Home » Analize »Sinteze »Societate/Life » Citesti:

Musai diferiți, dar cred că egali. Barometrul de Gen 2018 și idealurile de gen în România de azi

Cosima Rughinis iunie 27, 2019 Analize, Sinteze, Societate/Life
57 comentarii 2,861 Vizualizari

Inegalitatea de gen și misterioasa sa persistență sunt teme de conversație tot mai dificile. Oamenii se supără pe neașteptate când deschizi subiectul. Cred că una dintre sursele acestei tensiuni este faptul că ignorăm cât de mult tânjim după diferența de gen (nu toți, dar cei mai mulți și cele mai multe). Vrem și slănina în pod, și botul uns. Vrem să fim grațios-sensibil feminine și puternic-rațional masculini, să purtăm poșetă respectiv servietă. Vrem să ne ferim de androginia percepută ca dezgustătoare sau măcar ridicolă, dar și să trăim și satisfacția egalității de șanse. Amici și inamici de ambele sexe, femeile adesea detestă să se considere victime, iar bărbații urăsc să fie considerați agresori. Într-un ambient saturat la nivel de minut de imagini idealizate ale feminității minore și masculinității majore, fie că sunt reclame sau statui, ne vedem de viață sperând cu îndârjire că suntem toți egali.

După mine, cea mai simpatică dovadă a dorinței noastre de a semnaliza și accentua diferențele masculin / feminin se află în frizură. În România de azi, fetele tinere poartă părul lung, cu o majoritate vecină cu unanimitatea. Observ asta în fiecare an la studentele și studenții Facultății de Sociologie și Asistență Socială [2], pe stradă sau în metrou. Femeile în vârstă trec spre un păr (mai) scurt. La sexul masculin e fix invers. Bărbații mai în vârstă poartă aproape unanim părul scurt, iar băieții au o marjă de joacă. Dacă vă întrebați care e marea problemă socială cu faptul că fetele își poartă părul lung și bărbații părul scurt, păi nu e niciuna. E doar un semn grăitor al intensității cu care marcăm colectiv feminitatea și masculinitatea, făcând vizibil doritul contrast în afișe, săli de clasă, autobuz și aiurea. Unde sunt fete și băieți, diferența va fi clar semnalizată prin păr, mai mult decât prin blugi și converși. Dacă însă coafura diferențiată simbolic nu vă pare prea științifică, merită să ne uităm la ultimul Barometru de Gen.

Barometrul de Gen 2018 [1], recent publicat sub coordonarea Laurei Grünberg din Departamentul de Sociologie al Universității din București, este o cercetare sociologică minunată, în care 1140 de femei și bărbați din România au răspuns unor întrebări-indicator privind feminitatea și masculinitatea. Remarcabil, și raportul și baza de date sunt disponibile online, așadar putem să ne facem propriile investigații, dacă ne roade curiozitatea.

Pentru a simplifica numerele, am luat baza de date și am căutat să clasific respondenții și respondentele în funcție de idealurile lor de gen. După un pic de tevatură, am ajuns la o clasificare cu patru tipuri – care sunt diferite dar și destul de asemănătoare. Răspunzând la întrebările din chestionar, oamenii caută să rămână diferiți, dar să pară egali. Una peste alta, ne împărțim în four shades of grey, de la acceptarea cu plăcere a dominației masculine până la căutarea unui parteneriat încă eluziv.

În figurile de mai jos putem vedea profilul celor patru tipuri de idealuri, pe care le voi eticheta: tradiționalism, tradiționalism încruntat, egalitarism domesticit și, ultimul dar nu cel din urmă, egalitarism.

Figura 1: Idealurile de gen din România de azi. Sursa datelor: Barometrul de Gen 2019. Analiza autoarei

Cele patru tipuri de credințe și preferințe diferă între femei și bărbați și între categoriile de vârstă, dar nu enorm. Ele sunt împărtășite de oameni din toate straturile sociale și demografice ale României de azi.

Figura 2. Comparație între bărbați și femei privind idealurile de gen. Sursa datelor: Barometrul de Gen 2019. Analiza autoarei

Figura 3. Comparație între categoriile de vârstă privind idealurile de gen. Sursa datelor: Barometrul de Gen 2019. Analiza autoarei

Polii sunt cel mai simplu de remarcat. Persoanele cu idealuri tradiționale ale feminității și masculinității acceptă faptul că bărbații sunt capul familiei și cei capabili să conducă, în timp ce femeile ar fi mai bine să-și vadă de treabă în gospodărie, deoarece se tem de mari responsabilități și sunt prea sensibile, destinate biologic grijii și copiilor. În acest univers, discriminarea e o prostie și nu există niciun dezavantaj al femeilor privind găsirea unei slujbe, de exemplu. La polul opus, persoanele egalitare sunt uimite că mai există oameni care cred că „bărbatul e capul familiei”, deoarece și femeile au cap. „Femeia e stăpâna casei” le pare o exprimare cel mult ironică, pe linia „grozav de bine te mai pricepi la cratiță”. Discriminarea începe să fie vizibilă, deși chiar și aici vorbim despre o minoritate. Trei sferturi cred însă că femeile sunt dezavantajate în găsirea unui loc de muncă bun.

Foarte interesante sunt cele două profiluri cumva intermediare. Bărbații și femeile (mai mult femeile) din zona tradiționalismului încruntat doresc să păstreze diferențele și ordinile tradiționale ale separării feminității și masculinității. Totuși, aceste persoane nu se pot abține să nu observe, poate pe propria piele, dezavantajele pe care femeile le au în obținerea unei slujbe. De asemenea, ideea că femeilor le-ar fi frică de mari responsabilități le apare ridicolă – mai ales cu gândul că femeile au grijă de copii și gospodărie, ceea ce nu e chiar o trebușoară simplă. Egalitarismul domesticit adaugă o preferință pentru o distribuție mai echilibrată a muncii plătite și a treburilor în gospodărie, dar păstrează preferința pentru o dominație cel puțin simbolică a bărbatului, în calitate de „cap al familiei”.

Cei mai mulți dintre noi ne dorim încă o feminitate minoră, care să se sprijine grațios pe umărul puternic și decisiv al masculinității majore. Această dorință circulă prin imagini, cuvinte și gesturi, reproducându-se dar și transformându-se, încetul cu încetul. Diferența hiperbolizată feminin-masculin este un ingredient al reclamei care e sufletul comerțului și un ingredient al romantismului, sexului, umorului și al sufletului socializat din România de azi. Rămâne să vedem ce-om face mai departe.

Figura 4. Distribuția răspunsurilor la întrebările-indicator pe care le-am ales, pentru cele patru categorii de respondenți. Sursa datelor: Barometrul de Gen 2019. Analiza autoarei. În clasificarea K-Means Cluster am ținut cont de răspunsurile marcate în tabel pentru variabilele dihotomizate, respectiv contrastând răspunsul NU cu răspunsurile DA sau DEPINDE pentru toți itemii cu excepția a doi („bărbații pot crește copii…” respectiv „femeile nu obțin locuri de muncă…”) pentru care am numărat răspunsurile DA.

Referințe

[1] Laura Grünberg (Coord.) (2019) Barometrul de Gen. România 2018. Centrul de Dezvoltare Curriculară și Studii de gen FILIA și Asociația Centrul de Suport și Formare pentru Dezvoltarea unei Societăți Echitabile. Cercetarea de teren a fost realizată de IMAS – Marketing și Sondaje. Raportul și baza de date sunt disponibile online pe site-ul FILIA: https://centrulfilia.ro/barometru-de-gen-romania-2018/

[2] Cosima Rughiniș (2019). Feminitatea bine instruită. https://feminitateinstruita.ro

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "57 comments" on this Article:

  1. Harald spune:

    Pentru cine a apreciat filmul Speed 1994 fără să știe de ce, relația dintre personajele interpretate de Sandra Bullock și Keanu Reeves e relația ideală de cuplu: ea conduce tot timpul autobuzul, la fel cum o femeie trebuie să fie tot timpul stăpâna casei. Însă atunci când ceea ce face ea nu mai e de-ajuns, e treaba lui să-și asume riscuri sau să cheme cavaleria, în situații în care ea chiar n-ar putea rezolva problemele în niciun fel.

    Bărbații și femeile nu sunt egali și nu vor fi niciodată. Au ”specializări” diferite și în același timp complementare, iar din punctul ăsta de vedere România e o țară mult mai sănătoasă la cap decât multe țări occidentale.

    • Hantzy spune:

      Sunt dezamagit: ca barbat ma simt deja mai putin important dupa interventia lui Harald.
      Sandra , desi a picat de vreo zece ori la soferie, conduce fara Probleme autobuzul timp de doua ore, in vreme ce Keanu profesionistul nu o poate ajuta decat episodic. Mai mult nu poate face. Ca si trantorii din stup. masculii par ca sunt importanti doar o data-n viata.

      • Harald spune:

        @Hantzy – ca bărbat, așa angaja întotdeauna preferențial femei ca șofer de autobuz sau autocar. Tocmai din motivul că nu sunt egale cu bărbații, iar dacă ai nevoie de conștiinciozitate și siguranță într-o asemenea activitate, e întotdeauna preferabil să te bazezi pe femei.

      • Harald spune:

        @Hantzy – Sandra , desi a picat de vreo zece ori la soferie

        În Speed 1994, Annie nu a picat la nicio șoferie. Singura referire la permisul ei menționa că îi fusese revocat pentru viteză. Faci confuzie cu Speed 2, așa-zisa continuare. Speed 2 a fost însă un film de duzină, fără nicio componentă psihologică.

  2. JK spune:

    Trist, ultimul grafic. Dacă ai ajuns la peste 60 de ani și-ai trăit inclusiv anii din urmă, la care cei tineri nu au termen de comparație, te-ai bucurat de ei și-ai rămas tradiționalist (un eufemism pentru retardo balcanic), atunci nu mai e mult de zis. Înseamnă că, de fapt, comunismul a învins. Omul nou al anilor 1970 a rămas la fel: omul nou al anilor 1970 și-n 2019. Dacă ponderea femeilor intervievate în segmentul 60șipeste este mai mare decât a bărbaților (cum se prezintă lucrurile și natural), atunci e și mai trist.

    • Harald spune:

      Așa e, biologia ”e trist”, psihologia ”e trist”, life is not fair :)

      • JK spune:

        Viața fără poezie, fără referințe culturale solide (Keanu Reeves & Sandra Bullock) e pustiu! Doar sănătatea românească la cap ne mai înveselește :)

        • Harald spune:

          @JK – care sunt ”referințele culturale solide” care susțin tezele neo-marxiste? Shakespeare, Dostoevski? :)

  3. Highallironic Acid spune:

    Si totusi Romania are cote de “gen”(aka discriminare pozitiva) inca din anii 70. Interesant, nu-i asa?

    • Portocala mecanica spune:

      Cand stanga radicala ajunge la putere , cu sau fara pistol la tampla, competenta si libertatea de a alege sunt vazute prost. Asa ca la gunoi cu ele. ( fara exceptie in plan global competitia economica e pierduta intr-un patetism ideologic al victimizarii si gasirii de tapi ispasitori).

  4. MariS spune:

    Eu cred ca exista doua categorii de oameni: oameni creati de Dumnezeu si oameni creati de intamplare. Primii considera ca barbatul si femeia sunt complementari, ultimii ca sunt egali. Asta pentru ca intamplarea e “corecta politic”, in timp ce Dumnezeu nu. De aceea progresismul elitist prefera intamplarea si egalitatea in locul lui Dumnezeu si a complementaritatii. La fel, imbracamintea progresista preferata e cea unisex, perfect egalitara. La fel si cu familia progresista, e considerata mai cool cea unisex decat cea complementara/bisexuala. Eu imi fac mea culpa si recunosc ca sunt retrograd si ca il prefer pe Dumnezeu.

    • Hantzy spune:

      Egal versus complementar?! Una n-o exclude pe cealalta.
      Poti la fel de bine egal pe cat esti de complementar. A fi diferit nu inseamna afi neegal. Iar egal nu e chestie de corectitudine politica, ci de importanta. Tocmai complementarietatea aia a lui Dumnezeu, ii face pe oameni egali: unul fara altul nu sunt desavarsiti. Oricat ar dori intamplarea cromozomiala XX sau XY sa para mai divina decat intamplarea intamplatoare.

      • Harald spune:

        @Hantzy – sigur că poți la fel de bine egal. Primești des buchete de flori sau cutii de bomboane? :) Ce scop crezi că are cel care ți le trimite? :)

        • Hantzy spune:

          În titlul articolului scrie: “Musai diferiți, dar cred că egali”
          Fiind diferiți, sunt și cadourile primite diferențiate. Dar asta nu e o dovadă a inegalității. Dacă poți pricepe, bine, dacă nu, asta este!

          • Harald spune:

            @Hantzy – iar îmi copiezi exprimările. Realizezi ce îți transmite subconștientul prin asta? :)

            • Hantzy spune:

              Tu, ca și altădată: mai prin șanț, mai pe lângă drum.
              P.S. Nu ți-am copiat nici o exprimare: ai dat din nou în șanț.

      • MariS spune:

        Hantzy, te inseli, Legile lui Boole (George) te contrazic. Si Boole era englez , nu roman.

      • Harald spune:

        @Hantzy – spre ghinionul tău, generațiile crescute fără tată în urma celor două războaie mondiale se cam îndreaptă spre veșnica odihnă. Societățile europene se regenerează vizibil, redescoperă religia și bunul simț, iar socialismul și feminismul vor merge la lada de gunoi a istoriei, acolo unde le este locul.

        • Ela spune:

          Asta, da salubrizare!
          O fi, oare, inteligent, sa aruncati si copilul, impreuna cu apa in care l-ati spalat…? :)

          • Harald spune:

            @Ela – precedentul răspuns care vă era adresat nu a trecut de moderare, iar ăsta e cel mai bun motiv pentru a fi în tabăra opusă. No offence.

  5. Decebal spune:

    Orice cauza isi are sustinatorii si contestatarii ei. Daca sustinatorii se fanatizeaza, la fel se intampla si cu contestatarii. Si invers.
    Recunosc, nu sunt un sustinator al feminismului si mi se pare absurd sa vad competitii feminine de box sau de haltere, de exemplu.
    E normal, e natural sa fie diferente, intre femei si barbati. Si e bine ca sunt si-i combat pe cei ce vor sa le estompeze. Dar consider ca “discriminarea” trebuie sa circule in ambele sensuri. De exemplu, sunt meserii in care femeile se descurca mai bine decat barbatii, apai femeile sa fie platite mai bine. Iar barbatii sa fie platiti mai bine acolo unde se descurca mai bine decat femeile.
    Masculinitatea are nevoie de feminitate, pentru a fi pusa in valoare. Si invers.
    Cat despre “traditii”, daca se trag din vremurile in care barbatii taiau copaci si manau caii, iar femeile torceau si cresteau copiii, trebuie actualizate.
    Yin si Yang, impletite, in armonie. Fara excese si fara fanatism.

    • Harald spune:

      @Decebal – mergeți prin școli și licee, mergeți prin spitale și policlinici sau mergeți prin diverse săli de judecată și evaluați singur cine deține majoritatea.

      • Harald spune:

        Să presupunem că ați mers: acum doriți să susțineți că o profesoară e plătită mai puțin decât un profesor, la aceeași specializare, aceeași vechime și același grad didactic, doar pentru faptul că e femeie? Doriți să susțineți că o judecătoare de la aceeași instanță, cu același grad și vechime, e plătită mai puțin decât un judecător, doar pentru faptul că e femeie?

  6. Ursul Bruno spune:

    In natura deosebirea intre un barbat XX si o femeie XY este un cromozom, restul fiind inventii ale mintii noastre.

    • Hantzy spune:

      Tocmai am citit: gând la gând …

    • AT spune:

      Te inseli. Stiinta te contrazice
      “There is a birth defect that is surprisingly common, affecting a key pair of chromosomes… The main mechanism is androgen poisoning. I call it the X-chromosome deficiency syndrome, and a stunning 49 percent of the human species is affected.
      It is also called maleness.”
      “Women are not equal to men; they are superior in many ways, and in most ways that will count in the future. It is not just a matter of culture or upbringing. It is a matter of chromosomes, genes, hormones, and nerve circuits.” Melvin Konner, Professor of Anthropology and of Neuroscience and Behavioral Biology, Emory University

      • Portocala mecanica spune:

        @AT :D
        Competitiile fizice le lasam la o parte pentru ca existe suficiente studii care arata ca in general forta musculara a femeilor e cu 30-40% inferioara celei masculine.
        Funny fact : dupa o experienta de zeci de mii de ani de gatit aproape exclusiv feminin (datorita oprimarii patriarhatului, se intelege) top 3 cei mai decorati shefs Michelin sunt barbati. Feministele tac malc.
        Din lumea sahului: femeile pot concura in campionatele de sah masculine (invers nu se poate, poate ne explica feministele ratiunea ! ) si cu toate astea nu au castigat niciodata titlul mondial.
        Explicatia feministelor? Femeile nu sunt incurajate sa joace sah. BS after BS after BS.
        Faptele nu mai conteaza, totul e emotie contrariata, microagresiune, isterie…

        • Hantzy spune:

          Excepționalul, extraordinarul, magnificul se susțin toate pe comun, pe normal, pe obișnuit. Ce relevanță au succesele excepționalității, infime numeric, în fața ignoranței crase în ale gătitului, ce implică fierberea unui ou sau aroma unei cești de ceai?! Este mai mult tort în cireașa fără aluat, sau în blatul însiropat, dar fără fructul zaharisit? Bomboana de pe colivă sau grâul decorticat?

          • Portocala mecanica spune:

            Ce vreti sa spuneti, ca nu sunt amuzante contradictiile si interpretarea selectiva folosite cu insistenta proletara de feministele din al 4-lea val?!
            Stimuleaza gandirea de tip oglinda oglinjoara :)…

    • Haakon spune:

      Corect este barbat XY (heterogametic) si femeie XX (homogametic).

  7. Portocala mecanica spune:

    Barbatii si femeile sunt egali pana la momentul X cand … the shit hits the fan. Atunci femeile cu copiii ies pe usa din spate iar barbatii fara sa ezite merg sa muste din gloante si sa se ia la tranta cu flacarile iadului. Ori scurma in maruntaiele pamantului pentru placerea de a da mana cu diavolul inainte de a fi inghititi de intunericul greu in timp se feministele sunt coplesite de marea dilema, oare sa-i mai puna copilului un filmulet ? …
    In job-urile cu risc de accidentare mortala, daca nu ati ghicit, intre 93%si 100% din victime sunt barbati dar feministele nu sunt interesate de statisticile ne-convenabile . Agenda misandrista e bine pusa la punct cand vine vorba de obtinut privilegii financiare, educationale si legale.
    De ce sa-ti pese de exemplu ca pentru cancerul de prostata se aloca in cercetare jumatate din sumele alocate pentru cercetarea in domeniul cancerului de san atata timp cat retorica ”oprimarii” patriarhatului aduce roade prin santajul emotional al publicului?!
    La atacurile teroriste din 9/11 in jur de 350 de pompieri ( ati ghicit aici, toti barbati) si-au pierdut viata si nici macar o feminista nu si-a smuls parul pentru a obtine ravnita equality of outcome si eliminarea discriminarii de gen in politicile de angajare. Lacrimile de crocodil sunt bune exclusiv pentru pozitiile de CEO . Psihologia hipergamiei a fost adoptata si extrapolata cu succes de la barbatul cu cel mai inalt statut la jobul numero uno. Yeah baby, marxismul cultural si polliticile identitare sunt funny.

    O buna ilustrare a duplicitatii si ipocriziei ideologice a feminismului istoric este facuta de Elizabeth Hobson aici :
    https://www.youtube.com/watch?v=V5Tz12fGBGo
    Recomand si : Betina Arndt si Karen Straughan.

    E tragico-comic faptul ca in Romania barbatii au fost pussyficati cu ajutorul masiv al ideologiei comuniste mai eficient decat in vest prin propaganda feminista, o curiozitate si strasnica ironie fiind faptul ca pana si dictatorul ceasca era sub papuc.

    • Hantzy spune:

      Dacă ar mai fi trăit, Ghinghiz Han ar fi înrămat acest text multivalent, scris cu mânie retrogradă și rigoare selectivă.
      “La atacurile teroriste din 9/11 in jur de 350 de pompieri ( ati ghicit aici, toti barbati) si-au pierdut viata (…)”
      Întregul respect datorat eroilor de la 9/11 este de amintit în primul rând. Dar dacă comentatorul continuă cu retorica sa anti-feminista, ca argument împotriva tuturor reprezentantelor sexului pe care-l numim “frumos”, nu pot să-mi rețin o nedumerire: de ce nu amintește dumnealui și de autorii atentatului, veritabili exponenți ale unor comunități tradiționaliste, în care doar testosteronul are relevanță și primordialitate?!

      • Portocala mecanica spune:

        @ Hantzy
        Retrograda?:) Ha,ha, ce varsta aveti ? Glumesc.
        Eroarea fundamentala a ideologiilor identitare tocmai in asta consta. In a scoate anumite evenimente existentiale, comportammentale, sociale etc din contextul global multi- cauzal (si nu de putine ori extrem de dur din perspectiva supravietuirii) si a le analiza cu singurul scop de a obtine beneficii pentru grupul pentru care pedalezi ideologic. Oamenii nu au aparut pe pamant din propria lor decizie sau vointa, pur si simplu ne-am trait existand intr-un sistem de evolutie complex care a implicat ierarhii si lupta pentru resurse limitate . A nega asta e ori orbire conceptuala ori marketing de hapait avantaje pe umerii altora.
        Daca atacul e selectiv , cei atacati pot folosi si ei instrumentul sau trebuie sa cumparam marfa ieftina scump pentru ca ass bat din pciorus negustorii de ideologii marxiste?!
        Barbatii agresori ajung in puscarii cum e normal. Dar majoritatea barbatilor si-au folosit elanul masculin pentru construirea oraselor in care traim. Nu?:). Din pacate prin logica aneantizarii curajului si determinarii barbatilor de a-si apara familia si membrii comunitatii folosind argumentul ca agresorii insusi sunt barbati e stupid nefunctional. Nu as vrea ca sa vi se intample in viata de zi cu zi si cineva sa stea cu bratele incrucisate pentru ca altfel ideologia feminista da cu minus.
        Asta tipa feministele de fiecare data cand au ocazia, masculinitatea e ”toxica” deci hai sa spalam pe creier omenirea ca masculinitatea si feminitatea sunt conditionari socio -culturale si sa anulam evidentele biologice. Si sa convingem pana si femeile cu un instinct sanatos ca feminitatea si caracteristicile ei sunt instrumente de oprimare :D.
        O conversatie extrem de amuzanta pe tema pretentiilor feministe aici:
        https://www.youtube.com/watch?v=aMcjxSThD54

        • Hantzy spune:

          Bineînțeles că retrogradă! Doar n-o fi revoluționară.
          Cât despre a scoate anumite evenimente existentiale, comportammentale, sociale etc din contextul global multi- cauzal o consider a fi un fel de autocritică behăită de mielușel. Mai ales referirea la marxism în textul dumneavoastră mi-a adus aminte de obiceiurile de dinainte (-: A devenit aproape un reflex în a recurge la astfel de “argumente tari”, în speranța, probabil, că utilizarea lor ar putea crea un sentiment de inferioritate “adrisantului”. Întotdeauna în sertarul de jos au unii pregătite astfel de ingrediente argumentative.
          P.S. Nu contabilizez nici valurile curentelor feministe sau misogine, de orice coloratură ar fi, dar le resping de câte ori mă lovesc de mostre unor asemenea manifestări.

          • Harald spune:

            @Hantzy – capacitatea ta de a răstălmăci totul e inegalabilă: expresia consacrată e ”mânie revoluționară”, nu mânie retrogradă. ”Mânie retrogradă” e o inepție în sine, la care apelezi tocmai pentru a distorsiona realitatea.

            Deși în istorie există atât totalitarisme de dreapta, cât și totalitarisme de stânga, revoluțiile sunt întotdeauna de stânga.

            • Hantzy ä spune:

              Harald
              Dacă ai fi știut ce înseamnă “egal”, ar fi existat o șansa sa înțelegi și ce este un “oximoron “.
              Pe de alta parte, dacă revoluțiile ar fi doar de stânga, ce fel de revoluții sunt atunci cea industrială sau cea denumită “a argilelor”? Nu e prima data când încerci sa oferi explicații “savante” lucrurilor pe care nu le înțelegi. Dar sa nici nu vrei sa îți îmbunătățești cunoștințele , îmi pare condamnabil și devii plictisitor. Hai pa!

            • Harald spune:

              @Hantzy – ”revoluția industrială” sau ”revoluția argilelor” sunt exprimări metaforice, orice elev de liceu înțelege asta.

            • Hantzy spune:

              Deci nici revoluție nu știi ce înseamnă. Nu e deloc vorba de metafore sau hiperbole, ci de realitate: revoluția este o schimbare de paradigmă, într-un anumit domeniu, nu neapărat social, realizată prin voință. “Laissez faire!” a fost tot o revoluție în relațiile comerciale. Doar că etica înavuțirii cu orice preț a dus, câteva decenii mai târziu, la o altă revoluție, cea din iulie 1789, care a însemnat sfârșitul feudalismului în Franța. Și una și alta au fost de stânga?! Dar revoluția de la 1821?! Sau anul revoluționar 1848 în Europa?!

            • Harald spune:

              @Hantzy – etica înavuțirii cu orice preț a dus, câteva decenii mai târziu, la o altă revoluție, cea din iulie 1789

              Oferi un excelent exemplu de interpretare socialistă a istoriei, folosind chiar și limba de lemn tipică socialismului. În realitate, promotorii revoluției de la 1789 au fost aristocrați din linia a II-a. Exact ca și în cazul ”revoluției” din 1989, promovată de comuniștii din linia a II-a.

            • Hantzy spune:

              Spuneam eu bine că au unii în sertarele de jos pregătite “argumentele” cu socialismul: astea se vor infailibile.
              Doar că minciunile nu sunt așa! Până la instalarea iacobinilor și a lui Robespierre revoluția franceză a fost marcată de revolte populare tot mai intense, ca urmare a nevoilor crescânde și a sărăciei datorate crizelor financiare și războaielor cu Anglia. Hit the book!

            • Portocala mecanica spune:

              @Harald,
              Consacrat era si ”manie proletara” dar era prea autoreferential , deci de evitat .
              Cum spui, o adevarata artista a rastalmacirii.

          • Portocala mecanica spune:

            Domnita Hantzy, va rog sa respingeti viguros. Trageti in feminism si in misoginism cu tot arsenalul, indiferent de coloratura. Virtue signaling e la moda in turma ( ca tot mi-ati amintit de mieluseii iubiti de Isus) victimelor de serviciu de pe esichierul leftistilor de la noi sau aiurea. Si va scuz daca nu vedeti nici o legatura intre feminism si marxism. Cu siguranta e o cioaca din sertarul acela de care pomeniti obsesiv. Un sertar pregatit pentru a incerca sa descurajam angajatii la stat platiti din banii contribuabililor. Tocmai am auzit azi cum Viorica Dancila era ridicata in slavi si facuta de un coleg o adevarata ”Merkel de Romania”. Acum daca masculii din PSD nu ar fi cei mai cinici si scarbosi misogini (pe langa pungasi la drumul mare) din politica damboviteana ar mai fi mers cumva grozavia, dar asa?!…
            Si pentru ca nu contabilizati ”valurile” , in momentele in care uitati de piruetele interpretarilor convenabile si indrazniti sa mergeti pe tocuri sau sa va fardati, v-as sugera sa va amintiti fix de al patrulea val de tulburare feminista in care pantofii cu toc si-au castiga titulatura de pantofii violului ( firesc, in campusurile lumii civilizate se tarasc hoarde de violatori, altfel cum sa se fi constientizat abominatiile evidentei Rape Culture ) iar fardul a fost identificat – tot de catre SJW in bocanci militari – ca instrument perfid de mentinere a oprimarii patriarhatului.

            Putin lapte de iapa fermentat si felurite bezele din pustietatile Mongoliei…

      • Harald spune:

        @Hantzy – acele atentate au demonstrat tocmai modul în care merg lucrurile în viața reală, în ciuda retoricii feministe decuplate de realitate: aproximativ 1-% dintre bărbați comit agresiunile cele mai grave, dar în majoritatea cazurilor victimele sunt atât bărbați, cât și femei, fără discriminare. Pe lângă asta, aproximativ 5% dintre bărbați sunt capabili să apere întreaga societate împotriva acelor agresori sau cel puțin să reducă urmările cele mai grave ale acelor agresiuni.

        Instinctivele agresive sunt naturale, iar copiii care le manifestă trebuie socializați, astfel încât manifestările lor să fie în beneficiul societății, nu în dauna ei. În filmul despre care discutam mai sus ai cel puțin 4 personaje masculine a căror agresivitate a fost corect direcționată prin socializare. Sunt 4 exemple de bărbați adevărați, crescuți cu tată, de la care orice băiat care crește fără tată ar putea lua exemplu.

        Cea mai ridicolă postură în care poate ajunge un băiat crescut fără tată este să preia retorica feministă și să o promoveze el însuși. În mod natural, o fetiță crescută într-o familie normală, reușește pe la 6-7 ani să se împace cu ”nedreptatea” biologică și ajunge în cele din urmă o femeie adevărată. Faptul că unele fetițe nu reușesc asta (cu largul concurs al mamei) și ajung la maturitate să crească singure un băiat, fără tată, nu justifică în niciun fel preluarea retoricii feministe de către acel băiat. Deși e adevărat că unii dintre acei băieți nu mai ajung niciodată bărbați. Ei continuă să promoveze idealuri socialiste și feministe chiar și atunci când ajung să aibă ei înșiși nepoți.

        • Hantzy spune:

          Vezi ce îți scrisesem mai sus, la ora 19:00!
          Se potrivește tuturor intervențiiler tale pe care mi le adresezi.

        • Ela spune:

          Deci copiii crescuti fara tata nu vor fi “convenabili”, ptr ca 1.mamele singure sunt feministe isterice care isi castreaza fiii, si 2. lipsa modelului masculin, intotdeauna curajos, viril si viteaz, ii va impiedica sa devina,,,curajosi, virili si viteji!???
          Determinismul din logica dvs nu merge, in viata reala, dar de loc!
          Nici mimetismul, de altfel nu are pretentia de a regla viata oamenilor, ca ar fi prea simplu, si viata prea plictisitoare daca ar ajunge sa punem modele de urmat la fiecare colt de strada, ptr ca oamenii sa-si copieze, corect, identitatea.
          Un tata+o mama = normalitate asigurata, descendenta viguroasa apta de razboaie sau reproducere, dupa necesitati : e o formula care nici in Biblie nu a mers, ptr simplul motiv ca niciun om nu e la fel ca altul, de fapt…
          Toti oamenii insa, trebuie sa se bucure de aceleasi drepturi, incepand cu cel la demnitate si respect..

          • Harald spune:

            @Ela – cum vă explicați că liniile genetice disfuncționale se întrerup în mod natural? :)

            • Hantzy spune:

              Un copil, chiar crescut fără unul din părinți, nu este nici rezultatul nici inițiatorul vreunei linii genetice disfuncționale.

            • Harald spune:

              @Hantzy – îți scapă un mic amănunt: orice persoană care trăiește astăzi are în urma ei o linie genetică de milioane de generații. Dar nu orice bărbat care are astăzi familie e chiar tatăl copilului pe care-l crește. Între 10 și 30% dintre copii au alt tată decât cel care se crede a fi tatăl lor. Asta este chiar una dintre strategiile feminine de succes, dpdv evolutiv vorbind.

          • Hantzy spune:

            Ela,
            Plecând de la o anomalie a femurului unui antropoid, experții au stabilit modul de hrănire al acestuia și faptul că folosea unelte. Pur și simplu, eliminând logic alte zeci de posibilități, antropologii au ajuns la concluzia că anomalia respectivă nu putea fi decât rezultatul digerarii măduvei albe din oasele lungi, măduvă care putea fi obținută fie prin secționarea în lung a respectivului os, fie prin extragerea sa cu ajutorul unui burghiu rudimentar. Firul deducției era însă perfect, fără bucle logice sau înnădituri grotești.
            Harald încearcă de multe ori același lucru dar, lipsindu-i elemente de legătură, dumnealui postuleaza, inventând echivalențe și substituții neconfirmate, care de care mai ciudate și bulversante. De exemplu, de ce ar fi ghinionul meu și, prin antiteză, norocul dumisale, că unii oameni se apropie de moarte?! Mi-e imposibil să înțeleg cum lucrează sinapsele ce conduc la astfel de concluzii. De multe ori mă întreb dacă procedează așa dinadins, mizând pe îndepărtarea de la temă și, prin insistență, la renunțarea interlocutorului de a-și mai susține părerile. Eu mi-am pierdut oarece vreme cu dumnealui și, deși nu-mi pare rău, cred că voi evita confruntările. Nu-mi permit însă să vă sugerez a o face, încrezător fiind în simțurile unei persoane ale cărei comentarii le apreciez în mod deosebit.

  8. Consonant spune:

    In anii ’70-80, anii tineretii mele, barbatii tineri purtau parul lung, uneori mai lung decat al femeilor. Acum multi barbati tineri poarta parul scurt si barba. Femeile, dar cu precadere fetele, poarta parul lung din motive care tin de cele mai multe ori de feminitate. Diferentele de gen sunt naturale. Inegalitatile de gen tind sa se estompeze, si ca urmare a interventiei societatii. Eu nu vad nimic nepotrivit in diferentele de gen, ba dimpotriva. Inegalitatile trebuie corectate si cred ca suntem pe drumul ce bun. Ma deranjeaza foarte mult fortarea unor perspective nenaturale cu motivare ideologica progresista.

  9. Constantin spune:

    “Cei mai mulți dintre noi ne dorim încă o feminitate minoră…”

    Un studiu interesant, ale cărui rezultate, deși cunoscute din viața zilnică, relevă realități pe care este util să ni le reamintim periodic.

    Probabil că nu se află în sfera de interes a autoarei, dar aș fi la fel de bucuros să citesc studii similare pe teme legate de discriminare cum ar putea fi:
    * “Cei mai mulți dintre noi ne dorim un vecin de aceeași etnie, xenofobia ne face să considerăm celelalte etnii minore…”
    *”Cei mai mulți dintre noi ne dorim încă o religie ortodoxă atotputernică, iar celelalte confesiuni, creștine sau nu, minore…”
    *”Cei mai mulți dintre noi ne dorim angajați/colegi de serviciu între 30 și 45 de ani, persoanele cu vârste de 16-30 și 45-65 de ani îi dorim a fi o minoritate…”
    *”Cei mai mulți dintre noi ne dorim încă să intrăm în contact doar cu persoane care au aceeași orientare sexuală ca noi, pe ceilalți îi considerăm a fi o categorie minoră…”

    Șamd.

    Aștept cu interes și alte studii pe teme legate de discriminare, pentru că dacă restrângem subiectul riscăm să tragem concluzii greșite.

    • Ela spune:

      E foarte bine sa priviti global, dar mi se pare esential sa actionati local.
      Pentru ca este, practic, imposibil ca lista problemelor sa fie exhaustiva, enumerarea “tuturora” este o indeletnicire paguboasa, de unde necesitatea renuntarii la listari interminabile, si a compartimentarii gandirii in scopul rezolvarii efective a fiecarei probleme, una cate una, una dupa alta.
      Articolul prezent trateaza, cu profesionalism si o remarcabila obiectivitate, o problema societala, fara pretentia ca este singura si nici cea mai importanta. Sa ne rezumam la ea, as zice…

  10. Ela spune:

    Este posibil ca fenomelul “mecanic” al incruntarii, care produce incretirea fruntii, sa descreteasca, concomitent, creierul…?
    In orice caz, traditionalistii incruntati mi se par cei care ar fi de psihanalizat in prioritate!

  11. Explicit spune:

    “Musai diferiti, dar cred ca egali”. Diferiti ca aptitudini, complementari chiar, e evident. Egali ca importanta, da, insa nu si ca recunoastere a importantei.

    Asta imi aduce aminte de ce spunea Allan Pease cu niste ani in urma despre diferentele dintre barbati si femei:” Nevasta-mea conduce o companie cu afaceri pe doua continente dar nu poate sa-si parcheze singura masina.”

    • Harald spune:

      Egalitatea e doar o lozincă lipsită de conținut. Atunci când o meserie e considerată de prestigiu (gen pilot în aviația de pasageri) este imediat revendicată egalitatea, deși o femeie nu e tocmai încântată să fie plecată zile întregi de-acasă, iar asta pe bună dreptate.

      În realitate e vorba de egalitarism, nu de egalitate, iar în Norvegia se vede cel mai bine unde a dus egalitarismul adoptat ca politică de stat: după două generații de nemaipomenită egalitate, femeile de astăzi vor să fie învățătoare și asistente medicale, ca să se vadă clar că ele sunt femei. Nu mai vor să fie nici sondori, nici macaragii.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cosima Rughinis


Cosima Rughinis

Cosima Rughinis este profesor in Departamentul de Sociologie al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti. Este interesată de prezentările și î... Citeste mai departe


E randul tau

Reducerea planului cadru Este absolut necesara. Cu indiferent ce scandaluri si riscuri. Nu as ...

de: Dedalus

la "Câteva sfaturi pentru viitorul ministru al Educatiei"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

octombrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)