Home » Justitie/Ordine publica »Sinteze » Citesti:

Degringolada codurilor – un eşec politic

Horatius Dumbrava aprilie 7, 2012 Justitie/Ordine publica, Sinteze
7 comentarii 1,188 Vizualizari

Ciclul politic 2008 – 2012 înregistrează un veritabil eşec în calendarul implementării noilor coduri. Precipitarea în implementarea noilor coduri poate avea efecte negative asupra sistemului de justiţie şi a justiţiabililor în lipsa:

  • realizării concluziilor studiilor de impact;
  • suplimentării schemelor de personal;
  • asigurării infrastructurii necesare.

Noile coduri – civil, penal, de procedură civilă şi de procedură penală – erau menite să marcheze un ciclu politic, 2008 – 2012, al Guvernului şi al actualului Parlament.

Adoptarea şi implementarea noilor coduri ar fi reprezentat în sine un proiect politic reuşit, proiect ce ar fi trebuit să aibă ca efecte o fluidizare a vieţii sociale şi economice, o creştere a eficienţei justiţiei.

Pe de altă parte, se afirmă că aceste noi coduri sunt o necesitate care este impusă prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare instituit în comun acord de România şi Comisia Europeană. Enunţul apare ca fiind unul categoric: Comisia ne cere codurile, aşadar trebuie să le adoptăm şi să le implementăm.

Numai că meandrele sinuoase ale deciziilor politice sau, mai degrabă, lipsa unei viziuni strategice în luarea deciziilor politice fac ca acest proiect politic să eşueze lamentabil, într-o grabă precipitată a executivului şi legislativului în implementarea codurilor pe ultima sută de metri a epuizării ciclului politic 2008 – 2012.

Graba precipitată are cel puţin două explicaţii:

  • decalarea implementării codurilor cu mult peste termenele prevăzute în legile de adoptare a codurilor, ceea ce face ca întregul proiect politic să fie pus sub semnul întrebării de însăşi Comisia Europeană.  Subliniem faptul că nu Comisia Europeană a fost cea care a impus calendarul adoptării şi implementării codurilor, ci Guvernul României în discuţiile pe marginea raporturilor de ţară privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Or, scadenţa unei obligaţii autoasumate de către Guvern a sosit, motiv pentru care executivul a intrat în panica implementării cu orice preţ a noilor coduri, după ce timp de ani de zile a stat într-o dulce pasivitate
  • aşa cum stă bine politicienilor de pe malurile Dâmboviţei, în an electoral aceştia doresc în a culege „dividende” pentru iminentele alegeri locale şi generale. Şi ce poate fi mai percutant în discursurile adresate utilizatorilor ştampilelor electorale decât, iată, implementarea noilor coduri, care reprezintă modernizarea şi europenizarea României etc. (discursuri politice uşor de imaginat).

Cum de s-a ajuns aici? Cum de un proiect politic de anvergură are toate şansele să eşueze în efecte nedorite pentru cetăţenii cărora le este adresat acest proiect politic?

Iniţial, parcursul proiectului politic a funcţionat în parametrii proiectaţi: au fost adoptate codurile civil şi penal în vara anului 2009, iar codurile de procedură civilă şi penală au fost adoptate în anul 2010. Rămânea doar ca aceste coduri să fie implementate, două fiind condiţiile pe care Guvernul şi Parlamentul şi le-a impus:

1)      elaborarea şi finalizarea studiilor de impact, obiectul acestor studii fiind identificarea şi analiza impactului pe care se preconizează că îl vor avea codurile asupra sistemului juridic românesc sub aspect juridic, economic, bugetar şi al resurselor umane;

2)      adoptarea legilor de implementare ale noilor coduri conform unui calendar prevăzut în chiar corpul noilor coduri: legile de implementare ale noului cod civil şi noul cod penal urmau să fie adoptate până în iunie 2010; legile de implementare ale noilor coduri de procedură civilă şi penală până în iunie 2011.

Totuşi, trebuie menţionat că au existat discuţii aprinse între politic şi societatea civilă, la momentul debutului proiectului politic, privind momentul adoptării noilor coduri: studiile de impact trebuiau finalizate anterior adoptării codurilor, susţinea societatea civilă; dimpotrivă, studiile de impact trebuie elaborate după adoptarea codurilor, argumenta politicul. A rămas cum a decis politicul.

Cele două condiţii pe care şi le-a asumat Guvernul şi Parlamentul nu au fost realizate la termenele propuse.

Studiile de impact au fost prezentate public de către Guvernul României, prin ministrul justiţiei, de abia în ianuarie 2012, deşi ele trebuiau asumate în iunie 2011. Mai mult, studiile de impact au concluzii clare: fără o suplimentare a schemelor de personal – aproximativ 500 de posturi de magistraţi – şi fără o suplimentare a cheltuielilor privind infrastructura instanţelor şi parchetelor – 707.375.781,87 lei, adică aproximativ 165.000.000 euro – noile coduri nu pot intra în vigoare şi nu pot fi, deci, implementate.

În acest context, ministrul justiţiei anunţa, odată cu asumarea studiilor de impact, în ajunul vizitei delegaţiei tehnice a Comisiei Europene din luna februarie 2012, că va urma o suplimentare a posturilor de magistraţi cu un număr de 700, 300 urmând să fie suplimentate schemele în anul 2012 şi 400 în anul 2013 (deşi studiile de impact prevedeau ca necesare suplimentarea a doar aproximativ 500 de posturi. Una din două: ori ministrul n-a citit cu suficientă atenţie concluziile studiilor de impact, deşi declara în ianuarie 2012 că Guvernul îşi asumă aceste studii; fie a citit şi şi-a dat seama că cele 500 de posturi nu sunt suficiente, ci e nevoie de 700 de posturi).

Pe de altă parte, proiectele legilor de implementare au cunoscut întârzieri foarte mari faţă de calendarul prevăzut în noile coduri:

  • proiectul legii de implementare a noului cod de procedură civilă a fost finalizat în luna iulie 2011 la Ministerul Justiţiei, însă a fost transmis Parlamentului de abia în luna ianuarie 2012 proiectul legii trebuia trimis de Guvern cel târziu la 15.01.2011;
  • proiectul legii de implementare a noului cod penal a fost trimis de Guvern în termenul prevăzut de lege, însă adoptarea acestei legi de implementare nu s-a realizat nici până azi, de peste un an se află în discuţie în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor – vinovat pentru întârzierea din acest calendar stabilit de lege este Parlamentul României;
  • proiectul legii de implementare a noului cod de procedură penală trebuia înaintat de Guvernul României până cel târziu la data de 15.07.2011. Nici până în acest moment Guvernul, prin Ministerul Justiţiei, nu a transmis proiectul de lege Parlamentului – vinovat de această situaţie este Guvernul României.

Decalarea acestor termene în asumarea studiilor de impact şi în ce priveşte implementarea noilor coduri vor avea consecinţe nedorite nu numai asupra sistemului de justiţie, dar şi asupra justiţiabilului, pentru că acesta din urmă va fi cel care va suferi efectele degringoladei din sistem ca urmare a întârzierilor din calendarul autoasumat de Guvern şi Parlament.

Faptul că, deşi Guvernul şi-a asumat studiile de impact şi a concluziilor acestora, iar acum dă înapoi, arată inconsecvenţa acestuia în raport cu declaraţiile publice făcute prin reprezentanţii săi, ca şi lipsa unei viziuni şi voinţe strategice în acest sens.

Probabil executivul este speriat de amploarea impactului financiar cu implicaţii directe asupra activităţii sistemului de justiţie, de aceea evită acum să mai facă declaraţii pe marginea alocării resurselor financiare. În schimb, îşi canalizează energia înspre o grăbită intrare în vigoare a noilor coduri chiar şi fără alocarea acestor resurse financiare, pentru a-şi salva proiectul politic şi, probabil, carierele politice.

Aproximativ 90% instanţelor din România au arătat cu argumente tehnice de ce această grabă nu este justificată şi că este necesar a exista un calendar tehnic de comun acord gândit de executiv şi puterea judecătorească.

Nimeni nu a obligat reprezentanţii ciclului politic 2008 – 2012 să-şi asume termene pe care nu au fost în stare să le respecte, nici măcar în prezentarea „realizărilor” Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. A fost opţiunea şi voinţa acestora în  ce priveşte calendarul politic: nerespectarea lui are clare valenţe negative pentru un sistem întreg – sistemul de justiţie – şi pentru justiţiabili. Acest lucru nu poate fi imputat nici sistemului de justiţie şi nici cetăţenilor.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. maria spune:

    unde n-a esuat guvernul asta ?

    • RolandTM spune:

      A fost primul guvern care a avut macar intentia in a privi inspre viitor(nu doar la prezent), si a incerca a dezvolta un plan pentru o noua romanie. Ghinionul nostru, al romanilor, a fost unul singur. Criza mondiala. Romania a evitat spectaculos, colapsul. Dar din pacate si-a consumat foarte mult din resurse inspre aceasta criza, in locul planului de viitor. Oricum este de aplaudat. Perioada domnului Constatinescu a facut un singur lucru bun, a pus romania pe directia corecta si a facut ce trebuia pentru integrare si in ue si in nato. Iliescu a resuit sa intarzie acest proces pana in 1996, si am fost la limita sa pierdem orice integrare. Si la fel ca acel guvern, acesta a facut cateva lucruri esentiale. Lucruri sa speram ireversibile. Si acum sa ma introrc la remarca lui @maria, toate guvernele cu exceptia celor psd, NU AU ESUAT!

  2. costica spune:

    Si ce ne mai “modernizara”, ce ne mai “reformara”, cum ne spuneau mereu si Basescu si Boc!!
    Cand colo din mareata “reforma” NU functioneaza NIMIC: nici Legea salarizarii unitare, nici Legea pensiilor, nici cele 2 Coduri, nici Legea Educatiei Nationale, nici…..
    Ce mai “reforma” !!!!

  3. Ursu spune:

    Cu siguranta CSM-ul nu are nici o vina… de altfel sistemul de justitie nu are nici un fel de vina in nici un fel de problema…

  4. Ioan spune:

    Cred cu certitudine ca de degringolada societatii noastre, de la 1990 incoace, vinovata in primul rand este justitia si apoi politicienii. Daca si- ar fi facut doar partial datoria, astazi eram intr-o cu totul alta situatie. Este foarte usor sa invinovatesti pe altii de propriile esecuri. De altfel, dintre toate institutiile statului, justitia ( la fel ca biserica), a ramas inchistata intr-un conservatorism nociv. Cel putin eu, nu mai am nicio speranta in schimbarea in bine a justitiei noastre. Asa ca d-le Dumbrava, nu v mai incercati sa va explicati neputinta ca nu mai aveti argumente.

  5. Gabriel spune:

    “Aproximativ 90% instanţelor din România au arătat cu argumente tehnice de ce această grabă nu este justificată şi că este necesar a exista un calendar tehnic de comun acord gândit de executiv şi puterea judecătorească.”
    d-le Dumbrava, mai mult ca sigur e ca procentul e real. Insa toti cei 90% dintre respondenti, s-au intrebat vre-o data de perceptia exterioara – si de ce e ea asa – asupra justitiei? Cand coruptia e endemica si transpartinica in clasa politica – si nu numai – d-vs si colegii d-vs VA PIERDETI TIMPUL explicand DE CE E GRESIT – anuland intregul demers – in loc de CUM SA CORECTAM – si sa grabiti implementarea si inbunatatirea lui?

    “Nimeni nu a obligat reprezentanţii ciclului politic 2008 – 2012 să-şi asume termene pe care nu au fost în stare să le respecte, nici măcar în prezentarea „realizărilor” Comisiei Europene în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. ”
    Corect! insa intrebarea cea mare si corecta e :
    DE CE S-A ASTEPTAT PANA IN 2008-2012??

    Poate nu inteleg, va intereseaza o functie “politica”(stiu, stiu, in CSM nu sunt functii politice) pentru noul “ciclu politic”? Daca da, cu atitudinea ce o afisati, e de inteles atitudinea d-vs si din pacate SUNTETI O PIERDERE ANUNTATA pentru restul… noi cei din afara “sistemului” …

  6. misu spune:

    Acest domn cat a fost sef la CSM a avut o singura grija : sa vorbesca frumos , sa nu supere pe nimeni si totul sa ramana neschimbat .



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Horatius Dumbrava


Horatius Dumbrava

Judecator, reprezentantul curtilor de apel in CSM, iar in 2011 a ocupat functia de presedinte al CSM. Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)