joi, martie 28, 2024

Este dificil să faci predicții, mai ales despre viitor…

Așa glăsuiește un vechi proverb danez. Dar asta nu oprește oamenii să încerce mereu -poate, poate, proverbul se va dovedi greșit până la urmă…

În multe din articolele mele publicate aici am discutat detaliat despre predicțiile climatice. De fiecare dată, am sperat că articolul respectiv a explicat suficient de bine de ce este dificil să faci predicții, în special despre viitorul climatic… Dar, se pare, unora le place să construiască și altora să citească permanent scenarii de tot soiul: alarmiste, pesimiste, optimiste, cataclismice, apocaliptice etc.

Un exemplu:

Nu de mult (Ce „vrăji” mai fac modelele climato-economice supra-încălzite?), am arătat cât de rizibile sunt predicțiile climatice făcute de un trio de cercetători americani. Conform modelării lor, bazate pe un așa-zis efect global non-liniar al temperaturii de 13°C asupra producției economice, încălzirea globală antropogenă ar produce, până în anul 2099, niște chestii absolut mirobolante: Islanda va avea cei mai bogați locuitori din lume,  Mongolia va deveni o super-putere economică, iar România și Statele Unite ale Americii vor avea PIB-uri per capita similare.

Nici industria energetică nu este scutită de astfel de încercări. În articolul Profeți și Vrăjitori: De la petro-apocalips la petro-optimism, am publicat o listă, hélas incompletă, a falselor profeții despre iminenta moarte a petrolului, începute din 1909 și continuate până în prezent.

An de an, agenții guvernamentale, organizații de tot felul, companii de explorare și producție, consultanți, bancheri ș.a. lansează în spațiul public noi predicții despre cererea și ofertele de energie, cu corolarul (în prezent, obligatoriu) al viitoarelor emisii de CO2.

Precum în cazul predicțiilor climatice, avem de-a face și aici cu modelări pornite de la diferite situații de referință (condiții inițiale, condiții de limită, mai mulți sau mai puțini parametri independenți sau/și relativi, seturi de date variabile ca mărime și conținut etc.). O consecință directă a acestui mod de abordare este faptul că nu avem, în final, o singură predicție, ci mai multe scenarii futuriste cu coordonate și parametri diferiți.

Principala valoare obținută de pe urma acestor modelări predictive este aceea că ele captează, la un moment specific în timp, evantaiul părerilor individuale ale celor care sunt interesați de problemele energetice. Adică, fiecare predicție livrează perspective, ipoteze și previziuni unice. Există atât de multe variabile în sistemele energetice globale (i)(ca și în cele climatice), încât este puțin probabil că predicțiile vor fi toate corecte. Mi se par mai interesant de studiat cât de plauzibile sunt scenariile propuse, pentru că ele definesc limitele modului în care circumstanțele pot evolua.

Pentru a ilustra afirmațiile de mai sus, am consultat patru astfel de rapoarte energetice predictive:

Global Energy Perspective 2019: Reference Case January 2019, publicat de firma de consultanță manegerială McKinsey & Co., New York.

Annual Energy Outlook 2019 with projections to 2050 (AEO2019), publicat în ianuarie 2019 de Energy Information Administration, Washington D.C.

BP Energy Outlook 2019 Edition, publicat în februarie a.c. de gigantul British Petroleum.

Oil 2019 Analysis & Forecast to 2024, publicat în luna martie de International Energy Agency din Paris.

Mai multă energie = mai multă bogăție

Un scenariu tipic și comun, asupra căruia cele patru predicții sunt de acord, este că lumea devine mai bogată pe măsura trecerii timpului, disponibilitatea unor cantități tot mai mari de energie fiind un element crucial. O creștere economică susținută, alimentată de creșterea cererii și ofertei de energie, oferă tot mai multor oameni șansa de a-și ridica nivelul de trai. Raportat la 1970, PIB-ul mondial a crescut în 2016 cu 250%, iar populația a depășit 7,7 miliarde. Predicția elaborată de BP prevede o dublare a PIB-ului până în 2040; raportul McKinsey & Co. sugerează că dublarea va avea loc până în 2050.

Va apărea, totuși, o „decuplare” între cererea de energie și bogăția societății?

Pe măsură ce economiile naționale se dezvoltă și se maturizează, ele ating un prag, dincolo de care rata cererii de energie se diferențiază clar de rata creșterii PIB-ului. De ce? Pentru că apare o translație de la economia de subzistență la cea manufacturieră la cea a serviciilor. Corolar, intensitatea energetică a acelor economii descrește, dar creșterea economică va continua, numai că va necesita mai puțină energie pentru a susține creșterea respectivă.

Figura 1 redă această corelație inversă. Deși PIB-ul global (în termeni reali) se va dubla între 2016 și 2050, cererea globală de energie primară va crește cu numai 14%, de la 571 milioane TJ la 650 milioane TJ. Firma McKinsey & Co. comentează în felul următor:

Este pentru prima dată în istorie când creșterea cererii de energie și creșterea economică sunt „decuplate”.

 

Figura 1. După mai mult de o jumătate de secol de creștere rapidă, cererea globală de energie primară se va plafona în jurul anului 2030. (CAGR- Compound Annual Growth Rate, Rata acumulată a creșterii anuale)

În celelalte predicții pe care le-am studiat nu am întâlnit această situație surprinzătoare. De exemplu, Figura 2, produsă de BP, nu exhibă prezența unui platou al cererii de energie în jurul anului 2030. Totuși, BP menționează că cererea globală de energie va avea loc la o rată de creștere semnificativ mai mică decât în ultimii 20 de ani.

Figura 2. Cererea de energie pe sectoare (transporturi, industrie, activități fără combustie, clădiri), în dreapta, și cererea regională de energie, în stânga.

Considerând cererea domestică și internațională de petrol și gaze din diversele sectoare menționate mai sus, Administrația americană EIA notează următoarele:

Statele Unite devin un exportator net de energie în 2020 și rămân astfel în întreaga perioadă de predicție [2019 – 2050] ca urmare a creșterii mari a producției de țiței, gaze naturale și gaze naturale lichide, asociată cu o creștere lentă a consumului de energie din S.U.A.

În scenariul de referință [vezi Nota 1], producția de țiței din S.U.A. va continua să stabilească recorduri anuale până în 2027 și rămâne mai mare de 14,0 milioane de barili pe zi (b/d) până în 2040. Dezvoltarea producției de țiței de argilă din cele 48 state continentale continuă să fie principala sursă de creștere a producției totale de țiței din S.U.A.

Producția de gaze naturale lichide crește cu 32% între 2018 și 2050 ca rezultat al creșterii cererii globale din industria petrochimică.

În ce privește predicția efectuată de IEA, ea acoperă o perioadă mai scurtă (2019 – 2024) decât celelalte trei încercări. Agenția europeană nu se sfiește să scoată în evidența importanța epocală a triumfului argilelor americane:

Statele Unite vor conduce la o creștere globală a aprovizionării cu petrol în următorii cinci ani, datorită puterii remarcabile a producției din argile, declanșând o transformare rapidă a piețelor mondiale de petrol. Până la sfârșitul previziunii, exporturile de petrol din Statele Unite vor depăși pe cele din Rusia și se vor apropia de cele din Arabia Saudită, generând o mai mare diversitate a aprovizionării.

În timp ce creșterea globală a cererii de țiței va fi atenuată, mai ales că China îți încetinește dezvoltarea, se va înregistra totuși o creștere medie anuală de 1,2 milioane barili/zi până în 2024. Totuși, IEA continuă să nu vadă nici un punct de maxim în cererea de petrol, deoarece petrochimia și combustibilii din aviație rămân factorii cheie ai creșterii, în special în Statele Unite și Asia, supra-compensând scăderea cererii de benzină din cauza creșterii eficienței și a mașinilor electrice.

Evoluția mix-ului energetic

Un alt punct comun al predicțiilor analizate aici este evoluția (tranziția) mix-ului energetic în următorii 20-30 ani către o pondere mai mare a energiilor regenerabile. Conform raportului BP, regenerabilele (vânt, soare, geotermală, biomasă și biocombustibili) vor crește cu 7,1%/an, ajungând în 2040 să reprezinte 15% din totalul consumului de energie (în prezent, ponderea lor este de 4%) (Figura 3).

Figura 3. Consumul de energie primară între 1970 – 2019 și predicțiile până în 2040, conform BP 2019.

Predicția făcută de McKinsey & Co. include, la categoria regenerabile și alte energii (nucleară, biomasă și hidro), oferind astfel predicții mai generoase decât cele făcute de BP. Conform Figurii 4, vom asista probabil la o scădere a cererii de energii fosile (cărbuni, petrol și gaze) – de la 75% în 2035, la 65% în 2050. Consumul de electricitate se va dubla până în 2050, iar ponderea energiilor regenerabile (eoliană, solară, biomasă, hidro și nucleară) va crește de la 25% în 2025 la 34% în 2050.

Figura 4. Cererile de energie primară în 2035, respectiv în 2050, conform predicției McKinsey & Co (2019). Energiile fosile vor descrește de la 75% în 2035, la 65% în 2050. Consumul de electricitate se va dubla până în 2050, iar ponderea energiilor regenerabile (eoliană, solară, biomasă, hidro și nucleară) va crește de la 25% în 2025 la 34% în 2050.

Predicția făcută de EIA 2019 (Figura 5), sugerează o creștere a cererii de gaze cu 5% în perioada 2018 – 2050, și a ponderii energiilor regenerabile cu 13%. În aceeași perioadă, aportul energiei nucleare va scădea de la 19% la 12%, iar cărbunilor, de la 28% la 17%.

Figura 5. Surse selectate de energie electrică și ponderea lor în perioada 2010- 2050, conform EIA 2019. Predicția se referă doar la SUA.

Viitorul roz/optimist al energiilor regenerabile s-ar putea confrunta cu o situație neașteptată, pe care am descris-o în articolul Un paradox: Când energiile regenerabile se ieftinesc, electricitatea se scumpește! Țări/state în care energiile eoliană și/sau solară au avansat în mixul energetic, se confruntă cu creșteri non-triviale ale prețului electricității: de ex., Germania, Danemarca, Australia ori California.

În 2013, Lion Hirth a estimat că valoarea economică a energiei eoliene în rețeaua europeană va scădea cu 40% atunci când rata de penetrare va atinge 30% din electricitatea totală produsă, pe când valoarea energiei solare va suferi un declin de 50% când aceasta va reprezenta doar 15% din mixul electric.

Cele patru predicții analizate aici nu discută acest paradox.

Vor fi reduse emisiile de CO2 din cauza creșterii energiilor regenerabile?

McKinsey & Co. prevăd că emisiile globale de carbon, provocate de consumurile energetice, vor deveni maxime în 2024, după care vor scădea cu ~20% până în 2040, pe măsura ce va scădea consumul de cărbuni, predominant în China și sectorul termocentralelor.

Dar un scenariu cu temperaturi globale scăzute cu 1,5°C sau chiar 2°C rămâne departe de realitate. Pentru a se atinge agest deziderat, așa de drag ecologiștilor, ar trebui să aibă loc fie o decarbonizare profundă ori o reducere a cererii de energie în toate sectoarele economice.

Pilele de combustie cu hidrogen ar putea juca un rol important dacă prețurile de vânzare ar scădea la 3,5 dolari US/kg sau mai puțin.

Dintre cele patru scenarii propuse de BP, doar cel numit Rapid Transition (RT) oferă speranțe pentru emisii reduse, în 2040, de ordinul a 18 Gt CO2/an, de la cca 33 Gt/an, cât sunt în prezent. Celelalte trei scenarii indică o creștere, mai lentă sau mai agresivă, a emisiilor de carbon (Figura 6).

Figura 6. Patru scenarii energetice propuse de BP.

Consumul de energie primară pentru fiecare tip de combustibil (stânga).

Emisiile de CO2 alocate fiecărui scenariu (dreapta)

Ce se va întâmpla cu petrolul? Va mai exista geologia petrolului?

Deși lentă, cererea de petrol va înregistra o creștere de 1%/an, ajungând la o valoare plafonată de 108 milioane barili/zi în jurul anului 2030. În 2050, ponderea petrolului în mixul energetic global este estimată (Figura 4) la 29%, aproximativ egală cu ponderea gazelor naturale (Figura 3). Împreună cu gazele naturale, petrolul va reprezenta, în 2040, circa 51% din nevoile energetice mondiale (Figura 4).

Dacă predicțiile se vor dovedi adevărate, înseamnă că geologii de petrol vor fi răspunzători, în următorii 30 ani, să asigure jumătate din nevoile energetice ale omenirii. Și această responsabilitate nu este simplă sau ușoară. Pentru a răspunde acestei provocări, actualii mei studenți și colegii lor de generație vor trebui să găsească, să exploreze și să extragă 108 milioane barili de petrol pe zi, an după an, cel puțin până în 2050! Adică, mai este mult loc pentru geologia petrolului în secolul al 21-lea.

Concluzii

Ca și predicțiile despre viitorul climatic al planetei, și proiecțiile pieței energiei sunt minate de mari nesiguranțe, deoarece multe dintre evenimentele care modelează piețele energetice, precum și evoluțiile viitoare în domeniile tehnologiilor, demografiei și resurselor, nu pot fi prevăzute cu certitudine.

Analizarea celor patru predicții prezentate aici evidențiază faptul că cele mai mari incertitudini din această perioadă sunt generate de o dublă provocare: pe de o parte, ne confruntăm cu necesitatea unei mai mari cantități de energie pentru a sprijini creșterea economică continuă și creșterea prosperității; pe de altă parte, se manifestă o puternică tendință către tranziții mai rapide către un viitor cu emisii scăzute de carbon. Unele energii vor fi favorizate, altele vor ajunge la muzeu și în paginile cărților de istorie.

C’est la vie…

NOTE___________

i Mulți factori influențează rezultatele modelului prezentat de EIA în AEO2019, incluzând diverse supoziții referitoare la resursele energetice interne și tehnologia lor de producție; prețurile petrolului la nivel mondial; creșterea macroeconomice; legile; trendurile demografice; reglementările existente și cele noi, apărute după precedentul raport AEO2018.

AEO2019 este construit plecând de la un scenariu de referință (cea mai bună estimare a modului în care piețele energetice americane și mondiale vor opera până în 2050) și 6 scenarii secundare, considerând prețul petrolului (ridicat/scăzut); resursele de petrol și gaze și tehnologia extragerii lor (c0sturi ridicate/scăzute); consumurile energetice și creșterea economică mondială (mai mică/mai mare).

McKinsey & Co., 2019, oferă un model predictiv bazat pe compilarea detaliată a datelor din 146 țări, 55 tipuri de energie și 30 sectoare, pe care le agregă ulterior pentru o perspectivă de jos în sus (bottom-up), unde produsul agregat este folosit drept baza de plecare a predicțiilor.

BP 2019 folosește patru scenarii diferite de tip „What-If experiment” pentru predicția cererii și consumului de energie în perioada 2019 – 2040: More Energy (ME), Evolving Transition (EV), Less Globalization (LG), Rapid Transition (RT) (Vezi Figura 6).

BP atrage atenția că scenariile sale nu iau în considerare decât un mic sub-set al incertitudinilor legate de piețele de energie până în 2040; acestea nu oferă o descriere cuprinzătoare a tuturor posibilelor rezultate viitoare.

Cu alte cuvinte, nu avem de-a face cu o prognoză (un interval de posibile rezultate), ci cu o predicție (o afirmație despre un rezultat așteptat), deși cele două concepte au unele aspecte comune, d. ex. incertitudinile, explicite și implicite.

ii Hirth, L., 2013, The Market Value of Variable Renewables, Energy Policy, v. 38, pp. 218-236.

Distribuie acest articol

215 COMENTARII

  1. E adevarat ca predictiile sînt un teren riscant si nu numai in ceea ce priveste clima. Dar atunci cînd judecam oportunitatea protejarii mediului inconjurator si limitarea poluarii si a interventiilor brutale exista ceea ce se cheama Principiul Precautiei.
    http://www.fooledbyrandomness.com/pp2.pdf

    Chiar daca modificarea climei nu ar fi dovedita si tot e o idee buna sa te orientezi spre strategii nepoluante, sa limitezi emisiile industriale , de CO2 etc.

    In plus, dvs. care desfiintati la fiecare contributie cu mare aplomb „mitul” incalzirii climatice lucrati pe aplicatii legate de industria petrolului. De obicei acest gen de cercetari se fac cu sponsorizare din partea industriei. Ori, industria petroliera n-are nici un motiv sa se preocupe de mediul inconjurator. De aceea, nu cred ca sinteti intr-o pozitie neutra ca sa va exprimati. Repet, ca o fi mit sau nu aceasta incalzire climatica, asta n-ar trebui sa ne opreasca sa limitam poluarea.

    • Dar atunci cînd judecam oportunitatea protejarii mediului inconjurator si limitarea poluarii si a interventiilor brutale exista ceea ce se cheama Principiul Precautiei.

      Am considerat principiul pe care îl invocați aici: Despre două principii (precauțiune vs. pro-acțiune) și un pariu câștigat

      dvs. care desfiintati la fiecare contributie cu mare aplomb “mitul” incalzirii climatice lucrati pe aplicatii legate de industria petrolului. De obicei acest gen de cercetari se fac cu sponsorizare din partea industriei.

      Am mai răspuns de n-ori acestei acuzații absolut nedovedite vreodată de nimeni. Este genul de atac ad hominem care conduce la nepublicarea comentariului respectiv. Fac, totuși, o excepție, și vă invit să citiți Disclaimer-ul din prezentarea mea ca autor Contributors. (BTW, sunt singurul, dintre zecile de autori Contributors, care și-a introdus un Disclaimer în scurtul său CV)

    • Este CO2-ul în concentrațiile sale atmosferice (~ 0.04%) un gaz poluant?! Dumneavostră ați absolvit cumva școala primară? Știți cu ce se hrănesc plantele?! Aveți idee la ce conentrație devine CO2-ul toxic?:

      • Aveti dreptate, plantele , in special padurile sunt cei mai mari consumatori de CO2 dar ce facem daca acestea nu mai exista pt ca suntem pe care sa le defrisam pe toate ? se fac repopulari insa prea putine si de proasta calitate cu specii care nu respecta biodiversitatea iar unui pom care poate absorbi CO2 intr-o masura mare ii trebui zeci de ani pana ajunge la stadiul respectiv.

        • Suprafața împădurită e în permanentă creștere în Europa. 0,08% pe an nu pare mult, dar asta înseamnă că echivalentul a o jumătate de Cipru se împădurește în fiecare an pe ansamblul Europei.

          Sunt 1,4 hectare de pădure pe cap de locuitor, Europa e 47% pădure și ponderea pădurii crește mereu, iar Rusia europeană e 81% pădure. Care e valoarea care te-ar satisface, 115% ar fi OK? :)

          • Harald, in Europa functioneaza insa nu functioneaza in zonele vitale ale planetei, zona equatoriala. Si la ce ajuta daca noi ne protejam padurile in deprimentul celor de la equator ?
            paduri in care perioada de vegetatie este continua, cu alte cuvinte, pomii si plantele „curata” tot anul aerul de CO2.

            • @Ursul Bruno – copacii sunt o metodă ineficientă de a produce oxigen, cianobacteriile produc ceva de ordinul a 330 de miliarde de tone de oxigen în fiecare an. Cianobacteriile nu trăiesc în copaci, trăiesc prin mlaștini și tot acolo ajunge stocat și carbonul. Astfel că nu mai ajunge din nou în atmosferă, cum se întâmplă în urma arderii lemnului.

              Poveștile cu copacii care produc oxigen și stochează carbon sunt la nivel de școală primară. Acolo le-ai auzit prima dată și cu ele ai rămas, n-ai mai citit nimic pe tema asta. Din surse forestiere, un hectar de pădure produce între 3 și 5 mc de lemn pe an, în funcție de specie. Deci nu stochează cine știe ce cantități de carbon.

            • Intre 2000 si 2006 Brazilia a pierdut o suprafata impadurita echivalenta cu cea a Greciei. In acelasi timp in Europa suprafata impadaurita creste cu cate un Cipru pe an. Nu stiu cat e in SUA asa ca nu ma pronunt. Pare sa fie oricum mult. Intre timp in Brazilia pierderea neta de suprafata impadurita s-a redus semnificativ si se estimeaza ca prin 2030 se ajunge la echilibreu. Deci de unde panica?!

              In acelasi timp in Africa padurea creste pur si simplu pentru ca sunt prea puturosi sa o devasteze. Suprafata Saharei se reduce la randul ei anual. Chestie ignorata cu gratie de iecologisti pentru ca nu se lipeste deloc cu modelul catastrofic al incalzirii globale si desertificarii generalizate. Conform gargarei de acum 20-30 de ani Sahara trebuia pana aucm sa-si mareasca suprafata cu intre 30% si 60% si sa fi depopuilat tarile sub sahariene.. Cum treaba merge exact invers fata de savantlacuriele disperatilor inseamna ca nu exista: )

              Tari in care se produc despaduriri semnificative (dar la nivele net inferioare celor din Braizlia) sunt Rusia, Peru si Mexic. Io zic ca astea nu pot cobora balanta sub 0.

              Alte cataclisme mai aveti prin tolba?! Fo’ un asteroid, niscai supervulcani, ceva acolo? Macar ceva la nivel de „Scafandrierii” lui Musatescu :) ?

          • E cam neprofesionist sa dai ca argument ca suprafata padurii creste in Europa cand la ecuator rainforestul brazilian, african si indonezian e ras cu viteza sunetului. Plantatiile astea care fac ca padurea „sa creasca” sunt de cele mai multe ori monoplantatii cu specii care cresc repede si nu fac nici macar cat jumate (ecologic vorbind) din cat face padurea nativa. Un hectar de plantatie absoarbe mult mai putin codoi si are o biodiversitate mult mai slaba in comparatie cu padurea virgina (imi e lene sincer sa pun cateva surse sa va convingeti de cele ce am spus). Deci, afirmatia utilizatorului Ursul Bruno e cat se poate de pertinenta, iar contraargumentul d-voastra cu cresterea padurii in Europa nu prea tine, avand in vedere ca Europa si-a cam ras toate padurile virgine (cu exceptia unor palcuri in Polonia si Retezatul nostru).
            Apropos, rata defrisarii taigalei rusesti e si ea la cote astronomice, ajungand la cateva milioane de hectare anual. Afirmatia ca Rusia are „81 % padure e un alt fals argument. E ca si cum ai spune ca un bolnav muribund de cancer pulmonar e bine-mersi ca tocmai i s-a vindecat o julitura la cotul stang.

            • @Alexandru – bine că e profesionist să susții că pădurea e rasă ”cu viteza sunetului” :)

              Dacă vrei să discuți pe cifre, discuți pe cifre. Dacă ai tu adevărurile tale mai presus de cifre, sunt adevărurile tale și nu ți le contestă nimeni.

              Dacă vrei să te lămurești cum e cu despădurirea, mergi de exemplu prin Maramureș, pe unde erau IFET-urile pe vremea lui Ceaușescu și ai să vezi că pădurea se reface. E mai multă pădure acum decât era în anii ’80. Oamenii locului or să-ți spună ”pădurile s-or dumbrăvit”, dar regretul lor constă în faptul că nu mai e de lucru la pădure. Fiindcă astăzi nu taie nimeni copaci groși cât mâna, n-are ce face cu ei.

              În anii ’80, orice lemn care ajungea gros cât mâna era tăiat și pus pe foc, atât de mare era sărăcia în zonă. Pe malul Tisei nu găseai decât ”fizeș”, o vegetație compusă din niște tufe 3 – 4 metri, unde lemnul nu ajungea mai gros decât degetul mare. Iarna, când îngheța Tisa, câte unul trecea ”dincolo” cu o pereche de cai și aducea câte-un copac doborât, fiindcă la ”ruși” copacii zăceau cu anii acolo unde cădeau, aveau destul petrol și nu foloseau lemn pentru foc.

            • Harald, cate miloane de km2 de mlastini avem fata de paduri ? mlastini care la randul lor sunt transformate in terenuri arabile iar daca copacii dupa spusele tale sunt o metoda ineficace de stocare a CO2 ii taiem pe toti iar locul lor il transformam in mlastini. Este o varianta, datorita incalzirii globale pe care o combati cu atat vehementa, solurile din taiga ruseasca incep sa se dezghete astfel formandu-se mlastini.
              Sa fim seriosi, „teoriile” tale sunt ciudate iar daca consideri cele invate in ciclul primar din scoala ceva nesemnificativ inseamna ca il sarim, ce sa mai chinuim copiii cu tampenile invate acolo, ii inscreiem direct cu 10 ani la o facultate.
              Un ha de padure din zona temperata produce in functie de specie, zona so climat intre 5 – 10 mc de masa lemnoasa pe an.
              Randamentul unui ha de padure tropicala este dublu daca nu si mai mult datorita perioadei de vegetatie continue.
              Padurile tropicale inmagazineaza ca .40 % din volumul de CO2 produs pe pamant, sunt rezervoare de apa potabila , nu cred ca poti supravietui band petrol, opresc eroziunea si sunt locul in care traiesc cele mai multe specii de animale si plante, hai sa le facem praf inainte a le cunoaste toate secretele in favoarea terenurilor agricole si a monoculturilor de arbori cum ar fi de palmieri din care se produce ulei care il mananci in tot felul de produse procesate la maxim ,”sanatoase” si ieftine.

        • @Ursul Bruno – hai să vedem câți acordori de piane sunt în Chicago: ce zici, sunt mai mulți copaci maturi pe planetă sau mai mulți oameni? :)

          • Sa adimitem ca padurea nu merita dupa opinia ta ocrotita, cianobacteriile rezolva problema, cum ramane cu celalte functii ale padurii pe care le-am enumerat ? ele nu conteza deloc ?
            Versantii Carpatiilor dinspre Moldova au fost si defrisati intr-un ritm nepermis de repede, efectul, in urma ploilor abundente, zone intregi sunt calamitate, padurea avand efectul retinerii a precipitatiilor de ca. 30 – 40 % , nu este un argument ?

            • @Ursul Bruno –unde am scris eu că ”pădurea nu merită ocrotită”?!

              Pădurea prosperă în Europa și e foarte bine că prosperă, iar alarmismul e nejustificat, asta susțin eu. Europa are cam 1 miliard de hectare de pădure, iar tendința e de creștere. Asta înseamnă 1.000 de milioane, ca să-ți poți reprezenta mai bine cifra. Dacă Rusia defrișează 2 milioane de hectare pe an, înseamnă că i-ar trebui 500 de ani ca să defrișeze o suprafață echivalentă cu a tuturor pădurilor din Europa. E clar că pădurea defrișată azi de Rusia se reface mult mai repede de 500 de ani, da?

              Concluzia e simplă: pădurea e OK și e în creștere, oxigenul ți-l asigură cianobacteriile din oceane și mlaștini, deci nu trebuie să te simți vinovat pentru consumul de carne pe care-l menționai într-un comentariu precedent. Uite-așa ajungem să facem și psihoterapie pe forum :)

  2. Revin, pentru ca acum am observat Disclaimerul, in care declarati ca n-ati primit nici o sponsorizare din partea industriei.

    Fie. Chiar si asa, ceea ce am spus ramîne valabil pentru ca v-ati construit cariera in domeniul combustibililor fosili. Daca aceasta industrie dispare, o mare parte din contributiile dvs stiintifice isi pierd din valoare, importanta etc. Pe cine intereseaza inteligenta artificiala in detectarea zacamîntelor, daca nu pe aia care le extrag? Skin in the Game.

    • Pe măsură ce gogorița înălzirii globale se dovedește tot mai ruptă de realitate, se naște o nouă gargară: „Ce e rău în a reduce emisliile de CO2 în mod preventiv, chiar dacă nu putem dovedi că vor genera apocalipsa într-un viitor previzibil?” Păi este, pentru că implică prăbușirea standardului de viață și distrugerea civilizației, spre a degusta din deliciile raționalizprii, ale mizeriei și a lispurilor de tot felul.

      Nici asta, n-ar fi al urma urmei o problemă, dacă nu ați insisita să le impuneți mizeria tuturor. Aici e buba.

      Nimeni nu vă oprește spe dumneavoastră să renunțați începând de azi la combustibilii fosili. Să vă construiți comunități eco & bio în care sî vă beți urina și infuleca cu poftă dejecțiile și să trăiți fericiți exclusiv din energia moriștilor și a panourilor solare. Să călătoriți doar cu talpa, să reunțați la locuințele cu amprente de carbon odioase pentru niște colibe eco de chirpici, etc. etc. etc. Să renunțați la internet, la produsele comerciale cu amprente de carbon incompatibile cu conștiința dumenavoastră. De ce nu o faceți?! De ce nu sunteți capabili să demonstrați prin fapte aberațiile pe care le susțineți?!

      • O „coliba” eco din chirpici cum dispretuitor o numiti, construita dupa standarde moderne v-ar ajuta sa economisti bani pt incalizarea ei si totodata ar fi un aport pt reducerea consumului de combustibili fosili.
        Nu vorbim numai de colibe din chirpici, este vorba si de case de lem construite inteligent dar vad ca sunteti prea inversunat astfel incat sa puteti accepta si alternative.

        • Dar nu e vorba de nici un fel de dispret. Eu doar v-am intrebat de ce nu treceti la fapte.?! Ce va opreste sa demonstrati prin exemplu personal beneficiile nepereche ale existentei iecologice?!

          Cu ceva timp in urma aveam o colega, altfel fata simpatica ce nu parea dereglata la o privire superficiala, ce suferea insa de boala iecologica. Tipa cantarea vreo 50-60 de kg, era mica, dar pentru aia venea zilnic al lucru intr-un Tahoe de 1.7 tone cu motor V6 de 6 liitri cale de 45 de mile (fo’ 70 de km dus) si tot atata intors. E drept ca masina era hibrida si consuma in oras cat un VW Passat. Numai ca venea exclusiv pe autostrada unde consuma ca un Tahoe nehibrid :) Ca pe aici nimeni nu prea circula in Oras. Locuia cu sotul ei (n-aveau copii) intr-o casa de fo 2500-3500 sq ft pe marginea lacului cu padure, etc.

          Cerea cu indignare sa se instaleze stall-uri pentru biciclete si statii de incarcare pentru masini electrice in parcarea companiei. Pe atunci cred ca era un singur Chevy Volt in parcare acum cred ca sunt vreo 2 cam tot atatea Prius-uri. iar de venit cu bicicleta nimeni nu prea vine cu ea pe autostrada nu stiu cate mile.

          Am crezut ca plezneste in urma crizei de isterie cand am intrebat-o de ce nu se muta la bloc in ghetto-ul de negri care-i la ~ 3 mile distanta. De acolo, de altfel putea veni cu bicicleta sa nu ramana stall-ul de biciclete gol:) . Deci puse cap la cap ar fi rezultat o reducere frumusica amprentei ei de carbon. Cam asa sunteti si dumenavoastra.

          P.S.: Pe de o parte ne povestiti de defrisari (in SUA cred ca se planteaza mai mult decat se defirseaza, conform d-lui Harald e aceeasi chestie si in Europs) pe de alta parte recomandati cu caldura case de lemn. Din nou. De ce nu treceti la fapte si va limitati doar la chibitzat?!

            • A. nu!

              V-am întrebat doar de ce vă sfiiți să puneți în operă ceea ce propovăduiți cu atâta patimă?!

              Oare n-ar fi onest ca la fiecare comentariu din ăsta să puneți un disclaimer (că tot e la modă) în care să spuneți că indiferent în ce hal vă aberați în comentariu sunteți totuși un om normal căruia nici nu-i trece prin cap să aplice monstruozitățile pe care le susține doar ca să fie trendy? :)

        • O “coliba” eco din chirpici cum dispretuitor o numiti, construita dupa standarde moderne v-ar ajuta sa economisti bani pt incalizarea ei
          Domnu Ursu, cel putin in Europa s-a ajuns f departe cu izolarea caselor, chiar si in Romania s-a „anvelopat” cu frenezie. Deci nu e de asteptat ca prin izolare suplimentara, sau prin „case inteligente”, ce o fi aia(?), sa se reduca semnificativ consumul de energie. Norocul e ca prin incalzire globala, cel putin iarna, va fi necesara mai putina energie.

          Eu imi monitorizez consumul de energie si l-am redus permanent, paradoxal e ca costurile mi-au crescut. Am ajuns la un nivel in care nu prea mai am de unde economisi, decit prin renuntarea la imbaiere, deoarece am incalzirea apei electrice si ma costa o avere fiecare baie.

          Emisiile mari de codoi, la nivel de individ se produc prin transport, (avion, vapor, auto, tren) deci stati acasa, gatit, (deci mincati doar cruditati), incalzire, climatizare, deci.. plus consum de orice fel, haine, lumina, TV, computer.. culcati-va cind se insereaza.

          • Domnu neamtu ati spus ca in Germania pretul unui kWh e 29 eurocenti. In Quebec este mult mai ieftin: intre 8.29 si 12.43 centi; rata de schimb e 1 euro = 1.5 dolari canadieni. Economisiti ceva bani si nu mai sunteti constrans cu ugiena personala.

            • Pretul electricitatii este doar o parte a monedei. Ce castigati voi la pret prin nordul Americii pierdeti la consumul casnic (electrocasnice ineficiente, becuri pe rezistenta, etc). Nu in mod intamplator, germanii se numara si printre campioniii la exporturi de electrocasnice (frigidere, lazi friigo, cuptoare electrice, masini de spalat, uscatoare, etc) cu o eficienta energetica A+. si mai mare. La sfarsitul lunii, valoarea medie a facturii (per household) in Canada nu este mai mica decat in Germania sau in California (unde pretul electricitatii este mai mare;)

              https://wec-indicators.enerdata.net/household-electricity-use.html
              http://insideenergy.org/2014/05/22/using-energy-how-much-electricity-do-you-use-each-month/

              P.S. cazul „special” al lui neamtu_tiganu (incalzire pe oil heating si apa calda in boiler electric) a fost de n-ori dezbatut pe acest forum. In Germania, infrastructura este foarte dezvoltata (mai toate catunele au retea de gaz natural). Unde chiar nu exista retea de gaz, apa calda si incalzirea se obtine in centrale pe heating oil sau in centrale pe pellets. De asemenea, majoritatea acestor cazuri isi instaleaza si panouri solar-termale eficiente (statul german le subventioneaza costurile pana la 50%) – astfel, in sezonul cald, respectiv 6-7 luni pe an nu este necesar sa-si porneasca centralele pentru a-si acoperi consumul de apa calda. https://www.volkssolaranlage.com/?gclid=EAIaIQobChMIxM6Dw7H64QIVqTLTCh0bKwSbEAAYASAAEgLnRPD_BwE

            • @ Florin L. (01/05/2019 la 17:09)

              Oho ce bine le stiti ! In ce provincie locuiti ?

              Electricitatea in Quebec este produsa exclusiv in hidrocentrale si de accea este asa ieftina. Chiar se exporta si in provinciile invecinate cat si in USA. Incalzirea electrica a locuintelor private este prepondenta in aceasta zona.

              Becuri cu rezistenta ? De 2 ani nu mai gasesc in magazine (au fost interzise prin lege) fiind inlocuite cu LED bulb care costa de la 0.50 CAD (cand sunt promotii de la Hydro) la 1.50CAD, (normal) pentru un bec de 60 W.

              Majoritatea electrocasnicelor sunt din Corea de Sud (Samsung, LG Electronics) si americane (Whirlopool, Danby, Frigidaire) toate clasificate „EnergyStar” (standardul North American)
              Am vazut acuma cativa ani un boyler pe gaze Bosch la Home depot.

              Dati o raita (Google ajuta) prin: Rona, Home Depot, Lowe’s, Bestbuy, Costco si va veti convinge singur

              Oricum, v-as ramane indatorat daca dupa aceasta vizionare virtuala prin magazine sa-mi incdicati in ce magazine se gasesc acele produse germane. La proxima ocazie voi cumpara cu mare drag produse germane .

              Incalzirea cu air forced furnace pe gaz (cu randamente de 95-97 % ) – cu tubulatura comuna cu air conditionerul – este aproape exclusiva in provinciile anglofone.

              In zonele rurale incalzirea se face cu „propane” sau „oil” livrat acasa si depozitat in rezervoare special cu acelasi sistem ca mai sus,

              Pretul la electricitate este functie de ora de utilizare: la jumate din pret intre 7 PM – 7 AM cand toata lumea foloseste masina de spalat rufe ca si dryerul pentru uscatul lor.

              In Canada nu-i viata perfecta dar imi pare bine ca putem – prin acest forum – sa ne informam direct de la unii care locuiesc si nu din statistici.

  3. „…pe de o parte, ne confruntăm cu necesitatea unei mai mari cantități de energie pentru a sprijini creșterea economică continuă și creșterea prosperității”

    Dupa opinia mea, pentru viitor acesta abordare este gresita respectiv trebuie din temelii reviziuita prin simplul fapt, pana unde vom putea creste ? la infinit nu se poate asa cum nici pomii nu cresc pana in cer.
    Cresterea prosperitatii nu inseamna numai acumularea de „obiecte” de la pantofi pana la cele mai de lux si costisitioare achizitionari.
    Este nevoie de mult mai mult incepand cu calitatea tot mai buna a serviciilor de tot felul pana la mediul sanatos si curat, cu alte cuvinte, mediul climatic.
    Cel mai important aspect il vad in cresterea calitatii intelectuale a indivizilor urmarea acesteia fiind totalitateta actiunilor economice, sociale, culturale prin care se poate ajunge la bunastare.
    Din pacate cum bine putem vedea la ora actuala avem destui lideri carora le lipsesc aceste calitati, ei incercand sa se focuseze pe doar cateva aspecte sub indrumearea directa si nemijlocitat a lobbyului economic care urmareste doar obiective pe termen scurt.
    In Brasilia in fiecare 2 SECUNDE se defriseaza padure cat 2 terenuri de fotbal in favoarea agriculturi pt plantatii se soja si altele. De regula furaje pt animale, necesarul acestora pt hrana fiind in crestere continua ca semn de bunastare. Cine spune ca trebuie sa mancam de 3 ori pe zi carne si daca se poate ieftina ?
    Ne va ramane carnea in gat daca nu vom mai avea aer de respirat.
    Cu toate inteligenta care il caracterizeaza ,omului nu se va opri pana ce ultimul pom nu va fi taiat, ultima specie de animale salbatice omorate iar planeta transformata intr-un desert.
    Cum putem vorbi din acest aspect de bunastare ?

    • ne confruntăm cu necesitatea unei mai mari cantități de energie pentru a sprijini creșterea economică continuă și creșterea prosperității

      Când am scris această frază am avut în vedere, printre altele și aceste aspecte:

      An estimated 1.1 billion people – 14% of the global population – did not have access to electricity according to Energy Access Outlook 2017. Many more suffer from supply that is of poor quality. Around 84% of those without electricity access reside in rural areas and more than 95% of those living without electricity are in countries in sub-Saharan Africa and developing Asia.

      In addition, nearly 2.7 billion people lack access to clean cooking facilities worldwide, relying instead on biomass, coal or kerosene as their primary cooking fuel.

      • Stimate domnule profesor, exemplul este concludent, asigurarea energiei electrice celor carora acum lipseste insa fara afectarea drastica a mediului bazandu-ne pe energiile conventionale,
        in zonele sus mentionate existand o sursa „interminabila” , energia solara.
        Intrebarea este insa alta, oamenii respectivi, de regula foarte saraci , cu ce vor putea plati energia electrica ?

        • Păi am auzit că dumneavoastră împreună cu ăilalți iecologiști de pe aici veți face donații generoase pentru achiziția de panouri și moriști pentru lunea a III-a. Ce? Nu-i adevărat?

    • Păi cei conștienți & îngrijorați de problemele generate de civilizația petrolului ar trebui să fie primii care să dea exemple luminoase nouă obtujilor obscurantiuști.

      De ce nu o faceți?! De ce nu vă retrageți în sânul naturii la standardul de viață al omului neolitic cu emisii zero de codoi?! Chiar doriți să distrigeți planeta cu bună știință?! Nu vie se pare propria abordare o meschinărie de cea mai joasă speță?! Dacă chiar credeți în ceva, păi atunci să aveți tăria să vă urmați principiile și nu doar să schelălăiți a jale pe forumuri.

      • N.am dat nici un exemplu, am atras atentia. Fiecare este liber sa-si gaseasca modul de viata care ii convine atata timp cat nu este pusa in pericol specia umana in sine.
        Pe mine nu ma mai afecteaza de ce va urma in urmatorii 50 de ani dupa deviza, dupa mine potopul insa mai sunt si oameni tineri care cred in viitorul lor. Ii bagam pe ei in pesteri ?

        • Aha!

          Adica numai ati atras atentia. Induiosator… Cam ca chestia cu ala ce tot povestea despre partide elaborate de sex dar nu se apropiase niciodata de o femeie…

          Nu-i pacat sa va limitati la masturbare iecologica. Vorba lui nenea iancu: „Zoe, fii barbata!” :)

    • @Ursul Bruno – Ne va ramane carnea in gat daca nu vom mai avea aer de respirat.

      Asta e filozofie de copil nedorit de către părinți, care a ajuns totuși la maturitate păcălindu-se cu ideea că nu numai el e vinovat că există, ci întreaga societate umană e vinovată pentru că există. Forumul nu poate ține loc de cabinet de psihiatrie, dar în unele țări vest-europene există sinucidere asistată. E o soluție și asta.

  4. Am urmarit articolele dlui Cranganu cu bunavointa, dar totusi repeta aceleasi lucruri. Probabil ca sa ne intre in cap mai bine ce spune, after all repetitio est mater studiorum, nu?
    De acord cu MB.
    Chiar daca incalzirea globala e un basm, de ce sa nu investim in energii si industrii nepoluante?
    De ce sa nu lasam copiilor o planeta mai curata? Strica la ceva?
    Si apoi, de unde increderea asta netarmurita a dlui Cranganu in modelul economic bazat numai pe crestere? Oare trebuie sa ajungem cu totii sa traim ca in USA, in tristele burbs, cu case imense si masini asijderea? Cate planete ne-ar trebui sa traim cu totii asa, in caz ca ne-ar si place?
    Dl Cranganu /…/ poate intra intr-o discutie in contradictoriu cu Noam Chomsky /…/ tocmai ce am citit articolul de mai jos.

    https://www.nationalobserver.com/2019/02/12/features/noam-chomsky-couple-generations-organized-human-society-may-not-survive-has-be

    By the way, interesanta discutia despre cat de ne-echidistanta e mass media de acolo.
    Mi se pare ca spune lucruri de bun simt.
    Si are 90 de ani, vorba aia, cine nu are batrani, sa ii cumpere.
    Prefer sa citesc un astfel de articol, care da dovada de empatie, decat evidențele seci ale dlui Cranganu.

    • @Florin – de unde increderea asta netarmurita a dlui Cranganu in modelul economic bazat numai pe crestere?

      Dintr-o capacitate autentică de înțelegere a realității.

      Alternativa eco-marxistă e cam la modul următor: dacă obstrucționezi destul de sever economia prin taxe aberante și în felul ăsta convingi destui oameni că nu mai e posibilă creșterea bunăstării, acei oameni se vor întoarce spre grupurile și societățile vecine, încercând să-și însușească bunăstarea acelora.

      • Nu e vorba de eco-marxism si nici de baut urina (apud Josef Svejk intr-unul din comentariile de mai sus, inteleg ca sunt moderate comentariile, dar, alas, plasa are ochiuri cam mari), astea sunt meme culturale intalnite mai ales in lumea albilor, or eu locuiesc in Japonia. Tara care a invatat sa se poarte civilizat si cu mediul si cu multe alte lucruri. Japonezii sunt pro climate control, or fi cu totii prosti?
        Sa inteleg deci ca nu avem decat un model la indemana, sa producem mult mai mult stuff. Care necesita multa energie, mult mai multa ca acum. Parca si comunistii gandeau la fel, sau ma insel?

        • Japonia e o națiune îmbătrânită, care nu-și mai dorește decât să moară în liniște. Nu e un exemplu pentru nimic. Lasă poveștile cu Japonia, mergi într-o zi cu trenul de la Brașov la Cluj, iar în acele 10 ore ai să-ți poți face o idee despre cât de pustie și de împădurită e România.

          Obiectiv vorbind, Japonia are 334 loc/kmp, în timp ce Europa are doar 73 loc/kmp, iar România 84, adică de vreo 4 ori mai puțin decât Japonia.

          • @Harald – Japonia e o națiune îmbătrânită, care nu-și mai dorește decât să moară în liniște. Nu e un exemplu pentru nimic.

            Se poate, dar mai degraba cainele moare de drum lung …
            Nu inteleg treaba cu suprafata impadurita, o fi bine o fi rau, nu stiu, ma abtin sa comentez.

            • @Florin – când o să mă vezi pe mine comentând pe forumuri din Japonia, atunci o să se potrivească povestea cu câinele. Deocamdată tu comentezi pe un forum românesc și nu-mi aduc aminte să te fi întrrebat nimic despre Japonia.

              Faptul că România e destul de pustie și împădurită înseamnă că nu are problemele de mediu pe care le are Japonia, ce e așa de greu de înțeles? În România nu e destul beton și asfalt nici măcar acolo unde ar trebui să fie. Multe drumuri comunale sunt de pământ, deci nici măcar macadam. Există și destule drumuri județene de pământ, iar pe lângă Botoșani am citit că ar fi inclusiv un sector de drum național care n-a văzut asfalt de când e el. Așa că mai las-o baltă cu Japonia și grija ei pentru mediu, sunt multe regiuni din România la nivel de 1850, fără nicio problemă de mediu.

        • Pare un banc prost , dar din pacate nu e. Zilele trecute un iecologist din asta ce locuieste intr-o casa cu piscina si arteziene in curte tragea un semnal de alarma asupra necesitatii urgente de a trece la conservarea apei. Printre recomandari fiind si filtrarea si cosnumul urinei ca apa potabila asa cum se face pe ISS. Banuiesc ca lui o sa-i aduca urina filtrata premium de la Vichy :)

          Daca japonejii sunt chiar asa de ieco & bio de ce naiba or avea atata amar de masini in tara aia mica si supraaglomerata?! De ce ii doare la basca de „regenerabilele” astea? Romania obtine ~ 40% din energie din regenerabile (centrale hidroelectrice in special) iar ditai Japonia nu cred ca e nici macar pe la 10%? Sunteti singur ca chiar ati ajuns vreodata sa vedeti Japonia aia altfel decat in poze?! :)

  5. Un nou studiu, publicat în Nature, confirmă beneficiile climatice ale utilizării crescute a gazelor naturale

    Ca o completare a paragrafelor despre posibila reducere a emisiile de CO2 în viitor, subliniez publicarea recentă (22 aprilie 2019) a unui studiu în Nature Climate Change (Asserting the climate benefits of the coal-to-gas shift across temporal and spatial scales)

    Ideea principală, pe care o dezvoltă și o confirmă autorii studiului, este aceea că utilizarea sporită a gazelor naturale în generarea de energie electrică contribuie la realizarea pe termen lung a obiectivelor de stabilizare a climei. Gazele naturale discutate sunt predominant cele produse prin fracturarea hidraulică a argilelor

    În mod special, atrage atenția demonstrația autorilor care contrazice o mai veche idee, conform căreia gazele naturale ar fi mai puțin eficiente în reducerea emisiilor decât se anticipase inițial:

    Am constatat că tranziția cărbuni/gaze este în concordanță cu obiectivele de stabilizare a climei pentru următorii 50-100 de ani. Constatarea noastră este robustă considerând o serie de rate de scurgere [a metanului] și incertitudini în ceea ce privește datele și valorile privind emisiile. Constatarea devine condiționată de rata de scurgere în anumite locații numai dacă folosim un set de valori care se concentrează, în esență, asupra efectelor pe termen scurt. Cazul nostru pentru tranziția cărbune-gaz este mai puternic decât ceea s-a găsit anterior …

    Studiul este unic prin faptul că este primul care folosește o abordare multimetrică pentru a analiza impactul climatic al utilizării gazelor naturale pe termen scurt (câteva decenii) și pe termen lung (aproximativ un secol).

    • Mi se pare logic sa fie mai bine cu gaze decat cu carbuni, nici nu cred ca am nevoie de vreun studiu… doar ma uit cat fum scoate pe cos carbunele si cat gazele…

      • doar ma uit cat fum scoate pe cos carbunele si cat gazele…

        O precizare necesară: dpdv climatic, este vorba de cantitatea de CO2 emisă. Ori CO2 este incolor, nu puteți face nicio comparație vizuală între emisiile produse de arderea cărbunilor sau a gazelor naturale.

        Același tip de argument greșit îl fac și propagandiștii ecologiști când își ilustrează campaniile anti-hidrocarburi folosind imaginile unor coșuri de fum de la termocentralele pe cărbuni sau pe gaze. Substanța aceea, predominant albă, care iese pe coș este abur și pulberi fine, nu CO2, cum lasă ecologiștii să se înțeleagă. Repet, CO2 este incolor.

        Am demontat acest mit ecologist, alături de cel al urșilor polari pierduți pe o banchiză, în articolul COP21/CMP11 – Conferința ONU asupra schimbărilor climatice. Câteva lucruri despre care NU se va discuta la Paris

        • Da, asa-i, e incolor. Comentariul meu era ironic. Comparatia gaz-carbune convine companiilor petroliere, dar, de exemplu, comparatia gaz-energie nucleara sau gaz-energie eoliana nu le-ar conveni. :)
          Orice tip de poluare afecteaza mediul si, mai mult sau mai putin, direct sau indirect, afecteaza clima. Pamantul e din ce in ce mai „mic” si bunastarea unora vine cu un pret pe care-l platim toti, vrand-nevrand.
          In lumea de azi, putine studii stiintifice mai sunt (cu adevarat) independente.

          • @Decebal – asta e din categoria hoțul strigă ”hoții!” :) Tocmai studiile alarmiste sunt făcute pe bani publici și cu rezultate prestabilite.

        • @Constantin Crânganu – de multe ori nici măcar nu e vorba de coșurile de fum, ceea ce prezintă ecologiștii în poze sunt turnurile de răcire, din care în realitate nu iese decât abur, vapori de apă.

          O termocentrală are un singur coș, cel mai înalt dintre structurile vizibile și cu diametrul cel mai mic. Pe acel coș nu iese de-obicei nimic vizibil în zilele noastre, doar valuri de căldură. În afară de coș, sunt mai multe turnuri de răcire, acelea emană frecvent abur. Asta de-aici, de la Ratcliffe-on-Soar, are 8 turnuri de răcire și, evident, un singur coș.

  6. Catastrofe geoclimatice au existat. Chiar foarte multe, raportate la istoria fizica si climatica a Terrei. Potopul biblic a fost una dintre ele. In scrierile altor popoare sunt referiri la multe alte catastrofe. Una relativ mai „apropiata” a fost o racire brusca a climei europene, ceea ce i-a obligat pe invadatorii din Asia sa se retraga din Europa. Nu intru in detalii. Vreau doar sa subliniez ideea de bun simt ca au existat si vor exista catastrofe climatice si geografice. Unele cu origini cosmice, altele cu origini umane. Doar momentul producerii lor este impredictibil. Sa nu ne amagim in mod periculos cu ideea ca putem continua sa devastam mediul si clima fara ca sa se intample vreo catastrofa regionala sau globala.

    O eroare si mai riscanta este sa cautam argumente „linistitoare” in fel si fel de analize, care mai de care mai de expertiza. Multe sunt politice, circumstantiale, comandate, platite. Corporatiile si profitul traiesc in prezent, dupa legea exponentiala, si putin le pasa ce lasa in urma. O natura maculata si imbolnavita, care inseamna un dezechilibru sistemic – si asa ceva sunt catastrofele, dezechilibre sistemice – nu au cum sa ocoleasca omul, care este parte a naturii.

    Sa mai reflectam si asupra unor extinctii ciudate, a disparitiilor unor popoare, ale caror cauze se pare ca au existat in culturile lor. De multe echilibre din natura nici nu suntem constienti. Omul plateste adeseori un tribut arogantei sau ignorantei sale. E limpede ca incalzirea globala si efectul inabusitor sau strangulator de sera provoaca agresiuni asupra acestor echilibre naturale, care se pot rupe in mod neasteptat si pe ale caror cauze victimele lor nu vor mai avea niciodata prilejul sa le afle. Prudenta privind relatia cu mediul este necesara si trebuie sa fim solidari in mod global in aceasta prudenta ecologica. Nu degeaba se spune ca prudenta este mama intelepciunii. Nu stiu sa existe cineva pe lumea asta care sa-si dea pielea pe mana imprudentilor.

    • @George – povești ecologiste de doi bani. În natură nu e vorba de ”echilibre”, în natură de vorba de o inerție uriașă, iar solidaritatea e marotă marxistă. În anii ’80 ni se cerea mereu să fim uniți. De-obicei în jurul Partidului :)

      Efectul de seră este sesizabil doar în aglomerări urbane extreme, gen Londra sau Frankfurt pe Main și chiar și acolo doar în zone centrale excesiv urbanizate. Am mai mai dat exemplul cu Bayswater Road, unde sunt 17.000 loc/kmp. Dar e o problemă locală, nu planetară.

      Orice elev de clasa a X-a, capabil să sesizeze diferența de temperatură de la zi la noapte, precum și faptul că minima zilei se atinge de-obicei la răsăritul soarelui, e capabil să înțeleagă că nu există practic un efect de seră notabil la scară planetară. În același volum de aer atmosferic sunt 2 kg de CO2 și 2 tone de apă, iar o seră oricum nu generează căldură prin ea însăși, ci doar o pierde mai lent pe cea primită din exterior.

      • În aglomerările urbane există un alt efect, anume urban heat Island, care se suprapine peste cel de seră. Fiecare miime de procent adăugată concentrației de co2 intensifică efectul de seră al atmosferei.

        • Bayswater Road e chiar lângă Hyde Park și Kensington Gardens, care au împreună vreo 250 de hectare de spațiu verde. Ce-ar fi să te duci tu cu un planor pe-acolo și după aceea să vii să povestești cum e cu efectul de insulă termică urbană? :)

            • Păi vrea să spună că peste „insula aia termică” apar ascendențe termice (curenți de aer verticali) folosiți de planoriști ca să câștige înălțime.

              Chestia e că povestea iecologistă e din nou o minciună gogonată. Diferențele de temperatură sunt muuuult maim mici decât cele propovăduite de iecologiști. Fac planorism de la 14. E drept că de mai bine de un deceniu zbor 95% din timp cu avionul sportiv (aici n-am planor), dar ocazional continuu să mai zbot totuși cu planoarele sau motoplanoarele amicilor.

              Ideea e că peste ctitoriile dim beton ale lui Ceușescu ascendențele generate de „insulele alea termice” erau în cel mai fericit caz spre 0.5 m/s la poate 1 m/s. De exemplu la separația dintre un lan de grâu și un râu, vara se formează ascendențe termice de 2 m/s – 4 m/s. Peste un combinat ele ajungeau și la 6 m/s. Cifrele sunt pentru un planor IS-29D2 cu care am zburat cel mai mult în România. Peste Detroit era chiar mai puțin de 0,5m/s, cu un motoplanor Nimbus 4 în Iulie 2004. Nimbus 4 are finețea aerodinamică peste 55, comparativ cu IS-29D2 ce are doar 37. Sigur că odată ce mergeam în zona de sparație dintre lac și uscat ele creșteau semnificativ.

            • Acum după ce ați bătut câmpii cu grație, să revenim la afirmația lui Harald: „efectul de seră este sesizabil numai în aglomerările urbane, gen Londra sau Frankfurt”. Planorul nu este un instrument pentru măsurarea efectului de seră sau de insulă termică.

            • @ Hanzty,

              Planoru’ n-o fi instrument de masuera, dar nici nu minte si nici nu poate fi pacalit. Asa cum nici pielea nu e instuerment de masura dar simte daca e frig sau cald si nu prea poate fi nici ea pacalita.

              Planoru’ saracu’ s-ar ridica ca racheta Soyuz daca elucubratiile progresimii despre orasele ce zapacesc echilibrul termic al planetei ar fi adevarate. In realitate, asa cum spuneam, un lan de cereale din apropierea apei genereaza diferente de temeperatura semnificativ mai mari si ascendentele termice aferente de pana la 4-5 ori mai mari ca un oras. Sper ca ,(daca v-ati mai culturalizat si azi un pic pe forum, recuperand astfel niscai lacune educationale) nu va veti apuca sa militati pentru parjolirea lanurilor de grau sau secarea raurilor… Oricum daca vor incepe incendii inexplicabile pe ogoarele mult incercatei Europe,stim cine e suspectul #1 :)

              Asta e. Aici e vorba de fizica elementara ce nu poate fi aburita de nici un fel de minciuni progresiste. Mai incercati si altceva…

            • Strawman! Nici termometrul nu minte. Nu e vorba de planoare, ci de afirmația falsă a lui Harald. Dacă poți scrie ceva despre asta, atunci fă-o! Dacă nu, atunci nu sunt interesat de râgâieli și mistificări ale sfertodocților.

            • @Hantzy

              Sigur că nici termometrul nu minte. Acum dacă mă gândesc, nu-mi amintesc să fi văzut vreodată termometrul de la mașină variind vara mai mult de 1F – 2F între suburbii (unde putem zice că-i ca-n mijlocul câmpului) și downtown unde e plin de betoane.

              Deci ce falsuri îi aruncați în cârcă d-lui Harald?! Știm doar cu toții că falsurile și alte minciuni sfruntate sunt de fapt specialitatea dumenavoastră…

    • Minunat! Induiosator! Treceti la fapte! Ce mai asteptati?! Fiti prident! Fiti intelept!

      Renuntati urgent la:

      – Locuinta cu amprenta de carbon cat China
      – Transportul motorizat de orice fel. Pana la inventarea teleportarii puteti calatori eco & bio cu talpa
      – La alimente si medicamente procesate
      – La imbracaminte
      – La curent electric si comunicatii, incusiv Internet (aveti idee ce de-a emsiii de codoi genereaza lansarea stateltilor de comunicatii?!)

      Demonstrati-ne ca puteti sa traiti asemni omului neolitic fara emsii de codoi. Ce va retine?! Care e problema?! Aaaa, adica s-o faca numa’ ailalti, ca dumenavoastra ca ‘telectual subtire si cu naturelul simtitor ati putea pieri fara niscai petrol, gaze si carvune arse… Oare ar fi asta cumva o paguba la scara planetara?! Pai vedeti?

    • @George

      Despre existența unor „catastrofe” geoclimatice și de altă natură am scris de mai multe ori aici și nu văd rostul re-discutării acelor articole. Aș vrea, totuși, să vă aduc aminte de cele două articole de aul trecut despre „profeți și vrăjitori” (Profeți și Vrăjitori: Între eco-apocalips și tehno-optimism; Profeți și Vrăjitori: De la petro-apocalips la petro-optimism.

      Cred că multe din catastrofele climatice (despre cele „geografice”, spre rușinea mea, nu am auzit încă :-)) pe care le invocați sunt similare cu celebrul drob de sare aflat într-o poziție anume pe prichiciul hornului (apud Ion Creangă, Prostia omenească).

      „Profeții” vor adopta poziția descrisă de humuleștean: cu ochii pironiţi în drobul de sare de pe horn şi cu mânile încleştate, de parcă le legase cineva, începură a-l boci amândouă, ca nişte smintite, de clocotea casa.

      „Vrăjitorii” vor căuta o soluție pentru a se descotorosi de sarea „ucigașă”: re-poziționarea drobului, dizolvarea lui, asigurarea suplimentară contra căderii intempestive etc.

      Apropo de sare: O știre recentă, de ieri, mi se pare elocventă în acest context:Saudi Aramco Sees Shale Gas as Kingdom’s Next Energy Bonanza. Păi dacă și capo di tutti capi se apucă de fracturare hidraulică, înseamnă că revoluția americană a argilelor va cuceri un nou și imens teritoriu „inamic”. Bine, bine, vor spune unii „profeți”, dar de unde o să ia deșertica țară arabă apa dulce necesară fracturării? „Vrăjitorii” saudiți au găsit repede soluția: desalinizarea apei de mare!

      Lăsînd „sarea” la o parte, vă mai aduc aminte de o definiție pe care am folosit-o în 2016: Schimbările climatice – O problemă vicioasă, cu patru E-uri. Între Aristotel și Ayn Rand

      Dacă veți mai avea răbdarea/curiozitatea să mă citiți în viitor, vă pot spune că voi aborda o altă accepțiune a problemelor mari (climate change y compris) cu care ne confruntăm și ne vom confrunta în viitor: va fi vorba de provocări imediate vs. anticipate, statice vs. dinamice (ireversibile) și limitate vs. extinse.

      • (1) Fara indoiala ca voi continua sa va citesc viitoarele articole. Deosebirile de opinii nu au nicio legatura cu a va citi sau a nu va citi. Exista multe alte ramificatii ale temelor energetice, climatice sau de determinism antropogen pe care le abordati, aveti un merit incontestabil in a stimula alte idei. Una dintre aceste ramificatii se poate rezuma intr-o intrebare. Merita, oare, eforturile globale pentru o umbrela ecologica globala, pe care Lumea sa o aiba la indemana precum individul care are grija sa aiba o umbrela meteo? (2) Geo- are semnificatia de “referitor la Pamant”. De aici referinta de/la catastrofa geografica. Ea vizeaza catastrofele pamantene, care pot fi provocate de eruptii (vulcanice), seisme (tectonice), alunecari (de pamant) etc. Exista si o zeita a Pamantului, Geea. Desigur, utilizarea largo sensu sau stricto sensu a referintei de catastrofa geografica depinde de fiecare autor. (3) Nici eu nu prea am auzit despre predictii care sa nu se refere la viitor. Ca si cand ar fi posibile si “predictii” (unii le numesc profetii) despre “trecut”. Pentru a nu tangenta o tautologie (sau o posibila intelegere in acest sens), eu as m-as fi oprit cu titlul la cuvantul “predictii”. Sau, cel mult, as fi adaugat si “climatice”. Dar probabil ca este o chestiune care difera de la autor la autor. Nu este nicio rusine in asta. Orice autor are dreptul la metafore sau licente lingvistice.

        • 1)Geo- are semnificatia de “referitor la Pamant”. De aici referinta de/la catastrofa geografica. Ea vizeaza catastrofele pamantene, care pot fi provocate de eruptii (vulcanice), seisme (tectonice), alunecari (de pamant) etc. Exista si o zeita a Pamantului, Geea.

          Continui să cred că ați ales un termen nefericit – catastrofe geografice. Toate evenimentele pe care le-ați invocat (erupții vulcanice, cutremure, alunecări de pământ etc.) sunt catastrofe geologice, nu geografice. Faptul că „exista și o zeiță a Pământului, Geea” a creat multe alte științe, pe lângă geologie și geografie și ar fi bine să nu cădeți naiv în plasa unor cuvinte care încep cu prefixul geo-. De curiozitate, ați auzit vreodată de cataclisme geo-metrice sau geo-dezice?!?

          3) Nici eu nu prea am auzit despre predictii care sa nu se refere la viitor. Ca si cand ar fi posibile si “predictii” (unii le numesc profetii) despre “trecut”. Pentru a nu tangenta o tautologie (sau o posibila intelegere in acest sens), eu as m-as fi oprit cu titlul la cuvantul “predictii”.

          Îmi pare rău că dvs. și alți comentatori (nepublicați) ați căzut în plasa așa-zisei tautologii (pleonasm). Am ales proverbul danez ca titlu al articolului meu pentru că exprimă un umor sec, o ironie șfichiutoare la adresa celor care se hazardează, volens-nolens, să facă predicții mai mult sau mai puțin verosimile.

          Dacă ați trăi în SUA, v-ar fi foarte cunoscut un ironic genial, Yogi Berra, fost jucător și antrenor de baseball. Vorbele lui (It ain’t over till it’s over; When you come to a fork in the road, take it; You can observe a lot by just watching, etc.) nu sunt simple tautologii, deși așa par la prima vedere.

          Spre marea mirare, am citit undeva că și proverbul danez (Este dificil să faci predicții, mai ales despre viitor…) i-a fost atribuit nemerita lui Berra, ceea ce înseamnă că americanii i-au conferit o calitate ironică à la Berra.

          Probabil că simțul umorului românesc este de altă natură decât cel american. Nu-i nimic, așa-i la vie (C’est la vie…).

          • Nici viitorul nu mai e ce a fost o data.

            Ou sont les neiges d’anțărț?

            Dle profesor, va admir rabdarea de a raspunde politicos unor comentarii cam constipate.

            Cit despre GEOgrafice . . . sa ne gindim si la geoGRAFICE.

  7. Ca sa vezi minune!
    Dl profesor Cranganu ne prezinta ” patru astfel de rapoarte energetice predictive”, iar „specialistii” de Wikipedia au de circotit.
    Circoteala sub renumitele nume de specialisti, @ MB („nu cred ca sinteti intr-o pozitie neutra ca sa va exprimati”. Normal, e specialistul la pinda :D ) sau @ Ursul Bruno („Dupa opinia mea,”. Si lui ii e frica sa nu rqamina fara habitat prin disparitia padurilor).
    Ba, ceva mai curajos, specialistul @ Florin il aduce la bara pe Noam Chomsky :P

    • @victor L – nu e cazul sa fiti nepoliticos, bascalia pastrati-o pentru alte forumuri.

      Dl profesor Cranganu, ne prezinta ‘ex aula’ o parte a povestii, va face placere sau nu, mai sunt si alte teorii pe lumea asta. Si nu toate din Wikipedia. Si da, avem dreptul sa comentam, va deranjeaza?

      • Dar nu e deloc nepoliticos. Humorul ii enerveaza doar pe imbecili.

        Deci nu vad cum glumele d-lui Victor L ar putea sa va indispuna.

      • Nu, nu ma deranjeza. Este incorect sa comentati ca specialisti anonimi atacindul pe dl Cringanu ca ar fi vindut corporatiilor petroliere. Ba, aducindu-ll si pe Naom Chomsky mare specialist.
        Daca „Dl profesor Cranganu, ne prezinta ‘ex aula’ o parte a povestii”, dece nu va referiti la „poveste”, ci la omul Cranganu?

  8. hai sa ne imaginam o apocalipsa.. dar una din aia nasoala…
    Sa ne imaginam ca 97% din savanti ar dovedi, prin calcule, ca in 15 ani, pe data de 15. Mai 2034, ora 16:30 GMT, o cometa va lovi pamintul, exact in Moscova. De altfel nu ar avea importanta unde, deoarece oricum viata de pe pamint va fi distrusa. Singura solutie de salvare ar fi sa se construiasca citeva mii de rachete care sa bombardeze acea cometa, s-o faca praf. Pt asta ar trebui ca intreaga lume, toate natiunile, sa se uneasca si sa investeasca masiv, sa zicem peste 20% din PIB. Aceste investitii masive ar insemna o scadere brutala a standardului de viata, ceva asemanator unui razboi super mondial, totul pt front, totul pt victorie.

    • Într-o astfel de situație ar apărea unul ca @Harald, care înțelege cum funcționează lumea reală și Fizica de clasa a IX-a. Iar concluzia lui ar fi că o singură rachetă, capabilă să emită un jet reactiv timp de câteva ore sau zeci de ore, ar face o treabă mult mai bună și mai precisă decât mii de explozii necontrolate, care ar genera pe suprafața Pământului o multitudine de impacturi mai mici.

      În nemărginita lui bunăvoință și generozitate, @Harald ar admite să fie trimise 5 sau 10 rachete în loc de una singură, din motive de back-up. Dar 5 sau 10 rachete nu afectează în niciun fel nivelul de trai al omenirii.

      • Omenirea are mare noroc cu Harald, inventatorul celei de a cincea roti de la caruta, care a fost f atent la cursul de aruncat cu prastia, din clasa IX, din satul Pungesti, comuna Afumati.

        Desigur daca e un asteriod dragalas, mic, micut e suficient sa te uiti urit la el si o ia la goana, daca insa e unu mare si urit, cred ca trebuie sa-i dai mai multe impulsuri (asa se spune in fizica) pt a-l abate de la intentia lui rautacioasa.

        • Are Jordan Peterson o teorie despre resentimentele promotorilor mentalității colectiviste. Trebuie să recunosc, se confirmă magistral în situația de față. În rest, te-ai mai lămurit cu roțile și cablurile de pe 737 ? Că aeronautica românească e clar de ce a ajuns unde a ajuns, povestea cu MCAS a clarificat rezultatele a 40 de ani de proiectare :)

          • „povestea cu MCAS a clarificat rezultatele a 40 de ani de proiectare :)”

            De ce crezi că ești mai avizat, nu doar să îl contrazici pe NT, dar să infirmi un raport preliminar, elaborat de experți?
            Există în USA un așa numit Aviation Safety Reporting System, unde angajați în transporturi aeriene pot depune anonim sesizări, fără teamă că vor fi urmăriți și persecutați. Încă înainte de accidentul din Etiopia cinci piloți americani sesizaseră probleme la MCAS instalate pe 737 Max8.

            • Am menționat raportările piloților americani în disputa respectivă, am folosit-o tocmai ca dovadă că pregătirea lor mai bună (iar a piloților europeni se pare că e și mai bună) a făcut diferența între incident și accident.

              Problema lui NT era că nu înțelesese derularea evenimentelor fiindcă nu știa cum e comandat concret stabilizatorul orizontal, ceea ce inadmisibil pentru cineva care zice că a proiectat avioane. Stabilizatorul orizontal de pe 737 are peste 50 de ani vechime, iar modul lui de comandă nu s-a schimbat, tot cu cabluri și tot cu manivele, pe post de back-up la motorul electric. Și dacă proiectai zmeie, tot trebuia să știi lucrurile astea.

            • Harald, repet întrebarea: ce anume te face pe tine mai avizat decât experții care au întocmit raportul? De exemplu, ore de zbor, studii, expertiză șamd.
              Alegatiile despre piloți mai bine pregătiți, aflate de prin publicatii aflate în căutarea senzaționalului nu sunt argumente în acest sens.

            • @Hantzy – chiar nu e treaba ta in niciun fel, ce ma face pe mine mai avizat. Daca ma interesa sa afli cine sunt, mi-as fi facut cunoscut si numele real, cum a procedat NT. Eu iti prezint un punct de vedere, pe care esti liber sa il accepti sau nu. Pe-aici se spune „take it or leave it” :)

            • Harald, nu am întrebat CINE EȘTI! Nu e vorba de cunoștințe generale în acest caz, deci sunt necesare cunoștințe de specialitate. Altfel e doar vorba de o pretinsă superioritate morală, iar asta are de-a face cu patologia. Poți întreba un psiholog:)

            • @Hantzy – ba da, intrebarea ta se reduce la „cine esti?”. In alta ordine de idei, ti-am mai spus si altadata sa nu te angajezi in concursuri de evaluare psihiatrica. Modul cum incerci tu sa folosesti psihologia e echivalent cu a face donatii la biserica drept multumire pentru rezultatele unui furt :)

          • datorita tie am inteles in sfirsit mecanica avionului, totul sta in rotula pilotilor. Si Boeing te-a ascultat, da avioanele la zbor, nu se mai baga FBW, ci se pun minere la roti, asa cum e la corabii!

            • Ce este inadmisibil la Boeing este lipsa unei soluții servo de a aduce forțat stabilizatorul într-o poziție fixă, stabilită arbitrar de către un pilot competent. Dar nu pot discuta prea multe pe tema asta.

            • Herald, …, stiu f bine cum functioneaza si nu de azi de ieri.. ai avut impresia că nu stiu deoarece ai vorbit de o roată la glezna piloților, si ti-am spus că nu exista asa ceva. Ca să-ți scuzi exprimarea prostească ai continuat să vorbești în disperare de roti.

            • Exprimările mele ”prostești” sunt destinate să creeze interlocutorului un fals sentiment de siguranță :) Astfel încât să nu fie tentat să se documenteze pe loc, ci să se facă de râs în direct: ”în ce film ai văzut tu roți?”, a întrebat un clasic în viață, tocmai la o astfel de exprimare ”prostească” de-a mea :)

            • Intrebarea a fost în ce film ai văzut tu roti la gleznele piloților… asta era poanta.. dar e greu sa intelegi

    • Asa si?!

      Vreti sa incepe m sa strangem preventiv de pe acum bani in contul „Cometa” si sa-l dam pe mana iecologistilor sa-l pazeasca?! :)

      P.S. Oricum planul dumenavoastra e lipsit de orice sansa. Adevaratii iecologisti nu vor admite nidiocata lansarea unui numar atat d emare de rachete. Emisiile de codoi aferente ar putea provoca accelerari ireversibile ale incalzirii globale.

      • De fapt vroiam sa fac o paralela cu scenariile prezentate de d-l Cranganu. Dezvoltarea anumitor energii depinde evident de efortul investit in dezvoltarea, construirea, instalarea acestora.
        Se poate imagina o „fortare” rapida a dezvoltarii acestora, prin investitii masive si, in acelasi timp, prin reducerea altor activitati.
        Paradoxal e insa ca, cel putin in prima parte, vor creste emisiile deoarece fabricarea si instalarea a multor milioane de eoliene, de ex, acoperirea Saharei cu placi solare necesita un consum enorm de energie. Si ce trebuie inteles, de fiecare, ar fi ca va scade masiv nivelul de viata, cauzata de scumpirea energiei, de necesitatea achizitionarii unor instalatii noi de incalzire, auto etc. Desigur cei loviti vor fi in primul rind cei nevoiasi.

        Mi-as dori ca politicienii, savantii sa ne spuna mai deschis, mai clar care sunt aceste implicatii. Vestele galbene din orasul care si-a incendiat catedrala, provocind emisii de codoi, au inteles destul de rapid aceste implicatii! Dupa anumite socoteli nemtesti s-ar produce o scumpire a tuturor bunurilor, serviciilor de ca. 30-40%.

        • Am inteles motivul poentru care ati dat exemplul cu comeata. Voiam de fapt sa raspund ca tarile UE se vor angaja sa-si creasca contributiile gradual spre pana la 20% din PIB gradual undeva inspre 2050, daca comeata loveste oricum in 2034:)

          Ideea e ca se pot face intr-adevar sacrificii desosebite in situatii exceptionale (razboi, calamitate naturala, etc.) atunci cand exista un motiv intemeiat si un scop bine definit.

          Problema e ca zgubiliticii astia cu incalzirea globala cer noi generatii de sacrificiu de dragul gargaunilor lor ideologici. Exact ca Pingelica Ce fain era in vrema lui, nu-i asa? :)

          Putem stange cureaua pana ne ies ochii din cap ca la melc si umple Sahara cu panouri solare. Asa si?! Nu avem materii prime pentru suficiente baterii nici macar cat sa inlocuim 10% din parcul auto acutal. Cum procedam mai departe. ne intoarcem la carute? Nu avem nicio idee cum sa stocam energia electrica produsa ziua in Sahara ca sa tinem aerul conditionat in functiune in noptile calde de vara. Ca sa nu mai vorbesc de nenumaratele alte chestii care necesita electricitate si atunci cand e noapte sau inourat in Sahara.

          Cine are cea mai vaga ideea despre inginerie stie ca inainte de a trece la productia de masa trebuie sa ai un concept functional si intru-totul corent. Chiar si asa vor fi probleme garla. Iecologistii nu au nici cea mai vaga idee cum va functiona lumea propulsata doar de moristi si panouri solare, dar pentru aia continua sa guitze ca din gura de sarpe ca trebuie sa se faca acum. Cand li se pun niste intrebari simple (de exemplu „Cum avem electricitate noaptea?”) fie dau raspunsul „inteligent” ca „Descoperim noi ceva pana atunci”, fie fac mecla vitelului in fata portii noi.

          • Instalează Tesla baterii grid-size prin Australia, asta e soluția ecologistă. Probabil piramidele egiptene asta făceau la marginea Saharei, erau pe post de baterii grid-size, au exact mărmea potrivită :)

          • Cum putem avea electricitate noaptea?

            Cu panouri solare putem pune în funcțiune o stație de disociere a apei în timpul zilei și obținem oxigen și hidrigen molecular. Proporțiile respective sunt în raport stoechiometric, astfel că prin reacția lor într-o pilă de combustie se obține exact aceeași cantitate de apă, plus energie electrică. Hidrigenul molecular este substanța tehnică cu cea mai mare densitate energetică, cam 33,33 KW/kg, depășind benzina de aproape trei ori. Dacă unui zgârie-nori i se înlocuiesc sticlele ferestrelor cu celule solare transparente am avea câteva sute de metri pătrați generatoare de energie pentru funcționarea pilelor de disociere și a pompelor de commprimare. Energia comprimată astfel în timpul zilei poate fi reeliberata în timpul nopții, acoperind necesarul întregii clădiri. Randamentul unei asemenea tehnologii este estimat la 60%, adică de 2 ori mai bun decât al unei termocentrale pe gaz. După o funcționare de cel puțin 7-8 ani s-ar acoperi și energia consumată pentru producerea celulelor solare transparente.
            În aglomerările urbane H2 poate fi folosit drept combustibil pentru transportul în comun. Prevăd că transportul individual va fi redus în continuare până la înlocuirea completă a lui. Pe străzile degrevate de ambuteiajele inerente unui asemenea concept de trafic, vor circula sute de megabuze mai rapid și mai sigur. Nu vor mai exista parcări în downtown decât pentru autovehicule electrice, ce vor putea fi închiriate pentru curse scurte cu aplicații instalate pe telefonul mobil.
            Desigur, e greu să faci predicții despre viitor, dar nu strică să visezi despre vrăjitorii.

            • Dumenavoastra obisnuiti sa trageti ceva pe nas sau sa fumati ierburi de dimineata?! Aveti cea mai vaga idee despre ce vorbiti?! 60% eficienta la conversia enerigei solare in hidrogen care e apoi ars sau trecut prin pile de combustie sa produca di nou electricitate?! 10% e varianta cea mai optimista la care ma pot gandi.

              In orice caz dacas titi dumenavoastra vreo cale sa obtineti 60% randament la povestea asta io zic sa va puneti pe treaba imediat ca o sa ajungeti in timp record cel mai bogat om din luma facandu-i pe aia de la Amazon si Microsoft sa se simta niste bieti cersetori :)

              In rest ne oferiti spectacolul obisnuit al fantasmelor comuniste: Oameni traind ca sardinele in blocuri, si care circula ordonat cu autobuze. Cam asta visa si Pingelica saracu’ (ca si dumenavoastra avea si el pasarica aia cu panourile solare pe blocuri) si iata ca natia ingrata l-a pus la zid si l-a ciuruit. :) Nu-i vorba ca nici nu merita altceva. Ca toti cei ce ajung la genul ala de elucubratii. Nu-i asa?

              Ce observam in schimb in lumea reala e ca omenii tomcia ca dioresc sa aiba cat mai multa intimitate si cat mai mult spatiu. Ca doresc case cu teren injur. Chestie care omoara imediat transportul in comun. si o buna parte din fantasmele progresimii.

            • Curent din hidrogenul din apa (banuiesc ca va referiti la obtinere prin electroliza) obtinut cu energie de la Soare? Asta e exceptional, va rog sa-mi dati numele si adresa producatorului utilajului, sint interesat sa-i fiu distribuitor eclusiv. Voi gasi cu mare, extrem de mare usurinta finantare! Se vor bate fondurile de investitii din toata lumea sa intre primele, tycoon ma fac!

              Fizica va contrazice: primim de la Soare energie (e intr-adevar gratuita, cam cu nabadai dar, fie, e gratis) intr-o medie la nivelul solului de ~ 4W/mp ora (maximum e ceva sub 6. Sigur, Wikipedia va va spune altceva dar informatia e binisor „periata”). Instalatiile pentru obtinere de hidrogen prin electroliza sint intens energofage si au nevoie de o densitate de energie pe care din wind&solar nu o putem obtine. Nu e pur si simplu acolo energia aia, e mult mai putina. Nici nu o vom putea obtine vreodata la sol, pur si simplu nu e suficienta. Instalatiile actuale care fac asa ceva la nivel industrial folosesc 3 x 380V si curenti minimum 20 A. Or randamentele pe care le obtinem azi la fotovoltaice sint la nivelul unui zero dupa virgula. E usor de calculat suprafata ar trebui acoperita cu panouri solare care ar transforma cu randamente de 100% (…) radiatia solara in curent electric si sa duca o instalatie de electroliza. 100% randament … :)))
              Inca: nu stim cum sa stocam eficient energia electrica. Nu sintem in stare sa facem un acumulator care sa ne tina laptopurile in stare de functionare mai mult de 3-4 ore! Cind si daca vom rezolva o problema atit de mica vom vedea, pina atunci insa mai e cale lunga.

            • Ohohohoho!
              Constanta solară variază intre 1,32 și 1,45 KW/mp. Evident energia transmisă într-o oră va fi de circa 1,37 kwh/mp. Hit the book!

            • @Hantzy – nu înțelegi nici constanta solară, la fel cum nu înțelegi o mulțime de lucruri pe care le declami pe-aici. Constanta solară nu e chiar o constantă, e de fapt o medie. Iar energia respectivă (estimată!) cumulează radiația primită de Pământ pe întregul spectru electromagnetic.

              Niciun dispozitiv construit vreodată sau care va fi construită vreodată, chiar dacă ar avea o eficiență de 100%, nu poate acoperi întregul spectru electromagnetic și nu poate extrage energie din întregul spectru electromagnetic. Dacă vrei să recepționezi lumină din spectrul vizibilă folosești un tip de dispozitive, dacă vrei să recepționezi microunde folosești alt tip de dispozitive.

              Panourile solare folosesc doar spectrul vizibil și nu prea poți să obții mai mult de 200W / mp, și chiar și asta doar când e vreme foarte însorită. O zi de 24 de ore o poți considera considera echivalentă cu doar vreo 5-6 ore de vreme foarte însorită, deci ai să obții cel mult 1 – 1,2 kWh / mp în 24 de ore. Spuneai că ai panouri solare acasă, presupun că sunt fixe, nu cu urmărire. Obții mai mult de 1 kWh / mp în 24 de ore?

            • Harald, din nou strawman! Eu am indicat doar una din erorile lui @Oho, care susținea ca soarele trimite doar 4wh/mp.
              O alta ar fi ca panourile solare, după părerea dumnelui ar avea un randament sub 10% (randamentele pe care le obtinem azi la fotovoltaice sint la nivelul unui zero dupa virgula). În realitate cele policristaline au cam 18%, iar cele monocristaline au 25%.
              Și în final o a treia eroare, ceva mai subtilă, e că electroliza apei este energofaga. Deși asta este adevărat, prin refacerea moleculei se obține din nou aproape integral energia consumata pentru electroliza. Rezultă că problema este de dimensionare a instalației solare. Dacă 1mp poate furniza până la 1 kwh în 24 ore, iar o familie medie are nevoie de 4000 kwh pe an rezultă că necesarul maxim 10kwh pe zi ar putea fi realizat de 10 mp de panouri solare. Ți se pare imposibil?! Chiar și o instalație de 5-6 ori mai mare n-ar fi o problemă.

              Nu am susținut nici ca această constantă solară n-ar fi o medie (ba chiar implicit am lăsat să se înțeleagă asta) și nici că toată radiația solară ar avea o singură lungime de undă. Deci mă acuzi de ceva ce nu am afirmat. (Ca și mai sus cu acel „cine ești?” Se pare că e stilul vostru de argumentare.) Pe ce te bazezi deci când afirmi că nu înțeleg nimic?! Dacă chiar tu accepți că se pot produce 200wh/mp după convertirea energiei solare, cum de nu te-a deranjat afirmația lui Oho că soarele oferă doar 4wh/mp, dar tragi concluzii siderante dintr-o afirmație a mea, care chiar corespunde realității?! Răspunsul nu poate fi decât că tu ești cel nepriceput, așa cum reiese și din soluția ta cu racheta și asteroidul lui NT.

              Revenind la calculul de mai sus, considerând că e vorba de mine, atunci un coeficient pausal de corecție de 0,25 pentru întreaga instalație (suficient de mic pentru a acoperi zilele ploioase sau innorate sau alte pierderi), ar rezulta că am nevoie de 40 mp de panouri solare pentru a-mi acoperi necesarul de energie electrică. Eu voi avea exact 51,7 mp de panouri, așa că foarte probabil voi și vinde ceva, chiar dacă voi mai alimenta și un e-auto de la soare. Capisci?

            • @Hantzy – valorile pe care le folosești tu sunt ca puterea la casetofoanele chinezești din anii ’90 :) Valoarea maximă de vârf, nerepetitivă, e una, iar valoarea medie pe 24 de ore e cu totul alta. Acei 200 W/mp sunt exact valoarea maximă de vârf, nerepetitivă.

              În cea mai însorită zi a anului, în care unghiul panourilor de pe acoperiș e cel mai apropiat de valoarea optimă în raport cu poziția soarelui pe cer, cu o casă orientată exact spre sud, ai să poți obține timp de 4 sau 5 minute acei 200 W/mp. Iar asta va fi suficient de rar încât să o povestești și nepoților, în mulți ani la rând nu o vei atinge deloc.

              Nu știu de unde aluat @Oho acei 4 W/mp, dar dacă valoarea e corectă, s-ar putea să fie cantitatea medie de energie efectiv livrată în 24h de un panou solar de 1 mp unui consumator real, un bec să zicem. Cu toate variabilele și pierderile luate în calcul. Asta ar oferi o imagine mult mai realistă pentru dimensionarea unei instalații de panouri solare.

            • @Hantzy – erată: ”puterea corespunzătoare cantității medie de energie efectiv livrate în 24h”, asta ca să nu replici că valorile în W reprezintă putere, iar energia se exprimă în Wh.

            • Harald, din nou pe alături!
              285 wp este acea valoare de vârf (Peak) nerepetitiva. Eu am calculat cu 200 Wh/mp pentru că tu ai oferit valoarea asta și ți-am continuat doar raționamentul. Cum îți spusăi deja panourile solare policristaline au o eficiență de 18%. Făcând un calcul simplu ai fi obținut 240 Wh/mp.
              Ce a vrut să spună @Oho cu acei 4Wh/mp poți vedea din comentariul său, dar evident este o valoare eronată.

            • Măsoară cantitatea de energie livrată în 24h de panourile pe care zici că le instalezi acasă, împarte la suprafața totală a panourilor și ai să te lămurești. Până atunci discutăm degeaba, abordarea ta se rezumă la ”da’ de ce să fie cum zici tu”. Dispersia e destul de mare de la o zi la alta, am prins zile foarte cețoase în Germania când la 9:00 dimineața încă era aprins iluminatul public.

              Și cu interpretarea valorilor medii ai o problemă, 4.000 kWh pe an pentru o familie e o valoare destul de rezonabilă, dar asta nu înseamnă 10 kWh pe zi. În unele zile ai să ai consumi sub 5 kWh, iar în alte zile n-or să-ți ajungă nici 40 kWh, chiar dacă pe ansamblul întregului an ai să te încadrezi în 4.000 kWh. Când dimensionezi instalația ar trebui să ai în vedere media lunii ianuarie, nu media lunii iulie.

            • @Hantzy – acei 285 Wp sunt ai panoului aflat în condiții ideale, nu în condiții reale. Ceva la modul ”și dacă îl iluminezi cu 5 sori deodată, nu scoți de la el mai mult de 285 Wp”. La un astfel de panou, un maxim real obtenabil de 200 W/mp ar fi mai mult decât bun.

            • Harald, a propos de „de ce să fie cum zici tu”, îți amintesc că tu ești cel care m-a interpelat, făcând presupuneri și căutând nod în papură. Eu n-am făcut decât să îți arăt erorile din comentariile tale.
              Privitor la instalația nea, am făcut deja toate măsurătorile și ele îmi certifică calculele preliminare. Consider subiectul încheiat și nu mai răspund.

              P.S. Într-adevăr 4000:365 =11, dar cum 6 panouri au exact 10 mp, mi-am permis să aproximez astfel rezultatul. Iar în final am multiplicat totul nu cu 11:10=1,1 ci cu 4, coeficient mai mult decât suficient. Ce naiba, chiar trebuie să te învăț aritmetica primară?!

            • @Hantzy – în disputa asta despre constanta solară nu te-am invitat nici să răspunzi. nici să nu răspunzi, nu te alinta degeaba :) Am emis o serie de aserțiuni, complet independente de vreun eventual răspuns de-al tău și fără să-ți adresez vreo întrebare.

          • La nivelul tehnicii de azi ar fi posibila folosirea hidrogenului, elecroliza etc. dar desigur, eficienta economica ar fi la genunchiul broastei.

            • Corect!

              Aici e buba. Eficienta economica, Toate arata frumos pana la ea…

            • De data asta nu sunt de acord cu tine, NT!
              Dacă curentul pentru electroliza ar fi obținut în mod clasic, prin arderea combustibililor fosili, atunci ai avea dreptate. Dar în exemplul meu arătam că energia solară face asta. Cu ajutorul ei disociem apa în timpzul zilei, iar energia o salvăm ca entalpie în materia primă pentru pila de combustie, care pe timp de noapte reface molecula de apă, cedând energie electrică.
              În loc de baterii cu Lithium, imitam natura care timp de milioane de ani a salvat energia solară în exces în combustibilii fosili de astăzi. Doar cu diferența că folosim pentru asta hidrogen și oxigen, rezultând apă pe care o vom redescompune a doua zi. Exact ca un acumulator reșarjabil, care funcționează doar cu apă și soare.
              Un alt avantaj: curentul continuu astfel obținut nu mai trebuie transformat si redresat, putând fi direct folosit pentru majoritatea aparatelor electrocasnice, rezultând deci economie de cupru, ferită pentru transformatoare sau staniu, semiconductoare pentru puntea redresoare șamd.
              De asemenea, curentul poate fi produs doar atât cât e nevoie, nefiind necesară funcționarea tuturor pilelor de combustie, iar curentul se produce chiar la locul unde este necesar.
              Cel mai mare dezavantaj este însă conceptul actual, noi depinzând prea mult de curentul alternativ. Pentru schimbarea întregului concept este necesar timp și voință. E ca și cum am dori reîmprospătarea apei dintr-un butoi plin pe care nu avem unde-l deversa și nici nu avem posibilitatea de a face totul instantaneu.

            • Da Hantzy, energetic treaba e eficienta, odata ce primesti energie pe degeaba de la soare, nu conteaza cu ce randament o transformi in alta forma.

              Dar trebuie sa consideram si bilantul economic, va fi nevoie de instalatii, astea costa bani, atit pt constructie cit si pt intretinere, probabil ca hidrogenul va trebui lichefiat, transportat la locul faptei etc. Deci cit va ajunge pretul unei unitati de hidrogen? Chestia ar functiona numai daca s-ar face la o scara f mare, la nivel de continent.

              Deci daca ar fi sa facem un plan:
              1. construire instalatii solare de f mari capacitati in zone unde soarele straluceste, de ex. Africa, Spania, California.
              2. distributia energiei obtinuta solar catre consumatori
              3. construire instalatii hidrogen pt a folosi eventualul surplus
              4. distribuirea hidrogenului, eventual lichefiat
              5. construirea unui nr mare de instalatii care ar folosi hidrogen drept sursa.

              Cit ar costa si cit ar dura povestea asta!? Si cine e gata sa investeasca in asa ceva?

            • @ Hanzty,

              Puteti sa nu fiti de acord cu dumealui dar eficienta procesului e in extrem de scazuta (cu sau fara binecuvantarea dumenavoastra :) ). Asa cum v-am spus mai spus mai sus in cel mai fericit caz daca ajunge la 10%.

              Si tot cum v-am mai spus mai sus, daca elucubratiile dumenavoastra vis a vis de eficienta de 60% sunt adevarate, atunci e momentul sa le puneti in opera si veti deveni in timp record putred de bogat. Ce mai asteptati?!?! Uimiti-ne salvand cu aceeasi ocazie lumea din captivitatea combustibililor fosili! :) :) :)

            • NT, în precedentul meu comentariu am recunoscut greutățile de implementare ale unui nou concept, pentru a-l înlocui pe cel existent. Îmi sunt deci cunoscute toate acele Meilensteine, dar totuși nu cred însă că el ar fi mai costisitor decât cel actual. Cel puțin, într-o primă etapă se pot construi astfel de sisteme insulare pentru clădiri de birouri, ce pot funcționa autonom. Tehnologia e relativ nouă, deși principiile sunt cunoscute de aproape două secole. Dar cu noul Proton-Exchange-Membran-Fuel-Cell (PEMFC), care generează direct curent în cazul reacției electrochimice, fără a mai produce anterior căldură și lucru mecanic, generatorul de curent are o eficiență de până la 70%. Dacă e utilizat pentru e-mobilitate atunci el mai scade cu randamentul motoarelor electrice și a celorlalți consumatori de pe bibiu până la 45%, dar este totuși de aproape două ori mai eficientă această tehnologie decât motorul diesel. În Stuttgart sunt deja primele Omnibusse unterwegs și sunt un real succes. Iar ca totul să fie și mai frumos, stațiile de electroliza și de alimentare cu H2 ale Omnibusselor sunt acționate exclusiv cu energie solară. Deci se poate.
              Oricum PEMFC este atât de eficient încât, tot la Stuttgart, a permis în 2016 decolarea primului avion electric, cu o viteză maximă și o autonomie de până la 1000km. Ar putea înlocui cu succes un autovehicul de familie. Și vorbim doar de un prototip.
              O ultimă informație privind randamentul total al sistemului este în legătură cu recuperarea pierderilor sub formă de căldură: aburul care rezultă după reacția electrochimică va fi trecut printr-un schimbător de căldură, incalzind apa pentru îmbăiat, de exemplu. Cu asta sistemul static ajunge până la 90% eficiență, pierderile fiind minore, lipsind transportul și stocarea îndelungată.
              Actual este utilizat un sistem mai puțin performant, bazat pe reformarea hidrogenului molecular din gazul metan. Totuși eficiența sa pentru locuințe depășește fără probleme 60%.

            • Hantzy,
              Dacă e sa visam as adauga ca treaba ar deveni si mai lucrativă dacă s-ar gasi o utilizare comercială si oxigenului obținut ca produs secundar. Dar nu stiu, unde si cum.

            • NT, n-ai fost atent: oxigenul electrolitic este materie primă în perioada nopții, când se obține din nou apă. Nu mai nevoie să fie extras din aer, sa fie filtrat, șamd.
              Dar ai dreptate: totul e un vis, deocamdată. Însă asta arată că ar putea exista, chiar și azi, alternativă viabilă la combistibilii fosili. Ori numai asta îmi propusesem inițial să arăt: „cum se poate obține energie din regenerabile pe timpul nopții”.
              Nu pot aprecia ce costuri ar implica un program global, dar dacă ar fi produse în serie mare, concurențial, ele s-ar reduce întocmai ca la cd-players sau la lămpile cu leduri. Probabil tot chinezii vor aplica pe scară largă vreo nouă tehnologie, la cum construiesc ei cate un oraș de un sfert sau jumătate de milion de locuitori de la zero. Iar apoi ar importa africanii sistemul, profitând de lipsa oricărei rețele. Însă asta e mai puțin important, dar cert e că cel care va deține vreo tehnologie alternativă va avea un atuu important în relațiile internaționale din viitor. Deci: Occidentul sau Orientul?

    • Gind la ginduri Apocaliptice :P
      „Exercițiu internațional: Un telescop a detectat un asteroid cu diametrul de 100 până la 300 de metri, la 57 milioane de kilometri de Pământ. Astrofizicienii estimează că există un risc de 1 la sută să lovească Pământul pe 29 aprilie, 2027. Ce facem?, scrie AFP.”
      Peste 8 ani; tu esti indulgebt cu 15 :D
      https://science.hotnews.ro/stiri-spatiul-23115475-exercitiu-international-daca-asteroid-indreapta-catre-pamant-poate-facut.htm

  9. Sunt curios daca autorul e la curent cu tornada din judetul Calarasi, ma uitam la video si parca priveam ceva de prin Aleea Tornadelor din Kansas./…/

    • Absolut întâmplător, am urmărit știrile în direct (ora 20 în România) de pe Digi24. Ceea ce mi-a atras atenția a fost întrebarea prezentatoare adresată unui expert român în probleme meteo: Există vreo legătură între tornada din Dragalina, jud. Călărași, și schimbările climatice? Răspunsul expertului a fost ceva pe linia: Nu avem suficiente date pentru a face o astfel de legătură. Nu știu ce s-a discutat pe alte canale TV românești – probabil că experții români în tornade sunt la fel de competenți ca experții români în fracturarea hidraulică, după ce au vizionat Gasland.

      După cum puteți deduce din CV-ul meu public, am trăit, împreună cu familia mea, opt ani în Oklahoma (Nadia Comăneci și familia ei încă locuiesc în Norman, dacă asta vă spune ceva). Și n-am auzit pe nimeni în Oklahoma să discute despre tornade în contextul schimbărilor climatice. Dar, deh, Oklahoma nu se compară cu com. Dragalina, jud. Călărași, tot așa cum Texas-ul și Oklahoma nu se compară cu com. Pungești, jud. Vaslui.

      • „Și n-am auzit pe nimeni în Oklahoma să discute despre tornade în contextul schimbărilor climatice” Pai tocmai asta era ideea, exprimata ironic in comentariul meu, pe care nu l-ati publicat. Acolo pe Aleea Tornadelor e ceva obisnuit sa fie tornade, ne spun climatologii, ca doar d-asta se numeste asa, deci nu isi are rostul punerea tornadelor de acolo sub auspiciul schimbarilor climatice. Dar daca intrebati satenii din Calarasi, nu stiu cati din ei sunt familiari cu tornadele, mai ales ca parea efectiv o tornada F-4 sau F-5. Iar cand astfel de fenomele apar in locuri unde nu ar trebui sa apara, iti pui intrebari, automat.

      • In Germania nu exista nici un eveniment neplacut care sa nu fie cauzat de schimbarile climaterice. Zilele trecute s-a intilnit Micron cu Mutti, au discutat despre emigratia din tarile din Zahara. S-a spus ca acolo femeile au cel putin cite 6-7 copii, si, ce m-a mirat, cel mai tare, a fost ca-n Zahara e seceta, ambele fenomene urmarea acestor schimbari climatice.
        De asemenea patru alipinisti-schiori au murit in Alpi ca urmare a unor avalanse provocate de incalzirea globala, deoarece in aprilie se topeste zapada. In nu stiu ce tara din Asia sunt inundatii puternice, cauzate evident, de schimbarile climatice si de seceta din Zahara.

        • Wow!! Ce umor extraordinar !??!
          Da’ proști ii mai credeți pe Macron&Merkel….. Mai puțină aroganță si suficiență nu v-ar strica.

            • Chiar am acasă un sanctuar, gigantic, unde eu &co aducem ofrande idolilor Macron&Merkel….. Nu e zi fără slujbe, acatiste, incantații, etc……. Știu că suntem eretici deoarece Macron&Merkel au cauzat si pierdut ww1, 2, criza din 2008, au creat monstrul UE, Acordul de la Paris și alte chestii.
              Mărturisesc că deși am fost îndrumat aici să dedic altarul lui Trumpy ptr.ca a câștigat ww2, ne-a salvat de bicisnicul Acord de la Paris, l-a învins categoric pe the Rocket man Kim jong un și alte isprăvi eu, dovedind o gravă și continuă nerecunoștință, am perseverat in ereziile mele.
              E ok așa?!?

            • Daca tu o spui, dece sa fiu impotriva?
              Dar intrebarea ramine: atit ai inteles din ce a postat @ neamtu tiganu?

          • Aiai e de fapt chestia. Oricat de prosti i-ar crede cineva, ei reusesc intotdeauna sa depaseasca orice asteptari.

            Iar piticul frantuz e de-a dreptul magistral. A dovedit pana acum ca e muuult mai tampit ca Ponta. Ba chair si ca Goeana, ca sa ne referim la piloni ai imbecilitatii binecunoscuti publicului roman…

        • @neamtu tiganu

          Anul trecut Germania a fost lovita de incendii de padure si de o seceta puternica (guvernul a sustinut fermierii cu sute de milioane de euro). In primele 3 luni ale acestui an, temperatura a fost cu doua grade peste medie (in iarna aceasta nu am avut zapada la Berlin) iar in urma cu doua saptamani, in jurul Berlinului pompierii au emis cod portocaliu /rosu pericol de incendiu de padure. In urma cu o spatamana, pentru prima oara in viata mea am pornit pompa de udat gazonul la jumatatea lunii Aprilie (parca vad ca anul acesta voi avea din nou o factura grasa la apa) https://www.t-online.de/nachrichten/panorama/id_85593340/wetter-in-deutschland-viel-sonne-zu-ostern-warnung-vor-waldbraenden-.html

          • Da, anul trecut si acum in aprilie a fost/este seceta in anumite zone din Germania.
            Dar anul trecut in vara am facut niste excursii in Romania, si a plouat, a plouat, a plouat, mai toata vara.
            Anul asta, in anumite zone din Alpi a nins, a nins, a nins, cind am fost eu in Austria in Martie mai era la 1500m inca 2 metri de zapada.
            De curind am auzit ca prin niste tari din Asia sunt inundatii cit casa.
            Deci hotaraste-te e seceta sau prea multa apa!?

            Si de unde stii ca eventuala seceta e produsa de emisiile de codoi produse de oameni?

          • Ingorzitor!

            Pai daca in Germania e tot mai cald, iar regenerabilele cresc de la 5% prin 2008 la aproape 50% (dupa cum ne asigurati sub pseudonimul Florix anul trecut) de ce naiba tara aia importa tot mai multe hidrocraburi si gaze naturale, iar colac peste pupaza creste dsi productia de lignit?!?!

            Sunati-o urgent pe coana Anghela si spunet-i: „Fa mad cow, termina freaqu’ odata cu Nordstrean II si da-l pe Nosrdstream I la fier vechi, ca de acum e incalzire globala si ai panouri solare si moristi garla!”. Ce mai asteptati?!

    • De cand s-a intetit incalzirea globala aleea tornadelor sa-a mutat din Kansas ceva mai la sud. In weekendul 13-14 Aprilie aveau acolo cativa inch de zapada (prin Iowa, Minnseota si Dakote a depasit si 2 picioare adica 0.7 m) si viscolea pe Interstate 35 de au trebuit sa scoata garda nationala si sa inchida drumurile,

      Saptamana trecut era asa de rece ca nici muguruii la copaci nu iesisera… De unde atatea tornadae?!

  10. Ar fi interesant de vazut, cine-o mai trai atunci, care dintre predictii a fost cea mai apropiata de adevar, sau care a folosit scenariile cele mai realiste. Iar asta ma conduce la alta intrebare: Care dintre predictiile/prognozele facute acum ani si ani de zile in urma (nu de profeti, desigur, ci de specialisti responsabili ) sunt cel mai aproape de adevarul actual in ce priveste energia/mediul? S-a aplecat cineva, domnule profesor, asupra lor? Nu lucrez in domeniu insa sunt curios daca au fost minti vizionare si ce argumente au folosit…Multumim mult pentru inca un articol onest, profesionist si la obiect in marea de fake news, dezinformari si babe cu ochii pe drobul de sare. Mult succes in continuare!

    • Care dintre predictiile/prognozele facute acum ani si ani de zile in urma (nu de profeti, desigur, ci de specialisti responsabili ) sunt cel mai aproape de adevarul actual in ce priveste energia/mediul?

      Am publicat o lungă listă cu profeții climatice, toate false, aici: Sindromul Chicken Little

      Am publicat o lungă listă cu profeții energetice, toate false, aici: Profeți și Vrăjitori: De la petro-apocalips la petro-optimism

      Referitor la energie, nu cunosc decât o singură profeție îndeplinită: cea a lui George P. Mitchell, părintele fracturării hidraulice de mare volum, aplicată cu succes prima dată în zona Dallas, Texas, în 1998. Mitchell a fost comparat cu marii inventatori Edison, Tesla, Ford, Carnegie sau Vanderbilt.

      Pentru a înțelege măreția acestei profeții îndeplinite, ar fi bine să ne reamintim reacțiile diferite pe care Președintele Jimmy Carter și inginerul George P. Mitchell le-au avut față de știrile din anii 1970 și 1980, conform cărora producția domestică de petrol și gaze era pe sfârșite. Aceleași știri, interpretări opuse. Carter le-a luat drept un semn că oamenii epuizează o resursă finită; trebuie să ne înfrânăm singuri. Mitchell le-a luat drept un semn că avem nevoie să mergem mai departe – să mobilizăm ingeniozitatea umană nelimitată pentru a elibera mai multe resurse. Carter a avut o viziune precauționistă despre natură ca fiind limitată, fragilă și prescrisă drept locul umanității. Mitchell a avut o viziune pro-acționară despre natură și umanitate, considerându-le maleabile și pline de un potențial încă nerealizat. Pentru unul, o lume de finitudine, prudență și ordine corectă. Pentru celălalt, o lume a riscurilor și posibilităților nelimitate.

      Mitchell nu a avut susținători (nici măcar propria-i familie), nici nu a publicat lucrări ISI și nici nu i-a numărat nimeni citările (inexistente). A fost un geniu și punctum.

      Un alt exemplu de profeție strălucitor îndeplinită este pariul pus de Paul Erhlich și Julien Simon.

      Primul, un profet mincinos, dar cu foarte mare capital mass-media, a speriat lumea:

      În 1968, biologul și ecologistul Paul Ehrlich (Stanford University) a publicat, cu imens succes, „Bomba Populației („The Population Bomb”). La vremea aceea, Ehrlich era vocea ecologistă dominantă în societatea americană. El a întrupat viziunea precauționistă despre pericolele suprapopulației pe o planetă finită. Primele rânduri din Bomba Populației sunt:

      Bătălia pentru hrănirea întregii umanități este pierdută. În anii 1970 și 1980 sute de milioane de oameni vor muri de foame…Trebuie să introducem controlul populației pentru că acesta este singurul răspuns.

      El a cerut măsuri extreme, precum sterilizarea obligatorie, interzicerea automobilelor și o taxă pe cărucioarele de copii.

      În 1969, Ehrlich și-a continuat cruciada sa ecologistă, publicând „Eco-Catastrophe”, în care a prezis că Revoluția Verde va eșua și că „ignoranța” economiștilor cornucopieni (aluzie la Julien Simon) va fi expusă. Până în 1980, degradarea ecologică va anihila toată „viața animală importantă” din oceane, sute de mii de oameni se vor sufoca din cauza poluării aerului, iar speranța de viață în Statele Unite va scădea la 42 de ani. „Societatea vestică,” a proclamat Prof. Ehrlich, „este pe cale să definitiveze violarea și uciderea planetei pentru câștiguri economice”.

      Economistul libertarian Julian Simon (University of Maryland) și-a început cariera în anii 1960, crezând și el la început în creșterea zero a populației. Logica malthusiană părea impecabilă: există doar atâta planetă finită pe care trebuie să trăim. Dar mai târziu, a început să cerceteze datele despre creșterea populației și consumul resurselor. În scurtă vreme, el și-a schimbat radical punctul de vedere: există, de fapt, prea puțin oameni!!!

      Cartea sa din 1981, Ultima resursă (The Ultimate Resource) demonstrează că dezvoltarea tehnologică și generarea bogăției fac, în realitate, ca resursele să fie mai puțin insuficiente. Avem de-a face aici cu o altă opinie de bun-simț, capabilă să rivalizeze cu viziunea precauționistă a finitudinii: în ciuda consumării resurselor secole de-a rândul, noi trăim într-o perioadă de abundență fără precedent.

      Profesorul Simon a devenit liderul cornucopienilor, luptând contra lui Ehrlich și alți apocaliptici. Modelul său economic era clar: în ciuda jelaniilor ecologiștilor, umanitatea este de fapt, într-o poziție mult mai bună decât fusese vreodată în trecut și, atâta timp cât mințile umane sunt libere să inoveze, progresul va continua indefinit.

      Bazându-se pe numeroase date, Simon a avertizat opinia publică – cu referire specială la popularitatea lui Ehrlich – că are de-a face cu „o forță teribilă a isteriei ecologiste”. Simțind că îl poate învinge, Simon l-a provocat pe Ehrlich să accepte un pariu public în 1980.

      Simon a pariat că oricare cinci metale comerciale, la alegerea lui Ehrlich, vor fi mai ieftine într-o perioadă mai lungă de un an. Consultându-se cu colegii săi (inclusiv John Holdren, consilierul Președintelui Obama pentru știință și tehnologie), Ehrlich a ales cinci metale despre al căror preț era sigur că va crește: cupru, crom, nichel, cositor (staniu) și tungsten. De asemenea, el a decis o perioadă de 10 ani pentru pariu. Simon și Ehrlich au cumpărat fiecare acțiuni de câte $200 pentru fiecare metal, cheltuind în total $1.000.

      Când anul 1990 s-a terminat, prețul tuturor celor cinci metale scăzuse – ele erau, folosind terminologia lui Simon, mai puțin insuficiente, în ciuda faptului că oamenii le consumaseră de-a lungul celor zeci ani. Simon a câștigat pariul. Ehrlich i-a trimis un cec pentru $576,7, reprezentând diferența dintre prețuri.

      Ar mai fi multe de scris, dar ar ieși un alt articol :-)

  11. se spune ca energia eoliana are cel mai mare potential… https://www.wind-energie.de/themen/zahlen-und-fakten/international/

    In graficele de mai sus…. sunt extrem de uimit… chinezii sunt pe primul loc, americanii, in ciuda lui Trump, pe locul doi si mai apoi nemtii.. Si mai uimitor e ca Grand Nation, cea condusa de marele Micron, cel care se bate cu cu Notr€ Dam€ in piept, cel care a gazduit memorabila intelegere mondiala de salvare a lumii, nu prea apare in primele locuri…

    • Domnul inginer, capacitatile eoliene instalate (sau productie neta de Energie eoliana) trebuie raportate la productia nationala de electricitate, numar locuitori, etc. Sau nu? Francezii au cam dormit in papuci in ultimii 15 ani or so (s-au bazat pe energia nucleara). Acum, nu intamplator germanii si danezii se numara printre campionii exporturilor de turbine eoliene. https://www.siemensgamesa.com/en-int/newsroom

      P.S. Francezii si californienii incep sa dezvolte parcuri eoliene offshore (cu sisteme plutitoare sau ancorare) pretabile pentru apele adanci,

      • Domnu Florin,
        Am cîștigat Brötchen vreo 20 de ani la Siemens, ocupindu-ma cu compozite, am avut relatii strînse cu firma daneză LM. Am fost de multe ori la ei, la Fredericia. Stiu mult mai multe, decît iti imaginezi tu, despre subiect.
        Te rog scuteste-ma de propagandă de doi bani. Adevarul e ca Franta e un nimeni în eoliene, ca au inceput sa bage bani sa le facă altii cîte ceva, e alta poveste.
        P.S LM a scos de curind cele mai lungi pale.

  12. Ar trebui sa fiu multzumit domnule Cranganu ca nu imi cenzuratzi toate mesajele cum fac altzi autori. Totushi unele va deranjeaza teribil de exemplu acelea in care spun ca petrolul asta supra abundent se gaseshte doar in SUA. Altzii cu toate ca au invitat inclusiv companii Americane sa foreze nu au gasit nimic deci ce pot face ei ? Sa se vanda ca sclavi Americanilor singurii care inca mai au petrol sau sa caute la ei acasa alte surse de energie care sa compenseze petrolul cutat dar negasit ? Germania de exemplu stie foarte bine ca nu are petrol de aceea un savant German, Fritz Haber parca il chema dar nu sunt sigur, a si luat premiul Nobel pentru producerea petrolului sintetic. Germania a produs petrol sintetic pana in 1945 cand i-au interzis Americanii. Interdictzia e inca in vigore si mai nou tot Americanii sunt indignatzi ca Germanii cumpara hidrocarburi de la Rushi care nu le-au interzis nimic si au aprobat reunificarea si nu de la Americani care le interzic inca sa produca propriul petrol sintetic.

    • Totushi unele va deranjeaza teribil de exemplu acelea in care spun ca petrolul asta supra abundent se gaseshte doar in SUA

      Nu mă deranjează absolut deloc dacă cineva scrie că petrolul de argilă, supra abundent, se găsește momentan doar în SUA, pentru că este adevărat.

      Ca să încep precum un filosof, aș spune că Where oil is first found is in the minds of men (Wallace E. Pratt). Și cea mai bună exemplificare a acestui aforism este extraordinara performanță a lui George P. Mitchell, care a crezut cu tărie că petrolul și gazele se pot găsi și extrage din roca-mamă, argilele petrolifere și gazeifere.

      Ceea ce am scris de mai multe ori este cu nu toate rocile numite argile sunt la fel. Există mari deosebiri între argilele marine (formate pe fundul vechilor oceane – cazul argilelor din America de Nord și de Sud) și argilele continentale (formate pe fundul lacurilor cu apă dulce). Metoda actuală a fracturării hidraulice, inventată și perfecționată în SUA, lucrează optim numai pe primul tip de argile, cele marine. Nu e vina americanilor, chinezilor, românilor sau polonezilor că Natura a împărțit inegal depozitele argiloase.

      Sunt convins că, mai devreme sau mai târziu, geologii chinezi sau români sau polonezi vor inventa o metodă originală de fracturare a argilelor continentale. Și atunci, vom avea parte de un nou episod glorios al revoluției argilelor. Dacă și rușii vor fi capabili să folosească fracturarea geologică a argilei Bajenov, rezervele energetice ale planetei vor fi asigurate pe multe decenii, poate un secol-două.

  13. Oameni modificați farmacologic – o soluție propusă pentru combaterea schimbărilor climatice

    Cercetând niște fișe mai vechi, am găsit un articol din 2012 scris de trei cercetători specializați în bioetică. Liderul este profesorul S. Matthew Liao (de la Center for Bioethics de la New York University), ceilalți doi, Anders Sandberg și Rebecca Roach, fiind de la Oxford University.

    Articolul lor, Human Engineering and Climate Change, și blogul dlui Liao mi-au dat fiori existențiali. Autorii propun, nici mai mult, nici mai puțin, decât un program riguros de inginerie umană ca soluție la schimbările climatice. Programul implică „modificarea biomedicală a oamenilor” prin intermediul unor „îmbunătățiri farmacologice”. Totul pentru victoria omului contra schimbărilor climatice!!! Desigur, a omului modificat biomedical.

    De exemplu, oamenii viitorului ar trebui modificați în așa fel încât să se nască cu o intoleranță la carne. De ce? Pentru că vacile, oile, caprele și alte rumegătoare a căror carne se consumă curent, produc prea mult metan, un gaz cu puternic efect de seră. Deci, să fie creată o pharmacological meat intolerance!!!

    Apoi, oamenii ar trebui modificați ca să fie mai mici de statură cu 15 cm. De ce? Pentru că dacă ești mic, consumi mai puțin și salvezi mediul înconjurător, după care salvezi și clima! Ideea este numită Making humans smaller.

    Al treilea exemplu poartă un nume mai serios: Lowering birth-rates through cognitive enhancement. E vorba de reducerea natalității în țările avansate economic, nu în lumea a treia. De ce? Pentru că fiecare nou-născut în Marea Britanie va produce de 160 ori mai multe gaze cu efect de seră decât un nou născut în Etiopia!

    Al patrulea experiment de inginerie umană ar urma să creeze oameni care vor avea mai multă empatie și mai mult altruism pentru schimbările climatice (Pharmacological enhancement of altruism and empathy). Aici este clar: există unii printre noi care suntem prea egoiști și non-empatici când vine vorba de schimbări climatice. Cei trei distinși autori nu specifică soarta celor care suferă de aceste malformații psihice, dar, probabil, viitorul va aparține doar celor care, prin îmbunătățiri farmacologice, vor deveni altruiști și plini de empatie climatică.

    Restul articolului, pentru cine nu are răbdare sau stomacul suficient de tare, detaliază aspectele practice, cel mai bun mod de utilizare a resurselor și modalitățile de a contracara pe cei care se vor opune implementării programului de inginerie umană pentru producerea de oameni capabili să lupte cu schimbările climatice.

    Am crezut multă vreme că veleitățile de a construi „omul nou” sunt apanajul dictaturilor fasciste și comuniste. Se pare că m-am înșelat.

    • Mărturisesc că nu am accesat link-ul oferit, dar citind rezumatul prezentat de dl Crânganu s-a ivit întrebarea:
      Ăștia trei sunt profeți sau vrăjitori?

    • sa reduca inaltimea cu 15 cm, si daca el e mare in latime?

      Idiotii din urss si germania au crezut si au inceput sa implementeze acest om nou, desi eu sunt de parerea ca aceste idei au fost doar un paravan, in realitate au ajuns niste hoti la putere care au furat tot ce au putut si s-au prabusit fiindca nu au stiut ce sa faca mai departe, nici ei nu credeau in aceste idei. Acesti hoti au fost sprijiniti de unii care au dat in cap metodic tuturor care nu au fost de acord cu linia partidului, cum fac unii pe contributors. Cel mai interesant este ca pe cei mari noi ii stim, dar pe acei care au mentinut regimul nu, ei sunt printre noi, se transforma.

      Omul se reinventeaza permanent, unii isi imagineaza diverse chestii iar realitatea se inspira sau nu din aceste modele, altfel nu am evolua.

    • nemtii au cam dat-o in bara cu formarea omului nou, curat, asa ca nu se baga in din astea si nici in genetica, sa nu se interpreteze. In schimb spun ca cea mai buna masura e sa-l razi pe omu vechi la portofel. Deci taxa pe codoi.
      Eu am propus la un forum cetatenesc impozitarea suplimentara a grasilor, deoarece acestia consuma multe resurse si emit multe gaze. O duamna mai corpolenta mi-a zis ca nu-i corect, deoarece ia maninca ca o pasarica, in timp ce vecina ei maninca, dar nu se-ngrase, deoarece are tenie si limbrici. Am propus atunci o taxa si pe tenie si limbrici. Nici taxele pe ciini si pisici nu ar fi de neglijat. In general prin taxe consistente se pot rezolva toate problemele lumii.

      Se pregatesc noi legi cu taxe: pe sex, pe ferestre, fumarit, mincat fasole, varza acra,

    • Domnule profesor, nu v-ati inselat deloc. Ideea asta timpita e recurenta.
      La tema totusi si lasind la o parte ca aceleasi grupuri care pompeaza azi incalzirismul pedalau frenetic acum 50 de ani pe „racire globala” am incercat sa gasesc sursa contemporana recenta a ideii (ca motivatia o cunoastem foarte bine, bani si putere politica, daca e putere politica neobtinuta prin vot e perfect. Daca e cu vot atunci vom convinge noi citiva, ii numim eco-cumva, ii facem sa adore culoarea verde brotacel si tot o obtinem) si am dat peste un personaj, un aventurier canadian pe nume Maurice Strong aflat de foarte multi ani in pozitii cheie pe la, unde altundeva decit ONU. Si la el pe linga codoi, noi facem rau la Gaia cu industriile noastre, vom muri de foame etc etc apare formulata negru pe alb ideea „controlului populatiei”, limitarii numarului de copii, sterilizarii selective a unor femei (!), eugenie (!!) – now that is scary stuff. Insa dar e veche, o stiau si grecii antici – si restul idioteniilor din rastelul asta.

  14. Am si eu un gind care nu-mi da pace de citiva ani…Cum se face ca se fac atitea studii si vorbire despre incalzirea globala,poluarea uscatului si a oceanelor,reducerea emisiilor la masini,reducerea emisiilor de CO2,etc,etc,ati prins ideea dar nimeni nu pomeneste nimic despre numitorul comun la toate aceste „probleme” si anume cresterea populatiei Pamintului.(ASTA,cu ce se poate face, este alta discutie,dar ar trebui facut ceva). Sa nu vina circotasii-am vazut ca sunt destui la articolele lui domnul profesor Crânganu-sa zica ceva de genul ca sunt nazist sau chinez,nu nimic din toate astea. Stiti ca la o rata de 2 copii/ famile,populatia planetei, pe termen lung va scadea? Repet,asta e alta discutie dar aici ar trebui „umblat”,de la cresterea populatiei pleaca toate problemele,inclusiv criminalitatea.
    Cind invatam geografie la scoala generala, sa zicem prin 1974,populatia Terrei era de cca 3.8 miliarde de locuitori. In 45 de ani populatia Terrei s-a DUBLAT,acum sunt cca 7.8 miliarde. Cel putin doua aspecte aici:aceasta „diferenta”,are nevoie de masini,de mincare,de medicamente,de haine,de energie,etc,etc. Al II-lea aspect,este emigratia dinspre tarile subdezvoltate spre cele dezvoltate;daca un individ din prima categorie de tari are nevoie -sa zicem numai,ca sa prindem ideea-de 10l de apa pe zi, automat in tara in care emigreaza va consuma cca 200-300-400l/zi (atat ar fi,zic statisticile in SUA) ;asta se poate extrapola la mincare/ ambalaje/ plasticuri, benzina, mobila,televizoare,haine.
    Imi vine sa rid de „democratii” din SUA care sunt pt. deschiderea totala a granitelor si in ACELASI timp sunt chipurile pt.reducerea poluarii,reducerea amprentei de CO2,AOC-The Green Deal,etc. Pai astea doua se bat cap in cap;toata lumea stie ca americanii au cel mai mare consum/risipa de apa,de mincaare,de benzina,de poluare /pe cap de locuitor din intreaga lume.
    https://www.scientificamerican.com/article/american-consumption-habits/
    Populatia SUA prin anii ’70 era de 200 de milioane,acum e de 350 milioane(cu ilegalii)…

  15. Ecologismul ar trebui interzis – cu partide ecologiste cu tot. Dar tot politicienii sînt cei care trag sfori, că să mai scoată un ban şi de aici. De exemplu, de ce ar trebui să existe un Minister al mediului? E complet inutil, afară de faptul că reprezintă o sinecură pentru diverşi protejaţi ai puterii – oricare ar fi aceea. Oricum natura se autoreglează – dacă la un moment dat se decide să scape de noi, omenirea va dispărea, indiferent de cîte tumbe de hipsteri vom face ca să preîntîmpinăm extincţia.

    • Ecologismul ca politica da, ar fi o idee sa fie interzis insa stinga ecologista se va camufla repede in altceva.
      Pe de alta parte trebuie sa va contrazic: atita vreme cit facem distinctia neta intre ecologism si grija pentru natura (daca se poate sa nu confundam poluarea – lucru real, microparticule, Nox, gaze, ape uzate etc – cu o non problema, codoiu’) atunci rolul unei astfel de agentii (poate fi o agentie, nu e nevoie de un minister, dar daca se poate necorupt/e …) poate fi bun: emitere de autorizatii de mediu pentru investitii industriale si in infrastructura, pentru imbunatatiri funciare, pentru irigatii, pentru controlul unor procese in industrii, bref, pentru asa ceva, autorizare si monitorizare – important e sa fie corecte si necorupte – cred ca e bine ca o astfel de agentie sa existe.
      Sigur, ca orice birocratie are un singur scop, acela de a-si gasi motive sa existe si sa creasca, de s-a ajuns sa-ti trebuiasca autorizatie de mediu pentru un birou in oras unde ai 10 calculatoare. Dar nu despre asta e vorba :))

  16. Ce ar fi rău dacă s-ar finanța mai mult cercetările privind eficientizarea superioară a panourilor solare si a eolienelor?!? Ce ar fi rău dacă atunci când există surplus/exces de energie produsă astfel s-ar folosi la obținerea de hidrogen care s-ar stoca urmând sa fie folosit la obținerea de electricitate atunci când e nevoie?!?
    De ce anunțul Arabiei saudite, privind fracturarea hidraulică, e așa de entuziasmant?!?
    De ce să aplaudăm folosirea pe mai departe a fossil fuels când produc noxe atât de dăunătoare?!?
    De ce să interpretăm cu rea credință inițiative menite să reducă efectele poluării?!? De ce ar reprezenta neapărat ceva extremist, neo-marxist, idiot, etc?!?
    Ce persoană rezonabilă pretinde să renunțăm imediat la fossil fuels?!? Dar de ce să nu facem eforturi de cercetare de in vederea renunțării ?!? Ce e rău în asta?!?

    P.S. ptr.toti entuziaștii inexistenței climate change.
    Iernile copilăriei, adolescenței noastre arătau/erau ca cele de astăzi?!? Pe bune!!
    Îi provoc pe cei din North-America să întrebe niște localnici la vârsta maturității sau si mai bine la cea a senectuții.

    • „Ce ar fi rău dacă”, nu sint nici argumente si nici solutii pragmatice.
      Un fel de „ce-ar fi daca s-ar ieftini faina, chiar daca se vor scumpi taritele”?
      Vorba cuiva: ce-ar fi daca ai incepe tu sa renunti la toate sursele existente de energie si sa te focusezi pe cele propuse de tine?
      Eforturi de cercetare se fac chiar in blestemata de SUA, dar rezultatele sint cele de azi; nu se poate mai mult. Costa.
      „De ce să interpretăm cu rea credință inițiative menite să reducă efectele poluării?!?”
      Cine? cind a facut-o. Nu exagerezi acuzind fara motive?
      Pentru tine si amicii: clima Pamintului e in schimbare de miliarde de ani. Si va fi in continuare.

      • Remarc f.multa „bună credință” in răspunsul dvs……
        „Vorba cuiva: ce-ar fi daca ai incepe tu sa renunti la toate sursele existente de energie si sa te focusezi pe cele propuse de tine?” Citez din msg.meu inițial „Ce persoană rezonabilă pretinde să renunțăm imediat la fossil fuels?!? Dar de ce să nu facem eforturi de cercetare de in vederea renunțării ?!? Ce e rău în asta?!?” Răspunde precipitării dvs. de a-mi propune mie renunțării intempestive?!?

        “De ce să interpretăm cu rea credință inițiative menite să reducă efectele poluării?!?”
        Cine? cind a facut-o. Nu exagerezi acuzind fara motive?” Să vă dau eu exemple despre cât de rău sunt văzute aici, cât sunt de „injurate” panourile fotovoltaice, turbinele eoliene, stimulentele fiscale/financiare ptr. renewable energy?!?!

        Cercetările costă?!? Hmmm……Nasol!! Aveti dreptate. Poate că NU merită…..Nu?!?
        Dar comparativ cu 2008 TARP bail out de 800 mld.$ livrați (ptr. sărăcuțul sist.bancar adus in faliment de neo-marxisti) peste noapte merită?!? Dar cu quantitative easings 1, 2, 3 care au trecut de 1.5 trilioane $ ?!?
        Hai, aștept să mă băgați în discuția de culpabilizare cu cine a câștigat ww2, ce a făcut, cui datorăm recunoștință, etc…..

        • @JB – victimizarea ”preventivă” e tot victimizare, nu păcălești pe nimeni. Te obligă cineva să susții Germania lui Merkel în orice împrejurare? Vino cu păreri proprii diferite de cele din agenda lui Merkel și ai să obții credibilitate, n-o să mai fie nevoie să te victimizezi.

          • @ Harald
            Offf….. Iar m-ai demascat. Ce soartă crudă am !?! Aoleu, nu o să-mi mai dea ăștia bonus :-(
            Măi Haralde, mă bagi in belea cu perspicacitatea ta.
            Dar ptr.informarea ta. Ai auzit vreodată de convingeri personale?!? Dar de opinii dincolo de îndârjiri sectare/partinice/ideologice ?!?
            M-am săturat să mi se sugereze să cânt aria recunoștinței veșnice la orice subiect contrversat. Am trăit cu toți era comunistă. Cunosc recursul la metoda culpabilizarii acolo unde preopinentul are dificultăți….
            Nici românii, nici francezii, americanii, englezii, olandezii, suedezii, etc nu au dreptate tot timpul, nu sunt victime și nici opresori permanenți. Cred că am depășit faza orei de dirigenție și cea de istorie de gimnaziu. In istoria lor toate națiunile/popoarele au avut momente faste, mai puțin faste, tragice sau teribile. Așa că….

            • @JB,
              toate bugetele tuturor statelor sunt planificate pt anumite chestii, de cele mai multe ori nu ajung.
              Pt a intensifica cercetariile in anumite domenii trebuiesc bani de la buget, dar bugetul nu are. Deci ce trebuie sa faca, sa mareasca taxele, cum am scris mai sus, in Ge se vorbeste destul de tare despre taxa pe codoi. Sau sa se scumpeasca energia prin taxe suplimentare. Acum, ca vin alegerile europarlamentare nu va avea nici un partid curaj sa bage asa ceva, ca va ajunge pe margine. Dar mai tirziu nu stiu. Iata ca prin votul nostru ne exprimam aderenta, sau nu, de a ni se lua bani din buzunar pt ceva, de care cineva crede ca ar salva lumea.

              In definitiv asta e simburele discutiei, vrem sa dam bani din buzunarul nostru pt asa ceva, sau nu!?

            • @neamtu tiganu
              Intre se vorbește si se face e ceva distanță. Nu?!? Dacă tot i-ați detectat sigur pe ăia care vor să finanțeze cercetări despre care dvs.stiti că sunt inutile NU ii votați. Care e problema?!? Votati-i pe cei care cred ca nu există global warming/climate change, pe cei care sunt convinși că petrolul, gazul, cărbunele si fracturarea hidraulică sunt minunate și răspund tuturor nevoilor. Panouri fotovoltaice, turbine eoliene, hidrogen = câh !!!

              Nu știu dacă cunoașteți povestea dar înainte sa se facă in Elveția LHC era deja hotărât, proiectat și construcția începută pe undeva prin Tennessee, dacă nu mă înșel asupra statului respectiv. Ei bine, săpaseră tunelul circular = 1 mld.$. Ptr.a continua proiectul trebuia comisia senatorială a US sa aprobe un nou buget. Membrii comisiei au întrebat fizicienii responsabili ai proiectului: dar ptr.ce vreți să facem acest proiect de cercetare?!? Păi ca să vedem dacă modelul standard privind nașterea universului si mai precis apariția materiei corespunde cu realitatea. Căutăm bosonul lui Higgs….. Si avem avem nevoie de acest ciclotron. E esențial ptr.aceasta f.importantă cercetare……
              Ceee?!? Au răspuns senatorii. S-au uitat nedumeriți de o asemenea prostie inutilă și au respins cererea. In schimb au aprobat inca 1 mld.$ ptr.fonduri necesare astupării tunelului/șanțului deja săpat…. Vă las să trageți concluziile privind această poveste. Poate fi ușor verificată pe net. A făcut-o celebră Michio Kaku de la NYU.
              Prin urmare, ca lucru să fie si mai ok ar trebui propus ca fondurile ptr.cercetare fundamentală să fie plebiscitate. Să dăm dreptul, firesc, oricărei gospodine, șofer de camion, coafeze, instalator sau agricultor, învățătoare, etc să se pronunțe asupra a ce să fie finanțat și ce nu. Eventual și ordinea priorităților….
              De curând a fost fotografiată o gaură neagră. Proiectul finanțat de UE (despre care știu că aveți doar cuvinte de laudă) a durat ani de zile de pregătiri și a costat 60 mil.€. Care e beneficiul direct al cetățeanului UE?!? Îi scade factura la electricitate, îi aduce un job mai bun, produce un medicament minune?!? Astea sunt problemele noastre, găurile negre?!? Acum când e atâta somaj?!? Pe banii noștri?!? Etc, etc….. De aceea trebuie propus să aprobăm direct si democratic. Bosoni, black holes și alte prostii fără sens: energie mai nepoluantă, etc…..

            • @ JB

              Păi la aia cu „votați pe cine doriți” exact asta se întâmplă. De aia „iliberalii” cresc ca din apă, iar dumenavoastră guițați 24/7 că-i sfârșitul lumii. Vorba lu’ Adolf „Geduld!” că nu mai e așa de mult până vor trage apa cu totul după progresime.

    • Nu e nimic rau sa se finanteze tot ce doreste muschiu’ dumenavoastra. Invatati doar sa va finantati fantasmele din buzunarul dumenavoastra, in loc sa incercati sa va infigeti mereu gheara in ale aaltora. Asta e tot. Cei ce avem creier intre urechi am invatat de pe urma comunismului ca orice nu poate trai de la sine nu merita tinut la aparate cu subventii si alte celea. In orice caz nu timp de decenii.

      Oricum ca fapt divers, problema e ca iecologistii nu cer finantarea cercetarii, ci pe cea a productiei a ceva ce a demonstrat cu varf si indesat ca nu pote fi rentabil. Exact ca agricultura cooperatista. Suna bine, dar nu functioneaza. Exact astae problema fundamentala a iecologimii: Se finanteaaa la nivele aberante productia a ceva ce NU REZOLVA NIMICin detrimentul cercetarilor pentru descoperirea a ceea ve va inlocui civilizatia petrolului. Din acest punct de vedere progresimea zilelor noastre e mult mai toxica si mai criminala ca orice alte plagi ce au lovit lumea de la Atilla & Gingins Han incpoace.

      Cum erau iernile copilariei noastre?! Hmmm… Mi-o amintesc si azi pe aia de cand aveam 6 sau 7 ani cand in noaptea de revelion ploa trential. Arareori am trait o dezamagire mai mare :) . Mi-o mai amintesc pe cea din 1984-1985 cu geruri carncene si zapada pana prin Martie. Aia a fost singura iarna ce s-a apropiat de astea din ultimii ani ai incalzirii gliobale. Marea diferenta e ca pe atunci nu ningea in Aprilie asa cum se intampla acum chiar si in zonele subtropicale.

      De vorbit am mai vorbit cu aia in varsta care toti au zis ca ierni ca astea ale inclazirii globale n-au mai pomenit. Chiar si cu un veteran, care saracu’ povestea cum aproape a degerat in punga de la Bastogne in iarna 1944-1945, si care nu-smi mai simte degetele de la picioare nici in zilele noastre, zicea ca ierni din aste n-a mai pomenit si nici nu si-a imaginat ca pot exista in afara Alaskai. Oricum, din aia suficientde batrani ca sa fi prins iernile din vremea lui Mark Twain nu cunosc. :) Ca doar atunci au fost geruri si viscole ca-n vremea incalzirii globale antropogene…

      • Cum erau iernile copilariei noastre?! Hmmm… Mi-o amintesc si azi pe aia de cand aveam 6 sau 7 ani cand in noaptea de revelion ploa trential. Arareori am trait o dezamagire mai mare :)

        S-a întâmplat de cel puțin două ori, la sfârșitul anilor 1960s, să joc fotbal pe iarbă cu prietenii în ziua de Sf. Vasile (1 ianuarie). Dar pe atunci, încă nu se inventase încălzirea globală :-)

      • @Svejk
        Deci progresiștii, neo-marxistii si ecologiștii împiedică finanțarea mai substanțială a cercetărilor. Interesant. E de reținut.
        Așa de-o curiozitate neo-marxistă, când a fost ultima oară când v-ați dat acordul ptr.finantarea x, y cercetări, subvenții, alocații, tax exempt, highway constructions, railway/metro improvement, F35 project spending, etc?!?
        Ați primit un formular de vot sau un agreement in care trebuia să completați cât din veniturile dvs.sunteti de acord să cedati ptr.: city, state, federal budget?!?
        Mărturisesc că experiența dvs.e inedită și interesantă. Atâta bună credință rar am întâlnit

        • Suventiile dementiale pentru productia de „energie verde” au incetinit economia pentur aproape doua decade, Miliardele risipite in elucburatii de genul „Efectul incalzirii globale asupra vrabiilor” evident ca au riontati din bugetele de cercetare ale stiintelor aplicative, exact asa cum in vrema lui Pingelica resursele nelimitate risipite pe „academia” lu’ Nea Fane Grevistu’ sau institutul de istorie al PCR afecatau cumplit resursele de dezvoltarea ale stiintei romanesti, atata cata era ea atunci.

          In pofida legendelor marxiste, banii nu sunt nelimitati. Ce se rispeste pe tampenii se iau de la ceva util.

          Ultimul acord pentru finantarea cercetarii militare, pentru refacerea infrastucturii mi l-am dat daca nu ma insel luna trecuta sau la sfarsit de Martie cand congressman-ul care reprezinta districtul mea a trimis chestionarele aferente alegatorilor sai. indiferent ce crede el, voteaza intotdeauna asa cum zic alegatorii. Asta e diferenta dintre SUA si Europa unde politicienii va explica ca sunteti imbecili & „iliberali” si ca tre’ sa va bucurati cand va aduc scursurile Africii + va mai umfla taxele,. Nu-i asa?

          • @Svejk
            Deci bugetele ptr. infrastructura federală și apărare sunt plebiscitate……. Și care e rezultatul? Sunt convins că a fost publicat, nu?!? Asta ca să urmărim cum votează congressman-ul respectiv.
            Ah, ai omis să ne spui despre câți bani era vorba?!? Sau sunt chestiuni generice, așa…. Cât ai fost d-ta de acord să dai/cedezi ptr.respectivele cheltuieli, etc. ?!? Detalii semnificative, totuși.

            Deosebirile astea fundamentale între US și UE au apărut acum in ultimii 2 ani de când cu Trumpy?!? Că te plângeai de liberals, Obama, etc.
            Trump a reușit și reformarea sistemului politic așa repede?!? A reușit introducerea obligativității votului congressmen in funcție de rezultatul plebiscitului districtual?!? Wow!!!

            Svejk, de ce nu te apuci dom’le de scris basme ?!? Ai imaginatie…..

            • Asta nu-i invenția lui Trump. E o chestie cât se poate de veche.

              Îmi amintesc că în prima săptămână după ce m-am mutat de la hotel și am închiriat un townhome în țara asta, am primit prin poștă un chestionar de la congressman-ul local care adresa diverse întrebări despre cum să voteze în următoarea sesiune în vreo duzină de probleme esențiale. Era și un număr de telefon pentru teleconferința cu alegătorii, organizată în week-end. N-aveam drept de vot, dar am sunat totuși la teleconferința aia să văd cum merg treburile. Am fost fascinat. După aia am realizat că e ceva firesc în cea mai mare parte a țării ăsteia. Faptul că congressmen-ii au mandate de doar 2 ani (înițial am zis că e o prostie, dar nu e) îi face mult mai responsabili și legați de alegătorii lor decât de partidul lor. De aici sondajele, teleconferințele. town hall-urile. etc. interacțiunea continuă cu alegătorii.

              Realizez că vă e greu să vă imaginați civilizația democratică. Așa cum se expima foarte plastic un coleg german despre sistemul politic din țara sa (care de fapt e cam același în toată Europa), sunteți ca ciupercile acolo, în lumea progresimii: „Ținuți în beznă și hrăniți exculsiv cu rahat” .

              Ce e amuzant, e că un sistem foarte similar cu cel european se întâlnește în ghetto-ruile marilor orașe americane. Acolo populimea votează pavlovian partidul și nicidecum omul. Nu e nevoie de sondaje, de discuții de dezbateri. Înteresant, nu-i așa? În Detroit știu sigur că a fost un caz ca-n Dolj (acolo era un primar comunal PSD) de state congressman care murise înainte de alegeri. Au fost buluc la ditai înmormântarea, au înfulecat, au cântat & dansat și după aia l-au mai și votat pe răposatu’, ca să le arate ei reacționarilor. :)

              Oricum în comunitățile mici, cum e cea în care locuiesc, TOTUL se decide/validează prin referendum: Bugetul, programa disrictului școlar, clasele de lefuri ale profesorilor, angajări, concedieri, investiții, lefurile funcționarilor & aleșilor locali + a primarului (învariabil toate egale la $1/an) etc. Asta e ceea ce se numește democrație și funcționează binișor.

              Încercați să ieșiți la lumină din bezna ciupercăriei și să vă imaginați măcat cum ar trebuie să meargă treburile și acolo :)

            • @Svejk
              Svejkus Ulpius Augustus !!!! From the dungeon where the mushrooms grow/Europe morituri te salutant !!!
              Probabil a scăpat augustei dvs.persoane dar in Franța, pe care atât o înjurați, sistemul electoral este aproape identic cu cel din US….. Și cu toate acestea rezultatele nu mulțumesc criteriile obligatorii ale unor vehemenți și fooaaaaarte competenți patrioți americani ca dvs. Și nu stiu cum se face dar nici măcar at home in US lucrurile nu merg chiar in funcție de liniile trasate judicios de dvs.
              Cum se face că superioritatea sistemului se manifestă doar acum cu Trump, dar până ieri același sistem a produs (ptr.o lungă perioadă), vai, rezultate contrare aspirațiilor si gândirii dvs.?!? Uluitor!!! Stângiști, neo-marxisti la putere in US?!? Ah, uitasem. E mâna europenilor perfizi. Ei au condus US in ultimele decenii ?!? Culmea (!!!) împotriva voinței dvs.si pe banii dvs.
              Înțeleg. Orice merite, realizări, victorii vă aparțin 100%. Orice minusuri vin din exterior, preferabil din UE. Sună teleormănean, PSD, Dragnea, Dăncilă style….

              UE are 28/27 state membre. Aveți impresia că e un sistem electoral unic?!? Știu că nu au trecut de filtrul dvs, deci sunt ilegitime. Trist, inacceptabil dar asta e !

              Dar ați rămas dator cu 2 răspunsuri. Cum a iesit rezultatul plebiscitului districtual privitor la infrastructura națională și la defense (bănuiesc că nu au fost întrebări generale sau vagi ci f.explicite, concrete, la obiect….) ?? Cât din banii dvs.ați hotărât să dați ptr.aceste chestiuni?? Că doar se fac pe banii dvs., cum bine punctați de fiecare dată.

            • @JB

              Dom’ ciupearcă, nu-i chiar așa. În sistemul franțuzesc deputații sunt aleși pe doi ani și după știința mea depind mai degrabă de partid decât de alegători. Exemplul cel mai relevant e victoria la scor a haitei de fripturiși & traseiști practic ai lui Macron în 2017. Creaturi ce n-au niciolegătură cucomunitățile locale și problemele lor. Se reciclează aceleași scursuri la nesfârșit. Vorba lui Argetoianu al deschiderea „parlamentului” de dupăă lovitura de sgtat a lui Carol al II-lea „Bordel nou, curve bătrâne, majestate”. Apoi să nu uităm că în Franța, ca mai peste tot în Europa, majoritatea zdrobitoare a populației e formată din miluiți ai statului. Modelul ciuperciisau al viermelui funcționează șnur. Vi se pare caă aveți coloană vertebrală sau demnitate?! Nope. Doar un burdihan veșnic flămând. Acolo probabil că mizeria se va putea curăța doar prin prăbușirea totală a șanadramalei așa cum a fost prăbușirea comunismului în 1989. Nu cred că mai există o șansă reală de oprire a acolapsului prin alegeri, odată ce dumenavoastră pomanagii sunteți în majoritate solidă.

              În SUA marea schimbare s-a produs la mijlocul anilor ’90 prin așa numita „Gingrich Revolution”. Adică exact trecerea de la politica de partid la contactul direct al alesului cu alegătorii. Republicanii au stabilit standardul ăsta în 1993-1994 și de tunci au controlat Congress-ul timp de 18 ani din 24. Democrații au fost forțați să-i imite în afara ghetto-uilor, dar au avut șocul realizării faptului că chiar trebuie să-și țină promisiunile. În deceniile precedente Congress-ul fusese solid controlat de ciupercăria stângii.

              Da, ca să vă satisfac curiozitatea, sondajul congressmen-ului local a rezultat o majoritate solidă de suport pentru infrastructură (planul de 2000 de miliarde pentru drumuri și poduri + zidul lui Trump) și de creșetere a cheltuielilor de apărare. E de altfel modul în care oamenii de pe aici percep rostul guvernului: Infrastructura, apărarea și ordinea publică. Restul atribuțiilor precum educația, sănătatea și protecția socială sunt văzute ca atribuții ale comunităților și pieței libere. Mulțămit? Alte curiozități vis a vis de lumea civilizată mai aveți?

            • @Svejk
              Mărite înțelept, mare nedumerire provoci aici în rândurile ignoranților de europeni…..
              Uluitor!!! Adică GOP controlează Congress-ul 18ani din 24 si dvs.imputati problemele US lui Ocasio-Cortez&co?!? Cum vine asta?!? Cine a împiedicat forțele sănătoase, nemarxiste, neprogresiste să meargă din bine in mai bine?!?
              Brrr…..stați ca nu inteleg. Aveau puterea legislativă, puteau face ce legi doreau și a ieșit așa de bine că a trebuit să vină Trump să zgâlțâie șandramaua și să tragă alarma?!? Păi scuzați-ne, atunci la ce mai servește Gingrich revolution?!? Si de la această „revoluție” GOP congressmen au tot ținut legătura cu constituency. La ce a folosit dacă starea lucrurilor era așa de rea încât să vă facă pe dvs.să vituperati așa de îndârjit?!? Sau poate era/e doar political communication?!?

              Vreți să spuneți că in timpul cât GOP a controlat Congressul „Suventiile dementiale pentru productia de “energie verde” au incetinit economia pentur aproape doua decade, Miliardele risipite in elucburatii de genul “Efectul incalzirii globale asupra vrabiilor” evident ca au riontati din bugetele de cercetare ale stiintelor aplicative, exact asa cum in vrema lui Pingelica resursele nelimitate risipite „??!!?? Ei, nu pot să cred….. Și „comunitățile” cu care țineau legătura politicenii republicani ce ziceau?!? Sau te pomenești că le aiureau sau votau contrar voinței acestor comunități.
              Dar despre criza din 2008 pentru care îi faceți responsabili pe neo-marxisti, progresiști, etc?!? Ce i-a împiedicat pe republicani să se opună decisiv?!? Vă rog nu ne luați cu Obama….. Așa cum acum Congressul se opune cu succes construirii zidului lui Trump si atunci majoritatea republicană putea să dejoace planurile neomarxiste ale lui Clinton sau Obama. Ah, da’ uitasem că W.era președinte nu?!?
              Deci cu close ties in communities sau fără, cu dependență directă de alegători și nu de partid și tot a ieșit cum a ieșit…..
              Cu ce e mai bun sistemul in US decât in UE?!? Hai să comparăm cu UK….

              Spre știința dvs., desi din partea mea e o impertinență inacceptabilă, trebuie să menționez 2 lucruri: că deputații francezi sunt aleși ptr.5 ani și nu pentru 2 cum dintr-o scăpare, rarisimă, ați scris…..
              Si de asemenea că in țara in care locuiți ordinea publică este de competența (law enforcement), in primul rând, comunitară/city, statală (law enacting) și de abia pe urmă aspectele de ordin federal prin dreptul penal la nivel federal și federal law enforcement agencies (FBI, Secret service, ATF, etc)…
              Poate că ceva mai multă info nu v-ar strica.

  17. Mult vehiculatele schimbari climatice provoaca disensiuni si intre ministri guvernului Dancila.
    In urma tornadei de ieri si a caderilor de grindina, ministrul mediului, Gavrilescu, cere sanctiuni pentru cei ce nu au actionat prompt. Ministrul agriculturii, Daea, spune ca s-au lansat 16 rachete, dar Natura a fost mai puternica. Gheata s-a format prea sus, iar rachetele au efect doar pina la 8.000 de metri.
    Odata si odata trebuie sa ajungem sa dirijam Natura: sa avem Soare cind vrem si, la fel, ploaie unde si cind e necesar. Asa ne invatau bunicii ecologistilor de azi.

    • Odata si odata trebuie sa ajungem sa dirijam Natura

      În articolul Patru mituri esențiale ale schimbărilor climatice: edenic, apocaliptic, babelian și themistian, cel de-al treilea mit ilustrează acest hybris uman:

      Aspirația către un statut asemenea lui Dumnezeu, către lauda de sine și gloria personală, exemplifică ideea greacă de hybris – o mândrie nemăsurată, o supra-apreciere a forțelor proprii în confruntarea cu destinul și o dorință de a domina. Acest mit – Noi suntem stăpânii naturii și constructorii Turnului Babel – mobilizează de asemenea ideea utopiilor climatice și abilitatea noastră de a imagini lucrări de geo-inginerie pentru beneficiul omenirii…

      Pe lângă dorința noastră de dominare și stăpânire a naturii, mitul Turnului Babel subliniază totodată lipsa înțelepciunii și umilinței de a le exercita.

  18. Este un fapt ingrijorator cand cineva se simte ranit in amorul propriu pentru ca opiniile nu-i sunt unanim acceptate. Poate fi un sindrom individual sau un indiciu de sistem politic si/sau educational. In ultimul caz, exista o tentatie “Ex cathedra”, de a impune un unilateralism de subordonare de genul “Magister dixit”. Tentatia imi este cunoscuta, am trecut prin aceasta pozitie. Doar cand eram asistent o foloseam ca stratagema de “disciplinare”. Azi, stiu ca in orice auditoriu se afla cel putin unul care te poate “executa” stiintific. Va reamintesc ca toate cunostintele au o rata de perisabilitate, mai mare sau mai mica.

    V-a trebuit ceva timp sa elaborati un raspuns la o opinie spontana, de tip “citit-comentat” pe loc, imediat. Dar aveti dreptate cand spuneti “Continui sa cred (…)”, va asumati ca exprimati o opinie, nu un verset biblic sau, fereasca sfantu’, un ordin politic – “Eu sunt presedintele / fuhrerul” etc. Asa cum o opinie am exprimat si eu. Aceste subiectivisme reciproc recunoscute si personalizate ne salveaza pe amandoi de dogmatism sau discretionarism. Referitor la momentul aparitiei articolului, sa recunoastem ca el a cazut cum nu se putea mai prost. Exact in marja tornadei devastatoare de la Calarasi, care este un simptom de boala climatica, care arata ca ceva roade clima pe dinauntru. Nu puteti sa sustineti ca poluarea prin eliberarea in aer o deseurilor arderilor de hidrocarburi face bine climei. Este acelasi lucru cu poluarea cu plastic a apei marilor si oceanelor. Doar mediile difera, unul e aer, apa celalalt. Si ce altceva ar putea fi, in cazul poluarii atmosferei, decat incalzirea climatica globala, prin aruncarea in nestire, necontrolata in atmosfera a deseurilor gazoase ale arderilor industriale de hidrocarburi?

    Cred ca amestecati literatura cu stiinta. Daca un literat o poate face, un om de stiinta, niciodata, pentru ca nu se stie unde incepe sau sfarseste una sau cealalta. Aveti din nou dreptate cand spuneti ca simtul umorului poate fi diferit. Ce ne-am face daca toti am rade cand ni se spune sau sugereaza, ca in unele filme de prost gust in care regizorul foloseste “coruri” de rasete? In fine, eu nu as sfatui niciun om de stiinta sa-si aleaga ca repere vorbele unor indivizi care dau cu mana sau piciorul in minge, si nu pe ale unui savant, care isi foloseste genial capul. Rasfatati-ne pe mai departe cu articole interesante si acceptati-ne ca parteneri de dialog. Multilateralismul ideilor face spectacolul dezbaterilor.

    • Fără să fiu sarcastic, vă întreb pentru ultima oară: Ați auzit de catastrofe geografice pe undeva? Nu geologice, nici geometrice, nici geodezice, nici geocentrice, nici geochimice, nici geostaționare, nici geotehnice, nici geotermice, doar geografice. Numiți câteva, să ne luminăm și noi (cititorii) de cunoștințele dvs. (probabil) enciclopedice.

      Dacă nu, hai să lăsăm deoparte părerile despre cum îmi scriu articolele. Este mult mai indicat și mai folositor să vă controlați informațiile pe care încercați să le publicați.

      Pentru că ați lucrat cu studenții, vă spun ce calificativ le acord studenților mei când îmi prezintă lucrări similare cu intervențiile dvs: Partly right & dangerously wrong.

    • Dumnezeule, dle George [nota bene, NU mă repetam], atîtea cuvinte redundante și fraze stufoase ca să manifestați acreala propriei neputințe de a articula un punct de vedere coerent, neisteric.

      Printre altele spuneți că „V-a trebuit ceva timp să elaborati un răspuns la o opinie spontană, de tip “citit-comentat” pe loc, imediat.”

      Faptul că dl. profesor v-a răspuns la mai puțin de patru ore vă îndeamnă să îl criticați că „v-a luat ceva timp”. V-ați gîndit că e poate ocupat? Că a răspuns de fapt foarte rapid? Că nu era obligat să vă răspundă deloc? Cu tot respectul datorat, e o doză de nesimțire profundă și narcisistă in „critica” dv.

      Sînt autori (pe puncte cheie) care nu răspund NICIODATĂ comentatorilor. Începeți poate prin a spune „mulțumesc” dlui profesor….. că v-a răspuns foarte rapid și fără a vă jigni direct pentru folosirea ineptă a cuvîntului „geografic”.

      Nu știu dacă predați ceva cu adevărat sau nu dar, ca om cu trei clase și jumătate eu însumi, dacă aveți studenți care depind de metoda dv. pedagogică, îi deplîng.

    • Despre tornada de la Calarasi. Care, se zice, ar fi dat peste un autobuz si l-a rasturnat. Si a dat apa la moara apocalipticilor.
      Daca nu ai fi suparat pe dl Crangnu, si ai fi privit filmuletele care circula pe net, ai fi observat ca soferul, ca berbecul, nu a evitat trornada, ci s-a dus in intimpinbarea sa.
      Probabil esti mai tinar si crescut in oras. Tornade de mai mica putere, pe care le numeam virtejuri, am vazut an de an in anii `50-`60, in fiecare vara. Nu aveau intensitatea celei care a speriat ecologistii, dar ridicau in aer, citiva metri, cite o capita mai mica de fin, ori snopi de griu.
      Le evitam, nu aveam iresponsabilitatea soferului de autobuz.
      Cit despre restul postarii ofuscate, fiecare si-o face pe tastatura lui :D
      NB,
      _furtuna din toamna lui 2017 din Timis a facut mai mari ravagii ca tornada de la Calarasi;
      – caderile de zapada, tot in Timis, din decembrie trecut, au lasat fara curent (si alte utilitati) peste 100.000 de locuitori, intre 35 si 100 de ore. Toate astea pentru ca „Este dificil să faci predicții, mai ales despre viitor…”
      Mai ales ca nu am vrut sa ajungem in comunism, unde am fi dirijat Natura :P
      NU ar trebui sa fiti suparati pe cei care nu cred in Apocalipsa ce va sa vie (din cauza de Trump ori alte vedenii), ci pe voi ca nu reusiti sa demonstrai clar ca Apocalipsa e dupa colt.

    • @George – Cred ca amestecati literatura cu stiinta

      Cred că ne aflăm pe un forum generalist, nu în sala de curs.

      exista o tentatie “Ex cathedra”, de a impune un unilateralism de subordonare de genul “Magister dixit”.

      Partea asta e adevărată și se manifestă chiar la adresa unor interlocutori trecuți de 50 de ani :)

  19. OK! A propos de metodele educationale, oricare este de preferat celei cu pistolul pe catedra sau la brau. Tocmai am citit stupefiat ca in Florida profesorii vor intra inarmati la ore. No comments!

  20. Viitorul suna bine:
    „Aparatele de aer condiționat consumă multă energie, contribuind masiv la creșterea temeperaturii globale. Un grup de cercetători de la Institutul de Tehnologie Karlsruhe sugerează că acestea ar putea fi utilizate pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, conform unui articol din Nature Communication, de săptămâna aceasta. ”
    Normal, vor fi mai scumpe, dar obrazul subtire cu cheltuiala se tine :P
    „Planul este încă la un nivel speculativ și depinde de metode care sunt încă în stadiul de proiect. ”
    https://www.hotnews.ro/stiri-mediu-23117415-aparatele-aer-conditionat-posibile-instrumente-lupta-contra-schimbarii-climatice.htm​

    • macar de-ar umple niste sifoane, pana sa se atinga performanta de 1000t codoi pe ora
      (nu ma hazardez sa calculez debitul total de aer, mai ales pentru ca ar trebui sa fac speculatii privind concentratia de codoi din incaperi)

  21. Domnule Cranganu, tocmai am trecut de la 24 de grade la 14 grade și din nou la 24 de grade in 4 zile. Nu aș numi „schimbare climatica” ci variații normale ale temperaturii datorate maselor de aer. Acum avem radare meteorologice, predicții cat de cat eficiente pentru 4-5 zile.
    As fi interesat de impactul pe care îl are poluarea aerului cu diverse noxe asupra climei. Cum este clima in China de exemplu, unde poluarea in marile orașe este mare. Nu doar CO2.
    Exista regiuni întinse cu un gradient de poluare, regiuni unde poluarea este maxima și apoi regiuni unde nu se produce poluare (orașele chinezești vs. Tibet). Acest gradient influențează clima, mișcarea maselor de aer?
    Ar mai fi interesant care este impactul poluării solului și mai ales al oceanelor asupra climei din zona unde poluările sunt masive (Indonezia, India samd). Înțeleg că poluarea poate conduce la atenuarea curenților maritimi. Au fost studii privind acest impact, al poluării apelor, asupra temperaturilor și climei din regiunile adiacente?
    Ar fi plăcut să citesc un articol in care sa fie luati in considerare și alți factori (de poluare a aerului cu noxe, diferite de CO2) asupra climei. Nu doar tăiat de păduri și topiri de permafrost.
    Hristos a Înviat!

    • Exista regiuni întinse cu un gradient de poluare, regiuni unde poluarea este maxima și apoi regiuni unde nu se produce poluare (orașele chinezești vs. Tibet). Acest gradient influențează clima, mișcarea maselor de aer?

      Gradientul poluării influențează calitatea locală a mediului poluat – de ex., apă, aer, sol.

      Mișcarea maselor de aer nu este influențată de gradientul de poluare. Factorii principali de influență sunt gradientul de temperatură, între zonele mai calde și cele mai reci, și curenții existenți sau nu într-o anumită zonă, anumită latitudine, anumită altitudine.

      Clima este un fenomen extrem de complex, controlat sinergetic, prin relații haotice, non-lineare, de 5 componente: litosfera, hidrosfera, atmosfera, biosfera și criosfera. Studii distincte despre influența gradientului de poluare asupra unuia sau mai multora dintre cele cinci componente și rezultanta finală, pe un termen suficient de lung pentru a indica un trend inconturnabil, nu cunosc a se fi executat.

  22. Intrebare: recent a mai intrat un meteorit in atmosfera pamantului si a explodat acolo. Energia degajata a fost calculata cumva la incalzirea globala? Energia acea unde se duce? Influenteaza temperatura globala? Acesti meteoriti ei sunt luati in calcul la incalzirea globala (ne taxeaza fiecare bec aprins, banuiesc ca acolo s-au aprins mai multe becuri)? Acesti meteoriti ei ar putea contine si substante diferite care sa fie toxice sau sa declanseze acolo ceva reactii, monitorizeaza cineva?

    • Teoretic, s-ar putea calcula contribuția unei explozii meteoritice la modificarea bugetului termic al planetei. Dar, dată fiind masa relativ extrem de mică a unui astfel de meteorit, creșterea temperaturii globale post-explozie ar fi similară cu creșterea nivelului oceanic global după ce s-ar varsă o căldare cu apă în Marea Neagră.

      Desigur, discuția se schimbă dacă meteoritul are dimensiunile unui asteroid, cum a fost cel de acum 66 milioane de ani, a cărui explozie a influențat clima, pe termen scurt.

  23. Cristos a inviat!
    Recunosc ca de multe ori ma si amuz citind opiniile mai mult sau mai putin docte de pe firele excelente ale dlui Constantin Cranganu.

    Dar voi repeta doar ce am spus acum cativa ani si la care nimeni nu a putut si nici nu a incercat sa ma contrazica .
    Este o platitudine de tipul vara nu-l ca iarna si invers dar o plaitudine foarte utila.
    Este cert ca cresterea consumurilor energetice pe Terra nu ne conduce la o situaie ecologica mai buna decat cea din trecut.
    Este cert ca economia, reducerea consumurilor este o atitudine mai rationala decat risipa.

    Si cred ca asta este suficient aici unde totusi nu suntem in paginile revistei Nature :)

    • Adevarat a inviat!

      Pai extrapoland un pic „rationamentul” dumenaoastra inseamna ca insusi existenta omului e o risipa si principala problema a planetei.

      Asteptam cu interes ca cei cu adevarat „concerned” (n-am gasit niciodata o traducere romaneasca potrivita) sa se apuce sa-si bage ghearele in gat ca sa salveze planeta. Savantii iecologisti au gasit deja tot soiul de metode stiintifice de descompunere a hoiturilor ce produc minimul posibil de emisii cu efect de sera. Nu trebuie sa va sfiiti. Cand treceti la fapte? Ar fi mare pacat sa ratam momentul.

      Mai multe trompete ale Agitptopului guita de ceva ani incoace ca oamenii nu mai trebuie sa faca copii tocmai pentur a salva palneta de la prapadul incalzirii globale . Acum spre cinstea lor trebuie recunoscut ca chiar si inainte de indemnurile astea progresistii asa de ocupati cu salvarea planetei nu prea mai aveau vreme si nici nu par a fi in stare sa aiba copii. Ceea ce o pana la urma o stralucita exemplificare a teoriei selectiei naturale. Exemplarele debile si degenerate sunt sortite extinctiei.

      P.S. : Eroarea de „rationament” pe care o comiteti e ceea ca omul e departe de a fi ajuns la suprapopularea si planetei si epuizarea reseirselor sale.

      P.P.S. Insasi afirmatia dumneavoastra cum ca „Este cert ca cresterea consumurilor energetice pe Terra nu ne conduce la o situaie ecologica mai buna decat cea din trecut.” e aberanta. De exemplu Londra consuma mult mai multa energie ca acum 150 de ani, are o populatie de nu stiu cate ori mai mare si cu toate astea nivelul ei de poluare e infinit mai scazut. Suferiti de reflexul pavlovian al socialistilor care trag imediat concluzia ca prosperitatea (prosperitate fara energie nu prea exista) e automat un dezastru. Este intr-adevar insa doar pentru bolsevici si alti progresisti fetizi care pot sa aiba succes doar intr-o lume suraca si imbecilizata.

      • O balanta este o chestie globala si nu ceva punctual iar Londra este doar un puncyt, unul marisor dar in ciuda a ce cred englezii despre ea este doar un punct. Si oricum suntem un sistem mai degraba inchis doar daca nu cumva cosmosul absoarbe deeurile noastre.

        Si desigur daca va fi intrebata Natura si nu partea denaturata a ei care suntem de fapt noi in mare majoritate, multi din specia noastra care inca nu a atins nivelul unui „regn noetic” fiind inca in stadiul de „animal denaturat” ar raspunde aprobator la intrebarea initiala a preopinentului.

  24. Mai fac și alții predicții climatice (IPCC, spre exemplu)…
    Alții fac și predicții economice și politice gogonate, iar poporul îi votează.
    Unii cred că „creșterea economică continuă și creșterea prosperității” sunt trenduri solide și care se adresează tuturor țărilor și indivizilor. De parcă suntem condamnați la progres continuu.
    Alții acceptă că situațiile sunt complexe, dar uită de tranzițiile bruște de fază etc. etc. etc.
    Cum elegant a comentat cineva aici, articolele dvs sunt provocatoare, iar cantitatea de comment-uri demonstrează de fiecare dată că spațiul public intelectual românesc este foarte nepopulat cu subiecte de interfață știință-societate. Mă întreb dacă nu scrieți cu scopul principal de a provoca. Și mă mir că oamenii din instituțiile de învățământ și cercetare, care se presupune că sunt de specialitate, tac mâlc. Probabil sunt ocupați cu căptușirea CV-ului cu pompoane sau sunt de orientare climatopesediști sceptici și nu le permite deontologia să publice aici.

    • Foarte buna constatare:
      „Și mă mir că oamenii din instituțiile de învățământ și cercetare, care se presupune că sunt de specialitate, tac mâlc.”

      Am eu niste banuieli…

    • Omenirea e ca rechinul. Daca nu inainteaza continuu se ineaca. Altfel spus fie progreseaza mereu, fie se apropie de extinctie asa cum s-a intamplat.

      Gargara cu „Am depasit maximul dezvoltarii noastre si ca de acum trebuie sa strangem cureaua.” e gargara tipic bolsevofila. Cum progresimea nu poate oferi nimic in afara de saracie, rationalizare si abrutizre, evident ca terenul trebuie pregatit din timp.

    • @Vas.

      Mai fac și alții predicții climatice (IPCC, spre exemplu)…

      Puteați continua, fără să greșiți prea mult, cu: Al Gore, Bill Nye The Science Guy, Hollywood, Partidul Democrat, Alexandria Ocasio-Cortez, U.S. Government, zeci sau sute de ONG-uri ș.a.

      Mă întreb dacă nu scrieți cu scopul principal de a provoca.

      Nu, nu joc rolul tăunului lui Socrate, deși mă deranjează tare mult gândirea leneșă, șablonizată, șubrezită de panseuri semidocte, duhnind a Wikipedia, Google și YouTube.

      Pe de altă parte, nici nu pot adopta comportamentului unui tată-cuc: publică un articol, îi agață de niște puncte-cheie de gât și îi dă drumul pe apele internetului, fără să-i pese ce se va întâmpla cu „puiul” lăsat de capul lui. După cum puteți constata în cazul fiecărui articol, sunt unul dintre autorii care angajează cei mai mulți comentatori, cu scopul de a lămuri eventuale neînțelegeri sau erori, de a adânci gradul de cunoaștere a problemelor prezentate prin oferirea de informații și date noi etc.

      Nu știu de ce oamenii din instituțiile de învățământ și cercetare, care se presupune că sunt de specialitate, tac mâlc. Nici nu îmi permit să emit ipoteze. Ceea ce pot să spun este că a existat o încercare de dezbatere publică, vreme de două ore, la librăria Cărturești Verona. Organizatorii, Asociația Secular-Umanistă din România, au intenționat să îmi confrunt părerile despre încălzirea globală și acidificarea oceanelor cu un reprezentat de vârf al meteorologiei române. Din motive diverse, dezbaterea nu a mai avut loc, spre regretul meu.

      Poate cu ocazia lansării viitoarei mele cărți la Gaudeamus în toamnă se va materializa dezbaterea care trebuia cu ocazia Zilei Pământului (22 aprilie 2019) (nici dezbaterile despre fracturarea hidraulică, prevăzute să aibă loc în 2014, cu ocazia lansării cărții mele despre gazele de argilă și fracturarea hidraulică, nu au mai avut loc, din motive pe care nu le discut aici. Sper să nu se repete scenariul).

    • Și mă mir că oamenii din instituțiile de învățământ și cercetare, care se presupune că sunt de specialitate, tac mâlc.

      Intr-o lume in care tot ce mai au oamenii de la orase e cite un job de robotel, de sclav docil intr-o ierarhie si datorii eterne la banci, iar viata lor si „libertatea” lor depind – dramatic – de doua ori pe luna de banii pe care ii primesc ca salariu, pierderea acestuia pe motive politico-ideologice putind insemna stigmatizarea pe viata si excluderea de pe piata fortei de munca (adica: pierderea casei, a statutului social, destramarea familiei, dormitul pe strazi, cersitul, supa saracilor), rostirea adevarului incorect politic sau, mai general, „vorbaria multa” care i-ar putea deranja pe cei care au BANII – patroni, politicieni, bancheri etc. – e un risc pe care putini si-l permit.

      Fiecare vede, acolo unde sclavageste, ce porcarii se fac in interior, ce crime se coc impotriva celor din exterior sub forma unor legi, politici publice, produse si servicii, dar toata lumea tace. Si in Romania, si in Germania, si in USA. Ici-colo se mai revolta cite unul, insa, la fel ca in orice dictatura, nimeni nu i se alatura. De Frica. Vor urma curind si ceilalti doi „F”: Foamea si Frigul. Fiindca astia 3 „F” circula impreuna. Ca tusea si junghiul. Singura diferenta intre noi, cei din Est, si Occidentali e ca noi stim ce urmeaza. Pentru ei va fi ceva inedit. Sa vedem cum reactioneaza…

      Liberi, atit cit se mai poate in vremuri ticaloase, mai sint doar cei de la tara, micii fermieri care practica agricultura de subzistenta, plus ceva pentru barter sau pentru a obtine putinii bani de care au nevoie ca sa-i dea Cezarului si sa-si plateasca electricitatea.

      • Ce spuneti, domnule, se putea intimpla in comunism; am trait vremurile alea si da, asa era.
        Dar azi s-a schimbat putin calimera, iar Foamea si Frigul sint o amintire. Dar a ramas Obedienta, Slugarnicia. A se vedea si articolele dlui Liiceanu, tot pe Contributors.
        Nu teama de a ramine fara coledzi primeaza, ci dorinta de parvenire. Si atunci te aliezi „curentului”, nu cite unui singuratic, ca profesorul Cranganu.
        NB,
        mai degraba apar specialistii in Wikipedia sa-l combata pe „americanul” Cranganu.
        Si sint convins ca daca „se alegea” Hillary, nu vedeam atita antiamericanism de la progresistii mioritici.

  25. O vrăjitorie „iecologista”

    În iunie 2018 am făcut vreo două nopți, cu adevărat albe, într-un sătuc norvegian aflat la câțiva km de renumita Atlantic Road.

    https://www.fjordnorway.com/top-attractions/the-atlantic-road

    Că văzusem deja în Oslo, Lillehammer, Trondheim și mai apoi în Bergen mașini care nu făceau zgomot, nu mai era ceva nou. Dar am fost uimiți cât de repede si-au adaptat gazdele scandinave hotelurile la noul mod de deplasare, complet electric: în curtea fiecărui motel. Hotel sau camping erau câteva coloane de alimentare cu curent.

    Și chiar acolo, aproape de cercul polar, am văzut multe case cu panouri solare. Uimit am întrebat localnicii cum de le folosesc, când iarna, atunci când ar avea mai multă nevoie de energie, este mai mult întuneric.
    „Așa este! a fost răspunsul gazdei, dar vara avem și 20 ore lumină. E păcat să nu o folosim!”

    Iată că, răsfoind ieri internetul în căutarea unor noi idei de salvare a energiei solare sau eoliene oentru zile negre, am găsit o informație, cum se poate folosi căldurade vară a soarelui în timpul iernii. Bineînțeles tot scandinavii au cel mai mare interes într-o asemenea soluție. Și chiar așa este: cercetători de la Chalmers University din Göteborg au dezvoltat o nouă tehnologie, bazată pe un izomer biciclic al ciclohexenului cu o punte metalică intre 1-4 (NBD cu formula generică C7H10) care, la trecerea și revenirea din stadiul quadriciclic QC poate absorbi și ceda energie.
    Suedezii de la Chalmers University au numit tehnologia MOST (molecular solar thermal energy storage). Deși densitatea energetică masică nu este deosebită (400kj/kg), durata de stocare energetică calculată, pe baza timpilor de înjumătățire a QC spre NBD, este de 18 ani. Asta face posibil ca fiecare diritor să își îngroape în pivniță un rezervor cu acest izomer, oe care să îl încarce de la soare vara, iar iarna, trecându-l printr-un catalizator, să obțină energie termică. Experimental izomerul a putut fi de 125 ori supus ciclului respectiv. Dr.Kasper Moth-Poulsen, conducătorul proiectului, a declarat că tehnologia va fi în 10 ani coaptă pentru a intra pe piață. Proiectul se înscrie în obiectivul COP21 a Acordului Climatic de la Paris 2015 de reducere a emisiilor cu 60% până în 2050.
    Mai multe detalii aici:

    https://www.sciencealert.com/scientists-develop-liquid-that-sucks-up-sun-s-energy

    https://pubs.rsc.org/en/content/articlehtml/2019/ee/c8ee01011k

    • Ce propui? sa mutam Lumea in in arealul celor ” 20 ore lumină”?
      Ce frumos arata viitorul: ” Asta face posibil ca fiecare diritor să își îngroape în pivniță un rezervor cu acest izomer, oe care să îl încarce de la soare vara, iar iarna, trecându-l printr-un catalizator, să obțină energie termică”

      • Când George Stephenson aducea din adâncimea minei primul tren încărcat cu cărbune acționat de puterea aburului, cârtitorii susțineau că tot calul e mai bun, pentru că nu poate exploda. Timpurile au trecut, dar cârâitorii de profesie nu au dispărut. Dacă acum 200 ani lipsa școlarizării era probabil motivul, astăzi lipsa interesului pentru carte primează. Pentru că oricine n-a trecut prin școală ca Vodă prin lobodă știe că în orice punct al planetei, indiferent de meridianul sau paralela pe care se găsește numărul orelor de zi și de noapte este constant, ceea ce variază fiind distribuția lor în decursul anului, marcate fiind de solstiții și echinocții. Ca urmare, este la mintea cucurigului că izomerul propus poate fi folosit oriunde pe glob, ceea ce variază fiind doar cantitatea necesară pentru a acoperi nevoile specifice fiecărei latitudini geografice.
        Iar oferta este adresată doar DORITORILOR, așa cum deja scrisesem (deși ortografia mi-a jucat feste, lucru pentru care îmi cer scuze), nefiind imperativă: cine vrea să trăiască ca în Suedia sau ca în Rusia, e liber să aleagă ce i se potrivește mai bine.

        • @Hantzy – (…) vara avem și 20 ore lumină

          E drept că, timp de vreo 8 ore din acelea 20, soarele e de fapt în spatele panourilor, dar n-o să lăsăm acum realitatea să strice o poveste frumoasă de spus pe forum :)

        • @Hantzy – încă un mic amănunt, dată fiind tehnologia disponibilă în zilele noastre: pe imaginile oferite de Google Maps (așa-zisa ”satellite view”, deși pozele detaliate sunt de-obicei făcute din avion) în Nottingham se pot vedea destule case cu panouri solare pe acoperiș. De exemplu, pe Thrumpton Drive, off Robin Hod Way, dacă vrei să te convingi

          În Norvegia, la Åkrehamn sau la Averøy, pe Atlantic Road, nu se văd panouri solare pe nicio casă.

    • @Hantzy – banii folositi de norvegieni pentru astfel de jucarii scumpe provin din petrolul din Marea Nordului, cumparat de tari cu o populatie probabil de 100 de ori mai mare decat Norvegia. Vezi cat petrol exporta Norvegia (jumatate din exporturile tarii sunt cumva petrol si gaz?) si o sa fie evident ca asa ceva numai pe banii altora se poate realiza.

      E treaba norvegienilor cum cheltuie banii obtinuti din petrol, dar tarile care cumpara acel petrol platesc de fapt pentru acele jucarii scumpe, pe care ele insele nu si le pot permite fiindca au nevoie de petrol.

  26. Ce ar fi necesar pentru ca electroliza susținută de energii regenerabile să elimine procesele petrochimice?

    Într-un studiu publicat recent în Science, autorii trec în revistă dificultățile și oportunitățile viitoare pentru a fabrica produse petrochimice de largă întrebuințare, precum etilena și alcooli, prin reducerea electrochimică directă a CO2. Estimările lor arată că costurile de producție ar fi competitive cu tehnologiile energiilor fosile DACĂ costurile electricității pe bază de regenerabile scad sub 4 cenți/kW-h și eficiența conversiei electro-chimice atinge 60%.

    Așa cum am mai scris de nenumărate ori, viitorul energetic al planetei depinde numai de noile revoluții tehnologice triumfătoare, nu de ucazuri ecologiste, demonstrații pe stradă, răcnete pe forumuri și bloguri etc. Exemplul revoluției argilelor americane trebuie reprodus de cât mai multe ori posibil.

    Personal, am încredere în viitorul tehnologic al producerii de electricitate abundentă, ieftină, disponibilă și ziua și noaptea fără intermitențe, ușor de transportat și livrat consumatorilor.

    Pentru detalii,

    Review
    What would it take for renewably powered electrosynthesis to displace petrochemical processes?

    • Mulțumesc pentru articolul din „Science”. Foarte interesant!
      Electrochemical conversion of carbon dioxide (CO2) into chemical feedstocks offers a way to turn waste emissions into valuable products, closing the carbon loop.

      Orice nouă tehnologie are nevoie de un timp, mai lung sau mai scurt, pentru a deveni competitivă economic. Explicația succesului imediat al revoluției argilelor americane constă doar în noua metodă de extracție, în rest putându-se folosi hardul existent. Dar ca orice alt combustibil fosil, gazul rezultat nu satisface nevoile omenirii dpdv al reducerii emisiilor de dioxid de carbon. Nu este un moft ecologist, ci o necesitate pe care va trebui să o atingem. Cu cât mai repede cu atât mai bine! Așa este, nu prin ucazuri și nici prin contrări pe forumuri și bloguri, ci prin obiective de țară asumate politic, dacă se dorește chiar referendar inițiate. Căci oricine poate intui, fără prea multă bătaie de cap, că ceașca de porțelan, deși mai scumpă în momentul achiziției, este în final mai ieftină decât paharul de plastic de la automatul de cafea.
      Și, ca și dumneavoastră, dle Crânganu, am și eu încredere în viitorul tehnologic al producerii, stocării și transportului de energie abundentă, fără intermitente și, aș adăuga, fără emisii cu efect de seră.

      • @Hantzy – „obiectivele asumate politic” sunt transpuse in practica prin legislatie, adica tocmai prin ucazuri. In rest, ai ajuns la un discurs ca al lui Ion Iliescu :)

  27. Ce „vrăji” mai fac savanții ecologiști?

    După ce v-am adus la cunoștință cercetări serioase despre „Oameni modificați farmacologic – ca soluție pentru combaterea schimbărilor climatice”, ce credeți că i-a mai trecut prin cap unui profesor unviersitar australian?

    Conform unei știri CNN de pe 2 mai 2019, profesorul Lowerens Hoffman, University of Queensland, Australia, susține că se pot înlocui cârnații clasici (având carne de porc, vită, oaie etc.) cu niște cârnați „ecologici”, umpluți cu carne de viermi, care, spune el, vă pot asigura „proteine” alternative.

    Iar pentru desert, trebuie să uitați de compoziția clasică a înghețatei – frișcă, lapte gras, zahăr – pentru că altfel nu veți putea înlocui clasicele vaci, mari producătoare de metan, deci contribuitoare active la încălzira globală. Ce-ați spune de niște înghețată pe bază de lăcuste, că tot dăunează astea culturilor agricole?!

    Tuturor prietenilor ecologiști, poftă bună!

    Pentru detalii,

    To feed the world, begin with maggot sausage and insect ice cream, scientist says

  28. Larve și lăcuste a consumat omul încă din tinerețea sa evolutivă. Asimilarea deci a nutrientilor conținuți n-ar fi o problemă pentru fiziologia umană. Romanii și grecii antici chiar savurau lăcuste, iar prin street-food-market-urile chinezești se pot găsi încă multe alte „delicatese”. Tradiționaliștii din Sardinia n-ar renunța pentru nimic la Casu Marzu, iar prin unele regiuni din Texas sunt râmele foarte apreciate. Consumul de insecte sau viermi nu ar fi o noutate deci.
    Până la urmă, mâncăm alte artropode, cum ar fi raci, creveți, homari, și se povestește că unele domnișoare, ce-si doresc carieră pe cat-walk, înghit chiar paraziți intestinali pentru a-și păstra silueta.
    Nu înțeleg însă de ce mesajul dlui Crânganu este ironic la adresa ecologiștilor. În articol nu apare cuvântul „ecologic” nici măcar o dată, iar alternativa insectivora e prezentată doar ca o întregire a meniului, nu ca o înlocuire a cărnii de vită sau de porc.

    • Un pic din ceea ce numiți „ironie la adresa ecologiștilor” are de-a face chiar cu exemplul dat, al brânzei Casu Marzu, tradițională în Sardinia. Pentru a privi lucrurile în adevărata lor dimensiune și a obține o perspectivă cât mai apropiată de realitate, ar trebui adăugat și faptul că sardinezii sunt o populație de doar 60.000 suflete mâncători de brânză cu larve de insecte.

      Restul lumii, pe măsură ce a crescut bunăstarea, a mâncat și continuă să mănânce tot mai multă carne de vită și produse lactate. În ochii ecologiștilor, acest „restul lumii” este răspunzător de creșterea metanului generat de cele aprox. 1,5 miliarde de vaci.

      Nu știu cât Casu Marzu se mănâncă în Sardinia, dar restul lumii a ingurgitat cca 59 milioane tone carne de vită în 2016. Aici este punctul ochit de ecologiști, nu răspândirea tradițiilor sardineze ori paleolitice, sugerate de profesorul australian.

      • În ochii ecologiștilor, acest „restul lumii” este răspunzător de creșterea metanului generat de cele aprox. 1,5 miliarde de vaci.
        Deci, deși articolul vorbește mai ales despre o criză a alimentelor cu proteină animală, datorată tocmai consumului crescând de carne, iar savantul respectiv este în căutarea, nu a diminuării acestui consum, ci a unor noi resurse care să îl susțină, proiectul devine, volens nolens, unul ecologist. Asta pentru că există și o componentă secundară, ce ar aplatiza curba flatulenței bovinelor prin alternative voluntare de consum de proteine animale.
        Păi așa și frackingul este tot o vrăjitorie ecologista, înscriindu-se exact în același tipar ca și cea descrisă în articol.

      • O completare ce reliefează dimensiunea „restului lumii”
        Entomofagia este deja mult mai răspândită, depășind cu mult populația Sardiniei: peste 2 miliarde de oameni o practică regulat.

  29. Un articol interesant si binevenit, pentru ca sintetizeaza informatia din rapoartele considerate si o prezinta intr-un mod usor digerabil.
    Mi-au sarit in ochi doua detalii, probabil nesemnificative pentru cei mai multi. Le mentionez, totusi:
    – in graficul mixului energetic din raportul BP, energia din surse regenerabile e figurata cu portocaliu (gazele sunt cu rosu), iar energia din petrol apare intr-un frumos verde „ecologist”;
    – in propozitia „Vor fi reduse emisiile de CO2 din cauza creșterii energiilor regenerabile?”, eu as fi folosit „datorita”, in loc de „din cauza”.

    Si un mesaj oentru domnii din tabara „smokers” ce tot dau tarcoale pe langa astfel de articole si ragaie damf de petrol: nu va mai osteniti sa ma intrebati daca sunt un ecologist fanatic si de ce nu port sandale de stuf, ca nu va raspund. :)

  30. Off Topic
    După Suedia și Statele Unite, Siemens a inaugurat astăzi primii 5 kilometri de eHighway în Germania.
    https://www.siemens.com/press/en/feature/2015/mobility/2015-06-ehighway.php#event-toc-2

    Conform „Handelsblatt”, emisiile de co2 au scăzut în Uniunea Europeană cu 2,5% în 2018. Germania, care emite singură 22,5% din totalul emisiilor continentale, a contribuit cu o reducere de 5,4% la acest rezultat, în vreme ce Polonia, care emite 10,5 procente din totalul european, a emis cu 3,5% mai mult.

    • Da, Siemens tocmai a inventat locomotiva electrică pe drumurile publice. După primele câteva decese în accidente de muncă, o să vedem cine plătește despăgubiri, Merkel sau Siemens?

      Ai mai găsit imagini pe Google Maps cu panouri solare în Norvegia, pe acoperișurile caselor de pe Atlantic Road? Sau încă lucrezi la asta? :)

  31. Nu au mai fost postari pe aici in ultimele zile dar cred ca ce voi posta nu este o stire falsa si daca este careva ma va corecta.
    Asadar putem citi in :

    Potrivit stației de meteorologie Maua Loa, din Hawaii, concentrația de CO2 din atmosferă este de peste 415 ppm (părți per milion), mult mai mare decât alte valori atinse vreodată în ultimii 800.000 de ani potrivit CNN.
    Meteorologul Eric Holthaus a transmis un mesaj pe Twitter în care își exprimă uimirea față de nivelul ridicat de dioxid de carbon. „Este prima oară în istorie când atmosfera planetei a ajuns la 415 ppm de CO2”, a exclamat omul de știință.
    Nu recunoaștem această planetă”, a fost reacția unui meteorolog la aflarea veștii.
    O altă perioadă din istorie când concentrația de CO2 a crescut foarte mult a fost în perioada Pliocen, acum 3 milioane de ani, când se presupune că temperaturile erau cu 2-3 grade mai mari ca acum. Cu toate astea, nivelul de dioxid de carbon ar fi ajuns atunci la un maxim de 400 ppm.
    Atunci, Arctica era acoperită de copaci, nu gheață, iar vara, temperaturile din nord ar fi ajuns la 15 grade Celsius.

    Efecte? Nivelul mare de CO2 din atmosferă mpiedică Pământul să-și urmeze ciclul natural de răcire, blocând căldura în atmosferă, iar astfel temperaturile cresc, iar efectele sunt devastatoare.

    Temperatura planetei a crescut deja cu 1 grad Celsius din cauza concetrației mari de CO2 și a altor gaze. Potrivit studiilor, dacă temperaturile vor crește cu 2 grade, vor fi mai multe zile cu caniculă, ceea ce reprezintă un risc major pentru sănătatea oamenilor. De asemenea, incediile de vegetație se vor înmulți.

    Fenomenele meteo extreme – ciclonuri și taifunuri – se vor înmulți, fauna va fi afectată – cu aproximativ un milion de specii de animale aflate în risc de extincție. Cu toate astea, se vor înmulți țânțarii, ceea ce înseamnă că 27% din planetă va avea risc de malarie și alte boli asociate cu înțepăturile de țânțari.

    În cazul în care temperaturile ar crește cu 3 sau 4 grade, am intra într-un stadiu de „Pământ seră”, ceea ce ar putea însemna că multe dintre zonele planetei nu ar putea fi locuibile.

    Cam nasol acest scenariu? O fi gresit? Ce spun specialistii nu si on…stii? :))

    • Există unele coincidențe care conduc la scenariul prezentat. Din păcate, domnul respectiv face niște confuzii grave între ridicarea izostatică, post ultima glaciație (fenomen cunoscut și cuantificat precis în toată emisfera nordică, d. ex., Peninsula Scandinavă) și formarea unor anticlinale simetrice prin acțiunea unor forțe tectonice, nu neapărat vulcanice, a căror acțiune necesită lungi perioade de timp. Nu cred că o porțiune de uscat, relativ redusă, a putut fi sub nivelul mării cu 2-3 mii de ani în urmă, iar în prezent este situată la multe sute de metri deasupra nivelului mării.

  32. Arabia Saudită intenționează să cumpere gaz natural lichefiat din Statele Unite, câte 5 milioane tone anual, timp de 20 ani.

    Își mai amintește cineva articolul: Când o felie de tiramisù este mai bună decât o gogoașă cu dulceață. Statele Unite, Arabia Saudită și războiul petrolului, 29 iulie 2015?

    O știre recentă (22 mai 2019) din The New York Times:

    Saudi Arabia Negotiating to Buy U.S. Natural Gas From Sempra Energy

    Saudi Arabia is planning to buy large volumes of American natural gas for the first time, signaling a new strategy for its state-owned company Saudi Aramco and the growing importance of the United States as an energy exporter.

    Saudi Aramco has reached a preliminary agreement with Sempra Energy to buy five million metric tons of liquefied natural gas a year for 20 years, the companies said on Wednesday. The gas will be shipped from an export terminal that Sempra plans to build in Port Arthur, Tex.

    The United States has become one of the major exporters of natural gas in recent years, along with Qatar, Australia and Russia. Gas is increasingly replacing coal as a fuel for power plants around the world.

    Qatar Petroleum, a competitor of Saudi Aramco’s, said in February that it was investing in a gas export terminal in Texas with Exxon Mobil.

  33. Desi cativa autori au pronuntat cuvantul biodiversitate dvs nu ati atacat aici aceasta chestiune asa ca eu care abia azi am aflat o stire in domeniu v-o supun atentiei desigur foarte tarziu dar poata ca ulterior veti da un raspuns personal la problema.
    Astfel la sfarsitul lui aprilie a avut loc confeinta prezentata in linkul intalnit de mine https://evz.ro/paris-conferinta-biodiversitate-acord.html.

    Numai bine

    • Există, ca peste tot, și opinii contrare celor emanate de Dl. Robert Watson (IPBES). De exemplu, în cadrul unei sesiuni desfășurate în cadrul Congresului american – House Committee on Natural Resources – pe 29 mai 2019, s-au putut auzi depozițiile unor martori care l-au acuzat pe Watson că face „afirmații exagerate”, similare cu cele referitoare la schimbări climatice:

      – Raportul IPBEs este ultima contribuție în materie de predicții apocaliptice – Rep. Tom McClintock (R-Calif.)

      – Pretențiile extrem de exagerate ale IPBES nu sunt atât de mult îngrijorătoare pentru speciile pe cale de dispariție, pe cât reprezintă un front pentru o „transformare” radicală a întregii civilizații noastre politice, sociale și economice…Ca și în cazul „crizei climatice” manufacturizate, ei folosesc spectrul extincției în masă ca pe o tactică de a speria opinia publică pentru a forța să se supună opiniei lor. IPBES în sine reprezintă o amenințare existențială la adresa unei politici sensibile privind conservarea biodiversității. – Patrick Moore, co-fondator al Greenpeace

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro