica USL sunt dupa modelul tunurilor lui Nastase. Daca adaugam decizia de ieri a CSAT-ul cu un Base minoritar ca vot, ca activitatile de coruptie si spalare de bani trec din controlul CSAT-ul in cea a guvernului (deci la o decizie politica) avem imaginea unui jaf institutionalizat.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihnea Vasilache
Mihnea Vasilache
Mihnea Vasilache are 17 de experienta in finante petrecuti la New York pe Wall Street si in City la Londra. In ultimii ani a fost responsabil de fonduri de investii in valoare de mai mult de 2 miliarde de euro. De-a lungul timpului Mihnea a fost in mod constant implicat in Europa de Est si Romania si in continuare acorda selectiv servicii de consultanta strategica si financiara pentru mari companii romanesti in situatii complexe sau dificile. Mihnea are un MBA de la Harvard Business School si a absolvit cursurile de Matematica si Economie ale Wesleyan University, SUA. Este un mandru absolvent al Colegiului National Sf Sava din Bucuresti.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro