Home » Analize »Sinteze »Societate/Life » Citesti:

Dimensiuni teritoriale ale depopulării României. Privire de ansamblu asupra declinului și depopulării în ultimii 30 de ani

Vasile Ghetau februarie 21, 2019 Analize, Sinteze, Societate/Life
58 comentarii 9,101 Vizualizari

Cu notabile excepții,  gravele probleme ale depopulării țării  sunt tratate în presă dar și în firava literatură  de specialitate cu predilecție  la nivel național.  Există suficiente  argumente pentru a privilegia această abordare, datele vehiculate de presă  punând accent înfricoșător pe  declinul populației țării provenit din scădere naturală a populației și, deopotrivă, din imensa emigrație a românilor. În plus,  aprecierile comparative la nivel  internațional sunt favorizate de multitudinea de date disponibile asupra populațiilor naționale, din spațiul european în mod deosebit. Datele demografice la nivel național sunt agregări ale celor înregistrate la nivel de localitate: nașteri, decese, căsătorii, divorțuri, schimbări de domiciliu / reședință în țară, emigrare și imigrare.  O radiografie a scăderii naturale a populației și a migrației interne cu schimbare de domiciliu la nivel de localități reliefează dimensiuni dramatice ale fenomenului de depopulare, cea din urmă componentă neapărând în tabloul general al   declinului la nivel național, prin migrație netă (sold) nulă. Pentru a determina întreaga schimbare (creștere sau scădere)  a numărului populației rezidente pe localități   este necesară și contribuția migrației externe cu schimbare de reședință obișnuită (loc de ședere de cel puțin 12 luni), numărul de imigranți și de emigranți. Din păcate, Institutul Național de Statistică nu are instrumente statistice de înregistrare a acestei migrații la nivel de localități. Există doar estimații la nivel de județ, ceea ce permite determinarea populației rezidente pe județe, cu un grad de exactitate necunoscut. Doar viitorul recensământ al populației (din anul 2021) va permite cunoașterea cu exactitate a numărului populației rezidente pe localități, județe, regiuni și la nivel național (admițând o pregătire și o desfășurare diferite de cele ale recensământului din anul 2011).  Având însă numărul estimat al populației rezidente pe județe la începutul anului și, pe de altă parte, creșterea /scăderea naturală și  cea prin migrație internă la nivel de județ, se poate estima dimensiunea migrației externe nete, cu destule  semne de întrebare asupra fiabilității datelor.  Acest articol este dedicat cunoașterii mărimii creșterii / scăderii naturale  a populației rezidente pe localități (comune, orașe, municipii) și a celei prin migrație internă cu schimbare de reședință permanentă (domiciliu) în anul 2017. Această reședință este și reședința obișnuită (unde locuiește persoana), conceptul populației rezidente fiind cel general aplicat în țările Uniunii Europene după anul 2010.  Nu cunoaștem deci numărul populației rezidente pe localități dar se poate determina creșterea sau scăderea acesteia pe cale naturală și prin migrație internă,  ceea ce este expresia direcției și dimensiunii evoluției populației rezidente. La această evoluție o contribuție  are și migrația externă, necunoscută la nivel de localitate dar negativă în numeroasele localități afectate de fenomen, ceea ce majorează de fapt dimensiunea anuală a scăderii numărului populației rezidente  rezultată din scădere naturală și migrație internă negativă.

Dimensiunile și caracteristicile depopulării țării la nivel teritorial se referă la anul 2017 și vor putea fi mai bine evaluate prin prezentarea în prealabil a fenomenului la nivel național în întreaga perioadă 1990-2018 și datele din tabelul 1 (preluate din alt studiu al autorului) oferă acest cadru.

Tabelul 1. Scăderea numărului populației rezidente

în perioada 1990-2018 și componentele scăderii

Perioada Scăderea numărului populației Contribuția scăderii naturale și a migrației externe
Scădere naturală Migrație netă
1990-2002 (13 ani) În mii persoane
-1584 -259 -1325
Proporții – în %
100,0 16.4 83.6
2003-2010 (8 ani) În mii persoane
-1428 -327 -1101
Proporții – în %
100,0 22.9 77.1
2011-2018 (8 ani) În mii persoane
-799 -503 -296
Proporții – în %
100,0 62.9 37.1
1990-2018 (29 ani) În mii persoane
-3812 -1090 -2722
Proporții – în %
100,0 28.6 71.4
Sursa datelor: scăderea populației și scăderea naturală: Institutul Național de Statistică (INS în continuare); migrația netă: calcule ale autorului

Câteva aprecieri  sunt reținute:

-        imensul declin al populației rezidente, ajuns la 3,8 milioane în perioada 1990-2018 și așteptat să atingă 4 milioane în anul 2020;

-        predominanța netă a declinului cauzat de migrația externă la nivelul întregii perioade, prin imensele valuri de emigranți din primele două sub-perioade;

-        diminuarea dimensiunii declinului prin migrație externă după anul 2010, majorarea paralelă a dimensiunii declinului prin scădere naturală  și instalarea acestei componente drept motor principal al depopulării țării;

-        scăderea naturală a populației are factori și mecanisme cauzale mult mai complexe decât migrația, cu origini în economic, social, cultural, medical și mediu, factori și mecanisme care modelează în timp natalitatea și mortalitatea populației și fiind caracterizate prin acțiune etalată în timp și rigiditate la schimbări;

-        o scădere naturală a populației care a depășit 1 milion de locuitori și căreia i se adaugă după anul 2015 un recul natural anual ajuns la 70 de mii locuitori este mai mult decât îngrijorătoare pentru viitorul populației țării; o reducere a scăderii naturale prin potențială redresare a natalității și diminuare a mortalității populației este un obiectiv extrem de dificil de realizat și implică mari costuri financiare.

Creșterea naturală și migrația  în profil teritorial

Datele Institutului Național de Statistică asupra mișcării naturale și migrației interne cu schimbare de domiciliu pe localități  (comune, orașe, municipii) permit cuantificarea contribuției a două componente asupra dinamicii numărului populației rezidente pe localități în anul 2017: creșterea  / scăderea  naturală a populației (diferența dintre numărul de născuții-vii și de decedați) și migrația  internă cu schimbare de domiciliu între localități.  Cea dea treia componentă – migrația externă, nu este cunoscută la nivel de localitate, Institutul Național de Statistică neavând instrumente statistice de înregistrare a acestei componente. Cu alte cuvinte, nu cunoaștem numărul populației rezidente pe localități. Există doar estimații ale migrației externe la nivel de județ, cu un grad relativ de precizie. Aceste estimații ne furnizează însă anumite informații care pot fi utile conturării profilului demografic al localităților prin evaluare a corelații între creșterea / scăderea  naturală și migrația internă netă, pe de parte,  și migrația externă a tuturor localităților dintr-un județ, pe de altă parte.

Tabloul general al evoluției populației rezidente pe județe în anul 2017 și al contribuțiilor pe care le-au avut cele trei componente asupra creșterii / scăderii din cursul anului este prezentat în tabelul 2.  Nu am folosit mărimi relative ori rate, pentru a conferi celor trei componente valori dependente de numărul populației și am preferat valorile absolute, pentru a evidenția doar dimensiunea declinului  numărul de locuitori  în anul 2017 prin cele trei componente. Declinul populației este aproape generalizat, doar în 6 județe și în Capitală constatându-se progres al numărului de locuitori – Brașov, Cluj, Iași, Sibiu, Timiș și Ilfov.   Creșterea din primele 5 județe provine numai din migrație internă pozitivă, în toate existând scădere naturală a populației. Și în Municipiul București a existat scădere naturală, depășită însă de migrația internă și cea externă pozitive.

Tabelul 2. Creșterea / scăderea numărului populației rezidente pe județe în anul 2017 și componentele schimbării numărului – în mii locuitori

În județul Ilfov, cu marile sale particularități economice, imobiliare și de așezare geografică, creșterea populației provine masiv din migrație internă pozitivă (14 mii locuitori) dar și din creștere naturală (aproape 850 de persoane), singurul județ având această din urmă caracteristică.  Migrația externă a fost și în acest județ negativă și printre cele mai importante din țară dar inferioară migrației interne pozitive.

Privirea generală asupra evoluției numărului populației  rezidente duce la următoarea sinteză:

-        în 33 de județe populația a fost în declin  atât prin scădere naturală cât și prin migrație internă negativ;

-        în alte 2 județe cu migrație pozitivă, scăderea naturală  a fost mai mare decât  migrația pozitivă și populația a scăzut – Arad și Giurgiu;

-        în 5 județe și în Capitală  a existat o scădere naturală dar  migrația internă pozitivă a fost mai mare decât scăderea naturală și populația a crescut (Brașov, Cluj, Iași, Sibiu, Timiș);

-        doar în județul Ilfov populația rezidentă a fost în ascensiune numerică atât prin creștere naturală  cât și prin migrație internă pozitivă (mai mare decât cea externă negativă).

Datele din tabelul 2 oferă imaginea generală a schimbărilor survenite în evoluția populației și a celor trei componente, o imagine necesară cititorului  dar  prezentând un exces de informație statistică și  dificultate în  reținerea particularităților  județelor după cele trei componente și sesizarea ierarhiilor. Trei figuri ne oferă informația sistematizată și, mai ales, amploarea depopulării țării în profil teritorial.

Scăderea naturală a populației a depășit 2000 de locuitori în jumătate dintre județe și are dimensiunile cele mai mari în județe din sudul țării și din Moldova (Figura 1). Declinul natural este mai mic de 1000 locuitori în județe din Transilvania, preponderent, dar și în câteva din Moldova (Suceava, Iași). În județele din Transilvania întâlnim județe mici (Harghita, Covasna, Sălaj), care au creștere naturală similară, dar și județe mai mari și mai dezvoltate (Sibiu, Brașov, Timiș, Cluj) în care natalitatea a fost în ușoară redresare prin efecte pozitive mai vizibile  decât în alte regiuni  ale măsurii concediului și indemnizației de creștere a copilului. Au o populație feminină activă economic (căreia i se adresează măsura) mai numeroasă. Generalizarea scăderii naturale a populației (județul Ilfov reprezintă o insulă) și amplificarea mărimii acesteia în ultimii ani  este rezultatul consolidării acțiunii factorilor economici, sociali și culturali favorabili unei natalități scăzute.

Rolul migrației interne cu schimbare de domiciliu (reședință permanentă, fiind și reședință  obișnuită la majoritatea locuitorilor din țară) în evoluția numărului populației rezidente pe localități  este extrem de important într-un context în care și-au schimbat domiciliul în anul 2017 un număr de 380 mii locuitori (număr apropiat de cel din anii anteriori).  Cei care au migrat în altă localitate din județ (ori și-au schimbat domiciliul in aceeași localitate)  au reprezentat 57 la sută din întreaga migrație internă (216 mii persoane), ceea ce înseamnă că fenomenul migrației interne este unul preponderent intra-județean.  Migrația intra-județeană are proporțiile  cele mai ridicate, depășind două treimi, în județele  aflate în expansiune economică prin apariția și dezvoltarea unor poli de creștere economică  și care atrag forța de muncă din localitățile mai puțin dezvoltate economic din județ. Iată aceste județe: Bihor, Cluj, Timiș, Mureș, Arad, Satu Mare, Sibiu. Sunt din regiunile de dezvoltare economica Nord – Vest, Vest și Centru. Vom vedea, sunt și regiunile care atrag în cea mai mare măsură și forță de muncă din alte județe, îndeosebi din sudul și nord-estul țării, rezervele din propriile județe (afectate și de migrația externă) neacoperind nevoile.

În tabelul 2 se poate  observa că în anul 2017 migrația a fost pozitivă doar în 9 județe și în Capitală.  Această migrație pozitivă a fost mai mare decât scăderea naturală și a asigurat deci o creștere a populației rezidente în Capitală și în județele Brașov, Cluj și Iași.  Nu a depășit însă  scăderea naturală în județele Arad, Bihor, Giurgiu,  Sibiu și Timiș iar populația acestor județe a fost în declin. Pozițiile județelor în ceea ce privește nivelul migrației interne nete sunt cele din figura 2.  Județele din sudul țării, în primul rând,  și apoi cele din Moldova sunt furnizorii majori de migranți pentru județe mai dezvoltate economic și îndeosebi pentru cele din Transilvania, la care se adaugă Capitala și, în mare parte surprinzător,  județul Iași. Soldul migrației nete pozitive din acest județ a fost în anul 2017 de 1855 locuitori dar provine în cea mai mare parte (1243 locuitori) din  persoane care și-au stabilit  reședința, în diverse modalități, într-o localitate din Zona Metropolitană Iași,  venind din Republica Moldova.

O migrație internă predominant negativă la nivelul județelor se adaugă la scăderea naturală a populației și  amplifică dimensiune scăderii populației și în figura 3 se poate examina contribuția celor două componente la declinul populației rezidente.

Depopularea prin contribuție cumulată a celor două componente a depășit 4 mii de locuitori în județele Botoșani, Buzău, Dolj, Galați, Olt, Prahova și Teleorman. Pe de altă parte,  contribuția ambelor componente a anihilat declinul prin scădere naturală (prin migrație netă pozitivă mai mare)  și a dus la creșterea populației rezidente în județele Brașov, Cluj, Iași, Sibiu, Timiș  și în Capitală.

Nu este lipsit de interes  și semnificație faptul că în   31 de județe  având în anul 2017 o scădere naturală de 68 mii locuitori se înregistrează și un declin al populației prin migrație internă de 32 mii locuitori, amplificând dimensiunea depopulării în profil teritorial.

Migrația internă la nivel regional

Am văzut că migrația intra-județeană este componenta majoră a migrației interne, cu 216 mii migranți, reprezentând 57 la sută din întreaga migrație internă. La nivel regional, migrația intra-regionala este în mod firesc superioară celei intra-județene, 273 de mii de migranți schimbându-și domiciliul in aceeași regiune, proporția în întreaga migrație internă (de 380 mii persoane) urcând la 72 la sută, net superioară celei intra-județene.  Cu alte cuvinte, doar 109 mii persoane și-au schimbat domiciliul dintr-o regiune în alta. Fluxurile migratorii inter-regionale sunt expresie fidelă a gradului și ritmului de dezvoltare economică, socială și culturală.  În tabelul 3 poate fi examinată balanța inter-regională a migrației, flagrantele dezechilibrele și dimensiunea   regională a depopulării prin migrație internă.

Tabelul 3. Migrația netă (sold) inter – regională în anul 2017 – număr migranți

Datele din tabel permit o  bună  radiografie a migrației inter-regionale.  Din cele 4 regiuni  mai puțin dezvoltate economic – Nord – Est și cele 3 regiuni din Sud,  au plecat în anul 2017 spre celelalte 4 regiuni mai dezvoltate – Vest, Nord – Vest, Centru și București-Ilfov,   24 de mii de locuitori. Dintre aceștia, aproape 17 au ajuns în regiunea București-Ilfov și,  în măsură considerabil mai redusă, în celelalte trei regiuni cu migrație pozitivă –  Nord – Vest, Vest și Centru.  Regiunea Nord – Est  are migrație netă negativă cu toate celelalte 7 regiuni.  Regiunea Sud – Est are migrație negativă cu 6 regiuni dar migrație pozitivă față de regiunea Nord – Est. Și regiunea Sud-Muntenia are migrație netă pozitivă cu regiunea Nord – Est dar și cu vecinele sale – regiunile  Sud – Est și Sud – Oltenia, rămânând însă furnizor de populație pentru toate cele 4 regiuni mai dezvoltate. Din cele 4 regiuni mai dezvoltate 3 au migrație netă negativă cu regiunea București-Ilfov. În fine, tot între  regiunile mai dezvoltate, cu migrație netă pozitivă, regiunea Vest are migrație netă negativă față  de Nord – Vest, iar regiunea Centru are migrație netă negativă și față de Vest și față de  Nord – Vest. Doar regiunea Nord – Vest are migrație netă pozitivă față de celelalte regiuni mai dezvoltate, mai puțin față de regiunea București-Ilfov.

Harta migrației nete în cele 8 regiuni de dezvoltare, în figura 4, ilustrează diferențierile nete ale fenomenului iar plasată alături de harta Produsului intern brut pe locuitor în anul 2016 (Figura 5) evidențiază strânsa corelație  dintre dezvoltarea economică și migrație. Cele 4 regiuni mai dezvoltate se află în plină expansiune economică și vor atrage și în viitor forță de muncă din regiunile mai puțin dezvoltate, amplificând depopularea la nivel regional prin migrație internă.  Rezervele de emigrare din cele 4 regiuni mai puțin dezvoltate  sunt însă în constantă diminuare atât prin efectele natalității scăzute de după anul 1990, cât și prin masiva migrație externă.  Criza forței de muncă, accentuată  în ultimii ani, va avea dimensiuni  din ce în ce mai mari iar  multiplele consecințe sunt  puțin cunoscute  astăzi. Nu și cea mai importantă dintre ele: declinul populației prin scădere naturală și migrație își arată consecințele  pe termen lung și se va adăuga constant stării lamentabile a infrastructurii rutiere și feroviare, devenind al doilea factor majori ai  descurajării investițiilor.

Câteva remarci finale

Datele din tabelul 1 se referă la dimensiunea declinului populației în toată perioada 1990-2018 și la contribuția scăderii naturale și a migrației externe, la nivel național. Datele din tabelul 2 cuantifică contribuțiile a trei componente – creșterea / scăderea naturală, migrația internă și migrația externă – la creșterea / scăderea numărului populației rezidente pe județe în anul 2017.  În tabelul 4 cititorul poate vedea adevărata întindere a depopulării țării în anul 2017, coborând la nivel de localități.

Tabelul 4. Distribuția  localităților după dinamica numărului populației rezidente

în anul 2017

Localități

Număr localități Număr localități în care: Proporția localităților în care populația a scăzut – în %
Populația a crescut Populația  a fost staționară Populația a scăzut*
Comune 2861 566 26 2269 79
Orașe și municipii 320 57 0 263 82
Toate localitățile 3181 623 26 2532 80
*scădere prin mișcare naturală (spor negativ) și migrație internă; migrația externă nu se cunoaște la nivel de localitate  dar  este greu de admis că a existat  scădere a numărului populației rezidente  la nivel de localitate numai prin migrație externă; migrația externă amplifică  dimensiunea scăderii populației prin cele două componente menționate.

Sursa datelor primare: INS

Mor demografic  comunele  și orașele țării în indiferența celor care au gestionat și gestionează bogățiile țării, cea mai importantă fiind populația.  Imensa emigrație din anii 1990 și din primul deceniu al acestui secol  le-a sărăcit continuu de populație tânără și adultă  iar o scădere naturală  ajunsă în ultimii ani la 70 de mii de locuitori pe an a însoțit  masiva emigrație, amplificând dimensiunea  declinul și a depopulării  iremediabile a țării. În primele zile ale lunii februarie dezbateri aprinse au avut loc între asociațiile municipiilor și orașelor din România  și guvern  asupra  finanțării administrației publice locale și nevoii includerii  în Legea privind bugetul de stat pe anul 2019 a fondurilor  care vor fi atribuite pentru fiecare comună, oraș, municipiu și județ. Apare surprinzător faptul că în problemele finanțării administrației locale se iau decizii  într-un context în care nu se cunoaște numărul populației rezidente pe localități. Se cunoaște doar  numărul populației  cu reședința permanentă (domiciliul) pe localități, o populație care la nivel național este, după datele oficiale,  cu 2,7 milioane locuitori mai mare decât populația rezidentă.  Probabil, diferența este considerabil mai mare, însemnând o populație rezidentă apreciabil inferioară celei oficiale. Cât de realiste pot fi toate programele de finanțare / dezvoltare  la nivel de localitate fără cunoașterea numărului populației rezidente? Cui se adresează aceste programe? În anul 2017 în 80 la sută dintre  comunele,  orașele și  municipiile țării  populația rezidentă a fost în declin (tabelul 4).

În luna septembrie 2017  la Camera Deputaților s-a respins o propunere legislativă privind majorarea alocației de stat pentru copii, propunere inițiată de un partid din opoziția parlamentară. Președintele Camerei Deputaților a explicat:  “În perioada imediat următoare, vom veni cu un proiect de lege care să ne atingă acest obiectiv și nu numai asta, adică alocații mai mari pentru copii. Va fi un proiect puțin mai complex, care să ajute și copiii, în primul rând, dar și părinții”. Era în septembrie 2017 și suntem în luna februarie 2019.  Anunțatele măsuri pentru copii și părinți nu au venit.  În schimb, în contextul recentelor dezbateri agitate  asupra bugetului de stat pe anul 2019  Parlamentul a adoptat, la propunerea unui partid de opoziție,   un amendament   ( apreciat drept demagogic de Președintele Camerei Deputaților) prin care alocaţiile de stat pentru copii vor crește consistent începând cu data de 1 martie 2019.

Se pregătește Strategia “România 2040”. Va constitui ea prima strategie care să ia in considerare continuarea declinului demografic și elaborarea de programe și strategii pentru o populație în declin ori se va alătura celorlalte trei-patru strategii  elaborate până acum fără  fundamentare pe evoluțiile reale ale populației țării (cel mai important factor al dezvoltării)? Cui, cărei populații rezidente a României i se va adresa această strategie? De fapt, se poate elabora o strategie  de dezvoltare durabilă pentru o populație care a intrat în cel de al 30-lea an consecutiv de declin  iar perspectivele prevăd continuarea și amplificarea dimensiunii  declinului?  Nu redresarea situației demografice a țării și diminuarea dimensiunii declinului și a amplorii depopulării   s-ar cuveni  să constituie cel mai important și vital proiect național pe care îl poate avea România?

Notă. Opiniile exprimate în articol sunt cele ale autorului și nu reprezintă un punct de vedere instituțional

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , , , ,



Currently there are "58 comments" on this Article:

  1. ion spune:

    Oamenii au posibilitatea sa aleaga, aceasta inseamna ca romania trebuie sa fie competitiva.

  2. Phane spune:

    Depopularea țării va continua neabătută – ăsta e un tren pe care nu-l mai întoarcem înapoi. Motivele sunt multe, atât economice cât mai ales culturale.

    La nivel de mental colectiv, românii nu iubesc copiii; îi văd ca pe niște animale mici pe lângă casă. Le dai de mâncare, te îngrijești să nu fie bolnavi. și cam atât. Nu există o preocupare, în mentalul colectiv, “să facem ceva pentru copii”: o bibliotecă pesemne, sau grădinițe cu spații de joacă largi, sau parcuri, sau să avem grijă să petreacă suficient timp de joacă nestructurat, de preferat în aer liber. Dacă au mâncare, haine și sunt stocați undeva în siguranță pe durata zilei, suntem în regulă. “Cine are să-i trăiască, cine nu să nu-și dorească”.

    Combinat cu tendință spre independență și ușor egoism a noilor generații (care se manifestă peste tot în lume unde crește nivelul de trai) numărul de copii scade vertiginos, iar migrația crește.

    Soluția este să ne adaptăm la un nivel din ce în ce mai scăzut al populației, și o populație din ce în ce mai îmbătrânită. O politică inteligentă privind acceptarea emigranților ar ajuta de asemenea.

    • Harald spune:

      @Phane – vremea bibliotecilor a cam trecut, iar grădinițele ar trebui să nu existe deloc. Sau să fie doar pentru situații speciale.

      Aveți dreptate în ce privește egoismul noilor generații, asta derivă din modul cum au fost crescuți, fie chiar ei ”cu cheia de gât”, fie copii ai ”celor cu cheia de gât”. Absența părinților de-acasă în copilăria mică plus grădinița în sine duce la actuala stare de lucruri.

      Pe ansamblu, tot la fiscalitatea asupra muncii se reduce povestea. Practic, două salarii în familie nu sunt suficiente pentru un trai decent.

    • Stefan spune:

      Da, romanii nu își iubesc copiii. Nici macar pe ei înșiși nu se iubesc. Între nevoile copiiilor lor și promisiunile politicienilor, romanii aleg mereu minciunile. Pare normal sa se cheltuie bani pentru o statuie inutila in loc sa se faca o toaleta la școala copiiilor. Din iubire pentru copii alocația lor este mai mică decât alocația unui pușcărias. Din iubire pentru copii se accepta lipsa locurilor de muncă în favoarea pensiilor speciale. Se știe că prioritizam ceea ce iubim și ceea ce ne pasa. Qed.

  3. Florin spune:

    Excelent articol. Mai lipseste doar comparatia cu evolutia populatiei in razboaiele mondiale.
    Interesant cum judetul clasei conducatoare, Teleormanul, e campion la depopulare.

    • crs spune:

      Minciuna va continua atata timp cat va exista specia umana. Diliormanul se va depopula de toti in afara de trantori si de resemnati/animale, ca-s cam totuna.
      Restul tarii, de multi ani a batut recordurile.

    • Harald spune:

      @Florin – lipseste doar comparatia cu evolutia populatiei in razboaiele mondiale

      În urmă cu vreo 7-8 ani, pe un alt forum, într-un topic intitulat ”Ce apreciați la România?”, o fată exact asta a răspuns: ”Faptul că nu e război” :) :)

  4. Ghe. spune:

    Acum vreo 20 de ani m-am uitat pentru o documentare pe previziunile Biroului pentru Populație al ONU și am rămas șocat: ne prevedeau un declin drastic pentru 2015 (17 milioane). De fapt, prevedeau declin pentru noi și pentru Rusia. Am luat-o ca pe scenariul cel mai pesimist, însă experții de la Population Division au avut, în mare dreptate.
    Mi-ați trezit curiozitatea și am reluat exercițiul. Îl recomand tuturor: https://population.un.org/wpp/Publications/ !!!
    Pentru România, anul 2100 nu va însemna deloc îngrămădeală: 7 milioane! Ar trebui să-i luăm în serios pe acești experți!!!
    Când vom ieși la pensie, noi decrețeii “nespeciali”, ne vom ruga pentru imigrație. Dac-am fi deștepți, am accepta una mai selectivă după calitate (comercianți chinezi, exclus!). Ne-am trezit prea târziiu, iar CNSAT doarme adânc.

  5. Gabi spune:

    Care este problema? Sunt tari cu cel mult 4 milioane sau mai putini si o duc mult mai bine. Degeaba suntem multi daca nu producem si asteptam ajutorul social. Problema este imbatranirea populatiei nu scaderea numarului. Parerea mea…

    • Lucian spune:

      Aveti dreptate.
      E curios cat de putini vad asta si aici, unde nivelul este mult peste cel mediu din Romania.

    • Harald spune:

      @Gabi – îmbătrânirea actuală a populației este cauzată de creșterea demografică forțată de pe vremea lui Ceaușescu. Nu știu ce număr de locuitori avea România în 1964 și nici nu stau să caut acum, dar acela era numărul natural de locuitori care ar fi dus la o creșterea naturală a populației.

      Pe lângă asta, privațiunile din anii ’80 au traumatizat o generație întreagă, care a regretat că are copii și a transmis atitudinea asta și generației următoare. Revenirea din actuala situație este posibilă numai pe bază de bunăstare materială, dacă oamenii nu pot trăi bine în România, nu vor fi tentați să aibă nici copii.

      Cât despre ”așteptăm ajutorul social”, ce-ar fi să vă documentați dvs. despre numărul celor care primesc ajutor social. Chiar credeți că milioane de oameni trăiesc din asta în RO? Mergeți pe la țară, vorbiți cu oamenii de prin sate și încercați să le înțelegeți realitatea. Eu așa am făcut.

      • PAFI spune:

        Copiii mei nu au invatat in casa – si nici nu aveau cum, pentru ca i-am iubit si crescut cu placere – ceva care sa-i determine sa nu aiba, la randul lor, copii. Cred ca e vorba de un stil de viata centrat pe propria persoana si nevoile ei, hedonist. In al doilea rand, viata moderna iti impune o cariera, un serviciu care iti mananca tot timpul si toata atentia.

        • Harald spune:

          @PAFI – copiii învață o mulțime de lucruri de la cei de-aceeași vârstă, adolescenții la fel, iar adulții la fel. Nu totul se învață de la părinți, deși se învață mult mai multe decât le place uneori părinților să recunoască.

          N-am de unde să știu în ce mediu își petreceau timpul copiii dvs când nu erau în familie. Dar pot să vă spun că în urmă cu vreo 20 de ani am avut de aplanat o dispută între două angajate, una avea trei copii acasă și făcea tot ce era capabilă ca să-i crească așa cum trebuie, în timp ce a doua avea un prieten interlop, umblase deja prin diverse țări, deși era cu vreo 15 ani mai tânără și a râs în hohote de prima, când a auzit câți copii are.

          Acum va las pe dvs să presupuneți ce concluzii au tras din asta celelalte fete din birou, la acel moment necăsătorite și fără copii, unele dintre ele fiind studente, iar altele abia urmau să devină. Deși atitudinea mea a fost foarte fermă în favoarea celei cu copii, sunt destul de convins că modul de viață al celeilalte a fost destul de tentant pentru restul fetelor.

    • Stefan spune:

      Da, aveți dreptate. Vom rămâne exact câți vom putea trai decent. Numărul de oameni se va autoregla până la o valoare decenta viețuirii.
      De ce 20 de milioane sunt ok și nu 10 milioane? De ce cantitatea primeaza mereu in fata calității?
      Ideea de “cine ne va plăti pensiile” este de Ev Mediu. Copiii nu se mai fac pentru a plăti pensiile părinților, așa cum sclavii nu mai muncesc pentru a oferi nivel de trai stăpânilor. Corect ar fi ca fondurile de pensii sa funcționeze corect și să nu fie fraudate, astfel ca la bătrânețe oamenii să trăiască din proprii bani și investiții. Nu din munca și banii copiilor lor.

  6. Harald spune:

    Reducerea fiscalității asupra muncii și reducerea birocrației aferente activităților economice private ar inversa urgent tendința demografică. În România se muncește mult, prost și pe degeaba, de asta se pleacă din țară în ritmul în care se pleacă.

    Un avocat sau un medic își pot deschide câte un cabinet și încep să vadă cum se adună banii. Un meseriaș modest, dacă își deschide un atelier, începe să vadă cum se adună ”organele de control” la vânătoare de șpagă. Așa că lasă tot în plata Domnului și vine în Anglia să livreze pizza pentru 250 de lire pe săptămână, că în România nu-i rămâneau banii ăștia și avea mult mai multe obligații birocratice.

  7. Adrian spune:

    Regresul natural e in accelerare, Sunt ultimi ani in care mai apar pe lume copii ai generațiilor de dinainte de 89 care depășeau 350 mii născuți/an și totuși avem sub 190 mii nașteri anuale . peste 25-30 ani in romania se vor naște in acest ritm sub 100 mii copii anual. Declinul e semnificativ o sa ajungem sa ne miram când o sa vedem un copil pe strada la joaca.

    anul născuți decedați Regres natural
    2005 221020 262101 41081
    2006 219483 258094 38611
    2007 213625 252097 38472
    2008 222749 253177 30428
    2009 222925 257083 34158
    2010 211922 259747 47825
    2011 196373 251370 54997
    2012 198770 255458 56688
    2013 192574 249260 56686
    2014 197569 253331 55762
    2015 203055 262228 59173
    2016 189783 256501 66718
    2017 191496 260775 69279
    2018 188755 263316 74561
    2019
    2020

    total 2870099 3594538 724439

    • Koczka Gyorgy spune:

      Numai in Ilfov in 2017 a fost spor natural . Asa ca desi judetele din Ardeal au avut oarece cresteri prin migratie naturala , viitorul nu suna bine nici acolo !

  8. MAYe,maiE spune:

    Din datele prezentate rezulta ca din regiunea N-E au “emigrat” in urma cu doi ani ~1,5 la mie din pop. Asta inseamna ca e posibil ca in mai putin de 1000 de ani sa aveti acolo un pustiu numai bun de umplut de catre alte populatii!
    (lucru putin probabil, deoarece azi CONJUNCTURA istorica si politica le este MOMENTAN nefavorabila, iar toate asa-zisele cresteri din VEST sunt baloane de sapun, temporare, insignifiante)
    Iar PIB-ul umflat cu pompa nu are nimic in comun Veniturile la Bugetul de Stat (in general), de moment ce INVESTITORII exploateaza doar forta de mc, inca ieftina, din VEST si-si repatriaza profiturile deoarece legislatia le permite.

    Rezulta ca toate cresterile din partea de VEST sunt intamplatoare si temporare, nu vorbim despre niciun boom!, de nicio natura, ci de o icnire/ scremere… a Etapei istorice pe care o parcurgem de aproape 30 de ani – si care va fi pana la urma depasita, intr-un fel sau altul.
    (iashiul e doar intamplator pe acolo, din cauza apropierii si saraciei de/din rep.moldova si a unor investitori” care CULMEA lipsesc nemotivat din GALATI-BRAILA – ceea ce ne duce cu gandul la altele… ?cum ar fi: investiorii sunt coordonati si bine orientati de catre CI NE VA)

    • MAYe spune:

      Unii ar spune ca Carpatii sunt un filtru pentru INVESTITII, insa APUSENII fac parte din CARPATI!
      Rezulta ca: Daca orice investitie se face pentru ca e rentabila, pentru ca investitorii sa obtin un profit oarecare, acestia se bulucenc doar in partea de Vest pentru ca EXPLOATEAZA ceva ce nu gasesc de exploatat prin Ungaria, folosint infrastructura UNGARIEI, logic.
      Investitiile creaza locuri de munca si bunastare, in zona, atragand astfel forta de munca tanara si calificata aici (in iashi/cluj), dar care nu e destul de calificata ca sa razbeasca prin Occident si nici nu merge acolo sa presteze muncile grele, pt necalificati, injositoare.
      Dar de ce nu se gasesc DESTUI investitori interesati si de Constanta, Galati-Braila?
      Probabil din cauza faptului ca NU pot exploata avantajul comparativ decat pe un segment restrans si din cauza ca toti se bulucesc in Bucuresti – unde desi nu se produce mai nimic se face legislatia si se iau deciziile in privind investitiilor in general.
      (doar prin aFrica francofona mai intalnesti asa ceva – cu exceptia aitishtilor si a medicilor la export pe modelul CUBANEZ adaptat)

  9. Klopo_Tare spune:

    Ce mă amuză la maxim este părerea naivilor că Ceaușescu a fost patriot. Ceaușescu a fost cel care a lansat România pe panta demografică – pentru că dacă faci strunguri în loc de frigidere și fabrici în loc de blocuri confortabile, dai emisiuni politice în loc de șouri, ai încălcat contractul – vă recomand cartea TIRANUL SI JUDECATA – WERNER BERGENGRUEN.
    Tirania/dictatura este un contract între tiran/dictator și popor, prin care el se obligă să furnizeze pâine și circ maselor, iar acestea îi furnizează oameni pentru aparatul coercitiv și lupta împotriva adversarilor politici. Toți dictatorii comuniști au încălcat acest contract implicit, întorcând aparatul coercitiv împotriva poporului.
    După Ceaușescu, Iliescu a fost împotriva economiei de piață (cu faimosul enunț Proprietatea privată e moft!) și împotriva tineretului care a ieșit în Piața Universității și a fost bătut ca la 10 august și chiar mai rău de minerii lui Iliescu. Rezultatul?
    O continuă hemoragie demografică începută de politicile ceaușiste și continuată de Iliescu și PCR-PSD a căror bază electorală este reprezentată de pensionarii lipsiți de educație – primul val după mineriade, al doilea după intrarea în UE, când PDSR a distrus cam tot ce rămăsese din industria comunistă, și în final ultimul val în timpul lui Băse, când economia distrusă de FSN-PDSR-PSD nu mai oferea nimic oamenilor și eram oricum în UE.
    Practic tinerii care au fugit în 1994 la mineriade ar fi avut acum copii de douăzeci de ani care ar fi avut chiar și ei copii. Două generații pierdute care condamnă România la depopulare.
    PCR-PSD: partidul distrugător de țară.

  10. Cristi spune:

    Și Germania, tara bogata, are aceleași probleme demografice. Franța idem. Pare se că nu este o problema economică.

    • Harald spune:

      Ba da, sunt țări socialiste ambele.

      • Ursul Bruno spune:

        Germania tara socialista ??? stimabile probabil traisesti in Germania si te-ai saturat de Merkel, te poti alatura modelului AFD de extrema dreapta.
        Pe francezii ii vad intradevar socialisti mai ales in fata trecutului lor recent, cu intelecutali adepti ideilor comuniste si un puternic partid comunist in anii 60/70/80. Partidul comunist francez pana la mijlocul anilor 80 a fost cea mai puternica grupare politica de stanga ca apoi sa fie depasit de socialistii lui Mitterrand. Franta datorita ceastui trecuit comunist si socialist acum are probleme si nu poate implementa masurile economice necesare orice incercare fiind inabusita de sindicatele atotputernice.

        • Harald spune:

          @Ursul Bruno – Germania tara socialista ???

          Verificarea e simplă: ce acționari are Deutsche Bahn? Ce acționari are KfW? Consecința e și mai simplă: o asemenea țară e evident socialistă.

    • Stefan spune:

      Termenul de “bogăție” este relativ. Franța “bogata” are problemele economice cu vestele galbene, ceea ce spune mult despre cum resimt francezii nivelul lor “bogat” de trai. La fel și germanii de rand. Au în medie 2-3 copii, dar nesiguranța economică este destul de mare și adoptarea politicilor de migrație descurajează mult populația autohtonă. Oricum, 80 de milioane cat are Germania este un număr decent.

  11. Kurt spune:

    Go vest!

    In UK sunt peste 433.000 imigranti din România. In Italia aproape un million, în Spania la fel, în RFG 640.000, în Olanda, Franta, Canada, SUA etc. Patru milioane de locuitori care au preluat răspunderea pentru familia lor în mână și au plecat în vest.

    …“..imensul declin al populației rezidente, ajuns la 3,8 milioane în perioada 1990-2018 și așteptat să atingă 4 milioane în anul 2020… se poate elabora o strategie de dezvoltare durabilă pentru o populație care a intrat în cel de al 30-lea an consecutiv de declin iar perspectivele prevăd continuarea și amplificarea dimensiunii declinului? „…

    România se comportă de un secol ca un „monstru rece“ fată de locuitorii țării (eliminarea minoritarilor: 700.000 cetăteni evrei, peste 700.000 sași și șvabi, peste un million eleminați din economia, cultura și știința țării 1941-1989). Un fleac pentru “intelectualii grei” de la București? Intelectualii interbelici mult lăudați au atacat cetățenii evrei, s-au alăturat naționalismului legionar ortodox & dictaturii. Frunțile plecate din trecutul recent naționalcomunist au tăcut la tot și la toate.

    Azi la fel?

    Locul unde nu s-a întâmplat nimic ….. de un secol ….

    • Pricopsitu spune:

      Pai, da …Kurt . Chiar stau si ma gandesc, după ce ti-am citit randurile,n-ar fi mai bine ca Romania asta care n-a facut nimic de un secol sa dispară ? Sa vină alții mai harnici, mai stiutori de tehnici si finante si bani ? . Mai ales acum cand pleaca cu milioanele AFARĂ ? Că nu au plecat ei in interbelic cu duiumul, cu milioanele ?! N-au plecat pentru că erau 80 la sută dintre ei analfabeti. Ce sa faca AFARA ? Îi alfabetiza cineva ? Exista pe atunci o generoasă doamnă MERKEL care sa-i primească cu flori ? Asa ca au rămas sa se inhame ei la plug, sa fie si cai si boi in jug, si țapinari si taietori de lemne cu toporul , si sa-si faca singuri un bordei sau o casută de chirpici. Ba sa-i dea domnul si o droaie de copii ( 7 -8 ) pentru care nu primea nici un sfanț de la nimeni ! Ca aveau o capră -două in batatură ?Ori o vacutâ ? Nimeni, dar absolut nimeni nu l-au ajutat cu nimic ! Nici nu=si putea peremite măcar sa viseze la AFARA! Doar cei care , ajutati de Dumnezeu, reuseau sa buchiseasca cuvinte ori sa se trudească sa crie 3-4 litere ! IAR ASA CEVA SE INTAMPLA EXACT in interbelic, in acei ani 100 de care vorbesti. Bunicul meu banatean a avut 3 frati care au fugit AFARĂ din Austro-Ungaria, taman in STATELE UNITE in 1909. Doi s-au intors după 26 de ani. DA, si-au cumpărat pamânt. Unul 32 ha, celălalt 47 ha. In 1949 au venit comunistii si l-au luat si s-a ales de ei praful si pulberea si ulcelele viitorului românesc. Nu-ti vorbesc din studii academice si din inalte gandiri economice ce=ti spun. Nici din carti literare. Le spun din chiar realitatea vietii mele si a familiei mele bănatene care a numărat 14 frati si surori până s-au prăpădit cu totii. Domnul GHETĂU , care se stie bine de-a demografia, n-ar fi bine oare sa faca si un studiu istorico – demografic ? Poate ne-ar invata si mai bine sa meditam serios de tot la ce inseamna DEMOGRAFIE, EMIGRATIE SI IMIGRATIE si cate si mai cate le-o mai fi zicand ”stiinturile” DEMO – GRAFICE !

      • Kurt spune:

        Străbunicul meu a fost în SUA și a venit inapoi în Banat. Ați descries exact cea ce a fost. Foarte mulți au emigrat în SUA până 1914/1918.

        România Mare s-a purtat ca un “monstru rece” (P. Scholl-Latour, francez) față de locuitorii (mai trebuie descris holocaustul autohton românesc? /Hannah Arendt) țării. Nici interbelicul nu a diminuat “decalajul istoric” (școlarizarea în Muntenia și Moldova a făcut progrese mari după 1918/ Analfabeții 1900 la sate, după I.L. Caragiale inspector scolar). Scolarizarea 1945-1989 e o realitate.

        Aderarea 2007 la UE a deschis ferestrele, a adus continental nostru zguduit în măcelurile secolului 20 din nou la libera circulație a locuitorilor ca înainte de 1914.
        Brexit e și din cauza “esticilor” imigranți în UK.

        Azi România deține Președinția UE.27. E un moment solemn. Cu care guvern la Buucrești, cu care Parlament românsc se prezintă țara lumii întregi 2019?

  12. Cap de Locuitor spune:

    Inca nu e prea tirziu pentru:

    - comasa comunele/orasele

    - impaduriri masive

    - automatizare/robotizare pentru a inlocui munca manuala, repetitiva – specialitatea romaneasca de acum

    - alegerea unor culoare de comunicatii si care sa fie mobilate la nivel tehonlogic contemporan

    - incurajarea muncii si dupa pensionare

    - pensionarea politistilor la 65 de ani

    - desfiintatea pensiilor speciale

  13. RazvanM spune:

    Exista cativa indicatori care se analizeaza pentru a face predictii relative la populatie:

    - rata fertilitatii (nasteri per femeie): https://data.worldbank.org/indicator/SP.DYN.TFRT.IN. Romania este in prezent la 1.6. In urma cu 60 de ani eram la 2.5. Orice este sub 2 inseamna scadere intre generatii i.e. dintr-o femeie (si un barbat) ies 1.6 copii => 20% mai putini cetateni dupa o generatie.
    Exemplu:
    A. 2 parinti (gen. 0) => 2 copii (gen. 1); acestia ajung la 30 de ani, casatoriti cu alti 2 oameni (gen. 1) (proveniti din alti 2 parinti gen. 0) => 4 copii gen. 2. Dupa cum observam, la 2 copii per pereche femeie/barbat => populatie constanta.
    B. 2 parinti (gen. 0) => 1.6 copii (gen. 1); acestia ajung la 30 de ani, casatoriti cu alti 1.6 oameni (gen. 1) (proveniti din alti 2 parinti gen. 0) => 3.2 – 20%*3.2 = aprox. 2.5 copii (gen. 2) => populatie in descrestere cu 20% la fiecare generatie.

    - varsta medie la prima nastere: https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22899938-varsta-medie-mamei-prima-nastere-este-crestere-anul-trecut-ajuns-27-ani.htm. Varsta in crestere inseamna ca creste durata perioadei de la nasterea unei fete pana cand aceasta devine mama. Consecinta acestui fapt consta in faptul ca persoanele care ajung la pensie au mai putine generatii in urma care sa le plateasca pensia (sau care sa intretina infrastructura).
    Exemplu:
    A. varsta medie la prima nastere 20 de ani, pastrata constanta => in 60 de ani vor exista urmatoarele generatii: gen. 0 60 de ani, gen. 1 40 de ani, gen. 2 20 de ani, gen. 3 0 ani (nou-nascutii). => 4 generatii de oameni in 60 de ani.
    B. varsta medie la prima nastere 30 de ani, pastrata constanta => in 60 de ani vor exista 3 generatii de oameni.
    Observam asadar o scadere cu 25% a populatiei intr-o perioada de 60 de ani.
    Am rotunjit cifrele ca sa fie calculele mai usor de facut.

    - migratia neta: Romania a pierdut din 1990 pana in prezent 3-4 milioane de cetateni aflati la varste fertile si productive (intre 15 si 45 de ani). Majoritatea au lasat in tara parinti si bunici, dar lipsesc generatiile care sa vina din urma si sa compenseze plecarile masive.
    Efectele migratiei nete sunt si mai devastatoare, pt. ca din generatiile intinse pe 60 de ani ramane in tara doar gen. 0 – dispar gen. 1 si gen. 2. Aici nu mai vorbim de scadere a populatiei in procente dupa cateva generatii, ci de disparitie completa a 3-4 generatii, odata cu disparitia gen. 0. Acest lucru face inevitabila si usor predictibila scaderea si mai accentuata de populatie, dincolo de romanii plecati in afara.

    Predictii pe evolutia populatiei pot fi facute relativ usor uitandu-ne la acesti indicatori (eventual folosind indicatori similari din tari din Vest cu care tindem sa ne asemanam din multe puncte de vedere).

  14. bratfalean spune:

    Banii UE au fost folositi in proportie de 25%!Interesul este ca populatia sa traiasca in mizerie si sa astepte pomeni electorale!

  15. Ursul Bruno spune:

    Romania este o tara rurala, cu multe sate intre timp goale in care doar batranii si copiii celor plecati isi mai duc veacul alimentati de la buget.
    Poate isi mai amintesc unii ideiile lui Ceausescu prin care el dorea comasarea satelor in centre urbane, locurile dezafectate putand deveni astfel teren arabil.
    N-a apucat, a fost impuscat. Acum in fata fenomenului depopularii tarii ideile sale pot redeveni actuale.
    Daca gandim la rece, un asemnea proiect poate fi benefic, centre urbane interconectate printr-o infrastructura moderna si sate dormitor in care pot trai in conditii similare celor urbane cei care muncesc in ele dar nu doresc sa si traiesca in ele din diferite motive.
    Este modelul european occidental care in timp a devenit realitate, cu sau fara daramerea satelor, cele 2 conflagratii mondiale din Europa avand un aport important.
    Agricultura moderna nu mai necesita multa forta de munca, cu 5 – 10 % din populatia rurala s-ar putea rezolva necesarul fortei de munca din agricultura restul putand fi absorbit de centrele urbane si industria aferenta.
    Inca n-am auzit pe nimeni in Romania sa deschida o discutie serioasa pe acesta tema de viitor , depopularea tarii si care ar putea sa fie solutiile astfel incat Romania sa poata face fata acestor provocari.

    • Harald spune:

      Instructiv comentariu, așa avem ocazia să aflăm ce monștri a lăsat Ceaușescu în urmă, în mentalitatea unora și a altora.

      • Ursul Bruno spune:

        Pentru unii monstrii pt altii solutii care ar trebui cel putin discutate. in fata acestor provocari nu exista nimic ce nu ar trebui pus pe masa si gasita solutia rezonabila ,modele noi de organizare a vietii urbane si satesti.
        In urmatorii ani in Romania vor fi din ce in ce mai multe sate fantoma in care doar cainii si pisiciele vor mai bantui pe strazi precum in destule sate din sudul Europei.

        • Harald spune:

          Modelele de organizare trebuie adoptate benevol de către oameni, nu e treaba statului să demoleze sate și să construiască ghetto-uri urbane.

    • Harald spune:

      Ursul Bruno – multe sate intre timp goale in care doar batranii si copiii celor plecati isi mai duc veacul alimentati de la buget

      În ce sat din ăsta ați fost personal? Comuna și județul. Câte locuințe erau goale, procentual? Sau așa se văd lucrurile din fața monitorului? Aveți idee cam care sunt pensiile pe la țară? Alocația pentru copii știți cât e? Credeți că trăiește cineva doar ”alimentat de la buget”?

      Sunt într-adevăr multe familii în care părinții vin acasă doar o lună pe an, vara. Eventual încă o săptămână în fugă pe la Crăciun, o alta în fugă pe la Paști și alta în fugă pe la vreo înmormântare. Dar trimit bani în timpul ăsta, iar statul încasează TVA la tot ce se cumpără cu acei bani.

      Statul nu e proprietarul cetățeanului, nu are dreptul să-l mute ca pe animale, dintr-un grajd în altul. Statul e o structură formată din oameni care parazitează munca utilă a cetățeanului simplu și prima obligație a acestor oameni ar fi să lase cetățeanul în pace. Nu cetățeanului trăiește pe banii statului, statul trăiește pe banii cetățenilor.

      • Herr Lad spune:

        Cu atatea bube in cap, cred ca-i mai simplu sa-l desffintam.

        • Harald spune:

          Sigur, mai degrabă îl desființăm, decât să-l determinăm să-și trateze cetățenii într-un mod demn de Europa secolului 21 :) Birocrația de tip sovietic reprezintă însăși esența statului român în 2019, fără ea mai bine îl desființăm, corect? :)

          Nicio grijă, în fiecare an merg la loc cu verdeață cohorte întregi din bătrânii comuniști, ”garda care moare, dar nu se predă”. Cam în 10 ani de-acum încolo o să înceapă să se poată respira și în România.

          • Herr Lad spune:

            @ Harald (25/02/2019 la 11:38)

            Cateodata se mai intampla ca prezicatorul sa ajunga in locurile prezise inaintea prezicerilor sale pentru altii. Asta datorita faptului ca fiecare afla cand s-a nascut dar nu stie cand va merge in acele locuri prezise de dvs.

            In alte postari v-sati prezentat cu un crestion-ortodox si mare iubitor al familiei traditionale.
            O fi crestineste sa doriti cele prezise semenilor ?

            Puteti sa intrebati un duhovnic sau un psiholog.

            • Harald spune:

              Subiectul articolului nu e persoana mea. Dar dacă ții neapărat să afli, nu mă consider creștin-ortodox decât prin faptul că am fost botezat așa. Nu merg la biserică decât la înmormântări, habar n-am ce spun scripturile și orice babă care merge duminica la biserică e cu mult mai credincioasă decât mine.

              În altă ordine de idei, ce-ar fi să-ți alegi din colecția ta vastă de nick-name-uri unul care să nu mai creeze confuzie? Știu că imitația e dovada supremă a admirației, mă simt profund măgulit – honi soit qui mal y pense :) – dar un pic de stimă de sine nu strică nimănui. Că la trolling se pricepe oricine.

            • Herr Lad spune:

              @ Harald (26/02/2019 la 13:54)

              Multumesc tov. prim pemtru indicatiile pretioase.
              Bla, bla, multiple nick, alt nickname.
              Apropo ati cumparat domeniul si toate combinatiile posibile formate din literele nick-ului dvs. ?

              Mai aveti si alte indicatii ?

            • Herr Lad spune:

              @ Harald (26/02/2019 la 13:54)

              Subiectul articolului este : populatie, depopulare …..iar al comentariului meu era despre prezicerile dvs. cu privire la o parte a populatiei (“iesirea din naturala sistem ” sau intr-o perioada de timp asa cum v-ati exprimat).

              Evident ca se produce o scadere a populatiei; un alt facor este contributia redus a “familiei traditionale” care trebuie sa procreeze nu-i asa ?

              Nu va mai recunoasteti spusele dvs.?

              Deci discutam despre subiectul articolului.

  16. Lucid spune:

    E bun titlul cu legătura între dimensiunea teritoriala și depopulare.
    Cine pierde populație mai devreme sau mai târziu va pierde și teritorii.
    Pare greu de crezut, la fel de greu de crezut a fost și pentru alții.Pana când s-a întâmplat.
    Pierzi populație, pierzi teren.Si invers.
    Pierzi oricum.

  17. Mihai Badici Mihai Badici spune:

    Există în Neculce, când vorbește de un domn bun, o formulă de genul ‘”și se umpluse Moldova de oameni” pe când invers, când vine un domn rău, oamenii se băjenesc prin alte regiuni, fie în Polonia, fie la unguri… Nu sunt sigur că e doar economie ( se pare că modul de viață european nu favorizează prea mult natalitatea) dar e clar că are legătură cu starea de mulțumire a populației.

    • Lucy spune:

      Si Miron Costin povesteste cum s-a umplut Moldova de oameni in vremea lui Vasile Lupu…
      Evident ca este foarte important cine/cum adm tzara si nivelul de satisfactie a locuitorilor; cat de bine si corect sunt satisfacute nevoile de baza in primul rand care se reflecta direct in gradul de dezvoltare umana vizibil prin EUROPA (mancare, sanatate, educatie, miscare…)
      Sa nu uitam faptul ca Revolutia industriala victorioasa din ANGLIA a inceput prin scoaterea englezului de rand din ghettourile rurale, urbanizare fortata si cresterea poductiei de hrana accesibila la un nivel satisfacator! (ind textila, metalurgie, minerit, constructii de nave, motorul cu abur, locomotiva)
      La inceputuri, in vremea lui Mircea cel Batrin, Valahia de sud avea in jur de 500 de mii de locuitori, daca nu stiati, Moldova in vremea marelui Stefan Voda ceva mai mult de 400 de mii! (depinde) iar TRANSILVANIA administrata de Papistasi (de la inceputuri, pana dupa Mohaci) numara in acea perioada nu mai putin de 1 MILION de locuitori!

  18. Marco spune:

    Am ascultat aceste idei la un anarhist spaniol, felix rodrigo mora. Orasul in general se imbogateste importand oameni din sate (saracindu-l de populatie), orasul prin structura lui, nu este sustenabil demografic pe durata lunga. In sat, familia are relatii stranse de intrajutorare, cu vecinii si un sprijin numeros de rude ca sa creasca copii, la oras , aproape lipseste acest tesut social. Viata moderna nu este compatibila cu reproducerea umana. In plus exista planuri ale ONU de reducere a populatiei, si cum nu se poate face in stil chinezesc,(cu forta) se stimuleaza un model cultural care sa distruga familia traditionala. 2. Solutii pentru redresarea demografiei ar exista, vezi solutiile lui Orban din ungaria. 3. Dupa parerea mea, statul ar trebui sa stimuleze crearea de edificii anl cu o curte interioara inchisa , care sa fie vandute daca se poate la rude si apropiati, asfel incat vecinii sa se ajute reciproc in perioada critica de crestere a copiilor. 4. Cultural este o greseala sa promovam o filozofie utopica, unde un tanar sa se astepe si sa viseze la o viata boema y burgheza, de fapt, isi va consuma viata fugind dupa o himera , masina buna, vacante, job bun, studii, haine de marca, dar in final nu va mai avea tim de a se reproduce, sau va face un copil, cea ce este insuficient ca o populatie sa se sustina. 5. Elita politica este disperata sa nu scada productia si bugetul, prea multe mame acasa cu copii, inseamna probleme la buget, democratia avand o parte debila, planuri doar pe 4 ani. Regii, pe vremuri isi administrau regatul mai intelept, pe distanta lunga, stiau ca o vor mostenii copii, asa ca mai plantau o padure, ca brancoveanu, mai stimulau populatia ca ceusescu etc.

    • Harald spune:

      @Marco – Viata moderna nu este compatibila cu reproducerea umana

      Modernitatea forțată a marilor orașe nu este compatibilă cu reproducerea umană. Am văzut și prin satele din Midlands și prin satele din Bavaria familii normale cu 3-4 copii. Au un stil de viață modern, dar exact cât și-l doresc ele de modern. Am înțeles că la fel se întâmplă și în State, cu familiile care locuiesc în suburbii: sunt albi educați și cu copii mulți.

      Elita politica este disperata sa nu scada productia si bugetul, prea multe mame acasa cu copii, inseamna probleme la buget

      Asta este principala problemă, în opinia mea. Obsesia pentru încasările la buget și fiscalitatea furibundă asociată. Iar la baza acestei obsesii sunt politicienii de profesie, oameni care în viața lor n-au produs un ban real. Au trăit din bani publici și este explicabilă obsesia de a-i aduna, însăși existența lor depinde de asta.

      Pe de altă parte, succesul aberațiilor socialiste și comuniste se datorează celor două războaie mondiale. Asta se rezolvă încet-încet, până și fiicele lui Obama au crescut cu tată, spre deosebire de el însuși. Numai că nu se rezolvă gradual, se rezolvă prin momente de criză, cum a fost perioada 1989-1992. Gradual, socialiștii și comuniștii și-au impus pas cu pas aberațiile generate de resentimentele la adresa societății funcționale, ”așezate”.

      Însă prin 2024-2026 va avea loc o nouă perioadă de criză, care va curăța societatea de cele mai stridente aberații socialiste și post-moderniste, iar lucrurile vor deveni încet-încet mai normale ca azi. La fel cum astăzi sunt totuși mai normale decât în anii ’80.

    • Harald spune:

      @Marco – Regii, pe vremuri isi administrau regatul mai intelept, pe distanta lunga (…) mai stimulau populatia ca ceusescu

      Exact rege înțelept a fost Ceaușescu! A ”stimulat populația” exact cum ar fi stimulat creșterea numărului de capete de vite. Acolo se află rădăcinile dezastrului demografic actual și tot acolo s-au aflat și rădăcinile dezastrului economic din anii ’80, în “stimularea” lui Ceaușescu.

      Pe vremea lui Dej era destul de obișnuit ca femeile să fie casnice, iar prin anii ’70 încă aveam destui colegi de școală a căror mamă era casnică. Poate nu jumătate de clasă, dar măcar vreo 30% tot erau, poate chiar 40%. În anii ’80 nu se mai auzea de așa ceva, nicio mamă de la oraș nu părea să mai fie casnică.

  19. Cinicul spune:

    Felicitari autorului pentru aceasta informare exhaustiva. Este pentru prima data cand am acces la tabloul detaliat al migratiei din si in interiorul Romaniei.
    Dati-mi voi sa fiu singurul optimist care comenteaza la acest articol (desi optimismul nu-mi sta in caracter). Cand Portugalia a intrat in EU multi portughezi si-au luat talpasita si s-au mutat in UK, Franta sau Germania. Dupa 15 ani Portugalia avea mai putini portughezi traitori pe alte meleaguri decat avea inainte de intrarea in EU.
    E drept ca in cazul Romaniei este vorba de o dimensiune gigantica a problemei dar daca R si-ar imbunatati performantele economice nu cred ca este imposibil sa repetam experienta Portugaliei.

  20. numaratorul de oi spune:

    Populatia rezidenta? Pai e simplu. Omul are buletin de bucuresti dar domiciliaza in ilfov; desi e rezident in ilfov nu voteaza acolo, decat pe liste speciale, cu toate ca plateste impozitele si acolo.
    Ca sa aflam mai exact ne putem uita si la CONSUM – daca nu vorbim de CAPITALA statului sau judetului, deoarece apar distorsiuni -, ori PUTEM sa privim zona ca un tot unitar in cazul Bucuresti-ilfov, sau municipiile care au dreptul la zona metropolitana si chiar orasele cu destule comune suburbane.
    (pe confuzia asta intre domiciliu si rezidenta s-au umfrat pana la refuz clujul si timisoara, fara/ cu zona metropolitana, CREPUSCULARA, iar celelalte au scazut spectaculos cu exceptia botosanilor!
    Pai, daca sunt rezident in Romania, desi domiciliez prin italia, si am copii acestia au dreptul de a urma scoli si facultati fara sa plateasca in Romania?!
    Daca domiciliez in Germania, impreuna cu familia, desi sunt cetatea roman, copiii mei vor plati ca sa faca facutatea in ROmania laolalta cu toti ceilalti cetateni europeni.
    (in umbra confuziei prolifereaza multe – inclusiv confuzia dintre PIB-ul local/regional si Venituri la Buget din care se finanteaza toate -, inclusiv localitatile umFfLate cu mare pompa ca CLUJ&Timisoara si reprezentarea lor in STAT

    • venituri minus cheltuieli (alocari...) spune:

      Poi, mi se pare si normal daca tot petrolul scos in Bacau se reflecta in PIBuCuresti si PRAHOVA, ca JafOnesti nu mai fc. – unde mai pui ca ungurii bat Transilvania mai ceva ca polonezii moldova inainte de 1990 (cand am intalnit polonezi si intr-un zmeuris prin muntii vrancei), acum toti vor sa-l vada pe Dracula, pe Conte si Print, doar arareori se mai ratacesc prin Suceava si mun Iasi, pe linga faptul ca toti capsunarii” trec pe acolo cand se duc si cand vin, ca doar nu prin Serbia sau Ucraina!

  21. viza de flotant european spune:

    Evident, e vorba despre o LACUNA legislativa menita de a crea confuzii asemeni celor dintre PIB-ul REGIONAL si PIB-UL BUCURESTIULUI (ce produce Bucurestiul?)
    Tocmai am avut curiozitatea sa caut si sa calculez VENITURILE la Bug de stat pe JUDETE si sa insumez pe EUROREGIUNI, iar diferentele nu mi s-au parut asa de inspaimintatoare ca in cazul PIB-ului – ceea ce poate spune multe unui specialist. Erau date de prin 2015 si am calculat pentru Centru (peste 9.000) si N-E (aproape 9 mii) – de curiozitate.

  22. Stelian spune:

    Ca de obicei, ceva manipulare.
    In Occident, conform MAE sunt pe la vreo 700.000 de romani ce au in pasaport faimosul abtibidl, CRDS (Cetatean roman cu domiciliul in strainatate).
    Peste tot, in stinga si in drepata auzi de cifre situate intre minim 4,5 milioane si 6-7 dupa altii, de romani plecati pe alte meleaguri.
    Cum se face insa ca la calcule ies numai vreo 2,5 milioane.
    Si mai e ceva… In lista electorala sunt peste 18 milioane de alegatori, care inseamna, raportat la datele ultimului recensamint peste 80% din populatie.
    Daca te apuci si pui cap la cap si corelezi cifrele care sunt in presa (elevi inscrisi la evaluare clasa a VIII-a, elevi inscrisi la bacalaureat, cifrele de scolarizare in clasa a IX-a, in anul I in invatamantul superior-cel de stat, populatia rezidenata la 15 ianuarie) ajungi ca pe vremea ailalta cind daca adunai cifrele raportate de fiecare judet ca au fost arate ajungeai la rezulatatul ca Romania a arat buna parte si din URSS si din Bulgaria si din Ungaria.

    • Zev spune:

      Stelian, sunt in contact cu vre-o douazeci de familii de romani care nu au aptibildul in cauza. La ce l-am avea, cand toti avem dubla cetatenie? Nu zic ca suntem neaparat statistic relevanti, dar ca logica de ce sa ma ridic de pe canapea ca sa-mi pun numitul aptibild? Sa ma duc in Romania, sa stau la cozi pe Iorga sau aiurea, ca sa ce? Nu este greu sa ma gandesc ca multi altii probabil privesc la fel situatia, si conchid ca stau bine cum sunt, ne CRDSiti. Cand vin in Romania oricum prefer sa-mi iau viza pe pasaportul ‘strainez’, si nu ma doare capul de mai stiu eu ce Garcea, am dreptul la asistenta consulara din partea statului emitent, ceea ce ar fi mai dificil daca as intra cu pasaportul romanesc, CRDSit dau nu, si ma simt bine si-mi fac concediul, taxa de viza devine un soi de asigurare de calatorie. Nici macar nu mai intru in altele, eg cat de legitim e aptibildul ala intr-o tara EU, eu mai ca as spune ca e contrara dreptului la libera circulatie, practic nu mai ai nevoie de viza de intrare a statului de destinatie, dar lasa ca a inventat statul tau viza de iesire, si ajungi principial tot acolo, cu diferenta ca statul de destinatie are o birocratie mai eficienta, probabil oricum arfi mai simplu de luat o viza de intrate de aiurea decat maretul aptibild. De-aia zic ca poate cifrele MAE nu sunt cel mai bun indicator, cu exceptia poate a faptului ca, daca am inteles bine, aptibildul in cauza este mai nou necesar daca ai rezidenta in pasaport si vrei sa pleci din Ro pe termen lung, Garcea de la pasapoarte de pe Otopeni iti poate spune nah, nu pleci, pana nu vede ochii mei aptibildul. Daca intr-adevar asta cazul, atunci cifra de 700k ar fi relevanta ca indicator al romanilor plecati dupa introducerea aptibildului, desi si asa i-ar cuprinde doar pe cei care au plecat ‘din start’ cu rezidenta, ori empiric va pot spune ca majoritatea pleaca turisti, la destinatie gasesc o varianta de loc de munca, aplica pentru viza de munca (depinde de tara, ma rog, probabil mai relevant pentru destinatiile non-EU) pe baza ei isi obtine rezidenta permanenta, si eventual daca vor dupa niste ani X in functie de legislatia statului gazda, isi iau cetatenia. Oricum am lua-o, vor scapa din numaratoarea aptibildului fiindca au plecat pana sa aiba rezidenta, ca turisti.

  23. Vasile Ghetau Vasile Ghetau spune:

    Articolul a avut și are o foarte bună audiență, prin importanța și gravitatea subiectului abordat. Mulțumesc pentru comentarii, unele dintre ele extinzând problema depopulării in profil teritorial și acoperind starea negativă generală a populației țării, cu accent pe dimensiunea alarmantă a scăderii naturale, având origini majore în natalitatea scăzută. Voi reveni la aceste probleme și la viitorul populației țării într-un articol pe care îl voi scrie și publica în partea a doua a lunii martie.

    • Secui trist spune:

      Domnule profesor! Interesul pentru articol este 95% de cafenea (hai sa vorbim vorbe), 4% cu radacini filozofice interesante (de ex. Marco: despre viata urban nesustenabila demografic). Intrebarea pe care o formulati referitor la chestiunea planificarii strategice pentru un stat in depopulare accelerata NU ESTE COMENTATA. Poate nu va spun ceva nou din cartile de planificare strategica: pentru sistemele INCAPABILE SA RETINA RESURSELE PROPRII nu se poate elabora decat PLANURI DE OPRIRE A DESCOMPUNERII, prin intarirea capacitatii de retentie (altele decat granitele lui Ceausescu). Abia in etapa urmatoare poti estima/proiecta traiectorii de evolutii pozitive. Si va rog sa spuneti raspicat, subiectul declinului demografic nu este o tema (stupida, minora de fundamentare NU a bugetelor) ci este de tema de securitate nationala, de existenta a formatiunii statale.

  24. memorix spune:

    Multumesc pt articol

    Nu stiu daca cifrele mai sunt relevante, cati au mai ramas oricum sunt prea multi si prea degeaba

    Conteaza si calitatea, nu numai cantitatea, si aici cred ca stam mult mai prost

    Se voteaza hotii si analfabetii pt niste sute de lei in plus pe care’i pierd prin scumpiri/devalorizare

    Coruptie pe termen lung inseamna subdezvoltare si saracie deci personal cred ca fenomenul se va accentua, cu accent pe migratia fortei de munca/populatie tanara si fertila

    Mai important este ca pierdem si generatia de dupa astia tineri/fertili plecati acuma la munca, pe aici cand ne mai intalnim copiii romanilor vorbesc intre ei in engleza, nicidecum in romana, copiii lor n’au si nu vor avea nici o treaba cu Romania

    De baza raman bugetarii, pensionarii, asistatii si sa nu’i uitam pe cei foarte specialii

    Sunt curios cum or sa le plateasca pensiile si salariile peste 10-15ani, mai ales pe alea foarte speciale pt personaje foarte speciale

    Si cati vietnamezi or sa importe ca sa rezolve deficitul fortei de munca

    La un moment dat oricum vor intra in colaps, mai ales daca fac si greseala sa treca pe EUR

    Si atunci sa vedem daca Romania va mai ramane intreaga (i’a trecut glontul pe la ureche in 89 si dupa aia a picat Iugoslavia) sau se va sparge la loc in Principate

    In fond selectia naturala inca functioneaza, daca ratatii dispar pe cale naturala vor veni altii sa ocupe terenul, ca terenul nu ramane niciodata neocupat…



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Vasile Ghetau


Vasile Ghetau

Profesor Asociat, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea București, director al Centrului de Cercetări Demografice Vladimir Trebici al Academiei Române... Citeste mai departe


E randul tau

Cateva observatii,ca unul care am aplicat la modul cat se poate de concret ai am luat-o in freza de...

de: MirceaM

la "Cum e să te dai la infinit cu capul de același zid? Cristian Ghinea despre absorbția fondurilor europene si bugetul european. Interviu, prima parte"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

noiembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Oct    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)