joi, martie 28, 2024

Împreună, dar pe cont propriu

Statele emergente isi continua cursul anuntat, acela al unei apropieri in domeniul colaborarii economice in ciuda reactiilor la nivel mondial cu privire la comportamentul Federatiei Ruse.

Sanctiunile impuse Federatiei Ruse nu au oprit-o sa pluseze cu 18 miliarde de dolari pentru fondul comun de rezerva pentru statele emergente din cadrul BRICS – Brazilia, Rusia, India, China si Africa de Sud. Astfel ca, presedintele rus, Vladimir Putin, a ratificat acordul cu privire la crearea acestui fond comun de rezerva, un prim pas catre crearea unui sistem in mijlocul caruia sa se afle ”Noua Banca de Dezvoltare”.

Sediul acestei institutii va fi la Shanghai, primul director fiind un indian, pe un mandat de 5 ani, iar deciziile vor avea nevoie de acordul a 4 dintre cele 5 tari fondatoare.

Textul cadru al acordului a fost semnat in iulie 2014 de cele 5 tari la Fortaleza, Brazilia. In document se stipuleaza ca fondul va fi in valoare de 100 miliarde de dolari, dintre care India, Brazilia si Rusia sa contribuie cu 18 miliarde de dolari, China cu 41 miliarde de dolari, iar Africa de Sud cu 5 miliarde de dolari. Focusul este directionat catre eliminarea presiunilor pe termen scurt asupra lichiditatilor, iar Federatia Rusa urmareste conturarea unei solutii alternative la institutiile financiare internationale – Banca Mondiala si Fondul Monetar International.

Kremlinul a publicat si un comunicat in care isi explica pozitia spunand ca ”exact asa cum Vestul izoleaza Rusia in afara sistemului sau economic, ca pedeapsa pentru politicile fata de Ucraina, Rusia se implica in superstructurile financiare ale noii generatii de grei mondiali la nivel economic”.

Tarile BRICS compun 40% din populația mondiala și o cincime din PIB –ul planetei, iar orice decizie a acestui grup, care se consolideaza treptat, produce implicatii transformatoare asupra sistemului.

In mod evident prapastia economica care separa tarile bogate de cele emergente se adanceste, incepand sa se creeze premisele unei noi configuratii mondiale. In urma cu doi ani atrageam atentia asupra acestui subiect, enuntand ca rescrierea principiilor si a valorilor care stau la baza unor organizatii de acest fel vor crea premisele pentru a intra intr-o alta etapa de dezvoltare a economiei mondiale si intr-un mod firesc, a relatiilor internationale : http://blog.adrianmariusdobre.eu/clonele-brics-ale-bancii-mondiale-si-fondului-monetar-international/.

Care va fi raspunsul tarilor G8 la aceasta miscare strategica? Cu siguranta confruntarea mondiala isi va gasi nucleul in competitia economica globala si va acapara din punct de vedere geografic cat mai mult zone precum Asia-Pacific si, de ce nu, si Africa ca spatiu de manevra.

Reprezentarea si echilibrul de putere sunt extrem de importante în institutiile cu influenta similara Bancii Mondiale si FMI. Un dezechilibru de putere intr-un cadru diplomatic de o asemenea magnitudine genereaza riscul de a impune agenda politica a unor state in detrimentul altora.

Echilibrarea balantei în cadrul Bancii Mondiale si a FMI este unul dintre motivele care au generat blocajul politic care a dat nastere acestei initiative financiare. Cu toate acestea, tulburarile politice recente din țări precum Libia, Siria si Ucraina au determinat unele natiuni BRICS sa-si doreasca sa renunte la dolar. Simpla infiintare a Noii Banci pentru Dezvoltare si a fondului de rezerva a descentralizat partial puterea financiara globala; cu toate acestea, recentele acorduri privind tranzactiile financiare sugereaza ca este in curs de dezvoltare tendinta unei aliante anti-dolar.

Faptul ca tarile emergente si in curs de dezvoltare au economiile si rezervele valutare necesare pentru a finanta o noua banca de dezvoltare, care ar putea contribui la finantarea acestor investitii, face ca astfel de institutii sa fie create. Aceasta institutie ar fi o completare, nu un substitut, pentru institutiile financiare existente atat in sectorul public cat si in cel privat. Existenta sa ar consolida in mod clar vocea economiilor emergente in arhitectura finantarii pentru dezvoltare, si va oferi finantarea suplimentara atat de necesara, alocarea finantarii urmand sa fie realizata, in mod evident, pe criterii politice.

Avalansa institutiilor financiare de dezvoltare, conturata de Banca Asiatica de Investitii in Infrastructura

O alta initiativa care nu poate fi lasata neobservata si in niciun caz neconectata la aceasta tendinta a diversificarii institutiilor fundamentale ale economiei mondiale o reprezinta Banca Asiatica de Investitii in Infrastructura sau AIIB, considerata mai nou a avea o forta de reasezare a relatiilor dintre state mult mai puternica decat valul creat de BRICS.

In octombrie 2014, China a anuntat ca a fost creata o noua bancă internațională pentru a finanța proiecte majore de infrastructură în Asia. Motivele cheie pentru China au fost finanțarea caii sale feroviare eurasiatice de mare viteză și proiecte de infrastructura maritima si refuzul Statelor Unite de a sprijini o reforma majora a votului in cadrul FMI care le-ar fi oferit Chinei si altor state emergente un cuvant mai apasat.

Nu numai Rusia, Brazilia, India, sunt fondatorii AIIB, dar si Australia, Noua Zeelandă, Indonezia, Pakistan, Filipine, Vietnam – tari pe care administratia Obama se bazeaza pentru constructia pivotului militar asiatic. Toate acestea au decis sa se alature bancii sustinute de China. Chiar si Taiwan a solicitat sa se alature sub numele de Taipeiul chinezesc.

Grupul celor sapte mari tari industriale -Italia, Franta, Germania, Marea Britanie si chiar Japonia, este probabil sa se alature. Peste patruzeci de natiuni au solicitat sa devina membri fondatori.

Graba tuturor acestor tari de a adera la aceasta banca de investitii, inclusiv a celor mai mari state membre UE, confirma trendul si previziunile care afirma ca Asia si Eurasia este locul unde se va scrie viitorul economic al planetei.

Distribuie acest articol

19 COMENTARII

  1. Bun, „chestia” cu finantarea e simpla pana trebuie sa recuperezi banii. Astept cu maxim interes alocarile alea pe criterii politice. Si falimentul…
    La modul serios, nu cred ca totul va fi atat de simplu, da, emergentele vor sa dea „cuiva” peste nas, unele au si bani, e bine intr-un fel, se sparge un cvasimonopol, exista alternativa … ramane de vazut cat de mult se vor schimba (nu cred ca foarte mult) criteriile de acordare a banilor. Nici macar China nu da cu banii in pereti, ca sa zic asa…vrea infuenta, e de inteles, si poate sa o cumpere pe piata financiara globala.

  2. Pana la urma, concurenta sta la baza economiei de piata. Un echilibru trebuie sa existe, iar un echilibru cu un sigur pol e mai greu de imaginat. De ce nu o contrapondere la FMI?

    Probabil ca sunt subiectiv, dar eu vad Rusia pe o panta descendenta, spre deosebire de China si India, care imi par pe o panta ascendenta. Astazi, Rusia imi pare nevoita sa-si indrepte privirea catre Asia, dar cred ca-i va fi mai grea convietuirea cu „tigrii” asiatici, decat cu „lupii” europeni.

  3. „Grupul celor sapte mari tari industriale -Italia, Franta, Germania, Marea Britanie si chiar Japonia, este probabil sa se alature. ”

    Really ?! LOL! Cat de…..”probabil” ?

  4. Avea Mihail Sadoveanu un comentariu sarcastic al unui personaj de-al sau, o aluzie stravezie la Internationala: „Ei si daca te unesti rob cu rob, ce-ai sa faci?” :P

    Lumea civilizata are deja o Banca Mondiala, un Fond Monetar International, una sau mai multe banci pentru reconstructie si dezvoltare etc. etc. Isi fac destul de bine treaba si nu e nevoie de inca un set complet, doar pentru ca tarile BRICS vor unul propriu. Cand o sa vedeti China deschizand fabrici in Germania si Rusia deschizand fabrici in State, atunci o sa avem motive sa ne facem griji. Deocamdata n-avem.

    • ?!
      Eu nu aș fi atât de liniștită.
      http://www.bakermckenzie.com/news/Chinese-investment-into-Europe-hits-record-high-in-2014-02-11-2015/
      ”Chinese investments in the EU are spread across a wide range of sectors. For the entire period of 2000-2014, the top recipients of Chinese capital were energy ($17bn), automotive ($7.7bn), agriculture ($6.9bn), real estate ($6.4bn), industrial equipment ($5.3bn), and information and communications technology ($3.5 bn).”
      Este doar începutul.
      http://www.uscc.gov/sites/default/files/Research/Ch%20invt%20paper_2%2026%2015.pdf

      China nu este Gabon. Este o civilizație veche, mult mai veche decât a noastră. O civilizație care a demonstrat capacitate de inovare excepțională. Și o extraordinară putere de revenire. Câte mari civilizații de acum 3000 de ani mai sunt astăzi mari puteri? China deja este.

      Nu are rost toată parada asta de ”optimism” stupid pe aceste meleaguri. Românii – exceptând o minoritate de cam 10% lipsiți de suficientă minte sau minimă cunoaștere! – sunt sceptici și cinici. Poveștile ”motivaționale”, de tipul ce tari suntem noi alături de elefanții mondiali!, nu prind pe aici decât la proști. Noi preferăm să ne cântărim bine șansele, riscurile și beneficiile. Cine vrea să facă ”afaceri” cu noi ar face bine să țină cont de asta și să facă o ofertă cinstită acestei țări. Să nu confunde minoritatea de 10% de hăbăuci cu grosul populației.

      • si totusi Harald are dreptate:China nu a construit inca prea multe fabrici de la zero (eu unul imi aduc aminte de ceva fabrica uto prin Bulgaria,nu in Germania).
        China are bani : investeste in Europa si cumpara influenta in Africa si Asia.
        Atit timp cat nomenclatura din China isi trimte odraslele la studii in SUA ( si nu invers) nici eu nu mi-as face temeri prea mari.Un lucru e cert : competitia se ascute,deocamdata insa nu s eintimpla nimic „interesant”.

      • @ casandra – ce-ar fi să vedeți valoarea investițiilor americane în UE și valoarea investițiilor UE în State? S-ar putea să descoperiți că valoarea investițiilor chineze în UE e de vreo 500 de ori mai mică.

        Ce făcea China în urmă cu 3000 de ani e nerelevant astăzi. De pornit spre lumea modernă, a pornit în 1949. Când o să vedeți KLM, Air France sau British Airways cumpărând avioane chinezești, înseamnă că a început să conteze și China. Deocamdată fabrică niște Antonov-uri vechi de 60 de ani (Xian).

  5. Citind articolul aproape ca m-am decis sa-mi oblig copilul sa renunte dracu la engleza si sa se apuce serios de mandarina. Noroc ca am vazut al carei fundatii este secretar general autorul si m-am linistit: vise socialiste!
    Am totusi cateva nelamuriri:
    1) de ce prefera autorul sa scrie ” Tarile BRICS compun 40% din populația mondiala și o cincime din PIB –ul planetei” si nu exprima cincimea tot in procente (20%)? Ar fi aparut prea evidenta discrepanta? Poate ar fi interesanta prezentarea aceleiasi situatii pentru Europa + SUA + Canada.
    2) Cum vor functiona mirobolantele banci nou infiintate? Azi il imprumuta chinezul pe rus, maine rusul pe brazilian si poimaine brazilianul pe rus sau impreuna astia il vor imprumuta tot pe american? Sau poate s-au decis sa tranzactioneze intre ei titluri de tezaur ale SUA (in special T-Bonds-uri, pe care se pare ca chinezii le detin din abundenta)?
    Am inteles ca strategia chinezilor de a-i birui pe americani prin a-i imprumuta din ce in ce mai mult (achizitionand din ce in ce mai multe titluri de tezaur, la care incaseaza cupoane anual si baza peste vreo trei decenii) este perfecta.
    Ce n-am inteles este cum de mai exista amaratii de americani, dupa ce au fost in mare pericol de a fi rapusi ba de japonezi (cu exporturile de toyote si panasonice si achizitia de diverse companii americane – pe care le-au acizitionat la, sa zicem, 10 $/actiune si cand au vrut sa le vanda au mai luat cca. 2$/actiune), ba de arabi (cu petrodolarii), asa cum ne prezentau diversi futurologi celebrii la vremurile respective si, mai ales, cum si-or recupera galbejitii banii daca americanii nu mai vor sa le restituie imprumuturile (evident nu sub forma asta asa directa, ci in forme mult mai subtile economic)? Vor pleca peste Pacific cu singurul portavion pe care il detin si care pluteste cam doua saptamani pe an si restul anului sta in santier pentru reparatii si modernizari?
    Acelora dintre prietenii mei care sunt mari admiratori ai fantasticei dezvoltarii economice chineze pe baza de constructii de orase care raman goale si de autostrazi pe care circula o cotiga pe zi, le recomand lecturarea Glossei eminesciene! Face bine, ca dus rece pentru exaltati!
    Pacat ca l-am impuscat pe Ceausescu, ca facea asta banca asta a emergentilor inaintea chinezilor!
    In rest, le doresc numai succesuri chinezilor si ma bucur ca s-au hotarat sa-i biruie pe americani ajungand la ei peste Pacific si nu peste Atlantic (desi au inceput de la o vreme sa bantuie cativa si pe la noi prin tara – probabil niste deviationisti de la linia partidului).

  6. Sa privim partea buna a lucrurilor. Daca pana acum copiau lucruri, acum replica institutii financiare. Poate cu timpul vor incepe sa foloseasca si principiile care stau la baza lor. Se va micsora decalajul intre perceptii si poate emergentii vor scapa de obsesia conflictului.

  7. China nu a copiat întotdeauna produsele tehnologice de la ceilalți.
    Să nu uităm că ei sunt cei care au inventat tipăritul, bancnota,
    praful de pușcă, racheta, ceasul (mecanism hidraulic), matasea,
    producția de masă, controlul de calitate a produselor printre altele!
    Este adevărat că toate acestea au fost făcute acum mult timp.

    Ceea ce au în comun și China și Rusia, spre deosebire de G7 reprezentate
    dețări cu datorii considerabile, este lipsa datoriilor și posesia unor rezerve
    considerabile (în special China căci rezervele Rusiei sunt în declin de când
    au început războiul în Ucraina). Cu toate acestea BRICS nu dispun de nici
    o monedă care să concureze USD și nici măcar Euro. Poate Yuanul chinezesc
    ar fi putut s-o facă, dar întărirea acestuia nu este deloc în interesul Chinei,
    care se bazează în continuare pe realizarea de produse ieftine care să
    fie apoi competitive prin preț. În viitor lucrul acesta se poate schimba.

    Apoi nici una dintre țările BRICS nu are o corporație de dimensiunea și de avengura lui
    Google, Apple, Microsoft, Pfizer printre altele, toate acestea conducând
    în lume domeniul lor de activitate.

    Rămâne impactul proiectelor de anvergură, în special de infrastructură,
    care pot fi finanțate de această bancă. În presa de zilele trecute se vorbește
    despre o cale ferată de mare viteză care traversează America de Sud ce la Est
    la Vest. Astfel de proiecte de autostrazi lungi de mii de km, rețele gigantice de
    căi ferată de mare viteză, poduri de autostradă, pe 8 benzi lungi zeci de km,
    au fost deja realizate în China. Toate acestea au fost realizare în timpi surprizători
    de scurți pentru complexitatea lor. Beneficiile comerciale ale acestor proiecte nu
    sunt întotdeuna clare. Astfel de proiecte gicantice au mai fost întreprinse
    în trecut în China (Marele Zid, Marele Canal), dar singurul echivalent modern
    ar fi sistemul de autostrăzi intra-statale din USA. Nu există nimic echivalent
    în Europa, unde spre exemplu toate autostrăzile din Germania puse cap la cap
    reprezintă o lungime sub cea a unor autostrăzi individuale din China, cum ar fi
    Chongqing-Shanghai.

    • M-a amuzat comentariul.Mai ales la final : comparatia dintre lungime totala a autostrzilor din Germania vs a unei nu stiu care „celebre” autostrazi din China.
      Bine ca nu am comparat si marimea oraselor.Nu de alta dar am fi aflat ca Berlinul are mai putin locuitori decit nu stiu ce oras de provincie din China….Iarna nu e ca vara….
      Si in final, care era ideea?

    • @ Adam – cineva are o problemă serioasă cu geografia sau cu simțul măsurii. Germania are 13-14.000 de km.de autostrăzi iar distanța Chongqing-Shanghai tre’să fie de vreo 8 sau 10 ori mai mică.

      Aveți idee ce înseamnă 13-14.000 de km? E aproape un sfert din circumferința planetei. Sigur treci de granițele Chinei dacă pornești de la Shanghai și încerci să faci 13-14.000 km spre est.

  8. Conform teoremei lui Nash (Echilibrul Nash in Teoria Jocurilor) ambii competitori, blocul vestic si BRICS, nu-si pot imbunatati sansele de castig schimbamdu-si strategia, atata vreme cat ambii isi cunosc intentiile si strategiile de pana atunci, iar jocul ramane ne-cooperant. Altfel spus, cine misca primul in afara „predictibilitatii”, va pierde. Rusii au matematicieni foarte buni, dar ma indoiesc ca Putin ii consulta vreodata :)

  9. Nu faptul ca se creaza o noua infrastructura mondiala financiara este ingrijorator. Teoretic este mai bine sa existe doua sisteme paralele in competitie, tot teoretic, viata devine mai sanatoasa pentru toata lumea. Faptul ca a inceput criza unui leadership mondial este ingrijoratoare. Statele Unite au proiectat o influenta geo-strategica, economica si financiara globala cateva decenii. Indiscutabil, la Washingon se luau marile decizii cu impact global, indiferent ca erau bune sau proaste.

    Cu cat Statele Unite isi pierd abilitatea de a-si asuma un leadership global – cauzele sunt multiple, nu intram in detalii, dar procesul se accelereaza – cu atat candidatii la postul care urmeaza sa devina vacant isi intensifica eforturile care sa le dea cele mai bune sanse sa-si asume – si sa fie recunoscuti – pozitia de leaders globali.

    Romania a fost impinsa in structurile NATO de interesele USA in teatrul european. A fost acceptata in UE tot cu back-up-ul american. Si asta nu din dragoste pentru Romania ca plai mioritic: americanii au avut interese clare in zona, le-au pus pe masa, Romania a acceptat si actele au fost semnate.

    In prezent, si sunt convins ca si in viitorul previzibil, pozitia Romaniei in UE este cu putin mai buna decat a unui stat de mana a doua care inca mai are mult de lucru pana cand sa ocupe randurile din fata. Aliati directi pe care Romania se poate baza in UE sunt foarte putini si pretul aliantelor de multe ori se dovedeste mult prea scump. Romania nu are si nu va avea o pozitie de invidiat in Europa.

    Diversificarea structurilor de leadership geo-politic si pivotarea spre Asia-Pacific a centrului de greutate scoate Europa din zona de focus a suportului american de care pana acum s-a bucurat Romania, evident platind un fair price, daca ascultam atat Washington-ul cat si Bucurestiul.

    Intrebarea este unde se va orienta Romania pentru un suport solid politic, economic si militar in viitorul apropiat? Nu cred ca este cazul sa spun ca un asemenea sprijin din partea UE este wishful thinking. Iar daca se crede ca se poate lucra la un aranjament cu Rusia, cu efecte pozitive atat pentru Romania cat si pentru Rusia, ei bine, convingerea mea este ca asa ceva a devenit de multi ani o imposibilitate.

    Cred ca Romania va intra in scurt timp intr-o valtoare a evenimentelor geo-politice globale in care va avea nevoie de personatiltati diplomatice si politice foarte bine pregatite sa negocieze termeni acceptabili pentru urmatorii ani. Avem asemenea leaders? Ma indoiesc. Asa ca sunt destul de pesimist.

  10. Strategia Rusiei e de a ţine în şah NATO şi UE. Deocamdată. În schimb, chinezii au alt joc pe care îşi bazează geostrategia : go-ul. Ei plantează cu rabdare şi perseverenţă mici china town, ici şi colo, în lumea largă, împreună cu împrumuturi sau investiţii în tot ceea ce vestul ‘aruncă’ sau vinde. Iar în viitor, când se vor aduna suficient de multe, toate aceste inplantări se vor lega uşurel, uşurel, unele de altele. Şi atunci lanţul se va .. închide. N-ar strica să învăţăm de-acum go-ul folosind .. boabe de orez.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adrian Marius Dobre
Adrian Marius Dobre
Adrian Marius Dobre este Vicepresedintele Camerei de Comert Britanico – Romane si Secretar General al Fundatiei Europene Titulescu, Secretar General al Fundatiei Institutul Social Democrat “Ovidiu Sincai”

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro