Home » Analize »Energie »Sinteze » Citesti:

Despre aditivii chimici folosiți în fracturarea hidraulică

Constantin Cranganu mai 12, 2014 Analize, Energie, Sinteze
21 comentarii 1,358 Vizualizari

În afara secvenței-șoc cu apa de la robinetul din bucătărie care se aprinde cu bricheta, poate că nici o altă situație nu trezește mai multe discuții decât folosirea unor aditivi chimici (popular, „chimicale”) în fluidul folosit pentru fracturarea hidraulică. Subiectul acesta este, alături de posibila contaminare a apei potabile, în centrul dezbaterilor actuale pro și contra folosirii fracturării hidraulice pentru extragerea gazelor de șist și a țițeiului din formațiuni argiloase cu permeabilitate naturală insuficientă producerii convenționale. Pe platforma Contributors am expus câteva considerații preliminare despre ambele subiecte (aici și aici).

O prezentare exhaustivă a subiectului aditivilor chimici utilizați în fluidul de fracturare hidraulică este dincolo de scopul unei platforme de discuții informative precum cea de față. Cu riscul de a fi acuzat de auto-reclamă, sugerez cititorilor doritori să cunoască mai multe detalii despre acest subiect să aștepte publicarea viitoarei mele cărți, cel mai probabil la sfârșitul acestui an.

Fluidul de fracturare care se pompează în gaura de sondă sub presiune cuprinsă între 130- 500 atmosfere conține, în medie 99,5% apă și nisip fin și 0,5% aditivi chimici. Considerând că un singur foraj fracturat utilizează între 7,000 și 18,000 metri cubi de apă, rezultă că volumul aferent de aditivi chimici injectat variază între 350 – 900 metri cubi.

Mai întâi, aș vrea să atrag atenția asupra necesității folosirii aditivilor chimici în procesul de fracturare hidraulică a rocilor cu conținut de gas sau/și țiței. Tabelul 1 de mai jos, compilat după FracFocus[1], prezintă tipurile de aditivi chimici, scopul lor și ce treabă fac ei în gaura de sondă:

Tabelul 1

Tip de aditiv chimic Scopul utilizării Activitatea specifică in gaura de sondă
Acid Ajută la dizolvarea mineralelor și inițiază fisurile din rocă Reacționează cu mineralele prezente în formațiunea geologică în urma căreia rezultă săruri, apă și dioxid de carbon
Agent de ajustare/amortizare a pH-ului Menține eficiența altor aditivi, precum „crosslinker” Reacționează cu agenții acizi din fluid pentru a menține un pH neutru (nici bazic, nici acid). Rezultă săruri, apă și dioxid de carbon care se întorc cu apa de retur
Agent de reticulare Reduce tensiunea de suprafață a fluidului de fracturare în formațiune și ajută la creșterea recuperării fluidului după ce fracturarea s-a terminat Unii agenți de reticulare sunt desemnați să reacționeze cu formațiunea, alții să se întoarcă în apa de retur iar alții, în anumite formațiuni, să intre în fluxul de gaz și să ajungă la suprafață împreună cu gazul natural
Bactericid Elimină bacteriile din apă care pot produce coroziunea pieselor metalice Reacționează cu micro-organismele care pot fi prezente în fluidul de fracturare și în formațiunea geologică. Aceste micro-organisme distrug piesele metalice, iar rugina rezultată se poate întoarce cu apa de retur
Breaker („Dezintegrator”) Permite o dezintegrare întârziată a gelurilor atunci când este necesar Reacționează cu „crosslinker”-ul („integratorul”) și gelul din formațiune pentru a ușura curgerea fluidului către gaura de sondă. Reacția produce amoniac și sulfați care se întorc la suprafață
Controlul fierului Agent chelat de fier care previne precipitarea oxizilor metalici Reacționează cu mineralele din formațiune pentru a crea săruri simple, dioxid de carbon și apă care toate se întorc la suprafață
Crosslinker („Integrator”) Menține vâscozitatea când crește temperatura Se combină cu „breaker”-ul din formațiune pentru a forma săruri care se întorc cu apa de retur
Fluid transportor de substanțe bazice Creează geometria fracturilor și suspendă propantul O parte rămâne în formațiune, în timp ce restul se întoarce cu apa de retur
Gel Îngroașă apa ca să poată menține propantul Se combină cu „breaker”-ul din formațiune și astfel devine mult mai ușor pentru fluidul de fracturare să curgă în gaura de sondă și să se întoarcă sub formă de apă de retur
Inhibitor de acid/coroziune Protejează burlanele de oțel contra coroziunii Se atașează la suprafața burlanelor și țevilor de foraj/extracție. Porțiunile nefolosite se pot întoarce la suprafață
Inhibitor de crustă Previne formarea crustei în formațiune și în țevile de exploatare Se atașează la formațiune. Majoritatea produsului se întoarce la suprafață, iar restul reacționează cu micro-organismele care dezintegrează și consumă produsul
Non-emulgator Utilizat pentru a dezintegra sau separa emulsiile de apă/țiței În general, se întoarce cu apa de retur, dar în unele formațiuni poate intra în curentul de gaz și întoarce la suprafață cu gazul natural produs
Propant (diferit de nisip) Menține fracturile deschise permițând producția de țiței și gaze Rămâne în formațiune, încastrat în fracturi
Reductor de frecare Reduce frecarea dintre fluidul pe bază de apă și țevile de foraj/exploatare (produce „slick water” sau „apă alunecoasă”) Rămâne în formațiune unde temperatura și contactul cu „breaker””-ul îi permite să fie dezintegrat și consumat de micro-organismele care cresc natural acolo. O cantitate mică se întoarce la suprafață.
Stabilizator/Control al argilei și mineralelor argiloase Stabilizator temporar sau permanent care blochează mineralele argiloase în structura argilei Reacționează cu argilele din formațiune printr-un schimb cationic Na-K. Din reacție rezultă NaCl (sare de bucătărie) care se întoarce cu apa de retur. De asemenea, înlocuiește săruri de contact, precum clorura de calciu, pentru a menține formațiunea intactă pe măsură ce clorura de calciu se dizolvă

Coloanele 2 (Scopul utilizării) și 3 (Activitatea specifică în gaura de sondă) vorbesc de la sine despre necesitatea folosirii aditivilor chimici în fluidul de fracturare hidraulică. Prezența lor (chiar dacă au o concentrație volumetrică de numai 0,5%) este esențială și determinantă în succesul activității de fracturare. Practic, lipsa lor ar face imposibilă fracturarea hidraulică.

Tabelul următor (Tabel 2), compilat după EPA (2004)[2] și US House of Representatives (2011)[3], prezintă cei mai utilizați aditivi chimici și utilizările lor curente (în afara fracturării hidraulice):

Tabelul 2

Component Componentul

principal

Alte utilizări comune
Apă 99,5%

”noroi” nisipos

Amenajarea teritorială, manufacturare
Nisip Filtrarea apei de băut, nisip în locurile de joacă, mortar
Altele ~0,5%
Acid Acid clorhidric sau muriatic Substanță folosită pentru curățirea bazinelor de înot.
Agent de ajustare/amortizare a pH-ului Carbonat de sodiu sau potasiu Utilizat în detergenți de rufe, săpun, dedurizarea apei și detergent pentru vase de bucătărie
Agent reticular Izopropanol Utilizat în curățirea sticlei și a altor suprafețe, deodorante și vopsea de păr
Bactericid Glutaraldehidă Dezinfectant pentru sterilizarea aparaturii medicale și dentare
Breaker Persulfat de amoniu Utilizat în vopsirea părului, ca dezinfectant și în producerea de mase plastice de gospodărie
Controlul fierului Acid citric Aditiv alimentar; mâncăruri și băuturi; sucul de lămâie are ~7% acid citric
Crosslinker Săruri de borat Utilizate în detergenții de rufe, săpunuri de baie și cosmetice
Gel Gumă guar Cosmetice, înghețată, copturi, pastă de dinți, sosuri și vinegrete pentru salată
Inhibitor de coroziune n,n-dimetil formamidă Utilizat în produse farmaceutice, fibre acrilice și mase plastice
Inhibitor de crustă Etilen glicol Utilizat în curățitori casnici, dizolvarea gheții, vopsele și chituri
Reducător de frecare Poliacrylamidă sau ulei mineral Utilizat în produse cosmetice pentru păr, rimel, piele și unghii
Sare Clorură de potasiu Sare de bucătărie

Este important să menționez că aditivii chimici prezentați în Tabelul 2 nu sunt niciodată utilizați simultan în timpul fracturării hidraulice.

Contrar unor eresuri folclorice potrivit cărora numele și cantitățile de aditivi chimici folosiți în fracturarea hidraulică sunt secrete, există posibilități de informare comprehensivă cuprinse în documente ca Hydraulic Fracturing Fluid Product Component Information Disclosure și accesibile public la adresa

http://www.fracfocusdata.org/DisclosureSearch/StandardSearch.aspx

Pentru cititorii interesați de prezentarea exhaustivă a aditivilor chimici folosiți în fluidul de fracturare hidraulică, trimit la un document oficial [3] publicat de Camera Reprezentanților a Congresului SUA. Datele din acel raport se referă până la anul 2011.

Principalele concluzii din raport sunt următoarele:

  1. Între 2005 și 2009, 14 companii de prestări servicii în domeniul petrolului și gazelor au folosit peste 2,500 produse de fracturare hidraulică. Acele produse au conținut 750 aditivi chimici și alți componenți. Împreună, în perioada 2005-2009 aceste companii au utilizat 2,9 milioane metri cubi de produse de fracturare hidraulică (apa nu este inclusă);
  2. Unele din componentele produselor de fracturare hidraulică sunt comune și ne-dăunătoare, cum ar fi sarea de bucătărie sau acidul citric. Unele sunt neașteptate, de exemplu cafeaua instant (tip Ness) sau coji de nucă. Și sunt și unele extrem de toxice, ca benzenul și plumbul.
  3. Cel mai utilizat aditiv chimic în fracturarea hidraulică în perioada 2005-2009 a fost metanolul. Metanolul, care a fost folosit în 342 produse de fracturare hidraulică, poluează aerul. Alți compuși larg utilizați au fost alcoolul izopropilic (spirt medicinal) în 274 produse; 2-butoxietanol (126 produse) și etilen glicol (119 produse)
  4. În perioada 2005-2009, companiile de prestări servicii în domeniul petrolului și gazelor au utilizat produse de fracturare hidraulică în a căror componență au  fost incluși 29 de aditivi chimici care (a) sunt cunoscuți sau posibili agenți cancerigeni; (b) sunt recunoscuți de Safe Drinking Water Act (Legea apei bune de băut) pentru riscurile asupra sănătății oamenilor, sau (c) sunt listați ca poluatori ai aerului conform Clean Air Act (Legea aerului curat). Cei 29 de aditivi chimici au fost componente a peste 650 diverse produse utilizate în fracturarea hidraulică.
  5. Compușii BTEX –benzen, toluen, xilen și etilbenzen- au apărut în 60 de produse de fracturare hidraulică folosite în perioada 2005-2009. Fiecare component BTEX este recunoscut de Legea apei bune de băut ca element contaminant, iar de Legea aerului curat ca poluator al aerului. Benzenul este de asemenea cunoscut drept element cancerigen. Companiile de fracturare hidraulică au injectat circa 43,000 metri cubi de produse conținând cel puțin un component BTEX în perioada amintită de cinci ani.
  6. În multe cazuri, companiile de prestări servicii în domeniul petrolului și gazelor nu au putut oferi Comitetului pentru Energie și Comerț al Congresului SUA o rețetă chimică completă a fluidelor de fracturare pe care le-au folosit. Această situație se datorește legii EPCRA (The Emergency Planning and Community Right to Know Act). Aprobată de Congres în 1986, această lege stabilește reguli la nivel federal, statal, local, tribal și pentru industrie cu privire la raportarea chimicalelor riscante și toxice. Un aspect al EPCRA rămâne foarte controversat. Informațiile trimise conform reglementărilor EPCRA sunt făcute publice, în afară de cazul când sunt protejate ca secrete comerciale. Bazate pe EPCRA, în perioada 2005-2009, companiile au utilizat circa 355,000 metri cubi de produse care au conținut cel puțin un aditiv chimic sau component pe care producătorii l-au considerat secret comercial.

Susținătorii industriei au reclamat faptul că și compania CocaCola vinde o băutură în valoare de zeci de miliarde de dolari în fiecare an pe baza unei rețete inventate în 1886 și niciodată făcută publică!!!

În plus față de legile federale, aproape 30 de state au dezvoltat sau au în curs de dezvoltare reguli de publicare publică legate de fracturare hidraulică. Aceste state includ Wyoming, Pennsylvania, Arkansas, Texas, Colorado, New Mexico, Montana, Virginia de Vest, Idaho, Oklahoma, Ohio, New York, New Jersey, Michigan, Louisiana și Dakota de Nord. Deși conținutul acestor reguli diferă, intenția fiecăreia este de a oferi publicului  informații despre substanțele chimice folosite pentru fracturarea hidraulică. Modificările în legile publicate de state apar atât de rapid încât postarea unei liste complete a tuturor statelor care iau în considerare sau se pregatesc legi în acest domeniu nu este posibilă, deoarece s-ar schimba în mod frecvent[4].

O contribuție importantă la dezbaterea despre aditivii chimici din fracturare hidraulică a fost adusă de compania Halliburton, care a introdus recent un nou fluid fracturare, numit CleanStim[5], a cărui rețetă include numai ingrediente provenite din industria alimentară.  Folosirea ingredientelor din industria alimentară oferă o marjă suplimentară de siguranță pentru oameni, animale și mediu în situația puțin probabil a unui incident la locația sondei. Ca să demonstreze că noul fluid de fracturare nu este dăunător oamenilor, Dave Lesar, șeful executiv al companiei Halliburton, împreună cu guvernatorul statului Colorado, John Hickenlloper, au tras câte o dușcă în timpul unui miting din 30 noiembrie 2011[6]. După care, guvernatorul a depus mărturie în fața Senatului american: „[Dușca] Nu a fost foarte gustoasă, dar încă sunt în viață”. Pe site-ul companiei, Halliburton nu sfătuiește pe nimeni să bea din noul lichid de fracturare.

O știre îmbucurătoare a publicat recent compania Baker Hughes[7], una dintre cele mai importante din domeniul serviciilor petroliere, inclusiv al fracturărilor hidraulice:

Baker Hughes consideră că este posibil să dezvăluie 100% din ingredientele chimice pe care le folosim în fluidele de fracturare hidraulică, fără a compromite formulele noastre – o situație care va crește încrederea publicului în timp ce va încuraja inovarea comercială. În cazul în care va fi acceptat de către clienții noștri și de autoritățile guvernamentale competente, Baker Hughes va implementa un nou format care… va oferi liste complete de produse și ingrediente chimice utilizate.

Secretarul Adjunct al Departamentului de Energie, Paula Gant, a spus că decizia celor de la Baker Hughes “este un pas important în construirea încrederii publice”, și că Departamentul de Energie speră că și alții vor urma exemplul.

Compania Halliburton, principala competitoare al lui Baker Hughes, a spus că are un interes în a proteja “proprietatea noastră intelectuală și investițiile substanțiale pe care aceasta le reprezintă” și va examina noul format Baker Hughes pentru capacitatea sa de a proteja astfel de investiții.

O altă știre similară vine din partea celei mai mari companii americane de petrol, ExxonMobil, despre care presa internațională a titrat că „noul lor fluid lor de fracturare încearcă să reducă impactul asupra mediului”[8]. ExxonMobil, care domină industria fracturărilor hidraulice (este și cel mai mare producător de gaz natural din SUA, într-un clasament unde Chevron ocupă locul 7) își intensifică încercările de a convinge pe euro-sceptici să accepte fracturarea hidraulică prin dezvoltarea unei noi generații de fluide de fracturare care nu reprezintă un pericol pentru mediul înconjurător. Aplicarea în teren a noilor fluide de fracturare ale companiei ExxonMobil va avea loc în Germania care, deși are rezerve de gaze de șist mai mici decât Polonia sau Franța, este interesată în găsirea unei soluții domestice pentru aprovizionarea cu gas natural pe termen lung.

Pe 9 mai 2014, EPA (Agenția de Protecție a Mediului din SUA) a făcut încă un pas în direcția obligării companiilor care utilizează fracturarea hidraulică să fie transparente în legătură cu aditivii chimici folosiți.

Într-un document numit Advance Notice of Proposed Rulemaking (ANPR)[9], EPA a anunțat că va căuta comentarii publice despre ce fel de informații ar putea fi reportate și publicate în legătură cu aditivii chimici și alte amestecuri folosite în timpul fracturării hidraulice, precum și căi de obținere a acestor informații. Decizia a fost luată de EPA ca urmare a unor acțiuni legale începute cu trei ani în urmă de Earthjustice împreună cu alte 114 grupuri ecologiste și de interes public care au cerut ca ingredientele din fluidul de fracturare să fie cunoscute de cei interesați. Consider că această abordare poate (și trebuie) fi preluată și de alte țări unde se preconizează folosirea fracturării hidraulice.

Chiar dacă citirea acestui articol va speria pe unii ca un iminent Armagedon produs de aditivii chimici folosiți în fluidul de fracturare hidraulică, aș dori să precizez următoarele: Patentul de aplicare a fracturării hidraulice a fost cerut de compania Stanolind din Tulsa, Oklahoma, în 1948 și acordat anul următor companiei HOWCO (Halliburton Oil Well Cementing Company). Din 1949 până în 2014 (timp de 65 de ani) au fost fracturate circa 2 milioane de sonde în SUA și alte țări.  De câte ori a fost contaminată apa potabilă în acești 65 de ani? Iată două răspunsuri oficiale:

1. În anul 2011, administratorul de atunci al EPA, Lisa Jackson, a depus sub jurământ următoarea mărturie în fața Senatului SUA[10]:

„Nu am cunoștință de nici un caz dovedit în care apa a fost contaminată prin procesul de fracturare”

2. În anul 2012, oficiali din Departamentul de Interne au declarat în fața Congresului SUA că[11]

Noi nu am văzut nici un impact asupra apei subterane ca urmare a fracturării hidraulice”

________________________________


[1] http://fracfocus.org/chemical-use/why-chemicals-are-used Traducerile românești îmi aparțin. Orice sugestie despre echivalențele actuale folosite în România (dacă există) este binevenită pe adresa cranganu@brooklyn.cuny.edu

[2] Study to Evaluate the Impacts to USDWs by Hydraulic Fracturing of Coalbed Methane Reservoirs. United States Environmental Protection Agency, Office of Ground Water and Drinking Water EPA 816-R-04-003

[3] Chemicals Used in Hydraulic Fracturing, United States House of Representatives, Committee of Energy and Commerce, Minority Stuff, April 2011

[4] www.fracfocus.org

[5] http://www.halliburton.com/en-US/ps/stimulation/fracturing/cleanstim-hydraulic-fracturing-fluid-system.page

[6] http://www.bizjournals.com/denver/blog/earth_to_power/2012/03/fracking-fluid-as-a-refreshing.html

[7] http://public.bakerhughes.com/shalegas/disclosure.html

[8] ExxonMobil fracking fluid aims to curb environmental impact

http://www.ft.com/cms/s/0/9b90fc1e-c08b-11e3-a74d-00144feabdc0.html

[9] http://www.epa.gov/oppt/chemtest/pubs/prepub_hf_anpr_14t-0069_2014-05-09.pdf

[10] http://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=L4RLzlcox5c

[11] In an open letter to the President of the United States, more than 100 organizations detailed the benefits of natural gas on national security and the environment. http://www.pennsylvaniafracking.com/regulation/

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "21 comments" on this Article:

  1. DanielT spune:

    Nu se spunea despre tetraetilul de plumb, adiţionat în benzină, că este sigur etc…etc…ce de standarde , , etc, etc.

    .Pentru decenii, s-a repetat poezia companiilor petroliere. Dacă nu era un om de talia ştiinţifică a lui Clair Cameron Patterson să se bată pentru cei mulţi (cel care a inventat datarea radiometrică=, cine ştie…poate şi astăzi am fi trăit cu acest coşmar pentru copii noştri şi pentru noi.

    Cercetări sugerează că nivelul crimei în societate a fost influenţată de prezenţa produsului pe piaţă.

    http://www.nber.org/papers/w13097.pdf

    Un alt exemplu.

