Home » Analize »Energie »Sinteze » Citesti:

PE întăreşte libertatea guvernelor de a lua decizii în privinţa gazelor de şist

Valentina Ivan noiembrie 27, 2012 Analize, Energie, Sinteze
3 comentarii 555 Vizualizari

Parlamentul European şi-a dat avizul pe 21 noiembrie asupra a două rapoarte privind gazele de şist. Un raport al comisiei de industrie şi energie a fost votat cu o majoritate de voturi (492 de voturi pentru şi 129 împotrivă). Acesta confirmă că statele membre au dreptul de a decide dacă să exploateze sau nu potenţialul resurselor neconventionale, întărind astfel dreptul ţărilor de a-şi stabili propriul mix energetic. În al doilea rând, un raport al comisie de mediu adoptat cu o majoritate covârşitoare de voturi (569 de voturi pentru şi 86 împotrivă) solicită o analiză riguroasă a reglementărilor europene şi o atenţie sporită în acordarea avizelor de explorare. Au fost excluse din raport fraze care menţionau că gazele de şist au potenţialul de a juca un rol critic în tranziţia către un sistem de producere a energiei cu emisii de carbon scăzute  sau că ar trebui să existe sprijin pentru a construi infrastructura necesară. Mesajul transmis la nivel european este unul confuz având în vedere că două comisii din cadrul parlamentului adoptă în aceeaşi zi două rapoarte uşor incompatibile: unul pro industrie, promovând benefiicile gazelor de şist şi o abordare pozitivă faţă de extracţia gazelor de şist în Europa, iar cel de-al doilea solicitând o analiză a reglementărilor la nivel european asupra cărora CE convenise în 2011 că este acoperitoare pentru explorarea şi exploatarea gazelor de şist. Totodată, Parlamentul a respins amendamentul introdus de Grupul Verzilor care solicitau impunerea unui moratoriu împotriva fracţionării hidraulice, evitând astfel interzicerea la nivel european a acestei tehnologii.

Cel mai importat mesaj transmis de aceste două avize este şansa acordată explorarii viabilităţii (comerciale) gazelor de şist. Rezoluţiile  nu modifică cadrul legislativ la nivel comunitar, insă nici nu abordează o atitudine clară. Statele membre continuă să aibă libertatea de a alege dacă să îşi exploateze sau nu resursele neconventionale. Comisia Europeană va continua probabil să promoveze eficienţa energetică şi energia din surse regenerabile pentru a asigura securitatea energetică a statelor membre, insă s-a transmis un mesaj clar că gazele de şist sunt pe agenda Uniunii Europene.

Recomandări pentru un guvern avid de studii cu forţă probatorie

Guvernul Ponta a stopat orice demers în explorarea resurselor neconventionale ale României până la finalizarea studiilor la nivel european privind impactul asupra mediului. Aceste studii au întârziat să apară deoarece Uniunea Europeană nu se va pronunţa prin sentinţe decisive. Credibilitatea de care are nevoie guvernul Ponta şi confirmarea legitimităţii acţiunilor sale în domeniul gazelor de şist nu va veni printr-un studiu la nivel european.

Lipsa probelor în ceea ce priveşte studiile de impact reprezintă intr-adevăr o problemă, deciziile (chiar şi opiniile, cel puţin în teorie) ar trebui să fie bine informate, fundamentate cu argumente solide şi sprijinite de o analiză raţională. Această abordare poate fi folosită chiar şi de activiştii din România care trebuie să înţeleagă că nu poţi face o campanie de informare cu un filmuleţ gen Gasland. Când vorbim de dovezi trebuie să fim conştienţi de problemele ataşate: calitatea, credibilitatea, relevanţa şi disponibilitatea informaţiei. Factorii de decizie din România trebuie să fie precauţi în a-şi alege probele pe care să îşi fundamenteze deciziile: unele studii exagerează beneficiile economice, iar altele impactul asupra mediului şi majoritatea sunt realizate de firme de consultanţă care sunt acuzate că ar fi părtinitoare. De exemplu, CE a comandat un studiu care evaluează impactul asupra mediului şi a sănătăţii omului firmei de consultanţă AEA Techonology (disponibil aici) care menţionează că tehnologia de fracturare hidraulică are potenţialul de a polua pânza freatică prin chimicalele folosite. Această alegere a iscat controverse deoarece firma s-a dovedit a avea relaţii apropiate cu Gazprom, în beneficiul căruia a dat undă verde unei investiţie care avea un impact negativ asupra mediului. Fundamentarea deciziilor pe baza unei astfel de evidenţe poate compromite în mod serios obiectivitatea concluziilor prezentate în raport.  Va fi foarte dificil pentru factorii de decizie din România să verifice astfel de probe, aşa că cel mai probabil se vor baza pe reputaţia sursei. În lipsa studiilor parafate de UE, probabil guvernul va da curs celor mai locvace parlamentari sau analişti “independenţi” angajati într-un tur de forţă pe la televiziuni. De asemenea, trebuie să avem în vedere că dovezile şi studiile nu reprezină singurul factor care influenţează procesul de fundamentare a politicilor publice, decizia aparţinând politicului.

Dacă guvernul Ponta chiar îşi doreşte să îşi fundamenteze deciziile pe baza unor dovezi solide, atunci ar trebui sa aibă în vedere formularea unei strategii de comunicare care să răspundă îngrijorărilor crescânde ale publicului.  Agenţia Internaţională de Energie a redactat un set de Reguli de Aur (disponibil aici) menit să ofere părţilor interesate principiile pentru a se adresa problemei impactului de mediu si social. Una din principalele recomandări este ca atât industria, cât şi autorităţile publice să coopereze cu comunităţile locale şi părţile interesate pentru a conveni în mod informat asupra deciziilor. Activităţi de informare a publicului larg ar fi trebuit realizate incă de la început, când companiile private şi-au exprimat interesul de a obţine autorizaţia de explorare indeamnă un studiu al CE (disponibil aici). Acest lucru va necesita cu siguranţă imbunătăţirea performanţei  cadrului legislativ din România ce reglementează liberul acces la informaţiile de interes public. O transparenţă sporită şi o mai bună informare a publicului asupra technologiei, impactului asupra mediului, cât şi avantajele exploatării resurselor neconvenţionale este vitală. De asemenea, o comunicare deschisă între companiile din energie şi public reduce riscul interepretărilor maliţioase.  Publicarea informaţiilor cu privire la impactul asupra mediului, a chimicalelor şi a cantităţii de ape utilizate în proces va creşte transparenţa.

Poate părea doar teorie ceea ce îşi doreşte să avanseze acest articol, însă vine să răspundă cerinţelor guvernului Ponta care a refuzat sa conştientizeze resursele pe care le deţine România şi să investigheze viabilitatea economică a acestora din cauza lipsei unor studii concludente. Guvernul ar trebui să se asigure că în tot acest timp informaţii ştiinţifice, credibile, bine argumentate sunt disponibile atât pentru cei implicaţi în procesul de realizare a politicilor publice în acest domeniu, cât şi pentru publicul larg.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "3 comments" on this Article:

  1. Petre Opris Petre Opriş spune:

    După ce doamna Otilia Nuţu (de la Candole Partners) a fost criticată săptămâna trecută pe http://www.contributors.ro, fiind bănuită că îşi promovează interesele personale într-un mod discutabil, prin publicarea de articole care susţin ideea exploatării comerciale în România a gazelor de şist, iată că o altă doamnă, Valentina Ivan (tot de la Candole Partners) apare pe “piaţă” cu aceeaşi idee. “Mai răsfirate, doamnelor! Mai răsfirate!”

  2. Ioan spune:

    “…care a refuzat sa conştientizeze resursele pe care le deţine România şi să investigheze viabilitatea economică a acestora din cauza lipsei unor studii concludente”. Adică studiile relevante sunt numai cele care afirmă beneficiile indiscutabile ale acestor exploatări…
    Nu vă e rușine?

  3. Constantin Balasoiu Constantin Balasoiu spune:

    Inteleg ca tot ce va deranjeaza e ca nu prea suntem eficienti cu resursele astea neregenerabile. Nu stiu de ce nu va deranjeaza natura ireversibila a acestor exploatari, nici poluarea inerenta etc. Cand in toate tarile civilizate economiile se dematerializeaza masiv, noi redescoperim aici valente de comportament economic ca in Tarile lumii a treia. Nu-mi explicati ca economic ne aranjeaza, pentru ca boomul economic 2003-2008 n-a venit dinspre exploatarile miniere, industrie, agricultura, nici macar din constructii. ICT si sectorul serviciilor a fost crucial, adica acea latura a economiei care a reusit sa se dematerializeze cel mai mult.
    Decizia UE e cat se poate de naspa daca asta face.
    Imi pare rau ca n-am vazut textul mai devreme, discutia e tot amanata



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Valentina Ivan


Valentina Ivan

Valentina Ivan are o experienţă de 5 ani în consultanţă de afaceri publice si analiză de politici publice în energie, ICT, retail şi alcool la Candole Partners. A abosolvit... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Legea cererii si ofertei nu poate fi contrazisa de nicio reglementare iar legea celor 51% produse ro...

de: Valentin Mircea

la "Despre timpurile când supermarketurile dominau România"

Cauta articole

august 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Iul    
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)