joi, martie 28, 2024

Două virtuți politice: libertatea și dreptatea

Am văzut cum virtutea dreptății slujește mai multor scopuri. Între toate, cel mai de preţ bun este libertatea persoanei. Dimpotrivă, lucrarea fărădelegii robește sufletul omenesc și drenează energiile societății, permițând ca abuzul și tirania să terfelească legile scrise, cutuma locului sau legile firii.

Libertatea politică începe cu respectarea legii fundamentale: Constituţia unei ţări democratice. Efortul de adecvare la acest text fondator presupune din partea fiecărui cetăţean cultivarea permanentă a virtuţilor politice: stăpânirea de sine, curajul, moderația.

Pe lângă respectarea legilor scrise, există o amprentă nevăzută asupra caracterului individual. Numită „aură” sau „carismă”, această dimensiune presupune exerciţiul virtuţii personale. Liderii comunității politice se disting printr-o capacitate remarcabilă de-a proiecta încredere într-un viitor implauzibil, la care majoritatea semenilor nu pot să se gândească. Ronald Reagan vorbea despre sfârșitul colosului sovietic în timp ce milioane de est-europeni trăiau sentimentul palid al veșniciei comuniste. Caracterul și viziunea te fac să folosești libertatea politică nu doar ca pe un bun sine, ci ca pe un mod de eliberare din plasa ignoranței, a lenei și a uitării.

Dacă nedreptatea generează frică și disperare, justiția bazată pe legea naturală se face la vedere, în ochii tuturor. Chiar și societățile seculare sunt obligate să admită caracterul public al virtuții personale. Dreptatea, care este doar o actualizare concretă a binelui comun, se obține prin risc și asumare. Este inconfortabil sau chiar periculos să reciți partitura dreptății într-o lume a fărădelegii. Cazul procurorului Panait (un tânăr care s-a sinucis în primăvara anului 2002) ne arată cât de frecvent curajul de-a căuta și de-a rosti adevărul se plătește cu prețul vieții.

Modernitatea anglo-saxonă s-a născut cu idealul libertăţii politice. Conștiința individuală a drepturilor naturale și inalienabile este, până la urmă, datul fundamental al Europei occidentale și al Americii de Nord. „Visul neatârnării” în raport cu orice tiranie apare la John Locke (1632 -1704) și traversează toate documentele programatice ale Părinţilor fondatori ai Statelor Unite ale Americii. În Europa continentală, despre libertatea politică și virtutea civică asociată acesteia au vorbit Benjamin Constant (1767-1830) sau Alexis de Tocqueville (1805-1859). Libertatea economică determinată de jocul pieței apare la John Stuart Mill (1806-1873) și, apoi, într-o formă mult rafinată în scrierile austriecilor Ludwig von Mises (1881-1973) sau Friedrich von Hayek (1899-1992). Meritul acestor gânditori este acela de-a fi avertizat asupra amenințării colectiviste a spiritului revoluționar.

Pentru acești gânditori ai modernității, libertatea politică este o pre-condiție a fericirii individuale și un obstacol în încercarea tuturor tiranilor de-a proclama împărăția cerească pe acest pământ.

Spațiul est-european are încă de învățat din critica anglo-saxonă la adresa populismului și a colectivismului de orice fel. În geografia creștinismului ortodox, foarte acomodant faţă de autoritarismul politic, dialogul cu marii clasici ai liberalismului occidental este, cu siguranță, o datorie morală și intelectuală.

Gânditorii modernităţii anglo-saxone vorbesc despre abuzul potenţial al puterii seculare, exercitat îndeobşte prin organele Statului. Înaintea britanicilor și a nord-americanilor, clasicii antici, însă, atrăgeau atenţia asupra proastei utilizări a libertăţii personale în slujba unei nemernice sclavii interioare.

Modernii ne pot preda lecţia eficienţei pragmatice şi a inteligenţei tehnice (utilizată uneori faustic). Anticii ne pot învăţa răbdarea şi moderaţia, din perspectiva înţelepciunii practice.

Sensul politic al libertăţii nu poate fi disociat de conotaţiile metafizice ale acestei aspirații către nedeterminare. Libertatea politică, înainte de toate, este libertatea negativă față de tiranie. Libertatea ontologică este pentru un scop mai mare decât tine însuţi – pentru o viaţă nobilă, orientată dincolo de tumultul afectelor sau anarhia instinctelor.

La început de secol XXI, e bine să redescoperim demnitatea acestor două vocabule: dreptatea și libertatea.

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

  1. Este de-a dreptul reconfortant sa citim un asemenea discurs utopic despre virtutile civice individuale intr-o societate complet intoarsa pe dos cum este a noastra in care calitatile individuale nu mai conteaza de fapt :

    ” Chiar și societățile seculare sunt obligate să admită caracterul public al virtuții personale . Dreptatea, care este doar o actualizare concretă a binelui comun, se obține prin risc și asumare . Este inconfortabil sau chiar periculos să reciți partitura dreptății într-o lume a fărădelegii. Cazul procurorului Panait (un tânăr care s-a sinucis în primăvara anului 2002) ne arată cât de frecvent curajul de-a căuta și de-a rosti adevărul se plătește cu prețul vieții .”

    Din nefericire, distanta de la utopie la realitate nu este acoperita de absolut nimic , si in mod inevitabil , fluturarea utopiei in cel mai bun caz starneste zambete. Postularea „caracterului public al virtutii personale” la noi este poate valabila poate pentru „Don Quijote” al lui Dan Puric, la fel ca „binele comun obtinut prin risc si asumare”, dar nu pentru societatea in care traiesc romanii si care , chiar dupa autor, este de fapt o lume a faradelegii in care dreptatea umba cu capul spart .
    Dincolo de zambete si revenind in lumea reala, este de remarcat calmul si detasarea intelectuala prin care este relatata o astfel de patologie juridica si sociala . Mai mult decat atat, resemnarea sociala intr-un asemenea caz tragic si adoptarea unui fatalism mioritic traditional, nu mai constituie o surpriza. Indiferenta cinica, absenta solidaritatii umane profesionale si sociale, lipsa totala de reactie a justitiei, a societatii civile si in special a breslei din care a facut parte procurorul Panait este emblematica pentru o realitate romaneasca in care solidaritatea ( umana ? ) exista numai la infractori si criminali.
    Ramane totusi o intrebare fara raspuns. Care este de fapt auditoriul si carui public tinta se adreseaza un astfel de discurs inconsecvent si care nu propunede fapt nici un diagnostic si nici o solutie? Poate cetatenii „Republicii” lui Platon, pentru ca daca se adreseaza intelectualilor face complet abstractie de realitate , iar daca se adreseaza publicului larg nu face nimic altceva decat sa vorbeasca inutil de funie in casa spanzuratului.

    • D-le Sergiu ,,republica lui Platon” este de domeniul trecutului, asa ca sa o lasam mai moale, pt ca in prezent avem nevoie de oameni noi la vremuri noi nu politicieni actuali ,,resapati” de partidele politice cu aceleasi metehne. Dupa umila mea parere trebiue o noua forta politica coagulata in jurul d-lui MR Ungureanu, cu oameni gen M Neamtu, Papahagi, C.Preda,M Macovei, S Voinescu si alti care sant nepatati si donici de a pune umarul la scoaterea tari dni rahat.

    • Sunt de acord.
      Ar fi, nu remarcabil, o adevarata minune sa poti aplica, cu succes, o filozofie anglo-saxona unui popor de ginta „latrina”, in mediul sau propriu.
      Ii doresc autorului acestui articol tot succesul din lume pentru reusita ideilor sale.

    • Capul sus domnule Sergiu! Nu mor caii cind vor ciini!

      Sintem in tara noastra, sintem liberi. De bine, de rau avem ce minca, avem idei de apreciat, milioane de romani si romance de isprava, si in primul rind, avem limba romana. Credinta puternica si sufletul curat ne salveaza de-a pururi, iar gindurile negre ne scufunda. Realismul si logica desantata, milioanele de exemple negative si statistici bolnave, nu sint decit o incercare, o aparenta. Cei puternici izbindesc mereu, cei slabi isi pling amarul fara speranta, cu ochii sufletului inchisi.

      Sa alegem deci credinta invingatorului, sa ne traim cu barbatie gloria romanesca. Daca nu reusim noi, romanii, ne-o vor lua romancele inainte, si tot nu piere neamul asta binecuvintat de Dumnezeu!

      • D-le DanielS,
        Ce se insemne oare * Realismul si logica desantata, milioanele de exemple negative si statistici bolnave, nu sint decit o incercare, o aparenta.* ? Din cate stiu eu, logica este o ratiune coerenta, consecventa si temeinica. Ce ati vrut sa transmiteti prin propozitia de mai sus, cumva ca logica nu exista, ca este doar o inchipuire sau ca e cumva nociva sau ce ?

        • Daca va pun intrebarea “Credeti in logica?” ce imi veti raspunde? Orice raspuns ati da, logica e cea care va prinde in capcana. Raspunsul “da” implica ceva profund ilogic: credinta. Credinta nu poate avea aceeasi natura cu logica si ratiunea. Deci utilizati ceva irational pentru a sustine ratiunea, ceea ce nu e obligatoriu logic.

          Dar sa vedem cum sta logica si ratiunea in viata cotidiana: ce faceti cu logica, daca realitatea din jurul dumneavoastra e crunta (sau vi se pare ca e crunta, ceea ce in esenta e acelasi lucru)? Daca toate concluziile logice, rationale si bazate pe realitati concrete, va indica dezastrul, pierzania, mizeria si moartea, eventual iminente? Ce faceti? Acceptati concluziile ratiunii? Cum? Trebuie sa (va) construiti o lume ireala, in care nu aveti incredere in logica si realitate, in care aveti sanse de supravietuire, in care sinteti invingator. Puteti sa construiti irealul? Daca nu puteti construi irealul fericit, daca nu puteti nega realitatea crunta, daca o trimbitati si insuflati tuturor deznadejdea, desi ii iubiti pe cei din jur … ei bine, logica asta stearpa si sinucigasa e desantata, iar dovezile dumneavoastra sint bolnave, chiar daca sinteti absolut sincer. Si sa ne aducem aminte: logica se bazeaza ea insasi pe credinta in logica. Bineinteles, logica poate fi nociva.

  2. ‘sa terfelească legile scrise, cutuma locului sau legile firii’ … Care e diferenta dintre conservatorii crestini si talibanii afgani?

    Voi, cei care va agatati ‘cutuma locului’ si decretati ‘legile firii’ sunteti parte a problemelor sociale.

    Cutuma locului sunt coruptia, ignoranta, neputinta si fuga de realitate.
    Legile firii sunt superstitiile inspirate de religie, suspiciunea fata de stiinta, respingerea sistematica a gandii coerente, pragmatice, oneste.

  3. Si mai bine ar fi daca autorul ar fi data dovada de virture civica intelectuala neacceptind sa ocupe fara concurs si prin numire politica postul de director adjunct al IICMER, cu avantajele aferente cu care s-a laudat recent…cf revistei Money, la http://moneyexpress.money.ro/articol_22600_100/cum_se_face_un_partid.html
    „Am renunțat la joburi de 2.000 de euro ca să vin la Noua Republică“, „Aveam un grant al Academiei Române care îmi asigura un post căldicel, cu șofer, casă de la RA‑APPS. Mai aveam un post de director științific la Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului prin care puteam călători oricând la orice hotel de patru stele din Europa. Mi‑am depus demisia de la stat pentru că simțeam că stagnez, că nu mă dezvolt, că sunt închistat. Și asta încă din august anul trecut, înainte să apară Noua Republică“, spune el.
    De ce publica Hotnews gargara electorala a dlui Neamtu?

    • Stimate domnule Adrian,
      Daca ati citit articolul puteti preciza care anume pasaj din el contine elemente electorale? Eu le-am cautat si nu le-am gasit. Ma puteti ajuta? Sau postati numai ca sa va aflati in treaba si sa va treaca timpul mai usor?
      Daca ati fi citit artcolul publicat pe Money Chanel nu ati mai fi avut nici o indoiala ca Mihai Neamtu a renuntat la ceva ce ar fi putu avea daca raminea angajat al unei institutii a statului. Din cite stiu eu un bun nu poate fi dobindit prin renuntare !! Ce ziceti? Ar fi logic pt domnia voastra asa ceva?
      O zi luminata va doresc!!

  4. „Ramane totusi o intrebare fara raspuns. Care este de fapt auditoriul si carui public tinta se adreseaza un astfel de discurs ”
    Domnule Sergiu Simion; eu sunt unul din multimea oamenilor care aprecuiaza si se simpte atasat acestor valori : Libertate, Dreptate si as mai adauga Responsabilitate. Adaug Responsabilitate deoarece Libertatea fara Responsabilitate poate duce la derive atunci cand ea este inteleasa intr-un sens restrans. Vezi cum infractorii nostri politici inteleg libertatea; liberte de a pradui, de a fura, de a ofensa, etc.
    Te asigur ca nu sunt o pasare rara, ca sunt sute de mii, poate milioane de romani care se simpt inca atasati de aceste valori. A-i pune pe toti romanii in aceeasi cloaca inseamna o blasfemie. Cred ca esti dezamagit de evolutia societatii romanesti, de degradarea climatului social, de masacrarea valorilor in spatiul public mediatic; este normal sa ganditi astfel daca trageti concluzii din „realitatea” pe care o vedeti la televiziunile de „stiri”. Poate ar fi interesant pentru dumneavoastra sa iesiti putin in „Romania profunda” in mijlocul Oamenilor si va garantez ca ati fi surprins sa vedeti la ei o dorinta arzatoare de DREPTATE (justitie)

    • „Te asigur ca nu sunt o pasare rara, ca sunt sute de mii, poate milioane de romani care se simt inca atasati de aceste valori. A-i pune pe toti romanii in aceeasi cloaca inseamna o blasfemie. Cred ca esti dezamagit de evolutia societatii romanesti, de degradarea climatului social, de masacrarea valorilor in spatiul public mediatic; este normal sa ganditi astfel daca trageti concluzii din “realitatea” pe care o vedeti la televiziunile de “stiri”. Poate ar fi interesant pentru dumneavoastra sa iesiti putin in “Romania profunda” in mijlocul Oamenilor ”

      ( N.B. Clasic. Pornim de la idei , dar numai ca sa ajungem la persoane , sa vorbim in locul lor si sa le atribuim calificative, pentru ca asa vrem noi…)

      Ne cunoastem de undeva ? Cu siguranta nu , numele dvs nu imi spune nimic, iar toti prietenii si cunoscutii mei , atatia cati am , au respect fata de ceilalti si fata de propria lor persoana , respecta regulile etichetei si comportamentului civilizat si in nici un caz nu isi permit sa tutuiasca, cu agresivitatea sau badarania specifica activistilor de partid si militarilor de alta data, persoanele pe care nu le cunosc. Atunci cu ce drept va permiteti sa folositi acest ton si in acest spatiu public care nu este in nici un caz proprietatea dvs ? Puteti sa va trageti de sireturi cu cine doriti si cu cine va permite dintre prietenii si cunoscutii din cercul dvs , dar nu mai confundati spatiul public cu ograda dvs personala, si nu mai incurcati epocile istorice , pentru ca aici nu ne aflam la o sedinta de partid de alta data unde puteati sa-i apostrofati pe ceilalti , sa le atribuiti orice afirmatii ati fi dorit , si sa dati cu pumnul in masa . Va convine sau nu, suntem deja in Europa , oamenii gandesc cum vor ei si ce vor ei, si nu cum ati dori dvs, iar acest spatiu este destinat discutiei ideilor, nu atacului la persoana care se invata altadata pe la Stefan Gheorghiu sau Baneasa. Daca sunteti dispus sa respectati regulile unui dialog civilizat si interlocutorii dvs, sunteti oricand asteptat aici, daca nu doriti sa faceti acest efort exista riscul sa vorbiti de unul singur . Bineinteles , pentru ca tot ati vorbit de pasari rare sau nu :) , mai aveti si optiunea de a alege zborul voluntar spre alte orizonturi unde exista libertatea de a purta dialogul dupa alte reguli decat cele civilizate.

  5. D-le Neamtu,

    Intr-un interviu din money.ro sunteti citat cu afirmatia

    „Aveam un grant al Academiei Române care îmi asigura un post căldicel, cu șofer, casă de la
    RA‑APPS. Mai aveam un post de director științific la Institutul pentru Investigarea Crimelor
    Comunismului prin care puteam călători oricând la orice hotel de patru stele din Europa.”

    Este o greseala? O exagarare? Daca granturile Academiei Romane asigura casa si sofer, si un
    post de director stiintific la un institut public permite titularului sederea la orice hotel de patru stele
    din Europa atunci chiar este o mare problema in tara asta!

    Cu stima
    Vlad Rusu

    • Sunt uluit de puterea doamnei Mungiu-Pippidi de-a minți cu nonșalanța. La o recidivă, voi duce subiectul în instanță.

      Niciodată NU AM AVUT casă primită de la RA-APPS, deşi aş fi putut beneficia legal, în funcţia de director ştiinţific al IICCMER, de o locuinţă de serviciu confortabilă (aşa cum a fost cazul altor oameni din conducerea Instituţiei, precum istoricul Marius Oprea, membru PNL).

      Tarifele privind deplasările şi cazările tuturor angajaţilor IICCMER (nu doar directorul ştiinţific) sunt fixate de Guvernul României. Am pledat mereu ca angajații Statului să asume un plus de austeritate.

      Pe lângă poziția de director științific la IICCMER, am câștigat un grant prin concurs oferit prin Academia Română. Numai logica absurdă a doamnei Mungiu-Pippidi a putut să sugereze că acest grant oferea și casă și șofer.

      Dincolo de aceste crase acuzații, m-aş aştepta ca reprezentanţii societăţii civile să comenteze absenteismul cras al parlamentarilor de la Putere sau Opoziţie, nu faptul că un fost director de instituţie guvernamentală a refuzat să obţină anumite privilegii pe care funcţia vremelnică i le-ar fi permis.

      Vă mulțumesc pentru întrebare și pentru onestitatea abordării.

      Money Express: Erată (27.03.2012): În textul „Cum se face un partid” publicat în ediția din 01.03.2012 a revistei MONEY Express a apărut un citat incomplet. Citatul corect este: „Aveam un grant al Academiei Române. Ca director științific la Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului aș fi putut rămâne cu post mai căldicel, cu șofer sau casă de la RA‑APPS, pe care, de altfel, n-am acceptat-o niciodată. Ca director într-o agenție guvernamentală puteam călători oricând la orice hotel de patru stele din Europa. Mi‑am depus demisia pentru că simțeam că nu mă dezvolt. Și asta încă din august anul trecut, înainte să apară Noua Republică“ – Mihail Neamțu, fondator Noua Republică.

      • Sunt multi oameni pe lumea asta care mint cu nonsalanta, sau se folosesc de orice pretext ca sa se rafuiasca in public cu neprietenii.
        Nici Vlad Rusu si nici adrian n-au mentionat-o pe d-na Mungiu-Pippidi (si, de altfel, intrebarile lor se refera la altceva, daca lecturati cu atentie). Nici articolul din money.ro n-o mentioneaza defel.
        Asa stand lucrurile, stimate d-le Neamtu, cum va calificati propriul mesaj de mai sus???
        Mie imi pare ca e o nuca in perete, dar dvs. presupun ca-l considerati drept o mostra de inalta virtute politica din categoria „stapanire de sine, curaj si moderatie”, nu?

  6. Articolul este f bun si pune in discutie lucruri fundamentale. Daca dreptatea si libertatea sint bunuri de pret ale fiecarui individ care are un set de valori cit de cit bine definit atunci automat acestea ar trebui transferate si in doctrina partidelor care trebuie sa aiba grija de dreptatea si libertatea individului ca entitate absoluta si ca parte a unei societati. Temele nu sint perimate si se poate discuta atit in plan filosofic cit si politic. Caci daca nu stim a ne defini seturile de valori si poate a le impune partidelor ne vom multumi cu retorica gaunoasa practicata azi si cu populismele ieftine cu care ies politicienii la rampa. Chiar daca pare utopic subiectul intereseaza iar legatura cu realitate nu e greu de gasit.
    Felicitari autorului.
    Cit despre partea cu masina si casa numai mintile rau voitoare sau persoanele usor manipulabile pot ceda unor asemenea aberatii. Doar citind articolele la care se face referire este clar ca d-l Neamtu nu a primit nimic pt ca a renuntat la functii pt a se dedica unei activitati ce merita toata lauda.
    Stima tuturor!!

  7. Imi permit sa ii sugerez d-lui Neamtu sa o cheme in instanta pe d-na Pippidi si in cazul in care aceasta nu va putea aduce dovezi care sa ii sustina afrimatiile sa nu ceara daune morale sau materiale. Sa ii ceara numai sa publice o dezmintire in urmatoarele 100 de articole pe care d-na Pippidi le va publica in Romania.
    O seara buna va doresc!

  8. Cu toata simpatia de pe lume, domnule Neamt, nu credeti ca cine va citeste articolele (ma refer la cei sincer interesati, nu la postacii de diverse culori) cam stie cine au fost Constant, Tocqueville, Mill, von Mises sau Hayek , deci nu ar mai fi nevoie de reduntanta precizarii anilor in care au trait?

    • Emil, mie mi-au prins bine precizarile din articol. Sint inginer si modestele cunostinte de politica si filosofie se datoreaza curiozitatii spre stiintele sociale. Din pdv-ul meu, articolul e ok pt. studenti la filosofie, pt. o serie de jurnalisti pregatiti in domeniu, pt. unii scriitori, pt unii oameni politici – pt. unii care sint cam putini la numar, mult sub acel 20% care sa permita obtinerea a 80% din rezultatele pe care le dorim cu totii (v. principiul lui Pareto). Din pacate, si eu ma intreb cui se adreseaza defapt acest articol. si imi pun aceasta intrebare tocmai pt. ca exista Noua Republica.

  9. Domnule Neamtu, v-ati nascut cam tarziu pentru a relua lozincile prafuite ale modernitatii anglo-saxone. Pe fond, nu exista libertate si dreptate fara demnitate, ultima virtute aflandu-se in varful lantului axiologic, fiind, daca vreti, piatra din capul unghiului postmodernismului. Ce-a adus sloganul LEF, de la 1789, aflam chiar de la englezi, care la orice aniversare rotunda a Revolutiei Franceze nu ezita s-o bombane, punandu-i in carca acuza ca ar fi dat peste cap ordinea lumii. Evident, o fac, de fiecare data, de pe pozitii monarhice si ale unei rivalitati binecunoscute, dar chiar daca le vom da la o parte vom vedea ca ceva adevar tot va ramane…