    Deepwater Horizon.Discurs anterior, despre standardele cele mai înalte de exploatare. Mecanisme de siguranţă. Proceduri. Etc. A fost îndeajuns o singură valvă să se strice şi miliarde în bani cheltuiţi de către…cum de către cine, de către contribuabili pentru a limita dezastrul ecosistemic, a căror consecinţe parcă vor persista pentru câteva generaţii.http://phys.org/news/2014-05-fate-methane-deepwater-horizon.html

    Deci, eu ca şi cetăţeanul X nu mai am încredere în campaniile PR a celor mai mari companii(pe care le subvenţionez deja prin preţul benzinei exagerat). Ba, aş spune ca şi cetăţean aş cere guvernelor să investească în tehnologii non-poluante. De la maşini electrice la forme adiţionale de energie. M-ar interesa mai mult ca fotosinteza să fie reprodusă în condiţii controlate de om, ca energia solară să fie stocată ,în baterii performante , dezvoltarea unor combustibili non-poluanţi, ca şi gestiunea energetică să fie mai eficientă, sau chiar avansul spre fuziunea nucleară.

    Decât să subvenţionez o industrie care corupe oficialităţi, minte public şi manipulează mase..doar pentru a prezerva profituri, mai bine ne documentăm.

    Vorbind de publicul românesc.
    Cum libertatea la informare şi dreptul de a avea păreri contrare e garantat în societăţie democratice poate o mică lectură despre dosarul celor de la ProPublica (platformă independentă americană de investigaţii) este aici.

    Sunt puncte diferite faţă de ce susţine dl Cranganu.

    http://www.propublica.org/series/fracking

  2. Adrian Muresan Adrian spune:

    Buna ziua,

    Puteti sa dati un exemplu de non-emulgator?

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Firma Messina Chemical produce următoarele substanțe folosite ca non-emulgator:
      OILAID-NE-223OILAID-NE-507OILAID-NE-675OILAID-NE-700OILAID-NE-80

      • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

        Un adaos:

        Firma Messina Chemicals produce următorii non-emulgatori:

        OILAID-NE-223
        OILAID-NE-507
        OILAID-NE-675
        OILAID-NE-700
        OILAID-NE-80

        Detalii la adresa: http://www.messinachemicals.com/index.php/products/stimulation-chemicals/acidizing-chemicals/non-emulsifiers

        • it_s__not_news spune:

          Citat:

          “Din 1949 până în 2014 (timp de 65 de ani) au fost fracturate circa 2 milioane de sonde în SUA și alte țări.”

          Domnule profesor, am mai auzit chestia asta. Vorbim totusi despre “shales” & “massive hydr fracking”, tehnologie care exista cam din 1997 (GP Mitchell). Altfel, iar incercati sa manipulati

          • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

            Citat:
            “Vorbim totusi despre “shales” & “massive hydr fracking”, tehnologie care exista cam din 1997 (GP Mitchell). Altfel, iar incercati sa manipulati”

            Eu unul inca nu am vorbit despre “massive hydr fracking” – I know you meant “high volume hydraulic fracturing” care, in realitate, a inceput din 1968 in Stephens County, Oklahoma, prin compania Pan American Petroleum. George Mitchell a avut ideea geniala de a fractura (incepind din 1997) nu numai rezervorul de hidrocarburi, ci si insasi roca-sursa, in cazul Dallas-Fort Worth aceasta fiind argila Barnett.

            “Masiva” sau “non-masiva”, intrebarea mea este urmatoarea: cite contaminari dovedite ale apei subterane a produs pina in prezent fracturarea hidraulica sau,altfel spus, cum comentati cele doua pozitii oficiale ale guvernului SUA, citate la sfirsitul articolului meu? Cumva “manipuleaza” si ei?

  3. Florin spune:

    Ne place sau nu, gazul de sist trebuie exploata, riscurile sunt moderate. ar trebui sa existe un segur de risc banos, iar in caz accident intr-un sat oamenii sa le ploua cu bani. Oricum negotul merge pe profit deci nu inteleg de ce nu s-ar porba o asa strategie.

    Asa se schimba perceptia, romanii in general devin cooperanti daca apar banii prin mijloc.

  4. DanielT spune:

    Bună ziua,

    Are o relevanţă?
    Mă ajută cu ceva cursul de biochimie, ciclul Krebbs etc. Când e imposibil de evaluat impactul asupra biodiversităţii a unor substanţe folosite pe scară largă. Când tot ceea ce experţii subvenţionaţi generos de companiile petroliere ne asigură că ar fi safe ..însă accidentele repetate şi uneori la scară înfricoşătoare, infirmă acest lucru..

    Sau are relevanţă faptul că ştiu citi şi alte articole decât cele de pe offshore mag.

    Gen să spunem Potential Public Health Hazards, Exposures and Health Effects from
    Unconventional Natural Gas Development..
    Nu sunt specialist în gaze, nici în inginerie spaţială, dar nu mi-ar place deloc ca în proximitatea mea să fie un site de exploatare. Pentru sănătatea copiiilor mei.
    Restricţia de exploatare ar trebui să ţină cont de asta.
    Chiar despăgubiri generoase în cazul delocalizării localnicilor.
    Mai ales într-un stat corupt, unde abuziv dreptul de proprietate asupra subsolului este preluat de ceea ce generic denumim Stat, care nu oferă servicii de sănătate , protecţie sau informare a populaţiei.
    Nu are nimic de-a face nici cu obscurantismul relgios de apărare pe baze teologice non-factuale, dar nici cu orbirea voluntară, vai totul e validat de experţi (la o căutare totuşi asupra subvenţiilor, burselor etc a catedrelor şi temelor de cercetare vezi unde bate interesul, poartă fesul). Tot experţii s-au înşelat în cazul DDT-ului etc, etc

    • r2 spune:

      Daniel, o intrebare simpla. Cumva argumentele dvs se bazeaza pe presupunerea ca lumea asa cum este acum, fara gaze de sist exploatate pe scara larga, este mai curata, mai “verde” si mai sigura decat ar fi daca gazele de sist ar fi exploatate. Cred ca asta este cel mai important lucru care trebuie discutat si lamurit, nu luat drept presupunere. Energia pe care o consumam acum este oare mai putin poluanta? Exista alternative practice mai bune de a obtine energie pe scara larga in momentul de fata? Daca nu, este oare in interesul nostru ca parinti sa asteptam pana cand o sa apara alternativele perfect ecologice si viabile si in timpul asta sa ardem carbune in continuare?

      Iar daca va apucati sa contabilizati de cate ori expertii se inseala, cu sau fara intentie, trebuie sa puneti la socoteala si numarul imens de cazuri in care au dreptate si cat de mult le datoram pentru faptul ca au avut dreptate. Pana la urma suntem toti datori vanduti corporatiilor si capitalismului, fie ca ne place sau nu. Inclusiv tarile comuniste sunt datoare vandute capitalismului, care le-a aratat macar ce produse sa incerce sa copieze, ca de inovat ceva n-au fost in stare. Spuneti ca interesul poarta fesul. As spune ca e de dorit sa fie asa. Data fiind experienta istorica dezastruasa, eu unul m-as feri cat as putea de sisteme politice si ideologii in care “altruismul” poarta fesu’.

      • DanielT spune:

        r2, punctul meu de vedere, e următorul.
        Ar trebui favorizate energiile alternative nepoluante, adică de trecut la următoarea etapă.
        Mai ales că s-a atins un stadiu tehnologic care permite acest lucru.

        Trăiesc într-o țară capitalistă, dacă e să o luați după standardele dumneavoastră, iar lumea conștientizează din ce în ce mai mult importanța investițiilor în concepte ca și transportul în comun*de la forme guvernamentale* la cele de autoasociere*.
        Politicienii care i-au decizii majore pot fi corupți ușor de banii care circulă. Guvernele au de asemeni interese majore în a exploata taxele de pe urma industriei petroliere. Taxa pe benzină e una dintre favoritele tuturor guvernelor, pentru că se pot anticipa relativ ușor impactul monetar. Ai n consum stabil aplici treptat un x procentaj, ai atâtea încasări. Industria chiar aplică un mecanism psihologic de creștere treptată. Salturi majore, pentru câteva zile, care fac lumea să reacționeze negativ Să spunem o creștere de 20 de bani la 1 leu, 1, 20 lumea se indignă…iar industria revine la 1, 04 cenți…niciodată, niciodată sub un preț inferior. Data viitoare referința de creștere va fi de la 1,04 la pompă. Când sunt zile nelucrătoare și toată lumea e în concedii, prețul crește din nou peste limite non-acceptabile. În orașele mari unde consumul normal e mult mai mare, marja de profit de asemeni, guess după o teorie economică prețul ar trebui să fie mult mai mic. Dar în realitate, tot timpul este mai mare față de regiunile limitrofe.
        Cât despre standardele de securitate adoptate de industrie, vă mai ofer un exemplu.
        Chiar de azi.

        http://ici.radio-canada.ca/sujet/lac-megantic

        Accidentul de la Lac Megantic , 6 iulie 2013, unde un sat întreg a fost spulberat de explozia unui tren care transporta produse petroliere. e doar un simptom al acestei industrii care operează mai degrabă cu noțiunea unui risc care poate fi gerat financiar rezonabil și nu neapărat a unui risc direct absolut la adresa vieții umane.
        Țapi ispășitori, 3 angajați și două companii generic. Frânajul.
        Și totuși au fost mai mulți factori care au favorizat.

        Standardele sunt mult coborâte față de ceea ce ar trebui să fie în construcția vagoanelor de transport al petrolului.

        H2S, acidul hydrocloric produse folosit în exploatarea gazelor de șist, în petrolul acelui transport sunt printre altele un produs care au favorizat explozii.

        Și evident dacă NASA afirmă că e încălzire globală,cu consecințe reale *ieri s-a anunțat că calota Antarcticii e pe cale să se topească http://www.cnn.com/2014/05/12/us/nasa-antarctica-ice-melt/* că e datorată creșterii cantități de CO2 , produs rezultat din arderea combustibilior fosili..activitate umană directă.tot se vor găsi experți să afirme contrariul. Sunt de acord, controlăm foarte puțin la scară geologică natura*e doar o chestiune de timp geologic până ce activitatea vulcanică sub scoarță va produce o erupție majoră să spunem, sau Soarele va deveni o pitică roșie, sau un meteorit poate amenința viața așa cum o știm printre altele* dar nici să-ți sapi groapa mai repede.

        Soluții. Cercetări iar apoi dezvoltarea de capacități industriale, de genul acesta
        http://sploid.gizmodo.com/solar-jet-fuel-has-been-created-for-the-first-time-1571192127
        Numai bine.

        • Harald spune:

          @ DanielT – dacă trăiești într-o țară capitalistă, probabil e una aflată la adăpost de mofturile Rusiei. România nu e! Dacă mâine Rusia întrerupe orice tranzit de gaz metan prin Ucraina (deci fără măcar să aibă ceva de împărțit cu România) aceasta din urmă nu are cu ce acoperi diferența. La precedentul incident de genul ăsta, era iarnă și cel mai mult a avut de suferit Bulgaria. Care s-a făcut dintotdeauna preș în fața Rusiei, dar nu i-a folosit la nimic, atât timp cât Rusia avea ceva de demonstrat Ucrainei și Europei întregi.

          Astfel încât exploatarea resurselor proprii de gaz metan e o decizie strategică pentru România. Ceea ce pentru un hipster care se respectă e mai greu de înțeles, sunt conștient de asta

    • Harald spune:

      @ DanielT – tot pentru sănătatea copiilor tăi, tractoarele și combinele au nevoie de niște carburant, iar curentul electric pe care-l găsești în priza din perete se obține mai ieftin și mai curat din gaz decât din cărbune.

      Sigur că eolienele și panourile solare sunt și mai curate în exploatare, însă lumea plătește facutri majorate la energie electrică pentru acele certificate verzi care subvenționează eolienele și panourile solare. Adică românii mai săraci își reduc inclusiv consumul de alimente din cauza unei facturi majorate la energia electrică. Și aceia au copii, nu numai tu.

      Când n-o aă mai ai termocentrale pe cărbune, pasul următor o să fie și reducerea consumului de gaze naturale. Dar asta atunci, nu acum.

      • DanielT spune:

        Ca sa clarific, nu am spus ca sunt impotriva exploatarii, sunt impotriva unei exploatari care nu tin seama de riscurile de sanatate la adresa populatiei umane din zona, tradus sunt pentru protejarea sanatatii copiilor tai si a vecinilor tai. Reiau, daca o companie vrea sa investeasca notiune de redevanta, notiunea de relocalizare-despagubire a unei populatii la risc, notiunea de norme tehnice care sa ia in considerarea riscul in functie de proximitate la exploatare, notiunea de contaminare a apei freatice, impactul biochimic asupra sanatatii umane. De asemeni campania de informare a populatiei, neamestecul in cercetarea oamenilor de stiinta sunt la fel de importante ca si atitudine. Sunt anumite riscuri care pot fi minimizate cu o abordare tehnica si legala corecta, implica anumite costuri mai mari intr-un sens,dar intra in ceea ce se numeste conceptul de dezvoltare durabila.

        Gandeste-te la Copsa Mica.

        Autoritatile probabil asigurau despre absenta riscurilor etc.
        Autoritatea unor oameni de stiinta, ingineri erau folosite pentru a asigura populatia locala ca totul e sub control. Statisticile oficiale erau masluite privind nivelul de poluare.
        Insa azi speranta de viata e cu 9 ani mai mica. Adevarul trebuie spus

        Cat despre reducerea facturii electrice, cresterea nivelului de viata, etc doar in trecere iti aduc aminte ca romanii au platit facturi electrice umflate din cauza baietilor destepti mai degraba decat a certificatelor verzi. Numai bine.

  5. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    O stire proaspata:

    Romanian government expected to raise royalties in 2015

    Romania’s current royalty rates range between 3.5% and 13% (averaging between 7% and 8%), and this number is likely to increase in 2015.

    Established in 2004, the country set its royalty terms with a 10-year stability agreement that will expire at yearend. According to consulting firm GlobalData, changes in the country’s fiscal regime will raise average royalties to at least 10% for the medium term of a new framework that will be introduced at the start of 2015.

    The firm said the Romanian government will establish different rates for onshore and offshore fields. “This will allow the country to raise its take from onshore production, while at the same time offering an attractive climate for exploration in the Black Sea, where costs are high particularly for deepwater areas,” said Will Scargill, upstream fiscal analyst at GlobalData.

    The government also may apply specific rates for unconventional operations to provide incentives for shale exploration in Romania.

    Oil and gas windfall taxes established in 2013 will expire at yearend. The reduction in revenue could lead policymakers to enact permanent taxes on oil and gas production the report said. The country is midway through a deficit-reduction program, which is considered as a possible motive for increased taxation.

    Cargill added, “Corporate income tax in Romania is significantly lower than in many countries.” From an investment standpoint, increased taxes on profit is preferred over an increase in royalties. “These changes will lessen the attractiveness of Romania’s upstream fiscal regime in the medium term, the negative impact on the sector’s investment climate is expected to be limited,” Cargill said.

    Source: http://www.ogj.com/articles/2014/05/romanian-government-expected-to-raise-royalties-in-2015.html?cmpid=EnlDailyMay132014

    • Prostu' satului spune:

      Mai au si altii atat falitii lor, cat si ziaristi urechisti.
      Amaratul asta de la OGJ, pe langa faptul ca pare convins ca Romania a fost infiintata in 2004, nici macar nu e in stare sa preia numele sursei fara sa-l poceasca…

      Aveti aici stirea originala, scrisa corect: http://energy.globaldata.com/media-center/press-releases/oil-and-gas/romania-to-strengthen-royalties-payments-for-oil-and-gas-operations-but-fiscal-regime-expected-to-remain-attractive

      In rest, eu am toata increderea in dl. Ponta si-n restul vrednicilor politicieni romani – vom ridica pana la cer redeventele pentru unele zacaminte (acelea se mai pot extrage ca la 2-3 barili de petrol si/sau vreo cativa m3 de gaze), iar in compensatie le scadem – eventual la 0 – pentru altele, stiu prietenii pentru care. Astfel incat, vorba ceea, in medie sa stam bine.

      • Constantin Cranganu Constantin Cranganu spune:

        N-as vrea sa fiu “avocatul diavolului”, dar numele firmei citate (GlobalData) este corect scris. Pe de alta parte, propozitia care v-a deranjat (Established in 2004, the country set its royalty terms with a 10-year stability agreement) se poate, la limita, traduce prin “Incepind din 2004, tara si-a stabilit un acord de stabilitate de 10 ani”.

        • Prostu' satului spune:

          Aproape ca-mi pare rau pentru mesajul de mai sus.
          Daca e sa ne “certam” (respectul meu pentru dvs. e oricum nestirbit, chiar daca se intampla sa avem opinii contrare), prefer s-o facem pentru lucruri importante, semnificative – cum ar fi, bunaoara, ultimul paragraf din mesajul meu – nu pentru niste maruntisuri.
          In ceea ce priveste “poceala” numelui sursei, nu ma refeream la firma, ci la analistul cu pricina, Scargill vs. Cargill.
          Iar ca traducerea acelei propozitii sa fie cum ati facut-o dvs. ar insemna totusi sa impingem limitele prea departe.
          Sunt doua fleacuri pana la urma, insa ca fost jurnalist sunt (prea) sensibil la astfel de lucruri.

  6. Shaq spune:

    “.. 99,5% apă și nisip fin și 0,5% aditivi chimici. Considerând că un singur foraj fracturat utilizează între 7,000 și 18,000 metri cubi de apă, rezultă că volumul aferent de aditivi chimici injectat variază între 350 – 900 metri ”

    cum e calculul acesta? Daca sunt 7,000 metri de cubi apa(=plus aditivi), 0.5% este aprox. 35 de metri cubi aditivi, nu 350.

    • Prostu' satului spune:

      Pana va da dl. Cranganu raspunsul autoritar, stiintific (sau apare vreun troll sa va ia la injurat, asa, din principiu), sa-mi incerc eu norocul.
      Evident e o marunta greseala de aritmetica. Ai fi tentat sa spui ca e surprinzatoare, venind din partea cuiva care se presupune ca stie numerele astea si-n vis, insa in practica autorul are o scuza buna. Volumele de aditivi folosite la fracturarea unui foraj sunt intr-adevar in gama mentionata de dvs. – niste zeci de metri cubi, poate cateva sute in unele cazuri (exista suficiente sonde la care ponderea aditivilor urca spre 2% din volumul total de fluid de fracturare).
      Insa e vorba de o SINGURA fracturare. Or, o astfel de sonda este (re)fracturata de multe ori in timpul vietii sale productive (una oricum scurta in comparatie cu sondele care extrag din zacaminte conventionale-, uneori chiar de mai multe ori pe an, vreeme de 5, 7, 10 ani. Prin urmare, pe parcursul intregii sale vieti o astfel de sonda “absoarbe” multe sute de metri cubi, ocazional chiar cateva mii, din acel cocktail de aditivi. Probabil dl. Profesor acest lucru il avea in minte, volumul folosit pe toata perioada de productie, nu la o singura fracturare, si de aici si eroarea.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      I stand corrected: pentru o SINGURA fracturare, 0,5% din 7,000 reprezintă 35 metri cubi. Calculele mele au avut in vedere (asa cum a sugerat un alt comentator) un numar extins de fracturări pe o perioadă de exploatare a sondei care, depinzând de un complex de factori geologici și de producție in situ, poate acoperi mai mulți ani.

  7. ion adrian spune:

    Desi sunt specialist in ingineria mediului Adina Valean imi da clase:

    ” Gazele de şist, în opinia mea, sunt ultima dintre opţiuni pentru că ele presupun în materie de mediu, dar nu mediu în sensul de environment… Totuşi e o suprafaţă mare pe care o dedici acestui lucru. Terenul a devenit foarte scump în Europa şi cred că trebuie privit într-un pachet şi în România şi dacă nu am ce face cu acel teren, dacă e o opţiune necesară pentru mix-ul meu, de ce nu? De acord. Fac şi chestia asta cu gazele de şist.”

    Ce anume faci draga Adina ca nu sunt si cu motoras?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Cranganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Între 1980 și 1993 a fost asist... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)