Home » Analize »Energie »Sinteze » Citesti:

O stafie bântuie prin lume – stafia hidrocarburilor regenerabile

Constantin Crânganu decembrie 2, 2019 Analize, Energie, Sinteze
151 comentarii 9,254 Vizualizari

A descoperi înseamnă a vedea

ceea ce toată lumea a văzut

și a gândi ceea ce nimeni nu a crezut

(trad. pers.)

Albert Szent-Györgyi

Premiul Nobel în Medicină, 1937

Nu există doar consensul celor 97% experți care sunt de acord cu încălzirea globală antropogenă(i). În orice curs universitar sau tratat academic de geologia și geochimia petrolului, consensul specialiștilor (nu știu care este procentajul, că nu a interesat pe nimeni să facă numărători) este că (a) hidrocarburile se găsesc predominant în roci sedimentare, (b) sunt predominant de origine organică și (c) finite ca resurse. Plecând de la acest ultimul aspect al consensului, s-au născut tot soiul de mișcări alarmiste. Două exemple:

Să dezvoltăm cât mai repede energiile regenerabile pentru a nu rămâne pe întuneric și fără transporturi atunci când se vor termina petrolul și gazele!

Keep It In the Ground – varianta americană a sloganului ceaușist Consumați mai puțin, ca să ajungă la toată lumea!, cu corolarul climatic Nu mai ardeți petrol și gaze, ca să nu mai crească concentrația de CO2!

Foarte puțină lume și-a pus întrebarea: Dar dacă consensul petroliștilor nu este adevărat?! Dacă există suficiente hidrocarburi în roci non-sedimentare? Dacă o bună parte din hidrocarburi sunt de origine abiogenă? Și, cel mai important, dacă hidrocarburile nu sunt finite, ci regenerabile?!?

Voi încerca, pe scurt și fără multe detalii tehnice inutile, să demonstrez că există răspunsuri afirmative la întrebările care contestă consensul petroliștilor. Ideea acestei demonstrații, apărute încă de pe timpul când am început să cercetez hidrații de metan(ii) și gazele de argilă, a primit un neașteptat impuls prin publicarea recentă a două sinteze importante: Subsidența carbonului(iii) și Mecanisme de formare a hidraților de metan în sistemele geologice(iv). Informațiile și datele prezentate de cele două lucrări, care îmbogățesc merituos o bibliografie deja impresionantă, publicată în ultimele două decenii(v), m-au determinat să procedez la

Sfidarea consensului

Majoritatea oamenilor de știință care lucrează în domeniul hidrocarburilor consideră că actualele rezerve de petrol și gaze s-au format în doar câteva perioade geologice „norocoase”, când episoade individuale de încălzire globală, cuplate cu creșteri ale concentrațiilor de CO2, au amplificat masiv productivitatea fotosintezei. Ca urmare, au fost generate uriașe cantități de materie organică, animală și vegetală, care a fost transportată predominant de râuri și depusă în bazine de pe fundurile oceanelor și lacurilor sub formă de sedimente.

În condiții favorabile de medii anoxice, materia organică, supusă presiunii litostatice, a fost îngropată la adâncimi relativ mici (2 – 4 km), unde a suferit transformări și îmbogățiri în carbon din cauza temperaturilor crescătoare cu adâncimea (gradientul geotermic). Materia primă rezultată, numită kerogen, a produs majoritatea depozitelor comerciale de țiței și gaze naturale. Actualele roci rezervor sunt predominant sedimentare (gresii și calcare fisurate) și migrația hidrocarburilor din rezervor este controlată de roci etanșeizante (de regulă, argile).

Această paradigmă de generarea a hidrocarburilor convenționale are mai multe consecințe consensuale:

- originea biogenă a petrolului și gazelor;

- unicitatea genezei acumulărilor de hidrocarburi;

- mărimea limitată a rezervoarelor sedimentare, recte ale resurselor/rezervelor disponibile pentru exploatare.

De aici, concluziile pesimiste: Dacă ardem toate hidrocarburile create de-a lungul timpilor geologici, nu o să mai avem ce lăsa generațiilor viitoare, pentru că natura nu mai poate produce abundența de materie organică necesară, iar cantitățile ne-exploatate descresc inexorabil pe măsură ce foamea de energie se amplifică. Spus foarte simplu: hidrocarburile sunt pe cale de dispariție totală.

Dar dacă consensul descris mai sus este greșit?! O fantomă începe să bântuie lumea celor care consideră doar hidrocarburile convenționale, neregenerabile.

Hidrocarburi în roci non-sedimentare

Când, în 1993, am ajuns ca Fulbright Visiting Scientist la Universitatea Oklahoma – locul unde s-a înființat prima facultate de geologia petrolului din lume, am avut o epifanie despre falsitatea consensului petrolist. Câțiva cercetători din Venezuela ne-au adus mai multe eșantioane de andezite (roci magmatice) mustind de petrol! Și eu, și colegii mei americani, ne-am uitat uimiți la acele dovezi tari (pun intended!), care au spulberat instantaneu o componentă esențială a consensului hidrocarburilor, una pe care profesorii mei de la Institutul de petrol și gaze din București o propovăduiseră ca pe o poruncă indiscutabilă din decalog.

În prezent, sunt recunoscute trei tipuri de hidrocarburi legate genetic de roci non-sedimentare:

1. Hidrocarburi solide, gazoase și lichide, care apar ca incluziuni, vezicule și mase diseminate în roci magmatice și metamorfice în: Karelia și peninsula Kola, Rusia; Dyvika din zona Arendal, Norvegia; granitele din masivul Cornubian, sud-vestul Angliei;

2. Hidrocarburi lichide și gazoase, semnificative comercial, în fundamentul magmatico-metamorfic: argilele petrolifere din Midland Valley, Scoția; câmpul Jatibonico, Cuba; interiorul zonei costale din Texas; câmpurile La Paz și Mara (Venezuela);

3. Hidrocarburi lichide, semnificative comercial, acumulate în roci magmatice intrusive: Vietnam, Libia, nordul Chinei.

Existența hidrocarburilor abiogene

Actualul consens al hidrocarburilor își are originea într-o remarcă arhaică făcută de savantul rus Mihail V. Lomonosov în 1757: Petrolul din roci este produs când mici corpuri de animale îngropate în sedimente, sub influența unor temperaturi și presiuni crescătoare, de-a lungul unei perioade de timp inimaginabil de lungi, se transformă în țiței.

Trebuie menționat însă că, la început, teoriile despre generarea petrolului au postulat originea sa abiogenă (de ex., Alexander von Humboldt, 1804; Marcellin Berthelot, 1860; Dmitri Mendeleev, 1877, 1902). Despre Jupiter, Saturn și unii sateliți ai planetelor mari se știe astăzi că conțin metan. O clasă specială de meteoriți – pietroși cu carbonați – conțin urme ale unor hidrocarburi complexe, precum aminoacizi și izoprenoide (fitan și pristan), pe care majoritatea experților le consideră de origine abiogenă(vi).

În 1955, astronomul Sir Frederic Hoyle a scris: Prezența hidrocarburilor în meteoriții care sunt similari cu rocile din care este format Pământul oferă convingerea că interiorul Pământului conține mult mai mult petrol decât s-ar fi putut forma din pești putreziți – o stranie teorie care este la modă de mulți ani…Dacă pronosticarea noastră, conform căreia depozitele de petrol s-au format în interiorul Pământului, este corectă atunci trebuie să acceptăm ideea că vaste cantități de petrol, încă prezente la mari adâncimi, depășesc cu mult cantitățile comparativ infime pe care omenirea le-a putut extrage.(vii)

O sfidare colectivă și bine documentată a originii biogene a hidrocarburilor a început tot în țara lui Lomonosov.

În 1956, academicianul Vladimir P. Porfirev, i-a dat replica faimosului său înaintaș: Preponderența copleșitoare a dovezilor geologice obligă la concluzia că petrolul brut și gazele naturale nu au nicio legătură intrinsecă cu materia biologică originară de pe suprafața Pământului. Sunt materiale primordiale care au fost erupte de la mari adâncimi.

Începând din anii 1950, un grup masiv de oameni de știință sovietici și ucraineni au efectuat cercetări de laborator și au publicat rezultatele experimentelor lor care probează posibilitatea formării hidrocarburilor abiogene: Nikolai A. Kudriavțev, Piotr N. Kropotkin, Vladimir B. Porfirev, Emmanuil B. Cekaliuk, Vladilen A. Kraiușkin, Georgi E. Boyko, Georgi I. Voitov, Grigori N. Dolenko, Iona V. Greenberg, Nikolai S. Beskrovnîi, Victor F. Linețky, Vladimir A. Kutcherov ș.a. Printre altele, ei au argumentat că ipoteza consensuală, care implică formarea hidrocarburilor de mare energie și puternic reduse, din molecule organice cu densitate energetică redusă și puternic oxidate, violează a doua lege a termodinamicii. În plus, formarea unor astfel de molecule, puternic reduse, necesită presiuni ridicate, care nu se pot întâlni decât în mantaua terestră.

Ideile școlii de petrol sovieto-ucrainene au fost ulterior îmbrățișate și dezvoltate în SUA. Astrofizicianul Thomas Gold de la Cornell University (cel care i-a dat un job academic lui Carl Sagan după ce acestuia i s-a refuzat un post definitiv la Harvard) a elaborat teoria unei biosfere fierbinți și profunde (The Deep Hot Biosphere), teorie care și după două decenii de la publicare, este privită cu respect și interes științific (Colman ș.a., 2017). Cercetătorul J. F. Kenney, de la Gas Resources Corporation în Houston și Academia Rusă de Științe, a dezvoltat, împreună cu colegi ruși, modele de stabilitate termodinamică a sistemului hidrogen-carbon ca parte a evoluției sistemelor multi-componente la presiuni mari, stabilind astfel bazele teoretice ale originii abiogene a hidrocarburilor (Kenney 1996, Kenney et al., 2001a, 2001b, 2002). O listă foarte scurtă a cercetătorilor implicați în studierea originii abiogene a hidrocarburilor și a principalelor lor lucrări este postată la sfârșitul articolului(5).

Cum se formează hidrocarburile abiogene?

Conform teoriei originii abiogene și profunde a hidrocarburilor, petrolul este un material primordial aflat la mare adâncime. Compușii hidrocarburilor sunt generați în astenosfera terestră și migrează apoi de-a lungul unor falii adânci în crusta terestră. Acolo, ei pot forma acumulări de petrol și gaze în orice tip de rocă și în orice tip de structură geologică (Fig. 1).

Fig. 1. Un posibil mecanism de generare a petrolului și gazelor naturale în astenosfera terestră (din Kutcherov, 2013)

Reacția cea mai probabilă implică donatori/surse de carbon (roci carbonatice) și hidrogen (apă), precum și prezența fierului (în serpentinit, peridotit), pe post de catalizator(viii):

nCaCO3 + (9n+3)FeO + (2n+1)H2O = nCa(OH)2 + (3n+1)Fe3O4 + CnH2n+2

În ceea ce privește mărimea donatorilor/surselor de carbon, este bine cunoscut că cel mai mare rezervor de carbon al Pământului sunt rocile (66.000.000 Gt), în timp ce restul surselor sunt mult mai mici. De exemplu, atmosfera (preindustrială) conținea 600 Gt, iar vegetația doar 610 Gt carbon(ix). Hazen et al. (2012) sugerează că interiorul profund poate conține peste 90% din bugetul total al carbonului terestru.(x)

Sursa principală de hidrogen o reprezintă apa submersă prin procesele de subducție a plăcilor litosferice (Fig. 2) și cea stocată în mantaua superioară în diverse roci și minerale, precum biotitul și muscovitul.

Fig. 2. Ciclul carbonului profund (I) Subducția carbonului din stratele sedimentare (galben), crusta oceanică (oranj) și manta (roșu) în placa tectonică ce se scufundă (roșu închis). (II) Reacții de decarbonizare în zona de subducție generează carbon care este incorporat de fluidele și magmele în ascensiune. (III) Carbon subdus (îngropat) la mare adâncime – o sursă potențială de diamante. (IV) Emisii de carbon reciclat către suprafață via erupții vulcanice (din Plank and Manning, 2019 )

Grupul de cercetători condus de geochimistul Dimitri Sverjensky de la Johns Hopkins University a elaborat modelul numit The Deep Earth Water. Plecând de la faptul că apa, în condiții de presiuni extreme, poate dizolva o mulțime de ioni și declanșa noi reacții neașteptate, cercetătorii au ajuns la concluzia că apa îngropată poate produce diamante și petrol.(xi) Experimentele lor de laborator au demonstrat că acetatul – unul din ionii presupuși a exista la mari adâncimi și componentul principal al oțetului – poate reacționa și produce hidrocarburi cu catene lungi, adică petrol (Huang et al., 2017).

Thomas Gold, astrofizicianul cu preocupări de geologia petrolului, a avansat o altă ipoteză pentru geneza abiogenă a hidrocarburilor: el a fost convins că petrolul și gazele, care au propulsat națiunile industriale moderne în ultimul secol, s-au format în timpul Bing Bang-ului și au fost incorporate în crusta terestră în perioada de coalescență a Pământului, acum 4,5 miliarde ani. Gold a ajuns la această concluzie pe baza unei simple observații: meteoriții și alte corpuri planetare conțin hidrocarburi abundente și diferite compozițional ( de ex., lacurile de metan de pe satelitul Titan al planetei Jupiter). Și atunci, s-a întrebat Gold, de ce hidrocarburile adânci ale Pământului ar trebui să aibă o origine diferită? Pentru un om din afara domeniului, întrebarea lui Gold adresată petroliștilor este similară cu cea a lui Wegener (meteorologist) adresată geologilor, prin care acesta a contestat consensul formării continentelor.(xii)

Thomas Gold este cel care m-a inspirat la începuturile studiilor mele despre hidrații de metan, când am luat cunoștință despre ipoteza sa că aceste depozite de energie ar putea fi abiogene, generate în mantaua superioară, după care au migrat și s-au solidificat în zonele sub fundul mărilor și oceanelor lumii. Ipoteza sa a fost pe deplin confirmată, astăzi considerându-se că hidrații (clatrații) de metan sunt cea mai mare sursă de hidrocarburi abiogene (Kutcherov, 2013).

Recenta analiză comprehensivă a formării și localizării zăcămintelor de hidrați de metan în sistemele geologice din întreaga lume (You at al., 2019) prezintă vaste acumulări de gas termogenic, produs prin cracarea termică a petrolului de mare adâncime, în Alaska, Rusia, Delta Mackenzie (Canada), Golful Mexic, Marea Caspică, Marea Neagră și Marea Chinei de Sud. Mai importantă, totuși, consider că este cifra avansată cu privire la cantitatea de gaz metan sechestrată în formă solidă: (1 – 5) x 10^15 m^3. Dacă se vor găsi metode eficiente de extragere a gazului din hidrații de metan (o propunere am făcut-o încă din 1998), atunci nevoile omenirii, prin raportare la consumul de gaze din 2018 (3,8×10^12 m^3), ar putea fi satisfăcute pe o perioadă cuprinsă între aprox. 200 – 1.300 ani. Ceea ce, trebuie să recunosc, este un coșmar pentru alarmiștii pomeniți la începutul articolului.

În 2009, cercetători din SUA, Rusia și Suedia au reușit să demonstreze că fosilele provenite de la animale și plante nu sunt necesare pentru generarea petrolului și a gazelor naturale (Kolesnikov et al., 2009). Descoperirile lor sunt revoluționare, deoarece acest lucru înseamnă, pe de o parte, că va fi mult mai ușor de găsit aceste surse de energie și, pe de altă parte, că ele pot fi găsite pe tot globul, nu doar în zonele cu bazine sedimentare.

Concluziile cercetătorilor citați reprezintă un indiciu clar că aprovizionarea cu petrol a omenirii nu urmează să se termine prea curând, lucru de care cercetătorii și experții consensului s-au temut multă vreme. În condițiile în care circa 61% din consumurile energetice mondiale provin din petrol și gaze, aceste concluzii sunt mai mult decât binevenite.

Sunt hidrocarburile regenerabile?

Un răspuns afirmativ la această întrebare ar arunca în aer și ultima redută, și poate cea mai rezistentă, a consensului petroliștilor. Caracterul finit al rezervelor de hidrocarburi – o dogmă acceptată fără prea multe demonstrații – joacă două roluri distincte. Unul, de tip Ceaușescu, „Consumați mai puțin, ca să ajungă la toată lumea, și vouă și generațiilor viitoare!”. Altul, de natură eco: „Nu mai ardeți petrol și gaze, că și așa sunt pe terminate! Treceți imediat la energii regenerabile!”. Din perspectiva unui răspuns afirmativ – Da, hidrocarburile sunt și ele energii regenerabile – ambele roluri impuse de consens devin caduce, nefaste chiar.

Familiarizarea cu ideile lui Thomas Gold, cercetările personale legate de hidrații de metan și gazele de argilă – ambele termogene – și studierea contribuțiilor ruso-ucrainene menționate mai sus, mi-au indus, încetul cu încetul, ideea generării continui a hidrocarburilor prin mecanisme geologice, geochimice, geofizice etc., bine definite și demonstrate în multiple experimente de laborator. Mai trebuia, totuși, ceva pentru a-mi expune (a mă expune!) public convingerea că se poate vorbi fără a greși mortal despre hidrocarburi regenerabile.

Piesa de puzzle care-mi lipsea am găsit-o în articolul Subducting carbon, publicată în revista Nature pe 17 octombrie 2019. Autorii fac o propunere îndrăzneață: Există un ciclu ascuns al carbonului în interiorul Pământului. În fiecare an, megatone de carbon dispar în zonele de subducție, afectând dioxidul de carbon atmosferic și oxigenul de-a lungul istoriei Pământului (Fig. 2). Avem de-a face cu o curea de transmisie sui-generis, cu acțiune permanentă, care reciclează, cu diverse nivele de eficiență, carbonul din atmosferă prin crustă, manta, vulcani și dorsalele medio-oceanice. Balanța circulației este întotdeauna negativă, o parte din carbonul indus rămânând îngropat în interior și contribuind astfel la regenerarea hidrocarburilor.

Depinzând de adâncimea de îngropare, o parte din carbon evită transformarea în petrol și gaze – el se metamorfozează în diamante. Prezența bituminelor și hidrocarburilor în diamante native, carbonado și kimberlite poate fi considerată o dovadă care confirmă originea abisală a petrolului. Dovezi geologice ale „concubinajului” diamante-petrol au fost găsite în Africa de Sud, Congo, Brazilia, Zair, estul Siberiei și statul Arkansas (SUA).

Au fost observate câmpuri petrolifere și gazeifere care în prezent se auto-încarcă natural?

Da, în Orientul Mijlociu, Oklahoma, Pennsylvania ș. a. Dar cel mai bun exemplu îl reprezintă câmpul petrolifer Eugene Island Block 330 din Golful Mexic.(xiii) După descoperirea sa în 1973, producția din acel câmp, situat în fața țărmului Louisianei, a atins un maxim de 15.000 barili/zi, după care a scăzut la circa 4.000 barili pe zi în 1989.

Apoi brusc – și pentru cei mai mulți, inexplicabil, câmpul Eugen Island și-a schimbat „comportamentul”: În 1999, a ajuns să producă 13.000 barili/zi, iar rezervele probabile au crescut amețitor, de la 60 milioane la peste 400 milioane barili. Ceea ce însă a intrigat cel mai mult pe experți a fost următorul fapt: rezervorul din care se pompase petrol până atunci fusese format în timpul Pleistocenului (cu mai puțin de 2 milioane de ani în urmă), dar petrolul care se extrăgea în 1995 avea o amprentă geochimică complet diferită. Era similară țițeiurilor formate în Jurasic, o perioadă geologică de acum 150 milioane ani!!

Această situație a condus pe unii oameni de știință, precum Dr. Jane K. Whelan de la Woods Hole Oceanographic Institution din Massachusetts, să adopte o poziție radicală: rezervorul Eugene Island se reumple rapid, probabil din niște surse aflate la mulți kilometri sub suprafața Pământului. Dr. Whelan și colegii ei au arătat că mari cantități de hidrocarburi, aflate în câmpurile de petrol și gaze din lume, pot fi modificate continuu și uneori împrospătate de hidrocarburi din rezervoare situate la mare adâncime. Existența acestor rezervoare, spun ei, creează o posibilitate extrem de atrăgătoare: petrolul nu mai pare a fi resursa limitată așa cum se presupune. O adevărată stafie bântuind prin lumea energiei…

Concluzii

Actualul consens al petroliștilor, emis încă din sec. al XVIII-lea, este construit pe trei dogme:

A. Hidrocarburile sunt predominant generate în roci sedimentare;

B. Hidrocarburile sunt biogene, produse prin descompunerea unor fosile (de aici li se trage și porecla „combustibili fosili”);

C. Rezervele de hidrocarburi sunt finite, pe cale de epuizare, ergo neregenerabile.

Întregul eșafodaj al consensului este construit pe ipoteza biologică (Lomonosov, 1757), conform căreia petrolul și gazele naturale ar putea cumva să fie generate din resturile biologice acumulate în sedimente aflate aproape de suprafața Pământului. Și de aici s-au născut cele trei dogme, a căror validitate este astăzi pusă sub semnul întrebării. Dacă se elimină eroarea creată de ipoteza biologică, atunci și erorile care rezultă pe cale de consecință, legate de habitatele și cantitățile disponibile de hidrocarburi, dispar. Iar predicțiile apocaliptice, despre „moartea petrolului” , curba lui Hubbert etc. devin rizibile.(xiv) Și în loc de „We are running out of oil”, strigarea corectă ar fi ”We are running into oil”.

Cu excepția metanului (alcana cu cel mai mic potențial chimic dintre toate hidrocarburile) și, într-o mai mică măsură, a etilenei (alchena cu cel mai scăzut potențial chimic din seria sa moleculară omoloagă), petrolul nu este asociat intrinsec cu materialul biologic. De asemenea, metanul este stabil termodinamic într-un regim de presiune și temperatură aflat aproape de suprafață și, în consecință, poate fi generat acolo spontan, ca gaz fugitiv, vagabond sau rătăcitor.(xv) Aproape toate celelalte molecule reduse de hidrocarburi sunt polimorfi ai sistemului hidrogen-carbon de mare presiune, întâlnită doar la mari adâncimi (astenosferă). Pe baza unor extinse analize termodinamice, scepticii consensului actual au stabilit că generarea moleculelor de hidrocarburi (exceptând metanul) din unele resturi biologice la temperaturi și presiuni asociate cu condițiile din apropierea suprafeței este o violare a celei de-a doua legi a termodinamicii.

În literatura de specialitate s-a raportat mai de mult faptul că primii 400 km din interiorul Pământului au emanat 10^15 tone de fluide tip petrol în ultimele 3 miliarde de ani.(xvi) Considerând reacții de tip Fischer-Tropsch și acumulări crustale, 0,1% din această cantitate poate reprezenta toate resursele de petrol estimate a exista în crusta terestră. Restul trebuie căutat la adâncimi sub-crustale. În prezent, încă nu știm exact unde să forăm. Dar problema se poate rezolva dacă există cereri/prețuri adecvate pentru noi extracții de petrol.

Dovezile despre originea biogenă a hidrocarburilor sunt încă ridicate la rang de dogmă și îmbrățișate de aproape toți geologii petroliști din Europa și America de Nord (consens 97%?). Dar asta nu înseamnă că un consens nu trebuie sfidat atunci când apar dovezi irefutabile contra sa. În 1919, George Bernard Shaw ne atrăgea atenția că „Toate marile adevăruri încep ca blasfemii”. Trebuie apoi să nu uităm că știința și-a spus cuvântul de multe ori în istorie (slogan preferat și de cei 97% experți climatici de astăzi), ca apoi să constatăm că de fapt experții au greșit.

Când Louis Agassiz a încercat să explice comunității geologice europene că Europa a fost acoperită cel puțin de o glaciație, consensul experților de atunci, incluzând și pe celebrul Charles Darwin, nu l-au crezut. Dezamăgit de ignoranța experților, Agassiz a ales să emigreze în Statele Unite, unde a rămas până la sfârșitul vieții, ca profesor la Harvard University. Astăzi, consensul experților acceptă existența multiplelor episoade de glaciație-interglaciație.

Peste câteva decenii, meteorologul german Alfred Wegener a publicat mai multe dovezi geologice și paleontologice, care atestau că, în trecut, continentele au fost unite într-un super-continent, pe care l-a botezat Pangea, înconjurat de un super-ocean, pe care l-a numit Panthalassa. Mai mult, a sugerat că ruperea și poziția actuală a continentele se pot explica printr-o glisare pe care a numit-o drift continental. Consensul geologilor contemporani cu Wegener l-au tratat cu un dispreț suveran: Tu, un meteorolog, ne înveți pe noi geologia Pământului?!?

În anii 1960 s-a produs cea mai importantă schimbare de paradigmă științifică în geologie. Iar astăzi, consensul științific prețuiește la cea mai înaltă valoare driftul continentelor, propus de Wegener, ca parte esențială a tectonicii plăcilor.

În fine, existenței unui ciclu al carbonului în crusta și mantaua terestră mi-a permis să avansez o ipoteză care bate ultimul cui în sicriul consensului petrolist. Hidrocarburi regenerabile, la o scară de timp greu de precizat acum, fără constrângeri genetice și limitări de habitat, reprezintă o stafie care bântuie lumea și tulbură multe canoane. Dar cel puțin omenirea va putea trăi fără spectrul inaniției energetice.

Bântuiți de stafie vor și unii oameni și-au legat speranțele de „moartea petrolului și gazelor” ca pe o soluție sigură de a reduce emisiile gazelor cu efect de seră. Nu știu ce să le spun – o exorcizare „clasifică” nu va putea omorî prea ușor stafia. Mai mult, am fost surprins în ziua scrierii articolului (24 nov. 2019) că la patru ani după semnarea Acordului climatic de la Paris, multe țări plănuiesc să extragă mai multe hidrocarburi, nu mai puține. Guvernele semnatare intenționează să consume cu aproximativ 50% mai mulți combustibili fosili în 2030 decât ar fi în concordanță cu limitarea încălzirii la 2°C și cu 120% mai mult decât ar fi în concordanță cu limitarea încălzirii la 1,5°C. În consecință, se vor emite cu circa 25 Gt CO2/an peste nivelul necesar pentru a menține creșterea temperaturii globale la 1,5°C. Mai multe țări, inclusiv Canada și Norvegia, și-au făcut planuri de reducere a emisiilor la domiciliu, în timp ce extind producția de combustibili fosili pentru vânzare în străinătate. Nu cumva asta se numește ipocrizie sau inconsistență deliberată?

Revenind la sfidarea consensului petrolist (și parafrazându-l pe Tolstoi), știu că majoritatea oamenilor acceptă rareori chiar și cel mai simplu și mai evident adevăr dacă îi obligi să admită falsitatea concluziilor pe care le-au explicat cu încântare colegilor, pe care le-au predat cu mândrie altora și pe care le-au împletit fir cu fir în țesătura vieților lor.

(Fragment din cartea în pregătire Energia noastră cea de toate zilele – Realități curente, provocări viitoare / Energy in the Age of Plenty – Current Realities, Future Challenges. Cititorilor interesați le aduc la cunoștință că pe 23 noiembrie a fost lansată ultima mea carte Mașina de răsucit idei incomode – Eseuri (aproape) incorecte politic / A Machine for Weaving Inconvenient Ideas – Essays (almost) politically incorrect)

NOTE_________

i. Crânganu, C., 2018, Despre agnotologie cu două studii de caz: fracturarea hidraulică și consensul celor 97% experți care sunt de acord cu încălzirea globală antropogenă

ii. Crânganu, C., 2014, “Gheața care arde” – Hazard geologic, bombă climatică sau bonanza energetică? (3)

Idem, 2009, In-situ thermal stimulation of gas hydrates, Journal of Petroleum Science and Engineering, v. 65, pp. 76 – 80. http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0920410509000205

iii. Plank, T., and C. E. Manning, 2019, Subducting carbon, Nature, 17 October 2019, vol. 574, pp. 34 – 353.

iv. You, K. et al., 2019, Mechanisms of Methane Hydrate Formation in Geological Systems, Reviews of Geophysics, vol. 57, 51 p. https://doi.org/10.1029/2018RG000638

v. Am selected (în ordine alfabetică) un foarte mic număr de referințe bibliografice în care diverse aspecte ale consensului petrolist sunt combătute:

Colman, D. R., et al., 2017, The deep, hot biosphere: Twenty-five years of retrospection, Proceedings of the National Academy of Sciences (U.S.A.), vol. 114, no. 27, pp. 6895 – 6903.

Gold, T., 1999, The Deep Hot Biosphere – The Myth of Fossil Fuels, Springer, 245 p.

Hand, E., 2015, How buried water makes diamonds and oil, Science, vol. 350, no. 6261, pp. 613 – 614.

Höök, M., Bardi, U., Feng, L. and Pang, X., 2010, Development of oil formation theories and their importance for peak oil, Marine and Petroleum Geology, vol. 27, no. 9, pp. 1995-2004.

Huang, F. et al., 2017, Immiscible hydrocarbon fluids in the deep carbon cycle, Nature Communications, vol. 8, 15798, doi: 10.1038/ncomms15798.

Islam, M. R., Hossain, M. E., and Islam, A. O., 2018, Hydrocarbons in Basement Formations, Scrivener Publishing LLC Wiley., 624 p.

Kenney, J. F., 1996, Consideration about recent predictions of impeding shortages of petroleum evaluated from the perspective of modern petroleum science, in Special Edition on the Future of Petroleum, in Energy World, British Institute of Petroleum, London, June 1996, pp. 16 – 18.

Kenney, J. F., et al., 2001a, Dismissal of Claims of a Biological Connection for Natural Petroleum, Energia, vol. 22, no. 3, pp. 26-34.

Kenney, J. F., et al., 2001b, The Constraints of the Laws of Thermodynamics upon the Evolution of Hydrocarbons: The Prohibition of Hydrocarbon Genesis at Low Pressures, Energia, vol. 22, no. 3, pp. 18-23.

Kenney, J. F., et al., 2002, The Evolution of Multicomponent Systems at High Pressures: VI. The Thermodynamic Stability of the Hydrogen-Carbon System: The Genesis of Hydrocarbons and the Origin of Petroleum, Proceedings of the National Academy of Sciences, vol. 99, no.17, pp. 10976-10981.

Kolesnikov, A., et al., 2009, Methane-derived hydrocarbons produced under upper-mantle conditions, Nature Geoscience, vol. 2, no. 8, pp. 566 – 570.

Kutcherov, V. G., 2013, Abiogenic Deep Origin of Hydrocarbons and Oil and Gas Deposits Formation, in Kutcherov, V. G., (Editor) Hydrocarbon, Royal Institute of Technology, Sweden, IntechOpen, DOI: 10.5772/51549.

Kutcherov, V. G., et al., 2002, The synthesis of hydrocarbons from abiotic reagents at pressures to 5 Gpa, Proceedings of the National Academy of Sciences of Russia, vol. 387, no. 6, pp. 789-792.

Mukhina, E. D. et al., 2017, Experimental Modelling of Hydrocarbon Migration Process, IOP Conf. Series: Journal of Physics: Conf. Series, vol. 950, paper 042040.

Petford, N., Mccaffrey, K. 2003, Hydrocarbons in crystalline rocks: an introduction, Geological Society, London, Special Publications 214, pp.1–5.

Schutter, S. R., 2003, Hydrocarbon occurrence and exploration in and around igneous rocks, Geological Society, London, Special Publications 214: pp. 7–33.

Sephton, M. A., and Hazen, R. M., 2013, On the Origins of Deep Hydrocarbons, Reviews in Mineralogy & Geochemistry, vol. 75, pp. 449 – 465.

Vetenskapsrådet (The Swedish Research Council), 2009, Fossils From Animals And Plants Are Not Necessary For Crude Oil And Natural Gas, Swedish Researchers Find

vi. Selley, R. C., 1998, Elements of Petroleum Geology, Elsevier, 471 p.

vii. Hoyle, F, 1955, Frontiers of Astronomy, Heinemann, London, 360 p.

viii. Scott., H. P., et al., 2004, Generation of methane in the Earth’s mantle: In situ high pressure-temperature measurement of carbonate reduction, Proceedings of the National Academy of Sciences, vol. 101, no.39, pp. 14023-14026.

Kutcherov, V. G. et al., 2010, Synthesis of complex hydrocarbon systems at temperatures and pressures corresponding to the Earth’s upper mantle conditions, Doklady Akademii Nauk, vol. 433, no. 3, pp. 361 – 364.

ix. Ruddiman, W., F., 2014, Earth’s Climate Past and Future, 3rd ed., W. H. Freeman and Co., 445 p.

x. Hazen, R. M. et al., 2012, Carbon in Earth’s interior: Storage, cycling, and life, EOS, Transactions American Geophysical Union, vol. 93, no. 2, pp. 17 - 28.

xi. Sverjensky, D., and Huang, F., 2015, Diamond formation due to a pH drop during fluid–rock interactions, Nature Communications, vol. 6, pp. 8702 – 8708, doi:10.1038/ncomms9702

xii. Crânganu, C.,, 2018, op. cit.

xiii. Brown, M. W., 1995, Geochemist Says Oil Fields May Be Refilled Naturally, The New York Times

Cooper, C., 1999, Odd Reservoir Off Louisiana Prods Oil Experts to Seek a Deeper Meaning, The Wall Street Journal

xiv. Crânganu, C., 2018, Profeți și Vrăjitori: De la petro-apocalips la petro-optimism

xv. Crânganu, C., 2014, Gasland sau puterea manipularii

xvi. Giardini, A. A. et al., 1982, The nature of the upper 400 km of the Earth and its potential as the source for non-biogenic petroleum, Journal of Petroleum Geology, vol. 5, no. 2, pp. 173 – 189.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "151 comments" on this Article:

  1. Dragos spune:

    Legea a doua a termodinamicii inca sta bine infipta in realitate. Daca ciclul carbonului ar fi cum spuneti, tot ar necesita energie (termica) pentru variile reactii chimice necesare productiei de hidrocarburi, si ar duce incet si sigur la racirea interiorului planetei. In acest sens nu exista resurse infininte, doar unele foarte mari. In acelasi timp sunt sigur ca am depasit capacitatea ipotetica de regenerare ca si consum prin anii 1900.
    Ca si resurse mai avem un indicator minunat in valoarea de 5000 ppm CO2 in atmosfera de acum 550M ani. Daca atunci am avut de 20 de ori mai mult CO2 in atmosfera si multa viata pe pamant, putem insinua ca mai sunt destule resurse pana la acea valoare.

    • Harald spune:

      @Dragos – da, dacă ignorăm aportul energetic al Soarelui, sigur se ajunge la răcirea planetei :) Asta e una din mistificările de bază ale încălziriștilor, ”Pământul se află în echilibru termic”. Nu se află în niciun echilibru termic, primește permanent cantități astronomice de energie de la Soare și chiar masă suplimentară din spațiul cosmic (meteoriți și praf meteoric).

      • Florin Oprea spune:

        Faptul ca primeste energie nu inseamna ca nu se afla in echilibru. Daca ar fi asa temperatura ar creste enorm; echiibrul este dinamic, ceea ce primeste duce la modifcarea temperaturii care provoaca pierderea energiei in spatiul cosmic (evident la alt nivel termic). Per total ce se primeste (de la soare sau din interior) se pierde in spatiu.

        • Harald spune:

          @Florin Oprea – nu înțelegeți conceptul de echilibru termic. Dvs când vă aflați lângă un foc, vă aflați în echilibru termic? :) Așa cum spunea un clasic în viață: ”înapoi la școală!” :) Încercați să înțelegeți ce este de fapt căldura și agitatția termică, așa o să vă revizuiți ideile despre echilibrul termic.

          • Prototipescu Fanel spune:

            @Harald (???!!!)

            daca puterea sursei este constanta, echilibrul termic este inevitabil;
            e doar o chestiune de timp, cum o spune si principiul I al termodinamicii;

            daca te incalzesti la foc, o faci pentru ca:
            - fie tocmai te-ai apropiat de foc dintr-o zona mai rece (cazul hipotermiei)
            - fie exista un gradient foarte mare de temperatura incat corpul ar resimti disconfort termic la cea mai mica indepartare de sursa de caldura (cazul focului in aer liber, iarna)
            - fie aerul din jurul focului nu e in echilibrul termic si corpul se incalzeste impreuna cu aerul din jur pana se stabilizeaza temperatura (cazul camerei in care de-abia a fost aprins focul)

            si desigur, daca incepi sa transpiri langa foc nu inseamna ca nu esti in echilibru termic, ci doar ca echilibrul se stabileste mult peste temperatura de confort termic :) dezechilibrul e doar in sistemul fiziologic…

            • Harald spune:

              @PF – cred că te-a contaminat @Hantzy, altfel nu-mi explic :) Hai să începem de la definiția echilibrului termic, poți fi amabil să o găsești undeva?

            • Prototipescu Fanel spune:

              @Harald
              echilibrul termic inseamna exact ce spune denumirea: temperatura constanta (instantanee sau medie)

            • Harald spune:

              @PF – Nu. Definiția spune că un sistem se află în echilibru termic dacă temperatura lui e uniformă și constantă în timp. Prin urmare, dacă stai lângă foc, nu poți fi în echilibru termic. Partea dinspre foc e mai caldă, exact cum și partea însorită a Pământului e mai caldă. Deci nu poate fi vorba de echilibru termic.

              Se poate face o paralelă cu calul-putere. Un cal-putere nu înseamnă ce putere crezi tu că are un cal, există o definiție clară pentru asta. Dacă nu poți ridica greutatea de 75 kg la înălțimea de 1 metru într-o secundă, ci ai nevoie de 4 secunde, atunci nu ai decât un sfert de cal-putere. Exact la fel e și echilibrul termic, există o definiție clară pentru asta, în care Pământul nu se încadrează.

              Nici sistemul de două corpuri Pământ – Soare nu se încadrează în definiția echilibrului termic, atât timp cât există transfer de căldură de la unul la altul.

            • Prototipescu Fanel spune:

              @Harald
              ai acvariu acasa ? nu-i nimic, e-n regula…
              daca in acvariu inoata un pestisor, inseamna ca acvariul nu e in echilibru mecanic in raport cu mediul ? se va misca pe suport ?

            • Harald spune:

              @PF – poti sa ai definitia ta personala pentru echilibrul termic, nu se supara nimeni. Numai ca nu e cea din Fizica.

            • Prototipescu Fanel spune:

              @Harald
              fizica defineste marimile care interactioneaza, dar sistemul si coordonatele sunt definite de observator; acvariul e in echilibru mecanic pentru ca asa au negociat toate fortele mecanice din jur: gravitatia, frecarea, tensiunea din suport, presiunea atmosferica, presiunile hidrostatica si hidrodinamica, vantul, dilatarea si chiar pisica; tu definesti un sistem izolat, nu un sistem in echilibru;
              dar dupa definitia ta nici un borcan cu aer perfect izolat nu e in echilibru, nici mecanic (ca are agitatie termica si deci o distributie neuniforma a fortelor interne) nici termic (pentru ca moleculele schimba fotoni intr-o maniera haotica, neuniforma), adica doar pentru faptul ca in interior exista o permanenta activitate de redistribuire a energiei, desi la exterior totul e uniform si constant
              nu-i asa ca discutia e extrem de plictisitoare ?

          • Prototipescu Fanel spune:

            PS
            agitatia termica nu e totuna cu caldura: corpurile nu contin caldura, ci doar potential de a primi sau a ceda caldura; caldura are sens fizic doar de transfer de energie, nu si de stocare;
            un corp perfect izolat contine deci doar o energie cinetica interna, constanta, care se va accelera sau decelera dupa indepartarea izolatiei, functie de energia cinetica a mediului;
            cum nu exista izolatie perfecta, energia electromagnetica nu poate fi stocata, deoarece la scara normala timpii de atingere a echilibrului termic sunt de ordinul orelor; in orice situatie reala e nevoie de o sursa de caldura pentru a mentine un echilibru termic, altfel temperatura ar tinde rapid catre 0K

            • Harald spune:

              @PF – ideea ta e un fel de common sense, numai că în realitate Pământul e într-un fel de stare termică meta-stabilă, așa cred că s-ar descrie ce susții tu. Atât timp cât există transfer de căldură, după definiție nu există echilibrul termic. End of story.

            • Prototipescu Fanel spune:

              @Harald
              baga in priza orice aparat electric si vezi daca se incalzeste la infinit sau se stabilizeaza la o anumita temperatura;
              daca nu vrei sa risti cu un cuptor electric, cel mai simplu e sa verifici, la oricate intervale doresti, temperatura la un bec led (sau orice monitor) pe care il poti tine aprins un timp nelimitat si fara costuri deosebite

            • Harald spune:

              @PF – discutia era despre Pamant sau despre sistemul Pamant – Soare, nu despre aparate electrice. Vezi ca avea @Hantzy un exemplu si mai destept, cu un borcan si o lumanare, daca mai tin bine minte. Repeta dupa mine: daca exista transfer de caldura, atunci nu exista echilibru termic. Echilibrul termic asta presupune, absenta oricarui transfer de caldura.

              Acvariul pe masa are inertie si frecare, de asta nu cade. Echilibrul n-are nimic de-a face cu asta.

      • Dragos spune:

        Racirea se refera doar la interiorul planetei. Ar fi complet indiferent pentru temperatura suprafetei daca interiorul este incins sau nu, echilibrul termic poate fi atins in ambele situatii si nu ar fi simtit. Dar lipsa vulcanismului ar afecta grav ciclul carbonului si pierderea campului magnetic ar fi dezastruos pentru planeta.

        • Harald spune:

          @Dragos – exista destula caldura in interiorul planetei pentru a genera tot petrolul din lume. Asa cum geamurile de la camera ta nu ingheata daca pui niste cuburi de gheata intr-un pahar de Cola, tot asa nucleul planetei nu se solidifica din cauza formarii petrolului. In caz extrem, daca e prea frig in camera, cuburile de gheata nu se topesc, raman solide. Similar, daca nu e destula caldura in nucleu, nu se formeaza petrol si asta este. Caldura “curge” intr-un singur sens, zice termodinamica.

          • Hantzy spune:

            Harald, dacă nu m-ai fi pomenit, aș fi lăsat să treacă toate neadevărurile pe care le trântești aici.
            În primul rând, corpurile pot schimba energie intre ele în trei moduri: lucru mecanic, schimb de substanță și prin schimb de căldură. Când schimbul net de căldură intre două corpuri este nul, atunci acestea se află în echilibru termic. Nu sunt niciun fel de condiții suplimentare, cum ar fi uniformitate sau constanță termică. Astea țin de structura interioară a vreunuia dintre corpuri, nu de sistemul respectiv. De exemplu, după un timp oarecare Harald se află în echilibru termic cu aerul din cameră, chiar dacă acesta din urmă este încălzit de focul din cămin. Nu trebuie ca Harald să aibă temperatura aerului din cameră, ci doar să nu mai existe niciun flux termic intre Harald și aer. Atât e suficient pentru a vorbi de echilibru termic.
            Analog, Terra primește din spațiu o cantitate de energie și returnează în spațiu exact aceeași cantitate de energie într-un ciclu complet*. Nu trebuie ca temperatura sa fie aceeași la tropice și la poli pentru a vorbi de echilibru termic.
            (* de fapt nu e chiar așa, Terra reținând din energia astrală o cantitate infimă pe care o înmagazinează în unele substanțe, cum ar fi combustibilii fosili).

            Nici definiția calului putere pe care o dai tu nu e chiar corectă, ci lasă loc de interpretări. Puterea este definită ca energia în unitatea de timp, deci lucrul mecanic împărțit la timp sau matematic P = E/t = L*h/t = m*g*(h/t) = m*g*v, unde v este viteza. Deci definiția corectă a CP este puterea necesară pentru a deplasa pe verticală 75 kg cu o viteză constantă de 1m/s. Dacă ridici cele 75kg la înălțimea 1 metru într-o secundă (așa cum susții tu), dar având, spre exemplu, o viteză inițială egală cu zero, sunt necesari 2 CP la o accelerație presupus constantă. Ori dacă tu faci pressing pentru exactitate în definirea termenilor, e bine să aplici asta mai întâi în cazul tău.

            • Harald spune:

              @Hantzy – daca @Harald are 36,5 grade, iar aerul din camera are 25 de grade, atunci exista obligatoriu transfer de caldura, domnu’ olimpic la matematica :) Mai mult decat atat, @Harald ajunge sa aiba 36,5 grade fiindca aorta lui abdominala are 42 de grade, deci nu e in echilibru termic nici macar in sinea lui :)

              Exemplul tau vechi cu borcanul era mult mai reusit, acela chiar era in echilibru termic, daca mai retin bine.

            • Hantzy spune:

              Harald e de fapt șopârla mea din terariu.

            • Prototipescu Fanel spune:

              @Harald
              a) sa presupunem un corp cu raza de 6400km si cu masa de numaitinminte, complet izolat in spatiul cosmic, fara soare, fara stele si luna
              presiunea si gravitatia variaza gradual pe orice directie radiala, dar nu variaza deloc in timp
              corpul e sau nu in echilibru ?
              b) presupunem un mediu in care dQ/dx=0;
              e in echilibru termic ? pai cam da, intr-un interval suficient de scurt (de asta folosim derivate partiale) raportul de forte nu se modifica
              temperatura e uniforma ?
              conform legii conservarii:
              dQ/dx=dU/dx+dL/dx=0; dU/dX=-dL/dx; nRdT/dx=-pdV/dx; nRdT/dx=-pSdx/dx

              dT/dx=-pS/nR=constant si nenul; rezulta ca temperatura nu e uniforma, ci prezinta un gradient de variatie liniara in spatiu

            • Harald spune:

              @PF – presupunem tot ce vrei tu. Dar dacă ai transfer de căldură, nu ai echilibru termic.

            • Prototipescu Fanel spune:

              presupun ca @Harald are dreptate
              cum nu exista izolatie perfecta, rezulta ca nu exista echilibru termic, ci doar unii comentatori care discuta despre ceva ce nu exista :)))
              asadar, sa fim sanatosi !

            • Harald spune:

              @PF – există Soarele, asta e piatra de temelie a oricărei posibile situații în care s-ar putea afla Pământul. Ce s-ar întâmpla dacă Pământul ar hoinări de unul singur prin spațiu e simplă speculație, realitatea dură e că el se învârte în jurul Soarelui și primește permanent căldură.

  2. Gabi spune:

    Foarte interesant.
    De curiozitate, nu stiu daca s-a facut un astfel de experiment, daca s-ar pompa intr-un camp petrolifer materie organica rezultata din deseuri menajere, resturi animale, credeti ca acel camp se va putea regenera ? Care ar fi durata de regenerare ? Si acum din aceste deseuri se produce biogaz, dar resturile nu sunt 100% reciclate.

    • Biogazul, practic metanul, nu necesită temperaturile și presiunile de care au nevoie hidrocarburile cu catene mai lungi. De aceea, regenerarea hidrocarburilor trebuie să aibă loc la adâncimi suficient de mari pentru a asigura temperaturile și presiunile necesare.

      • Gabi spune:

        Ma gandeam strict prin prisma unor actiuni de ecologizare cum ar fi daca s-ar injecta materie organica prelucrata din deseuri menajere ca ulterior sa se obtina ulterior petrol.

        • Ideea dumneavoastră suferă de două ori:

          1. Nu există suficiente deșeuri menajere care să se transforme în hidrocarburi. S-a calculat, de exemplu, că tot gunoiul menajer produs de Statele Unite în tot secolul al XXI-lea ar ocupa doar 26% ori 839 km pătrați din suprafața comitatului Woodward din Oklahoma. Pentru comparație, un singur bazin petrolifer, precum Anadarko, tot în Oklahoma, se întinde pe 130.000 km pătrați.

          2. Pe lângă faptul că este minusculă, cantitatea colectată de deșeuri menajere ar trebui îngropată la adâncimi de zeci sau sute de kilometri pentru a asigura presiunea și temperatura necesare convertirii în kerogen, urmată de transformarea în hidrocarburi lichide și gazoase. O astfel de întreprindere nu se justifică sub nicio o formă.

      • Florin Oprea spune:

        Regenerarea hidrocarburilor nu este transformarea unor hidrocarburi in alte hidrocarburi. Hidrocarburile inferioare se obtin din cele superioare prin cracare dar scopul este obtinerea tot a unor hidrocarburi, usor de folosit, dar care ajung in final la CO2 si H2O. Necesarul de energie in acest proces nu este (foarte) mare, el este pe deplin compensat la utilizare.
        Dar daca luam starea puternic oxidata a carbonului (CO2) si a hidrogenului (H2O) ca sa faci hidrocarburi din ele, introducind in molecula hidrogenul pierdut si eliminind oxigenul, atunci consumul energetic al procesului CHIMIC ar fi enorm adica mult mai mare decit cel degajat prin arderea hidrocarburilor (transformarea C in CO2 si a hidrogenului in apa). Pentru un proces strict fizic, de exemplu separarea hidrocarburilor, este nevoie de o cantitate de energie de 7-10 ori mai mare decit cea degajata din amestecarea lor, adica energia libera Gibbs de amestec. Procesul chimic de transformare a CO2 si H2O in hidrocarburi nu ar putea fi promovat IN PRACTICA INDUSTRIALA niciodata pentru ca termodinamica chimica nu te lasa.

        • Accept că am scris un text poate mai lung decât de obicei și care introduce unele aspecte fizico-chimice și termodinamice mai greu de înțeles fără detalii suplimentare.

          Vă invit, totuși, să recitiți cu atenție ce am scris și, dacă aveți timp, să răsfoiți și câteva referințe bibliografice indicate în note. Printre altele, veți găsi că nu am scris nicăieri că Regenerarea hidrocarburilor … este transformarea unor hidrocarburi in alte hidrocarburi, nici că Hidrocarburile inferioare se obtin din cele superioare prin cracare. Tehnica pe care o folosiți – inventare unui om de paie sau strawman fallacy – este bine-cunoscută și nu merită să-mi pierd timpul demontând-o. Încercați, pe cât puteți, să comentați la obiectul propriu-zis descris în articol.

        • Harald spune:

          @Florin Oprea – nu înțelegeți termodinamica în ansamblu, acum e explicabilă povestea cu echilibrul termic :)

          Să presupunem că vă aflați pe un portavion american în Pacific și aveți la bord două reactoare nucleare cât toate zilele. Se zice că USS Enterprise avea chiar 8, dar pentru scopul discuției de față ne putem rezuma la două. Ce asigură mai multă independență operațională, să aduceți kerosenul (jet-fuel) pentru avioanele de luptă folosind nave special dedicate pentru aprovizionarea de pe uscat sau să-l obțineți direct la bordul portavionului?

          Useful hint: dacă începând de mâine kerosenul devine de 10 ori mai scump, pentru avioanele US Navy se vor găsi toți banii necesari spre a-l procura :)

          • Harald spune:

            P.S. pentru că o imagine face cât o mie de cuvinte: în scenele de la începutul filmului Top Gun, acela din 1986, se poate vedea că pe șapca purtată de comandant scrie CVN-65. Acela era USS Enterprise. Iar cele mai multe scene din film, în special cele cu avioanele lansate de catapultele cu abur, sunt filmate chiar pe puntea lui USS Enterprise.

            https://www.youtube.com/watch?v=enhRwnkmToM

            Scena cu șapca CVN-65 e pe la minutul 0:15.

          • Florin Oprea spune:

            E clar esti cel mai destept de pe aici; esti un pseudosavant ratat care da lectii tuturor. Mai multa modestie nu ar strica si … mai multa carte. Nu de citit, ci de inteles. Da-mi te rog o lista cu ce ai publicat, luata macar din Google scholar. Nici macar numele real nu ti-l dai ca sa vedem daca ai produs ceva valabil la viata ta.

          • Harald spune:

            @Florin Oprea – trebuie neapărat să-ți spun un secret de-al psihologilor: ”când ești cel mai deștept dintr-o încăpere, aproape sigur nu ar trebui să te afli acolo” :) Prin urmare, nu, nu sunt cel mai deștept de pe-aici. Am învățat o mulțime de lucruri din articolele Dl.Crânganu și am învățat o mulțime de lucruri despre oameni, despre ideologie și propagandă, din comentariile citittorilor la articolele Dl.Crânganu.

            În altă ordine de idei, dorești să susții că ai înțelege mai multă termodinamică dacă ai ști numele meu real și CNP-ul? :) Hai să-ți dau un exemplu pe înțelesul tău: să zicem că la depozitul de carburanți ai de încărcat o cisternă cu motorină, iar pentru asta pompele consumă o anumită cantitate de energie. Camionul mai consumă și el niște motorină pe drum, iar la destinație, la benzinărie, se mai consumă iar niște energie pentru transferul motorinei în rezervoarele stației. Asta înseamnă că termodinamica nu permite transportul carburanților? Că tu asta susții, în esență, despre conversia CO2 în carburanți.

          • Dragos spune:

            Pentru a produce kerosen pentru Avioane, un fel de diesel mai murdar cu specificatiile lui, ai nevoie de energie (exact cat este in kerosen cand il arzi) si materie (carbon si hidrogen). Carbonul este problema ca Hidrogenul te inconjoara. De unde faci rost de Carbon? Din aer e chiar lent si foarte ineficient. Din apa e mai rapid, dar chimia e foarte complicata. oricum ai face, nu il vei produce la fata locului fara echivalentul unei uzine chimice cat portavionul de mare. Asta doar pentru a produce cantitati seminficative din punct de vedere operational, ca sa faci un litru pe zi intr-un laborator cat o camera e simplu, dar e insignifiant.

            • Harald spune:

              @Dragos – cauta datele oferite de Heather Willauer si nu mai reinventa roata. A stabilit ea cate galoane de apa de mare trebuie procesate pentru fiecare galon de kerosen. Care e un fel de motorina mai curata. Un fel de gaz lampant, nu un fel de pacura. Iar uzina ei nu e cat portavionul, de asta nu te-a luat drept consultant :)

            • Dragos spune:

              @Harald. Am cautat e vorba de 23tone apa pentru a obtine un litru de motorina. E o uzina.

            • Harald spune:

              @Dragos – 23 de tone înseamnă un TIR. La un MTMA de 40 de tone, maximum legal în Europa continentală, 17-18 tone are camionul și 22-23 de tone încărcătura. Dacă un TIR e ”o uzină cât un portavion”, înseamnă că n-ai idee cât e un portavion.

            • Dragos spune:

              @ Harald Daca ai nevoie sa filtrezi un tir de apa pentru un litru de produs. Fie si in regim de flux continuu, o poti face cu un laborator micut. Poate intr-o zi si obtii litrul mult dorit dupa multa spuma si sudoare. Dar daca vrei sa obtii cifra de 100000 l pe care o vehiculeaza doamna ceea, imi este frica ca portavionul nu e deajuns, si sa nu uitam sa nu au neaparat spatiu neutilizat momentan. Asa ca sunt sceptic in continuare. Conceptele astea suna mult mai bine pe hartie decat in realitate, altfel nu isi primesc finantarea cercetarii.

            • Harald spune:

              @Dragos – dacă insiști să folosești repere casnice, evident că 23 de tone sau 100.000 de litri ți se par cifre mari. Dar 100.000 de litri înseamnă 100 metri cubi, adică 70-75 de tone de produs petrolier, adică 3 TIR-uri :) Un container metalic de 40 de picioare, din acelea care merg transportate și pe TIR și pe vagoane CFR și pe nave, are peste 63 de metri cubi volumul interior util. Nu poți să-l umpli cu apă fiindcă ar fi prea greu, ar depăși masa maximă admisă pe șosea.

              Nu înțelegi scara la care se defășoară lucrurile pe un portavion: nava aceea are un echipaj de 4 – 5.000 de oameni doar pentru propria funcționare, fără personalul de aviație de luptă de pe ea și fără elicopterele de salvare. Are destul spațiu să-ți faci și teren de fotbal :)

              Procesul tehnologic pe care-l folosește doamna respectivă e vechi de aproape 100 de ani, iar uzinele terestre care produc sute de mii de barili de carburanți pe zi nu sunt chiar nemaiîntâlnite. Uzinele terestre nu folosesc CO2 extras din apă de mare, dar în rest procesul tehnologic e foarte asemănător.

  3. Decebal spune:

    Ce frumos suna!… “petrol regenerabil”… are o rezonanta de-a dreptul ecologica… :) Liber, la ars petrol, omenire!

    O sa murim sufocati de poluare, ingropati in gunoaiele noastre, acoperiti de deseuri din pastic, dar zambind frumos catre povestitori ce ne asigura, zambind binevoitor si atotstiutor, ca n-avem de ce ne teme si ca totul e in regula.
    Aferim, ne meritam soarta!

    Pe 1 Decembrie, in prima zi de iarna a emisferei nordice, am facut salata de vinete coapte, nu din vinete congelate, ci din vinete romanesti, proaspete, cumparate din piata. Dar nu cred ca e din cauza incalzirii globale. :) Abia atunci cand, peste 5 sau 10 ani, oi ajunge sa fac salata aia de vinete pe 1 ianuarie, oi incepe sa ma intreb daca nu cumva e ceva adevar, in treaba asta cu incalzirea globala cauzata de arderea combustibililor fosili… dar s-o gasi un povestitor care sa ma linisteasca, si-atunci…

    • victor L spune:

      Nu vreau sa te dezamagesc: pofta bgbuna la salata de vinete, oricind ai preparat-o.
      Dar 1 decembrie nu este prima zi de iarna, ci 21 decembrie.

    • victor L spune:

      scuze, pofta buna.

    • Harald spune:

      @Decebal – ca unul care a crescut cu roșii, ardei și vinete în grădină, pot să-ți spun că încălzirea globală pe ultimii 320 de ani nu o neagă nimeni. Ea a început cu mult înainte de epoca industrială. Iar ca unul care a crescut cu energie electrică în casă, pot să-ți spun că toată energia electrică folosită de om, chiar și cea provenită din surse nemaipomenit de curate, cum ar fi eolienele și panourile solare, se transformă în final tot în căldură.

    • Neamtu tiganu spune:

      vinete romanesti, proaspete, cumparate din piata. 
      ************
      Fiecare incearca sa manipuleze emotional, fie ca sunt vinete, lalele sau orhidee olandeze. Apropos, chiar inainte de incalzirea globala, care a facut pasi mai ales in Teleorman, olandezii exportau iarna flori.
      Explicatia ar pute fi efectul de sera, adica se construieste o casuta din sticla si se incalzeste si se numeste sera. Cineva cu o judecata elementara nu cred ca ar putea crede ca vinetele ar fi fost crescute in cimp, dar suna frumos, nu!?

    • Decebal spune:

      :) O placere sa comentez la aceste articole – ca de obicei, la comentariile mele nestiintifice si rauvoitoare, “petrolistii” strang, instantaneu, randurile. Aferim, tovarasi!

      @victor L: Rectific “iarna calendaristica”. E mai bine asa?

      @Harald: Eu ma refeream la incalzirea provocata (sau accelerata, daca-ti suna ceva mai bine) de catre om.

      @Neamtu tiganu: N-am zis ca erau de camp, ci doar ca nu le gaseam in piata, la inceput de decembrie, pana acum. In camp, inca se mai fac capsuni, pe la Satu Mare – si-asta-i normal?
      Cat despre “casuta de sticla”, da, e o buna ilustrare, la scara mica, a efectului de sera ce afecteaza Pamantul. Vara, cand e soare, daca stai in casuta aia, iti pierzi constienta (sau constiinta, daca preferati) si cazi in fund. Cam cum o sa facem noi toti, pe strada, in viitor, daca nu gasim o modalitate sa stingem soarele, macar din cand in cand.

      (daca nu se publica integral acest comentariu al meu, inseamna c-am atins o coarda sensibila, totusi)

      • Gabriel I. spune:

        “Cam cum o sa facem noi toti, pe strada, in viitor, daca nu gasim o modalitate sa stingem soarele, macar din cand in cand.”
        V-am citat fiindca e singura fraza adevarata care v-a scapat.
        Sunteti constient ca soarele se indreapta spre un nou minim Maunder, similar cu cel din LIA? Probabil soarele are un simt al umorului mai dezvoltat decat adeptii catastrofismului climatic si s-a hotarat sa sa “se stinga” un pic, odata la vreo 200 de ani.

        • Decebal spune:

          @ Gabriel I.

          Hei, lume noua, bun venit, in club! :)
          Inteleg ca sunteti specialist/expert in domeniu. Eu nu sunt, dar cred ca treaba cu cazutul in fund o s-o experimentam in decursul vietii mele. Evident, n-am argumente stiintifice, dar nici contributors.ro nu-i vreo platforma stiintifica exclusivista, asa ca nu ma simt vinovat.

          • Harald spune:

            @Decebal – scaderea activitatii solare o experimentam deja iarna asta. In Tara Galilor a nins in urma cu cateva saptamani.

      • Harald spune:

        @Decebal – e adevărat că oamenii produc căldură cu activitățile lor, dar toate activitățile umane se rezumă în final la căldură. Nu se poate renunța la a produce căldură decât renunțând complet la orice tehnologie. Astfel încât grija pentru ”soarta planetei” ține de fapt de psihiatrie, nu de altceva.

        Pe lângă asta, cantitățile de căldură produse de oameni sunt cu cel puțin 3-4 ordine de mărime (probabil de 5 sau de 6 mii de ori) mai reduse decât cele primite de la Soare. La Home Bargains costă 30 de lire o blană naturală de oaie, gata prelucrată pentru așezat prin casă. Cu 5-6 din astea puteți avea conștiința împăcată și renunțați la încălzirea locuinței, ca să salvați planeta.

        • Decebal spune:

          @ Harald

          Vai, se poate?!… Chiar niciun cuvant despre codoi?!… Carevasazica, de la caldura vine incalzirea globala!… :)

          • Harald spune:

            @Decebal – cred că există chiar și elevi de clasa VI-a sau a VII-a care vor accepta că e mai logic să presupui o legătură între căldura produsă de om și încălzirea globală. La fel cum e logic să presupui că nu vei găsi elevi de clasa a VI-a sau a VII-a puși să posteze pe forumuri propagandă încălziristă.

      • victor L spune:

        @ Decebal,
        nu te autovictimiza, ca devii ridicol. Nu eu am scris ca 1 decembrie e prima zi de iarna.
        Faptul ca nu ai gasit tu, la inceput de “iarna” si de decembrie, nu inseamna ca nu erau si pina acum (cum, de fapt, exista si girafa, desi EL nu o vazuse).
        Pina la Revolutie nu gaseai rosii iarna, ori castraveti, desi existau, dar nu pentru tine.
        Ce spuneam? nu te autovictimiza: comentariul ti-a fost publicat. Si nu ai atins corzi sensibile, ci “la comentariile mele nestiintifice si rauvoitoare” ai stirnit zimbete. De iarna.
        NB,
        acum 30 de ani, in jurul datei de 20 decembrie, daca-ti mai amintesti, era mult mai cald ca acum “in prima zi de iarna”.

        • Decebal spune:

          @ victor L

          Zambetele-s bune, pentru sanatatea trupului si a sufletului.
          Daca ai fi avut curiozitatea ca, timp de doi ani (sa zicem) sa pui intr-un “spreadsheet” comentatorii activi pe Contributors si temele la care reactioneaza (negativ), ai fi avut parte de si mai multe zambete, folosind doar simple filtre. :)

      • ion spune:

        dau pe google “iarna calendaristica” si imi zice 22 december

        apropos, fiica mea cand ne-am mutat in belgia a luat nota 2 la anotimpuri, a pus 1 dec, 1 martie, 1 iunie, 1 septembrie, seara am stat cu toata familia sa ne lamurim ce-i cu iarna calendaristica, astronomica, meteorologica.

        se pare ca 1 decembrie vine de la urss, le-a fost mai simplu asa sa invete oamenii la scoala.

        • Decebal spune:

          @ ion
          Ei, lume noua, bun venit, sunt magulit de atata atentie!
          Ei, daca zice Google, musai e asa. :) Dar “iarna astronomica” ai incercat sa “dai”? :)

          • ion spune:

            Am studiat destul subiectul, in china de exemplu anotimpurile incep altfel, au si motive. Cand am inceput sa studiez subiectul am dat de multe chestii intersante. Dar daca aflu ceva nou pe acest subiect, intotdeauna sunt bucuros.

            Ce vreau sa spun e ca e timpul sa revenim la ce se foloseste in lumea civilizata, din ce am studiat chiar in rusia tarista anotimpurile incepeau pe 21-22. Romania ar fi timpul incet, incet sa treaca inapoi la lumea libera si sa mai uite din invataturile sovietice.

            :) la unele subiecte mi se aprind niste becuri!

            • S. Diaconu spune:

              Efecte si asupra zilei nationale: Datorita lui Ion Iliescu, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România. Opoziția anticomunistă din România a pledat în 1990 pentru adoptarea zilei de 22 decembrie drept sărbătoare națională.

  4. Neamtu tiganu spune:

    1. Sunt fericitul posesor al cartii cu coperta aia zapacita, din pacate fara autograf.
    2. Prezentul articol cred ca trebuie inteles, mai degraba, drept o disputa academica, decit ceva cu o importanta practica.

    • 1. Din păcate, nu am putut fi prezent la lansare pentru a da autografe.

      2. Importanța practică a hidrocarburilor abiogene, regenerabile, constă, printre altele, în faptul că ele confirmă prezența unor resurse de hidrocarburi enorme, interminabile. Securitatea energetică a omenirii nu mai este pusă sub semnul întrebării.

      Având în vedere aceste considerente, nu există niciun motiv de îngrijorare, și cu atât mai puțin o nevoie de planificare, legată de „moartea” industriei petroliere, pentru că rezervele de petrol nu vor dispărea, așa cum vor unii sau cum prezice actualul consens. Dimpotrivă, aceste considerente obligă la investiții și R&D suplimentare în tehnologia forajelor adânci, a prospecțiunilor și interpretărilor seismice profunde, a proprietăților rezervorului din rocile cristaline și a practicilor asociate de completare și producție care ar trebui aplicate în astfel de rezervoare non-tradiționale.

      Nu numai că toate predicțiile că lumea „va rămâne fără petrol” sunt invalide, dar și sugestiile că industria de explorare și exploatare a hidrocarburilor este una „matură” sau „în declin” sunt binișor exagerate.

      • Gigel spune:

        De acord ca nu ar mai fi probleme cu terminarea rezervelor de hidrocarburi. Dar ar fi o catastrofa cu incalzirea globala. De fapt foarte probabil incalzirea globala si progresul energeticii vor duce la sfirsitul industriei petroliere.

        Ipoteza originii abiogene a hidrocarburilor ar avea 2 aplicatii practice insa:

        1. O cale de sintetizare a combustibililor direct din dioxidul de carbon – asta ar fi inceputul unui adevarat ciclu al combustibililor la scara vietii umane.

        2. Posibilitatea unor zacaminte de… hidrogen. Daca Pamintul poate scoate hidrogenul din apa ca sa produca hidrocarburi, atunci poate ca il stocheaza si izolat in niste zacaminte. Iar alea ar avea o importanta economica colosala pentru multi ani de acum incolo.

        • Florin Oprea spune:

          Punctul 1. Nu se poate, termodinamica, mama tuturor stiintelor, nu te lasa. Ar fi un perpetuum mobile. Vezi mai sus o explicatie data de mine cu privire la “regenerarea” hidrocarburilor.

          • Gigel spune:

            Nu are treaba cu perpetuum mobile, ci mai curind cu combustibili sintetici pentru motoarele de azi. O economie pe hidrogen poate functiona cu hidrocarburi produse din hidrogenul obtinut pe alte cai, de exemplu cu reactoare nucleare de temperatura mare.

        • Harald spune:

          @Gigel – la pct.1: Heather Willauer exact asta încearcă să facă, pentru portavioanele US Navy: să obțină jet fuel din apă de mare, unde concentrația de CO2 în volum este de 140 de ori mai mare decât în aer.

          Spre norocul nostru, nu sunt portavioane germane, că le convertea imediat Ursula pe biodiesel :)

  5. r2 spune:

    „Actualul consens al petroliștilor, emis încă din sec. al XVIII-lea, este construit pe trei dogme…”

    Nu s-o fi uitat chiar nimeni in mai mult de 200 de ani la markeri chimici, la raportul intre izotopi ai carbonulu? Colegii dvs pentrolisti sunt mai dogmatici decat biserica catolica :)

    • Harald spune:

      @r2 – chiar sunt dogmatici :) Chiar și după 2000, cred că pe vremea invaziei din Irak din 2003, circula o poveste cum că petrolul abiogenic ar fi doar o teorie inventată de ruși prin anii ’60. Nu era clar în ce scop ar fi pus rușii în circulație acea teorie, dar sigur era unul anti-occidental :)

    • @r2

      Geochimiștii s-au uitat de multă vreme la raportul dintre izotopii de carbon, C12 și C13. Și sunt bucuros că am menționat acest raport chiar în primul meu articol publicat pe Contriburos.ro, Gasland sau puterea manipulării. Metanul biogen este îmbogățit în C12, iar metanul abiogen conține o proporție mai mare de C13. Separarea între cele două tipuri de metan este clar marcată în Fig. 1 a articolului amintit și reprezintă o dovadă tare că gazele de argilă nu provin din depozitele de suprafață, unde predomină metanul biogen fugitiv, generate de gropile de gunoi, mlaștini, strate superficiale de cărbuni etc.

      Raporturile C12:C13 din probele de metan colectate din „hot spot”-urile din Marea Roșie, Lacul Kivu (estul Africii) sau din Ridicarea Est Pacifică sugerează origine abiogenă.

      Faptul că meteoriții au adus cu ei cantități variabile de carbon sub formă de hidrocarburi solide și lichide, precum și biomarkeri de tip pristan și fitan, este un argument tare în favoarea originii abiogene.

      Dacă hidrocarburile s-ar fi putut forma prin evoluția detrisului biologic în condițiile termodinamice din crusta terestră, ar fi ca și cum ne-am duce seara senili la culcare, cu părul alb (sau cu ce-a mai rămas din el), cu o burtă respectabilă și cu toate celelalte aspecte neplăcute ale decrepitudinii și ne-am trezi dimineața cu ochi de vultur, cu părul negru din tinerețe, cu o siluetă subțire, cu un corp flexibil, puternic și cu vigoarea sexuală restaurată. Dar, vai, așa ceva nu este posibil… Legile nemiloase ale termodinamicii nu acceptă fabule și povești gen „Tinerețe fără bătrânețe…”.

      Conexiunile petrolului cu materia biologică seamănă cu ipoteza că fildeșii elefanților au evoluat pentru că animalele acelea s-au hrănit cu clape de pian.

      • r2 spune:

        In alt articol tot dvs spuneati asa: “În cursul acestui proces, energia solară, difuză și de slabă calitate, a fost convertită în energie chimică, concentrată și de înaltă calitate, bazată pe compuși organici, și stocată temporar sub formă de biomasă, iar într-o formă mult mai durabilă, sub formă de combustibili fosili: petrol, gaze și cărbuni.”
        E o tema de gandire interesanta either way.

        • Mă bucură că mă citiți și adnotați cu atenție.

          Cărbunii, o parte din metan, etilena sunt asociați cu materiale biologice, deci se califică la capitolul combustibili fosili.
          Despre petrol, părerile sunt încă împărțite: unii experți consideră că rezervele economice importante sunt formate prin maturarea termică a materiei organice. Alții, pe care i-am grupat generic sub umbrela stafiei care bântuie consensul petrolist, au argumente că marile resurse de petrol nu au fost încă descoperite deoarece nu s-a forat unde trebuia și la adâncimile propuse de teoria abiogenă.

  6. ion spune:

    Trebuie inteles ca regenerabil sau nu, pretul e compus din taxe de fapt. Si odata urcat pana unde a urcat greu va cobori, va merge doar in sus. Mai nou pretul nici nu conteaza mult, depinde ce a hotarat orasul, ce permite si ce nu.

    Dar imi pare foarte bine ca mai apar noi idei, rezultate, cercetari!

    • Harald spune:

      @ion – da, dar taxele trebuie acceptate politic de către cetățeni, deci justificate propagandistic. Dacă petrolul se dovedește a fi la fel de abundent ca sarea, de exemplu, atunci e clar că moriștile și panourile solare reprezintă bani aruncați, iar cetățenii nu vor mai accepta taxarea arbitrară.

      Pe asta se bazează toată isteria europeană a accizelor la combustibili, pe ideea că oricum combustibilii fosili ar fi pe terminate. Dar dacă nu sunt pe terminate, înseamnă că totul a fost batjocură, iar niște politicieni ar trebui să-și caute o muncă cinstită sau să se ducă la pensie. În cap cu Merkel.

      • Ursul Bruno spune:

        Accizele europene nu se bazeaza pe nici o teorie ca ele ar fi pe terminate, este o modalitate de a stoarce banii din buzunarele noastre pt ca fiecare este implicat in ce se numeste, mobilitate.
        Poate n-ar fi o problema atat de mare daca am fi impozitati o singura data, suntem impozitati dublu si triplu, aici este marea porcarie a sistemului.

      • ion spune:

        Unde exista deja taxe am observat ca motivarea este cresterea/pierderea veniturilor. De exemplu cand a scazut petrolul acu 2-3 ani au majorat accizele pentru a compensa pierderile prognozate la buget. Dar nu au micsorat acciza cand a crescut pretul inapoi.

        Mai motiveaza si au nevoie de ideologie cand introduc taxe noi. Dar aici se misca repede, gasesc niste idioti utili, si merg pe principiul daca iti pui intrebari nu esti cu lumea, esti prost.

        Trebuie inteles ca ideologia nu trebuie sa fie foarte corecta, dimpotriva trebuie sa aiba si niste elemente care sunt incorecte, pentru a vedea cine e cu noi si cine nu prea. Ilustratia o vezi de-a lungul istoriei sau in 1984 cand il intreba cat e 2+2? e atat cat iti vom spune noi.

        • Harald spune:

          @ion – in Belgia s-au majorat accizele cand a scazut pretul petrolului. In Luxemburg pretul motorinei ramasese tot cel din 2004 chiar si in urma cu 2-3 ani.

          • ion spune:

            Cum intri in Luxemburg, sunt o gramada de benzinarii, e coada de masini cu numere din afara Luxemburgului. Diferenta in vara aceasta era cam de 0.3 euro/l la motorina, la benzina un pic mai putin. Dar sa vezi preturi in Olanda!

            E interesant ca in Belgia acum motorina e mai scumpa ca benzina, dar in Olanda e invers. Fiecare isi face politica lui, nu se mai uita mult la ideologie, e clar pentru toti ca e vorba de taxat mobilitatea, fiindca se poate, altceva ce sa mai taxezi?

  7. Cap de Locuitor spune:

    Inseamna ca Dumnezeu ne iubeste inca si mai mult decit stiam si decit meritam…

    Poluarea poate fi rezolvata administrativ, iar un program masiv de impaduriri i-ar linisti si pe cei preocupati de procentul de CO2 in atmosfera.

    • Josef Svejk spune:

      Ha, ha, ha….

      Greșți în mod fundamental! Împăduririle nu-i vor clama pe ăștia cu CO2 ci-i vor turba și mai tare. Codoiul nu e un scop în sine. Codoiul e doar un pretext pentru circ.

      Doar un exemplu: Acum vreo 10 ani s-au introdus experimental autobuze cu pile de combustie în Orlando Fl. Ele scoteau pe eșapament vapori de apă. Ideea era să mai calmeze turbacioviștii care se luptau din greu cu orice motoare cu petrol. Nu le-a trebuit prea mult să înceapă o campanie furibundă și împotriva autobuzelor cu pile de combustie pe motiv că vaporii de apă scoși de eșapamentele lor generează de fapt efect de seră mai dihai ca codoiul. Bag seama că evaporarea apelor din ocenae nu se pune :) sau poate lucrează la secarea lor…

      Problema ăstoira nu e poluarea. Problema lor e standardul de viață ridicat. Indivizi ca ei nu pot domina o lume liberă și prosperă. Ca și comuniștii au nevoie de sărăcie și îndobitocire. Din cauza aia daca se elimină toate sursele de codoi de sub soare vor găsi imediat altceva.

      • Cap de Locuitor spune:

        1. De acord, plosnitele nu pot fi imblinzite.

        2. Un program masiv de impadurire (european, in primul rind) ar aduce schimbari care ar da mai putina apa la moara profitorilor si ar da o sansa Africii, sa exporte produse agricole – asta ar reduce, poate, presiunea imigrationista.

  8. Mihail Dumache spune:

    N-am o problemă cu conținutul pe care îl apreciez și îl consider de bun-simț, ci cu titlul: ”O stafie bântuie prin lume, stafia hidrocarburilor regenerabile”.
    Parafraza este clară. Cu ”O stafie umblă prin Europa — stafia comunismului” își încep Marx&Engels Manifestul comunist. Autorii, și d-l Crânganu și răposații, șochează cititorul și prefigurează un viitor strălucit și hidrocarburilor regenerabile și comunismului. Din fericire, ultimul s-a dovedit a fi un experiment social nenorocit. Despre ”stafia” hidrocarburilor regenerabile nelimitate (aproape) și mai ales abionice, autorul vrea să demonstreze că ”viitorul arată bine”, dar afirmația parafrazată în titlu mă face să cred contrariul, sau măcar să atrag atenția că viitorul prefigurat de schimbările de paradigmă științifică pot aduce fericirea dar și sfârșitul omenirii, depinde de cum sunt instrumentalizate. Poate că aceasta a fost și intenția autorului.

    • Neamtu tiganu spune:

      Bravo Dumache, esti vigilent, te-ai prins, intentia autorului a fost sa produca sfirsitul omenirii, un adevarat Frankenstein.
      Stii ce-nseamna Dumm pe germana?

      • Harald spune:

        Aici aș cam vota cu @Mihail Dumache, ideea din titlu nu e chiar fericită, cel puțin nu în limba română. Mă așteptam la cu totul alt conținut al articolului, când am văzut titlul.

      • A. Tudor spune:

        @nt, Propozitia care te’a deranjat incepe cu cuvantul ‘poate’ si nu se refera la intentia de producere a sfarsitului lumii: “…să atrag atenția că viitorul prefigurat de schimbările de paradigmă științifică pot aduce fericirea dar și sfârșitul omenirii, depinde de cum sunt instrumentalizate.”

      • Mihail Dumache spune:

        După ce ai marcat la capitolul ”vinete” și ai remarcat că problema enunțată în articol este (doar) o dispută academică (negată concret de d-l Crânganu), ai sfârșit prin a nu pricepe importanța unui titlu pentru conținut. Mereu, când insultăm pe cineva ne insultăm pe noi înșine sau ne răzbunăm verbal pe prostia de care am dat dovadă uneori, de-a lungul vieții.

        • Mihail Dumache spune:

          Scuze, răspunsul tardiv nu îi este adresat lui Harald, ci lui Neamtu tiganu.

        • Josef Svejk spune:

          Insulta în limba română e un adevăr ofesnator. Altfel spus dl. Harald a nimerit la fix doar că a spus-o într-un mod care v-a ofticat :)

          P.S. Nu strică niciodată să înțelegi limba pe care o folosiți. Dacă n-ați prins-o în școală și acasă la părinți, nu e niciodată prea târziu să o aprofundați:)

          • Mihail Dumache spune:

            Totuși, cred că era mai bine dacă citeai întreg dialogul, nu printre rânduri. Graba strică și ”un adevăr ofesnator”.

            • Josef Svejk spune:

              Faptul ca eu am citit sau nu intreaga dumneavoastra ciorovaiala nu atenueaza cu nimic vinovatia dumenavoastra vis a vis de utilizarea cu abnegatie a unor cuvinte carora nu le cunoasteti sensul.

              In rest ramane cum am stabilit: Niciodata nu e prea tarziu sa va mai dregeti macar o parte din lacunele educationale.

          • robinson spune:

            Dupa DEX 2009:

            INSÚLTĂ, insulte, s. f. Cuvânt sau faptă injurioasă la adresa cuiva; ofensă, jignire, injurie.

            Nu se spune nicaieri ca ar fi “un adevar” , e DOAR ofensator.

            Sint de acord cu PS-ul Dvs.

            • Josef Svejk spune:

              Niciunde oin DEX nu se spune ca insulta e o afimtratie falsa ci doar ca e o jignire sau o ofensa.

              Mai clar: Prostul caruia cuiva ii spune ca e prost e insultat . Adica s-a relevat despre el un adevar ofensator.

              Desteptul caruia cuiva ii spune ca e prost a fost calomniat . Adica a fost ofensat printr-o afirmatie jignitoare si neadevarata in acelasi timp.

              Pentru ofensa neadevarata:

              DEX: CALOMNÍE s.f. Afirmație neadevărată și tendențioasă, care atinge reputația și onoarea cuiva; bârfeală, defăimare. [Pl. -ii, gen. -iei. / < fr. calomnie, cf. lat. calumnia].

              Treaba e clarificata si mai bine in codul penal care face o diferenta clara intre cele doua categorii de ofense.

              Insulta e definita in art. 205 Codul Penal: „Atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, ori atribuirea unei persoane a unui defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate”.

              Calomnia e definita în art. 206 Codul penal: „Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevărată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public”.

              Ma bucur ca sunteti de acrod cu PS-ul mesajului meu initial. Insa nu pot decat sa va recomand si dumneavoastra sa va straduiti sa va acoperiti lacunele de educate. Niciodata nu e prea tarziu :)

    • @Mihail Dumache

      Citind în public poezia „Brise marine”, care începe cu celebrul vers La chair est triste, hélas ! et j’ai lu tous les livres, Stéphane MALLARME ar fi fost întrebat de un spectator: Maestre, ce-ați vrut să spuneți în poezia asta? Cum s-o înțelegem?

      „Mai citiți-o o dată!”, a răspuns sec poetul.

      Eu nu aș vrea să vă insult/calomniez inteligența, îndemnându-vă să mai citiți o dată articolul. V-aș sugera doar o pistă alternativă de interpretare: Nu e vorba de stafia lui Marx & Engels. Dacă ar fi vorba de o altă stafie celebră, cea din Hamlet, care rostește adevăruri teribile, v-ar ajuta să înțelegeți mai bine intențiile articolului?

  9. Harald Hardrada spune:

    Teoria nu mi se pare valida. Am citit cateva dintre articole publicate de autorii care au emis-o. Creatorul ei a fost Tommy Gold un astrofizician care a fost acuzat de plagiat la vremea respectiva, teoria fiind copiata de la savantii rusi care au publicat-o primii in anii 1950. Petrolul este mai mult decat cei cativa alcani obtinuti pe baza reactiei lui V. G. Kutcherov confirmati prin cromatografie si spectrometrie de masa care asa cum este formulata reactia se genereaza numai alcani CnH2n+2. Petrolul contine peste 17000 de substante; pe langa alcani sunt cicloalcanii, hidrocaburile aromatice, compusii cu azot, cu sulf etc. In natura FeO se gaseste in cantitate mica (cca. 9%), in reactie jumatate din oxidul de fier, adica (3n+1)moli, participa la proces, cealalta jumatate se regaseste in magnetita, adica se consuma o mare cantitate de FeO.
    In fine, pentru cititori este bine de stiut ca, in urma cu mai bine de 100 de ani, Friedrich Bergius, obtinea petrol, adica CnH2n-2t+2, in care t este nesaturarea substantei (t=0 pentru alcani-se obtine formula produsilor lui Kutcherov; t=1 pentru cicloalcani; t=4 pentru arene mononucleare ca benzen, touen, xileni, t>4 pentru arenele polinucleare) din molecule mult mai simple pentru care a primit si Premiul Nobel.

  10. Ursul Bruno spune:

    Dupa cate inteleg, zacamintele petroliere sunt precum o fantana, de undeva din pamant, de nu se stie, se tot umplu, atat timp timp cat sunt pline, totul e bine,
    La citirea articolului am avut si eu o epfanie, hidrocarburile sunt regenerabile si toata lumea e multumita, mai ales petrolistii, stim noi care.
    “Conform teoriei originii abiogene și profunde a hidrocarburilor, petrolul este un material primordial aflat la mare adâncime. Compușii hidrocarburilor sunt generați în astenosfera terestră și migrează apoi de-a lungul unor falii adânci în crusta terestră. Acolo, ei pot forma acumulări de petrol și gaze în orice tip de rocă și în orice tip de structură geologică”
    Teoria suna bine da nimeni nu spune timpul in care are loc acest fenomen, 100 de ani, 1 milion sau un milard de ani. Cum omenirea este ahtiata dupa energie ieftina nu vad ca cineva sa dispuna de atata rabdare si sa astepte pana din roci si apa se formeaza undeva in intestinele planetei. licoarea minune, numita petrol.
    Avem un perpetum mobile , un circuit natural care e tot repeta ? spre spaima ecologistilor si bucuria celor care prefera motoarele Diesel de 3000 cmc si 300 de cp ?
    la urma urmei nu conteaza, ajunge sa foram cat se poate mai adanc, candva vom gasi si petrolul mult ravnit daca nu cumva utilajele de forare se topesc inainte sa ajunga la petrol undeva la 100 de km de suprafata pamantului.
    Chiar daca teoria se adevereste si poate functiona nu inseamna ca vom inota in petrol, cel putin la pompa n-am acesta impresie in schimb sunt convins ca ne vom asfixia de masele plastice produse din petrol pt ca ele nu se descopun in produsele de la inceputul ciclului, plasticul devine tot mai mic si marunt care il mancam in adevaratul sens al cuvantului.
    Nu murim de intoxicare cu CO2 si alte gaze de sera, murim intoxicati de plasticul pe care industria chimica il va produce din petrol indiferent ca e biogen sau abiogen.

    • victor L spune:

      Chiar, te simti important cind bati cimpii?
      Par egzamplu, chiar de la inceput aberezi: “Dupa cate inteleg, zacamintele petroliere sunt precum o fantana, de undeva din pamant, de nu se stie, se tot umplu, atat timp timp cat sunt pline, totul e bine,”
      Asta ai inteles tu? felicitari :D

      • Ursul Bruno spune:

        “Au fost observate câmpuri petrolifere și gazeifere care în prezent se auto-încarcă natural?

        Da, în Orientul Mijlociu, Oklahoma, Pennsylvania ș. a. Dar cel mai bun exemplu îl reprezintă câmpul petrolifer Eugene Island Block 330 din Golful Mexic.(xiii) După descoperirea sa în 1973, producția din acel câmp, situat în fața țărmului Louisianei, a atins un maxim de 15.000 barili/zi, după care a scăzut la circa 4.000 barili pe zi în 1989.”

        Ai un contraargument fata cele de cele exprimate de mine, ceva mai plastic, in esenta insa la fel. Nu ma arunc in meandrele stiintei, sunt altii mai pregatiti insa ajunge sa inteleg despre ce e vorba si fara formule si denumiri chimice.

    • Harald spune:

      @Ursul Bruno – nu e nevoie să fie un perpetuum mobile, problema asta cred că s-a discutat în urmă cu vreo 3 ani, tot la un articol al Dl.Crânganu. Ideea era că la scara speciei umane, nu avem nevoie să ”prindem” petrolul și a doua oară. Vom găsi altceva mai eficient mult mai repede decât se va epuiza el. Se aplică și aici vechea butadă: Epoca Pietrei s-a încheiat, dar nu fiindcă li s-ar fi terminat piatra :)

      Ceva similar se întâmplă și cu Soarele: nu e un perpetuum mobile, dar e etern la scara speciei umane.

    • Josef Svejk spune:

      Ca să mutiți de intoxicare cu CO2 acesta ar trebui să aibă o densitate de 375 de ori mai mare ca cea atmosferică.

      Dacă nu vă prioește plasticul sunt tot soiul de înlocuitori. Am auzit că se fac chiar și telefoane, tablete și laptop-uri dintr-un soi de carton 100% reciclabil. Calculator dfin lemn, cu tastatură și mouse din lemn le-am văzut eu cu ochii mei acum câțiva ani. Cel puțin Tesla, Mercedes, Lexus și BMW oferă interioare „eco” din lemn. Nu le-am văzut dar mă gândesc că dacă le fac reclamă s-or și găsi. Interesant e faptul că atunci când vine vorba de fapre salvatorii nu planeei nu se prea înghesuie să renunțe la plastic.

      La fel în magazine. Cred caă de vreo 10-15 ani sunt peste tot atât pungi de plastic cât și de hârtie. Tare rar văd pe cineva cu pungi de hârtie.

      De ce oare?

      • Ursul Bruno spune:

        De ce oare ? printre altele este ieftin, usor de produs. Este imbucurator ca din ce in ce mai multi cercetatori, firme etc,etc cauta forme noi de inlocuire a maselor plastice care incep sa ne sufoce si unde e problema daca spre exemplu si ambalajul in afara cornetului inghetatei sa fie comestibil si el ?
        China care ani de zile cumpara deseuri din toata lumea spre valoricare a stopat acum acest import, piata deseurilor fiind impinsa catre tari mai sarace din Asia unde de multe ori ele nu sunt reciclate ci arse sau mai grav aruncate la voia intamplarii, avem o mafie a deseurilor.
        Industria petrochimica este mare si puternica, are un lobby extraordinar de puternic care incearca prin toate mijloacele ca productia acestor produse sa creasca continuu.
        Nu contest rostul acestora acolo unde este intemeiat insa contest modul in care el este folosit, ambalam produse de dragul ambalarii, ambalajul fiind cel care iti ia ochiul si te imbina sa cumperi, continutul de multe ori fiind indoielnic.
        Avem produse supra ambalate datorita unor legi si proceduri birocratice impuse de tot felul comisii, comitete, institutii ale statului etc.etc.
        Am cumparat astazi un aspirator care mi-a fost livrat intr-un carton in care era alt carton si totul infoliat in folie de plastic, pe langa hartie bagata pt nu stiu ce in cutia aspiratorului, un morman de hartie, carton si plastic. Puteam sa ma duc la pravalie sa-mi cumpar acelasi produs insa datorita lipsei timpului l-am comandat. Este nebunia in care traim, muncim 10 – 12 are pe zi , nu ma avem timp pt mai nimic, pt ce traim oare ?

        • Josef Svejk spune:

          Mda, exact asta e buba: Plasticul e ieftin de produs si imbunatateste viata omului in mod semnificativ. De aici si indarjirea cu care “iecologistii” se lupta cu el. Scopul lor nu e NICIODATA reducerea poluareii sau salvarea mediului. Scopul lor e mereu otravirea vietii omului. Indobitocirea, saracirea si in final transforamrea sa intr-o molusca amorfa si supusa. De aici si lupta pe viata si pe moarte cu tot ce insemna comfort, civilizatie si fericire.

          Nu va banuiesc in niciun fel ca fiind printre profitori. Imi permit sa cred ca sunteti unul dintre pionii dispensabili care pun umarul cu entuziasm la distrugere din convingere, sau conformism – care e de obicei chiar mai periculos ca si convingerea fanatica. Sau ceea ce ce Lenin numea intr-um mod foarte inspirat la vremea lui “iodiotii utili”. Insa asta nu e deloc o scuza si nici mcar o circumstanta atentuanta.
          Daca plasticul chiar va casuneaza, atunci refuzati-l. Va trebuie aspiratorul fara nu stiu cate ambaleje, mergeti la magazin sa-l luati. Nu mai fiti “comod”. Chestiile pentru care militati ar duce la colapsul civilizatiei asa cum o stim, daca ar ajunge vreodata sa fie puse in opera. Daca vreti sa fiti banuit de orice urma de buna credita, faceti macar niscai mici sacrificii perosnale inainte de a le pretinde celorlalti sa se sinucida.

          Pentur ce tariti?! Ma tem ca dumnveastra o faceti doar in speranta ca veti resui vreodata sa daramti tot ce e in jurul dumneavoastra. g=Gresec cumva?

          • Ursul Bruno spune:

            Sunt departe de ceace incercati sa – mi sugerati. N.am spus ca plasticul trebuie eliminat complet insa sunt pentru folosirea rationala si reciclarea sa pe cat de mult posibil si totodata de gasire si a altor solutii pt inlocuirea sa. Cred ca nu v-au scapat mormanele de plastic din lumea a treia, din Asia si marile si raurile noastre, asta ma dereanjeaza enorm. Nu stiu daca ati fost in ultimii ani in Delta Dunarii, o cunosc de cand sunt copil insa raman de cate ori ma duc si acum in locul respectiv socat de mizeria, de peturie de pe apa si mal, de foliile ce pe care le vad.
            In comparatie cu ce se intampla in Asia este inca “paradis” dar suntem pe cale sa-l distrugem.
            Nimeni nu va putea renunta sa masele plastice, ele isi au rostul in lumea moderna insa modernismul nu poate fi scuza pt efectele negative datorate insasi de el.
            Daca intradevar civilizatia actuala se pretinde a fi moderna si progresiva nu este tocmai de datoria ei sa gaseasca solutii adecvate pt eliminarea acestor neajunsuri ? nu vad nici o contradictie.

            • Josef Svejk spune:

              Am vazut mormane de deseuri in China. Am facut chiar imprudenta sa inot in Marea Galbena aproape de Quingdao (fosta colonie germana Tzintao). Am stat dupa aia fo’ ora sub dus si m-am rugat sa nu fac vreo boala de piele :) Din fericire n-am facut.

              Smecheria e ca circul impotriva plasticului apare acolo unde deseurile sunt tinute binisor sub control in timp ce NIMENI nu e preocupat de deseurile ucigatoare lumii a III-a. Sau altfel spus puteti sa otraviti vietile a sute de milioane de oameni din loumea civilizata pentru urmatoarele doua secole si nu veti economisi mai mult de o luna de atruncat deseruri la plenzeala in Shanghai.

              Daca SUA sau Europa ar impune un embargo total si nemilos impotriva Chinei si Indiei pana ce aceste tari nu-si rezolva problema poluarii atunci problema poluarii s-ar rezolva in cativa ani sau poate chiar in luni. Faptul ca nu vedem picior de ecologist care sa ceara asta, ci ca guitzul continua cu disperare EXCLUSIV acolo unde s-a facut deja tot ce era necesar si inca un pic pe deasupra ma face sa fiu convins ca totul e doar gargara politica si ideologica.

  11. Prototipescu Fanel spune:

    “Printre altele, ei au argumentat că ipoteza consensuală, care implică formarea hidrocarburilor de mare energie și puternic reduse, din molecule organice cu densitate energetică redusă și puternic oxidate, violează a doua lege a termodinamicii. În plus, formarea unor astfel de molecule, puternic reduse, necesită presiuni ridicate, care nu se pot întâlni decât în mantaua terestră.”
    nu prea mi-e clar cum e cu violul asta, dar evaluez ca densitatea energetica necesara nu ar fi putut fi asigurata nici din sursa solara, nici geotermala (ambele nesemnificative la nivelul scoartei), ci doar din sursa termo-gravitationala, disponibila in tectonica de mare adancime..

    totusi, parca s-ar cuveni eliminata si posibilitatea teoretica a sintetizarii organice: mai in gluma, mai in serios, daca exista arborele de cauciuc si arborele de ulei de palmier, ar fi putut exista si stramosii lor, arborii de petrol si bitum, nu ?

    • „Violul” se întâmplă cam așa:

      Calculele teoretice, urmate de experimente de laborator, au fost bazate pe metode moderne de termodinamică statistică și, pe baza lor, s-au stabilit următoarele:

      - Polimerizarea hidrocarburilor are loc într-un interval de temperaturi cuprins între 600 – 1.500 grade Celsius și la presiuni variind între 20 – 70 kbar (1 kbar = 100 MPa);

      - Aceste condiții de temperatură și presiune nu se întâlnesc în bazinele sedimentare curente, ci doar la adâncimi de 70 – 250 km de la suprafață;

      - Alcanele normale, grupul de hidrocarburi omoloage cu cel mai mic potențial, se dezvoltă numai la presiuni mai mari de cca 30 kbar, cu excepția metanului, cea mai ușoară dintre ele. Presiunea de 30 kbar corespunde unei adâncimi de ~ 100 km;

      - Punctul central al oricărei analize de stabilitate chimică este afinitatea termodinamică, care determină direcția de evoluție a unui sistem în concordanță cu a doua lege a termodinamicii și exprimată prin inegalitatea lui De Donder. A doua lege stipulează că producția internă de entropie este întotdeauna pozitivă pentru fiecare transformare spontană;

      - Sistemul Hidrogen-Carbon nu se transformă spontan în hidrocarburi la presiuni mai mici de 30 kbar, chiar și în cele mai favorabile medii geologice. Sistemul H-C se transformă în hidrocarburi la presiuni aflate în mantaua terestră și la temperaturi corespunzătoare acelui mediu;

      - Încă din sec. al XIX-lea, experții în fizică, chimie, termodinamică și inginerie chimică au privit cu mari rezerve (dacă nu chiar cu dispreț) sugestia că moleculele de hidrocarburi puternic reduse și cu mare entalpie liberă (componentele țițeiului) ar putea cumva să apară spontan din molecule biogene puternic oxidate și cu scăzută entalpie liberă.

      - În concluzie, oamenii de știință sovietici au stabilit explicit că evoluția moleculelor de hidrocarburi (cu excepția metanului) din molecule biogene în regimul de temperaturi și presiuni de la suprafața Pământului este o violare flagrantă a celei de-a doua legi a termodinamicii.

    • Munteanu spune:

      Cauciucul este o otrava pe care arborele de cauciuc o produce pentru a otravi termitele care altfel l-ar manca. Acum cu atatea anvelope care se tocesc shi ajung in plamani principalii otravitzi sunt oamenii.

      • Neamtu tiganu spune:

        Si rasina de brad are cam acelasi scop, si e f periculoasa, in general natura e f dusmanoasa, e periculos sa traiesti, peste tot te paste un dusman, un rechin, un crocodil ceva.

  12. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    Thomas Gold, originea abiogenă a petrolului și rezervele de heliu din Oklahoma

    În susținerea teoriei sale abiogene despre originea petrolului, Thomas Gold a avansat un argument puternic:

    Asocierea regională a zăcămintelor de hidrocarburi cu heliul, un gaz inert, precum și un nivel mai ridicat al scurgerilor de heliu natural din stratele purtătoare de petrol, nu au nicio explicație dacă se folosesc teoriiile originii biologice a petrolului (heliul nu are afinitate chimică cu materialele biologice).

    Dacă acceptăm ascensiunea hidrocarburilor de la mare adâncime, înțelegem imediat de ce diverse oligoelemente, în special heliu, trebuie să fie atât de frecvent asociate cu depozitele de petrol și gaze. Heliul este generat în roci prin descompunerea radioactivă a uraniului și a toriului, dar la o concentrație prea mică pentru a crea fracturi poroase sau pentru a menține fracturile deschise de-a lungul timpilor geologici. Prin urmare, transportul heliului de la mare adâncime către suprafață depinde în totalitate de un transportator, cum ar fi hidrocarburile abundente.

    Cele mai mari rezerve de heliu ale Statelor Unite se găsesc în bazinul Anadarko din Oklahoma, în aceleași roci de unde se extrag petrolul și gazele.

    Dacă heliul nu are afinități cu materialele organice, a conchis Gold, rezultă că petrolul și gazele în care este dizolvat nu au nici ele origine biogenă.

    • Dragos spune:

      Daca Heliul este mai solvabil in substantele organice din petrol decat roca din care este produs, atunci faptul ca il intalnim nu ar fi o dovada pentru abio sau biogeneza. Ar fi doar vorba de prezenta lui observabila acolo unde are un bazin de acumulare sau transportor.

      • Se pare că v-a scăpat esențialul comentariului meu.

        Faptul că heliul nu are afinitate chimică pentru substanțele organice ne obligă, după găsirea lui în zăcămintele de petrol și gaze din Oklahoma și alte părți ale lumii, să considerăm că acele zăcăminte nu conțin substanțe biogene. Acest argument, folosit de Thomas Gold, pentru susținerea originii abiogene a hidrocarburilor a fost/este unul dintre cele mai tari și greu de respins de adepții originii organice a hidrocarburilor.

        • Dragos spune:

          De aceea nu faceam referire la afinitatea chimica, ci afinintatea fizica sau solvabilitatea. Cum a fost testat in: https://srdata.nist.gov/solubility/IUPAC/SDS-1/SDS-1.pdf
          He pare a avea afinintate crescuta pentru alcani cu catene lungi si derivati versus apa si electroliti in raport de 2-200. Asadar precum si in chimie introducrea unui solvent cu afinitate mai mare pentru un compus iti aduna acel compus dintr-o solutie (proces fizic), este posibil sa avem acelasi proces in cazul He in scoarta.

  13. Skeps spune:

    Ca să nu devenim promotori ai dogmei “dispariției” carbonului în scoarța terestră, până vor fi descoperite fabuloasele zăcămintele de diamante (BOR își va putea comanda în sfârșit o catedrală cioplită în una bucată diamant), cred că ar trebui să mai recitim ceva din Georgescu-Roegen. Nici Lovelock nu-i de ocolit cu a sa Gaia.
    Vestea originii abiogene a petrolului (deși un bilanț energetic nu știu dacă susține asta) venind din SUA nu trebuie să ne surprindă: prin anii 1950 existau reclame la țigări în care un medic în halat alb, discuta în cabinet cu pacientul, având în colțul gurii o Lucky Strike. Există și studii care susțin că cu cât deversezi mai mult detergent în râuri, cu atât mai bine pentru viața acvatică. Sau că un nou amestec de aspirină cu vitamina C constituie un medicament-miracol.
    Fiind vorba despre știință, să așteptăm ceva probe și să nu mai frecăm până la incandescență ipotezele ca să obținem lumina cunoașterii.
    Pe GoogleBooks găsiți Rough Guide to Conspiracy Theories, The (3rd); la pag 271, puteți citi ultimul paragraf, care punctează adevărata miză a petrolului regenerabil (se presupune, și-n cantități mari, poate crescătoare, dar numai atât încât să țină prețurile unde trebuie, “until the bitter end”).

    • Josef Svejk spune:

      Dumenavoastră nu trebuie să vă lăsați prostit de chestiile astea. Puteți abandona imediat otrava petrolieră. Trebuie doar să renunțați la:

      - Locuință
      - Alimente procesate
      - Îmbrăcămiontebși încălțăminte
      - Orice altă formă de transport afară de talpă
      - Comunicații, electronice și electricitate în general

      Căîci toate astea există exclusiv datorită hidrocarburiloir.

      Când începeți?!

  14. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    OFF TOPIC
    Recomandare de lectură

    Mircea Mihăieș – Apocalipsa preventivă


    Face oarecare vâlvă intrarea în arenă a unei suedeze de șaisprezece ani, Greta Thunberg, ultima vizionară care promite „salvarea” planetei. În ciuda apariției stranii și a limbajului apocaliptic — un jurnalist de la „Figaro magazine” evidenția asemănarea ei fizică izbitoare cu personajul demonic din Exorcist —, ea nu e decât un actor pasager într-un scenariu reluat periodic.

    Ce altceva a fost adolescenta Severn Cullis-Suzuki? Mai precoce chiar decât Greta zilelor noastre, Severn și-a început activitatea pentru justiție socială și pentru salvarea mediului înconjurător la vârsta de 9 ani. Ascultându-i profețiile, ar fi trebuit să fim demult oale și ulcele. Și totuși, oameni serioși au aplaudat-o frenetic la marea conferință a Națiunilor Unite de la Rio, din vara lui 1992. Discursul seamănă ca două picături de apă cu cel, isteric, al Gretei Thunberg ori cu cel promovat de Nayirah el Sabah, adolescenta din Kuweit, care a pus în circulație un potop de minciuni privitoare la asasinarea cu sânge rece a copiilor de vârstă mică de către soldații irakieni, la începutul anilor 1990. Ulterior, s-a dovedit că totul fusese o înscenare a unui ONG din America și distribuit prin cele 7000 de canale în slujba căruia se află Medialink.

    Asta e marea problemă a vremurilor noastre: în loc să ne ocupăm de problemele reale, ne pierdem vremea alergând pe piste false. N-am niciun dubiu că Greta va dispărea în scurtă vreme din prim-planul vieții publice. Evident, cu conturile bine rotunjite, așa cum s-a întâmplat și cu alte vedete ale apocalipsei preventive care face astăzi ravagii în mediile stângiste. Cum am uitat de Severn și de Nariah (cine le mai știe azi numele?), vom uita și de Greta. Dar va exista întotdeauna o „fetiță responsabilă” — niciodată un băiat, pentru că emoția nu e la fel de mare — gata să arunce anatema înspre civilizația care omoară planeta. Singurul rezultat va fi că guvernele și unii miliardari cu agende… multiple vor face să curgă râuri de bani înspre organizațiile și institutele specializate în răspândirea de informații catastrofice.

    Recomand lectura întregului articol, publicat în România Literară, nr. 48/2019

  15. Josef Svejk spune:

    Oarecum offtopic:

    Iata mai jos lista eurpoarlamentarilro romani ce nu s-au dus chiar degeaba in PE si care nu au votat aberatia comunistoida numita “declararea starii de urgenta climatica”:

    Traian Băsescu (PMP, PPE);
    Vasile Blaga (PMP, PPE);
    Cristian Bușoi (PNL, PPE);
    Gheorghe Falcă (PNL, PPE);
    Jean Marian Marinescu (PNL, PPE);
    Siegfried Mureșan (PNL, PPE);
    Daniel Buda (PNL, PPE);
    Dan Motreanu (PNL, PPE);
    Cristian Ghinea (USR, Renew)

    Merita remarcat ca TOTI parlameantarii PSD, UDMR, Pro Romania si USR+Plus (afara de dl. Ghinea) au votat ca oile asa cumse vota in marea adunarea nationala pe vremea lui Pingelica.. Ca mde, cine se aseamana se aduna…

    • Marius spune:

      Asa e. Ghinea e singurul om calumea din porcaria marxista plusr. Credeam ca si Cosette Chichirau e ok, dar se pare ca m-am inselat ( nelegat de chestia cu votul cu aberatiile comuniste de la onor UE.

    • victor L spune:

      O corectura: Blaga e penelist.

      • Josef Svejk spune:

        Da, asa e. Am facut copy paste de la Greenpeace. m=Mea culpa.

        • victor L spune:

          Unul dintre politicienii citati, scria: “să declari stare de urgenţă climatică la nivelul Europei sau al planetei este o prostie mai mare decât Europa şi nu puteam susţine aşa ceva. Vă mai spun un lucru care o să vă înfurie.Personal cred că în loc să încercăm să schimbăm cursul climei, mai bine am declanşa politici pentru a ne adapta la schimbările climatice.”
          De retinut pentru zgubiliticii isteriei climatice: “politici pentru a ne adapta la schimbările climatice”

          • Josef Svejk spune:

            Chestia asta cu legislația ce schimbă clima e ca-n bancul cu elefantul și șoricelul ce trec împreună podul. Podul se zguduie iar șoricelul chițăie plin de mândrie „Tropăim! Tropăim!”

    • Ursul Bruno spune:

      Acea declaratie este de ochii lumii si care a fost gandita sa puna presiune pe conferinta de mediu de la Madrid care a inceput in aceste zile.

      • Josef Svejk spune:

        indiferent cu ce scop a fost gandita e o porcarie ordinara destinata sa ruineaze si otraveasca vietile oamenilor.

        Daca era cu adevarat vreo urgenta trebuiau sa impuna un embargou total si imediat impotriva Chinei, Indiei si Rusiei care impreuna genereaza peste 50% din poluarea modniala. UE produce undeva sub 8%. Daca UE s-ar transforma maine in desert si toti locutorii ei ar fi starpiti peste noapte poluarea mondiala s-ar reduce cu mai putin decat ceea ce genereaza provincia Shenzhen din China.

        Dupa cate stiu eu, in medie, un cui produs in China insemna un consum de materii prime qvadruplu fata de acelasi cui realizat in SUA sau Europa. Ca nivel de poluare cuiul chinezesc genereaza de 5 ori mai multa poluare si consum de nergeie ca cel occidental. Vazand cum se face manufacturarea in China cred ca aceste socoteli sunt excesiv de optimiste, dar poate ce am vazut eu e sub medie :)

        Conform memoriilor lui Gorbaciov, citate de William Taubman, in anii ’80 URSS extragea de 8 ori mai mult mult minereu de fier ca SUA ca sa produca o cantitate de laminate din otel si lingurouri de fonta dubla fata de SUA. Insa la capitolul produse finite din otel si fonta URSS produce doar 70% din ceea ce producea SUA. Si asta doar cantitativ fara a lua in calcul diferenta valorica intre tona de Cadillac si tona de Volga. Asta insemna o risipa materii prime de 11.4 ori fata de occident. Deci chinezii chiar au evoluat :)

        • Absurdistan spune:

          Cuiul lui Pei Pei Li A Ha Ha Hap Chiu.

        • Ursul Bruno spune:

          Au pus presiune pe industria automobilistica sa treaca la masini electrice, o aberatie in opinia mea, insa este parghia cea mai usoara prin care noi putem fi obligati la ceva.
          Nimeni nu spune cat va costa o baterie a unei masini electrice care va trebui inlocuita dupa ca. 5 ani, si nu vor fi costuri de cateva sute de euro, vor fi cateve mii de de euro in functie de capacitateta ei. Nimeni n-a gasit inca solutia standard de reciclare a acestora, incercati astazi sa reciclati o masina electrica devenita nefunctionala datorita unui accident, veti avea surprize dintre cele mai neplacute.
          Se pune accentul pe o technologie proasta si asta datorita factorului politic si a intregii nebunii iscate de incalzirea globala marii poluatori nefiind masinile de ultima generatie cu combustie interna, sunt sutele de mii de termocentrale pe baza de carbuni care nu-i asa, trebuie sa produca curentul pentru masinile electrice nepoluante, cata ipocrizie.

          • Harald spune:

            @Ursul Bruno – deocamdată nu sunt destule electrice pe stradă, dar după ce sed mai înmulțesc, iar câteva sute dintre ele iau foc cu tot cu ocupanți, din cauza bateriilor, mai vedem cine le promovează.

            La B787 au găsit o soluție destul de barbară, au închis bateriile cu litiu în containere metalice sudate etanș, ca să nu aibă acces la oxigenul din aer. Dar la vehiculele de șosea nu e realistă o asemenea soluție, or să ia foc într-o veselie.

          • Josef Svejk spune:

            Gresit!

            Nu au pus presiune pe industria auto. Industai sauto va produce la fel de bine masini electrice cum porducea pe vremuri Ford T. Ei pun presiune pe stadardul de viata al omului de rand de pe strada care plateste astfel mai mult pentru mai putin, sau care ajunge sa nu mai aiba un mijloc de locomotie personal. Deci automat isi pierde libertatea de miscare si devine dependent de stat.

            Va repet: “Ecologistii” nu au nimic de a face cu salvarea planetei sau cu orice alte cauze altruiste. Unicul lor scop e distrugerea stadardului de viata al omului de pe strada din lumea civilizata, Ei stiu foarte bine ca omul flamand, sarac si indobitocit e cel mai usor de manipulat si stapanit. Edi stiu ca sansele lor intr-o societate libera si prospera sunt 0. Ei nu sunt nimic atlceva decat vechii comunisti carora le-a esuat incercarea intitiala si acum schimba registrul devenind ecologisti, LGBT-ei feministi si alte parascaovenii…

          • Pablo E'Scorillo spune:

            Problema nu se pune in a-i arata cu degetul pe cei care fac risipa nesabuita si se declara ecologisti. Mie pur si simplu motoarele cu combustie interna mi se par barbare. Oricat de bijuterii tehnice ar fi, randamentul lor lasa mult de dorit. Sa presupunem ca pe moment nu avem solutie pentru reciclarea bateriilor (extrema pesimista) – oare nu merita sa ardem hidrocarburile in afara orasului cu randament superior si sa producem curent si sa nu ne mai sufocam cu atatea gaze de esapament ?!. Realitatea este ca bateriile sunt reciclabile iar autonomia lor creste pe an ce trece. Hai ca mai vorbim peste 6 luni. Ce m-a frapat mai tare pe aici e faptul ca politicienii se pricep la fizica, chimie, geologie, samd…. (in special Blaga).

          • Harald spune:

            @Pablo E’Scorillo – randamentul motoarelor termice este senzațional, dacă ții seama că merg și fără infrastructură. Trimiți un camion și un TAF într-o pădure pe unde n-a mai fost niciodată vreun vehicul, iar când mai au nevoie de motorină le trimiți la fața locului o camionetă cu câteva butoaie. Orice soluție electrică e incredibil de scumpă, pe lângă așa ceva.

            Separat de asta, ce randament ai la obținerea energiei electrice pe care o livrează bateria? Începând de la randamentul termocentralei, continuând cu pierderile de energie elctrică la transport, incluzând costurile infrastructurii energetice de înaltă tensiune și a infrastructurii de joasă tensiune (stațiile de încărcare) plus pierderile bateriei ca atare (energia absorbită din priză nu e egală cu energia pe care o va livra ulterior bateria).

            Dacă faci abstracție de toate costurile astea și de costul bateriei în sine, randamentul motorului electric e nemaipomenit. Numai că în următorii 50 de ani vei continua să trimiți la pădure camionul și TAF-ul cu motoare termice. Electricele sunt deocamdată doar niște jucării simpatice de oraș. Și cam scumpe chiar și pentru asta.

      • Harald spune:

        @Ursul Bruno – o să-ți răspund aici și pe tema ”incorectă politic” nepublicată de securilă: etnicii germani nu au fost sfinți nici în perioada interbelică, nici în timpul războiului, nici în anii ’80. Dar dacă are cineva impresia că se poate ascunde gunoiul sub preș, atunci victimizare plăcută în continuare.

  16. robinson spune:

    @ Josef Svejk

    Aveti dreptate, definitia insultei nu spune daca e adevarata sau nu. Stiind asta, dvs. totusi ati sustinut, negru pe alb, ca in limba romana ea e definita ca adevarata. Chiar daca exista notiunea mai precisa de calomnie, asta nu o precizeaza suplimentar pe cea de insulta. Si codul penal, pe care il citati, foloseste conditionalui (“chiar daca ar fi adevarata”).

    • Mihail Dumache spune:

      Josef Svejk, Robinson, vă mulțumesc.
      Totuși, în concluzie: am fost calomniat (mi-a fost atinsă reputația de deștept, stârnind disprețul public)? Sau am fost insultat și expus la batjocură în public (fiind prost, mi-a fost făcut public un adevăr ofensator)?
      Rămân la convingerea că am fost insultat, căci mi s-a atribuit un defect pe care, chiar real de ar fi (și, este uneori) nu ar fi fost cazul să fie evidențiat, căci nu era o discuție gen ”Mă, ești prost? Mă, ești nebun!”
      Și, în sfârșit, sunt de acord cu PS. E valabil pentru toți.

    • marian spune:

      @robinson – Chiar daca nu are legatura cu discutia, spuneti-i, va rog, domnului Svejk ca (Slava Domnului) nu mai sintem pe vremea Rodicai Stanoiu si insulta si calomnia nu mai sint in codul penal.

      • Josef Svejk spune:

        Spunet-ii d-lui marian ca daca ar fi prins ceva in scoala, si daca ar intelege cat de cat limba pe care o vorbeste, ar fi stiut care e diferenta dintre insulta si calomnie.

        Bag seama cas unteti si dumenavoastra in randul celor ce stiu o singura limba straina: romana :)

    • Josef Svejk spune:

      Revenind la comentariul de la:

      http://www.contributors.ro/sinteze/o-stafie-bantuie-prin-lume-%e2%80%93-stafia-hidrocarburilor-regenerabile/#comment-395388

      Care edifernta dintre isnulta si calomnie? Daca insemna acelasi lucru de ce naiba trebuiau doua articole diferite in Codul Penal?! Or fi fost PSD-eii hoti dar nu erau analfabeti ca unii indivizi ce se perinda pe aici pe forum :)

      • robinson spune:

        @Josef Svejk

        Cu cine va certati? Cine spune ca “insemna acelasi lucru” ? Una e un caz particular al celeilalte, asta spune si DEX-ul si Codul Penal, si asta e, totusi, o diferenta.

        E cum e si cu paralelogramele, care au voie sa aiba si unghiuri drepte, chiar daca exista si notiunea mai restrictiva de dreptunghi, sau ca dreptunghiurile care pot avea si laturi egale, chiar daca avem definite explicit si patratele.

        Va raporteaza supus,
        Un analfabet de pe forum

        • Josef Svejk spune:

          Cu cine mă lupt? Cu sfertodocții.

          Care e diferența dintre „calomnie” și „insultă”? Cu cuvintele dumenavoatră…

          P.S.: Am adus exemplul din codul penal pentru că insulta și calomnia au fost întotdeauna delicte distincte (pedepsite de articole distincte) timp de peste 70 ani pânî la abrogarea lor în 2006, condiție pentru admiterea României în UE.

          • robinson spune:

            Sfertodoctii dela DEX spun ca o calomnie este o afirmatie mincinoasa, NEAPARAT mincinoasa, in timp ce insulta e DOAR ofensatoare, adica poate fi falsa la fel de bine cum poate fi adevarata.

            Dvs. ati decretat intii ca insulta este adevarata. Apoi ati argumentat ca in definitia ei nu se spune ca ar fi falsa. A NU spune ca e falsa nu e totuna cu a afirma ca e adevarata.

            Cu cuvintele mele v-am spus deja, cind cu dreptunghiurile.

            (…cita rabdare…)

          • marian spune:

            @Svejk – desi nu imi face nicio placere sa imi amintesc de lucrurile astea, daca va pasioneaza subiectul vechiului cod penal, ideea era in esenta ca insulta privea judecati de valoare ofensatoare (“cutare e un bou” – nerelevant sa verifici daca are sau nu ADN bovin) iar calomnia se referea la afirmatii factuale (“fapta determinata”), facute doar in public, adevarate sau nu. Puteai deci sa fii condamnat pentru calomnie chiar daca afirmai ceva adevarat, daca se stabilea ca nu e admisibila proba veritatii, nefiind indeplinite conditiile din art. 207 cod penal.
            Pe scurt, o porcarie de reglementare, care ingradea excesiv libertatea presei (si care ar fi o erezie juridica in SUA) si care va ajuta destul de putin pe dumneavoastra sa explicati sensul din limbajul comun al acestor cuvinte.

          • Josef Svejk spune:

            @ matrian & robinson

            Care-i diferenta dintre insilta si calomnie?!

            Asa de curiozitate, ce ati priceput dumenavoastra cu neuronii din dotare?

            • marian spune:

              @Svejk – in limbajul comun? Calomnia e o minciuna (afirmatie careia i se poate atribui o valoare de adevar si care e falsa) care iti afecteaza reputatia. Insulta e orice forma de comunicare ofensatoare: o injuratura, un gest, o afirmatie adevarata (ex. evidentierea unui handicap) etc. Cam cum zicea robinson mai sus: calomnia e un caz particular de ofensa, insulta acopera celelalte forme.
              Dar ce treaba are asta cu articolul domnului Cranganu? Parca sintem niste loaze de elevi care se ciondanesc in fundul clasei.

  17. Cap de Locuitor spune:

    In lumea de azi, cine are mai putin de 100 de milioane, ar trai mai fericit daca nu s-ar simti insultat…

    De fapt, intrebarea e: cine insulta pe cine ?

  18. Constantin Crânganu Constantin Crânganu spune:

    BREAKING NEWS!!

    Primul avion comercial full-electric va decola pe 11 decembrie 2019 de pe aeroportul din Richmond, British Columbia.

    Va zbura 10 minute cu o singură persoană.

    E mult? E puțin?

    Dacă toata electricitatea stocată în baterii ar fi de origine solară sau eoliană, vom trăi o nouă revoluție a transporturilor, comparabilă oarecum cu cea declanșată de frații Wright pe 17 decembrie 1903 pe câmpia Kitty Hawk din Carolina de Nord.

    Detalii, World’s first all-electric commercial plane set for takeoff in Richmond

    • victor L spune:

      E un inceput, dar, cum se zice, mai e mult pina departe.
      Adica pina Greta nu va mai strabate Atlanticul intr-un velier, ci cu un avion full-electric.

    • Harald spune:

      Nu e nici mult si nici putin, problema va aparea cand incep guvernele sa puna taxe de carbon pe transportul aerian. Orice pretext e bun pentru o noua taxa, desi exista deja accize si pentru jet fuel. In UK exista si o taxa pe hipermobilitate, inclusa in pretul biletului de avion si dependenta de distanta parcursa. Deja exista oameni care pleaca de la Schiphol cu KLM, nu mai pleaca de la Heathrow cu British Airways.

      In ce ma priveste, astept sa vad cand se satura oamenii de toate taxele astea si se revolta. Ar fi trebuit s-o faca de ani buni.

    • Josef Svejk spune:

      Ei de data asta ati cazut in plasa fake news… :)

      Primul avion complet electric (si solar pe deasupra!) a zburat deja in 2009.

      https://en.wikipedia.org/wiki/Solar_Impulse

      A stabilit chiar niscai recorduri de anduranta zburand din Elvetia in Spania. Avionul a facut de asemenea un tur al SUA acuim cativa ani.

      Primul aviona cu propulsie mixta uman/solat a zburat undeva in anii 80.

      Ideea e splendida atata doar ca nu prea are aplicatii practice…

  19. victor L spune:

    Off topic, dar de-ale climei.
    La voi ninge?
    “„A nins în America
    Ce a scris prietenul nostru din America
    Ce dimineață … Formidabil! A nins!
    8:00 Am făcut un om de zăpadă.
    8:10 O feministă a trecut și m-a întrebat de ce nu am făcut o femeie de zăpadă.
    8:15 Am făcut și o femeie de zăpadă.
    8:17 Doica vecinilor zice că sânii femeii de zăpadă sunt prea voluptuoși
    8:20 Tânărul gay din apropiere a murmurat că ar fi putut fi doi oameni de zăpadă, în loc de o pereche.
    8:25 Veganii de la numărul 12 s-au plâns de nas. “Morcovii sunt pentru hrană, nu pentru decorarea figurilor de zăpadă.”
    continuarea pe
    https://www.b1.ro/stiri/eveniment/viralul-zilei-postare-roman-in-sua-corectitudine-politica-om-de-zapada-terorism-309594.html

  20. frig spune:

    Exceptional.
    Va tot intreb, cand publicati culegerea textelor din Contributors?
    Nu de alta, dar nu am cu ce sa le dau in cap unor prieteni care vor zilnic sa salveze planeta dar zburam in concediu in Asia de trei ori pe an, au doua masini si acum, o Tesla si incalzesc case de cate 4000 de sqft in care nu mai locuieste nimeni ca pruncii or fugit de-acasa?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Crânganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: int... Citeste mai departe


Lansare carte

Sâmbătă, 23 noiembrie, se lansează noul volum al profesorului Constantin Crânganu. Amanunte, aici.

E randul tau

Salut acest articol, și îl felicit pe autor. Problema prezentată de dânsul este cum nu se poate ...

de: Bradut Bolos

la "De ce legislația din România încă lasă mult de dorit?"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

decembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)