    Chiar nu aflu niciun motiv in extazierea in fata „libertatii” de a muri de foame ori a „dreptatii” impartite de o ordine stramba! Sunt perfect de acord ca libertatea incepe cu respectarea Constitutiei, dar nu trebuie sa ramanem orbi si surzi la „dreptatea” regimului de dreapta cu care ne-am procopsit in urma cu sapte ani, care incalca in mod grosolan legea fundamentala in care se stipuleaza vointa poporului, potrivit careia Romania este un stat social. Cum numeste aceasta drepta, suficienta siesi, politicile redistributive ori chiar golirea democratiei de insasi subiectul acesteia, poporul?! „Populism” ! Ce ne propune aceeasi dreapta, in locul „populismului” ?! Clientelismul ! Dar in locul „colectivismului” ?! Individualismul, egoist si lacom, prin definitie !

  10. Mi-a placut articolul.
    Nu inteleg de ce a fost deviata discutia.

    Probabil ca in final avem de meditat mai mult la cei doi termeni: dreptate si libertate.
    Poate moderatia vine din responsabilitate?

  11. Inainte de virtuti civice trebuie virtuti umane: moralitate, tarie de caracter, spirit de sacrificiu, dragoste de ceilalti… o lume care este straina politrucilor in general, fie ei consilieri de Maglavit fie sinecuristi de serviciu. Simti ca mesteci nisip citind… chiar nu simtiti lipsa de autenticitate in frazele de mai sus ?

  12. Este un articol electoral. Aminteste de libertate, dreptate, virtute, moderatie si alte lucruri frumoase, notiuni amintite pe fondul sugerarii unei comparatii intre ortodoxie si traditii, ideologii anglo-saxone, in defavoarea ortodoxiei reaminitindu-ne indirect ca este catolic si ne poate invata el ce e cu chestiile astea).
    Dar, cu usurinta si aproape fara nici un resentiment, dupa experienta ultimilor 20 de ani, recunoastem demagogia de un anumit tip, care daca, cu votul nostru, ajunge la putere, cultiva in continuare coruptia. Si revin acum la termenul moderatie, prevesteste cumva o austeritate tip Basescu-Boc?
    Si, daca nu ma insel, pasajul cu procurorul Panit este cel mai electoral, fiind de fapt o trimitere foarte agresiva la rivalul Victoras Ponta.

  13. domnule „lingvist”,

    habotnicia ingusta si agresiva pe care o practici merita o eticheta pe care bunul simt ma impiedica sa o numesc. pot doar sa dezvalui faptul ca incepe cu „M” si se termina cu „UIE”.

    „fiecaruia ceea ce merita!” (ep. dupa matei. si culmea, deviza lagarului de concentrare buchenwald)

  14. @ Mihail Neamtu

    Foarte frumoase vorbele despre libertatea politica, drepturile naturale si inalienabile, despre abuzul potenţial al puterii seculare, exercitat îndeobşte prin organele Statului.

    As dori sa va intreb cum intelegeti dvs sa aplicati gandirea moderna anglo-saxona intr-o situatie concreta:

    O propunere legislativă recentă impune femeilor ce vor să avorteze consiliere obligatorie înaintea întreruperii de sarcină. În timpul consilierii, femeii i se vor arăta fotografii şi înregistrări video ale unui avort şi va fi informată privind alternativele: adopţia ori plasarea copilului în asistenţă maternală (sursa evz).

    Cum se impaca aceasta consiliere obligatorie (citeste cu forta) facuta de stat cu drepturile inalienabile si libertatea individului?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mihail Neamtu
Mihail Neamtuhttp://FB/mihailgeorgeneamtu
Intelectual public și antreprenor român. Între 2012 și 2015, a fost președintele partidului Noua Republică. Doctor al Universității din Londra (2008). Ultima publicație: Credință și rațiune. Dialoguri, contradicții, împăcări, București, 2013.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro