Home » Educatie »Sinteze » Citesti:

Inscrierea la scoala sau alegerea scolii

Ovidiu Voicu februarie 19, 2014 Educatie, Sinteze
5 comentarii 706 Vizualizari

Săptămâna aceasta a început programul anual de înscriere la școală a copiilor de 6-7 ani. Programul urmează coordonatele din anii anteriori, modelul instituit după adoptarea Legii Educației Naționale. Pentru al treilea an este utilizată în linii mari aceeași metodologie. Este remarcabil că, în ciuda declarațiilor politice ale partidului din care face parte, ministrul Pricopie a avut tăria de a păstra și chiar îmbunătăți un model funcțional introdus de predecesorul său, Daniel Funeriu. Pe de altă parte, Ministerul Educației, ca instituție, indiferent de titularul postului, rămâne dator cu o autentică dezbatere publică în jurul principiului de bază al alegerii școlii.

Prin alegerea școlii înțelegem toate mecanismele legale prin care este determinată școala la care copiii vor urma cursurile din învățământul obligatoriu. Poate fi un proces automatizat prin care viitorii elevi sunt repartizați la o școală după un set de criterii obiective la nivel național, sau poate fi unul mai complex, în care sunt luate în calcul una sau mai multe preferințe ale familiei, opțiunile comunității, criterii proprii fiecărei școli în parte și recomandări ale specialiștilor în urma unor testări ale aptitudinilor copiilor.

În România, principalul criteriu utilizat este cel geografic, distanța față de școală.

Fiecare școală are desemnată o circumscripție proprie, adică zonele pe care le deservește. În urma unui recensământ al copiilor, școlilor le sunt alocate în planul de școlarizare un număr acoperitor de clase. Într-o primă fază, toți copiii care doresc să se înscrie la școala de care aparțin vor fi repartizați la această școală. Doar în limita locurilor rămase libere sunt luate în calcul alte criterii, inclusiv opțiunea părinților. Au totuși prioritate criterii de departajare stabilite de școli.

Privind la exemplele din alte țări, găsim alte opțiuni posibile: alegere liberă a școlii în interiorul sistemului public de educație, ca în Scoția sau Finlanda; vouchere educaționale care permit alegere liberă între școli, cum este în Suedia; sau chiar variante cu privire la conținutul educației, pentru care găsim exemple mai ales în SUA: Charter Schools, școli magnet sau educație la domiciliu (legală în 15 state europene, dar cu prevederi stricte; statul european cu regulile cele mai flexibile este Anglia).

Există presiune publică, mai ales din partea părinților din clasa de mijloc, pentru o libertate mai mare de alegere a școlii la dorința familiei. Legea Educației Naționale conține principii care converg către descentralizare, decizie la nivelul comunității, mobilitate sporită în interiorul sistemului, implicarea părinților în luarea deciziilor. Acestea sunt însă în mică măsură regăsite în reglementările actuale cu privire la alegerea școlii. Fundația Soros a publicat în 2012o analiză pe această temă, atrăgând atenția asupra nevoii organizării unei dezbateri publice pe această temă (documentul integral este anexat, la finalul articolului). Finalizarea celui de-al treilea ciclu de utilizare a metodologiei curente este un nou moment propice pentru o astfel de dezbatere, mai ales dacă va exista și o evaluare a aplicării ei.

Revenind la programul din acest an, îmbunătățirile aduse metodologiei în acest an se referă la o rigurozitate și o transparență mai mare a întregului proces, precum și la durata mai lungă cu aproape o lună, care să permită informarea corectă a părinților. Cel puțin teoretic, instituțiile implicate (școli, inspectorate, minister) vor publica mai multe informații despre proces ca în anii anteriori, mai riguros structurate și mai din timp. Acest lucru este menit să preîntâmpine potențiale probleme ridicate de decizii aleatorii în procesul de înscriere. În același timp însă, rămân câteva semne de întrebare și zone gri:

  • Este neclar cum s-a făcut recensământul copiilor și cu ce rezultate. Ar fi de dorit ca numărul estimat de copii să fie publicat la fel de transparent ca celelalte informații, pentru a evita suspiciunile cu privire la manipularea planului de școlarizare.
  • Ar fi trebuit să existe măcar un îndrumar cu privire la criteriile de selecție pentru locurile libere, aflate la decizia școlii. Un astfel de ghid este posibil după analiza experienței din anii precedenți. O astfel de analiză este necesară și după acest an și ne propunem să o realizăm. Sperăm că informațiile publicate de fiecare școală vor fi centralizate măcar la nivelul inspectoratelor județene.
  • În metodologie este menționată posibilitatea unor situații excepționale în care școala are posibilitatea să înscrie mai mulți elevi decât planul de școlarizare. Tocmai pentru că sunt excepționale, astfel de situații ar fi trebuit enumerate. Potențialul de abuz nu este mare, fiind limitat de supervizarea inspectoratelor, dar buna practică este să identifici concret excepțiile la o regulă.

Dincolo de aceste aspecte punctuale, rămâne în discuție posibilitatea de a ocoli legal limitele impuse prin schimbarea artificială a reședinței unuia dintre părinți. Ne așteptăm să asistăm și în acest an la cunoscuta goană după „luare în spațiu” în circumscripțiile „școlilor bune”. Nu există o soluție legală la această practică și este un punct slab al metodologiei curente.

Și pentru că am vorbit de „școală bună”, trebuie să notăm încă o dată problema de fond: calitatea educației. Tocmai pentru că există diferențe foarte mari între școli, apar și discuțiile despre alegerea școlii. Orice părinte care ține la viitorul copilului lui va face tot ceea ce îi stă în puteri, la nevoie la limita legii, pentru a-l înscrie la o „școală bună”. Până la urmă, nici nu poți să condamni acest lucru. Răspunsul corect este să nu mai existe școli slabe.

Articol aparut pe Blogul Fundatiei Soros

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "5 comments" on this Article:

  1. berenger spune:

    poate ca ar trebui sa punem si intrebarea zero, anterioara problemelor legate le ce lege avem si cum se aplica: de ce exista o atat de mare batalie pentru scolile bune, atata vreme cat nivelul elevilor e din ce in ce mai redus? altfel spus, batalia vizeaza cu adevat educatia copilului sau vorbim de snobismul parintelui? nu de alta, dar citeam zilele astea un tabel al ministerului educatiei in care era avuta in vedere corelatia dintre notele de la capacitate si notele din gimnaziu. pe locul trei dintr-o tara plina de scoli de fite era o scoala din ulma. ulma e o localitate de hutuli de la granita cu ucraina, ai carei elevi au de parcurs zilnic zeci de km. notele din gimnaziu ale acestor elevi au fost foarte asemnatoare cu cele obtinute la capacitate. la o asemenea scoala vreau sa-mi dau copilul…

    • catperson spune:

      Cred ca ar fi util sa definim notiunea de Scoala Buna.
      Veti fi uimit de varietatea raspunsurilor, pe un esantion de parinti luati la intamplare de pe strada.
      Veti vedea ca dezamagitor de putini se refera la scoala ca factor de formare, cei mai multi vor pleda pt informare.
      Ca sa nu mai vorbim ca nivelul absolventilor de orice ciclu este tot mai scazut, de la an la an, nu doar din cauza scolii romanesti in sine si a deja cunoscutelor ei bube, ci si datorita carentelor morale incredibile ale parintilor, inevitabile victime ale celei mai profunde crize din societatea romaneasca, cea morala. Ei v-ar declara la orice sondaj ca e importantissim sa “se faca serios carte”, dar vor accepta fara multe ezitari propunerea unei mame mai active (?!), dupa vreo sedinta cu parintii, sa se stranga bani (pt. vreo atentie) ca proximul test la materia X sa fie unul mai bland sau, de ce nu, sa transpire discret, prin persoane de incredere, putin inainte…
      Asa ca e greu de spus care sunt criteriile dupa care parintele copilului de 6-7ani alege si, mai ales, ce doresc ULTERIOR acesti parinti…

      • Paul_ spune:

        Sansele ca parintele sa gaseasca o invatatoare potrivita pentru copilul sau sunt mai mari daca parintele ar avea posibilitatea sa aleaga scoala, decat in situatia actuala in care practic ISJ-ul decide.

  2. laurcat spune:

    2% din copiii de la tara ajung la o facultate. e vorba de copiii a 9,6 mil de locuitori. un adevarat rezervor de probleme dar si de sperante…

  3. Paul_ spune:

    In primul rand chestia asta cu scoala de circumscriptie nu stiu daca exista in LEN.

    In al doilea rand, o scoala “buna” este cea care are cerere. O scoala “buna”, practic “ia” o parte din elevii unei scoli vecine. De ce atunci nu primeste scoala care are cerere spatii de la scoala care nu are cerere? Scolile, admistrativ depind de primarie. Nu cred ca ar fi vreo problema legala.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Ovidiu Voicu


Ovidiu Voicu

Absolvent al cursurilor universitare de știința calculatoarelor și științe politice. A urmat cursurile școlii naționale de statistică organizată de FSR și s-a specializat... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)