Home » Analize »Energie »Sinteze » Citesti:

Raportul EPA despre efectele fracturării hidraulice asupra resurselor de apă potabilă: Concluzii și perspective

Constantin Cranganu iunie 14, 2015 Analize, Energie, Sinteze
62 comentarii 3,718 Vizualizari

Când, la începutul anului 2010, un film propagandistic a apărut pe ecranele americane, o parte a opiniei publice a căzut pradă manipulării abile exercitate de regizorul filmului și a cerut explicații reprezentanților lor din Congres. Iar Congresul Statelor Unite a cerut explicații guvernului federal: Este adevărat că fracturarea hidraulică a argilelor gazeifere poate produce contaminarea resurselor de apă potabilă? Guvernul federal american a însărcinat principala sa agenție – Environmental Protection Agency (EPA) – să investigheze cererea Congresului și să stabilească relația dintre fracturarea hidraulică și apa potabilă.

După cinci ani de cercetări și multe milioane de dolari cheltuite, EPA a publicat pe 4 iunie 2015 un raport fundamental intitulat  „Evaluarea efectelor potențiale ale fracturării hidraulice pentru petrol și gaze asupra resurselor de apă potabilă”[1]. Statistica raportului este impresionantă: 998 pagini, 29 autori, 17 colaboratori, 35 referenți externi, peste 3.700 de rapoarte, studii și surse de date publicate anterior, inclusiv articole publicate în reviste de știință și inginerie; și rapoarte provenind de la guvernele federal si de stat, organizații neguvernamentale și operatori industriali.

Raportul EPA estimează că între 100.000 și 120.000 de noi sonde au fost forate și fracturate hidraulic în perioada 2011-2014, iar fracturarea a avut loc în cel puțin 25 de state americane între 1990 și 2013. De asemenea, autorii raportului au găsit că, din 2000 până în 2013, aproximativ 9,4 milioane de oameni (jumătate din populația României!!!) au locuit la o distanță mai mică de 1,6 km (1 milă) de un foraj fracturat. În aceeași perioadă, circa 6.800 de surse de apă potabilă din sistemele publice de apă au fost localizate la o distanță mai mică de 1,6 km de un foraj fracturat. Aceste surse au oferit apă potabilă pentru mai mult de 8,6 milioane de persoane în 2013.

Concluzia principală a raportului este fără echivoc:

Nu am găsit dovezi că procesul de fracturare hidraulică a condus la efecte larg răspândite, sistemice, asupra resurselor de apă potabilă din Statele Unite.

Alte concluzii:

Studiind cele peste 100.000 de sonde fracturate hidraulic, EPA a identificat 151 scurgeri de fluide la suprafață. Dintre acestea, 13 au ajuns în apele de suprafață, iar 97 au intrat sol. Nici o scurgere de fluid de fracturare nu a atins apa subterană.

O a doua posibilă sursă de contaminare a apei potabile o reprezinta forajele prost construite și gestionarea necorespunzătoare a apelor uzate. Iarăși, din cele peste 100.000 de foraje studiate, numai 3 cazuri  (Killdeer, Dakota de Nord; Bainbridge, Ohio; și Mamm Creek, Colorado) au fost identificate și prezentate în raportul EPA.

Raportul mai subliniază că lipsa datelor pre- și post-fracturare hidraulică ar putea explica numărul insignifiant de contaminări.

Aceste concluzii au avut un mare ecou în mass-media americană și internațională (în România, primul articol publicat, pe 5 iunie 2015, a fost „Fracturarea hidraulică NU a contaminat apa potabilă!”). Prezint mai jos ecouri din principalele mass-media  după publicarea raportului EPA [2]:

Bineînțeles, fracktiviștii americani și din alte țări au căutat să răstălmăcească concluziile raportului EPA, pedalând pe găselnița că EPA n-a spus clar că fracturarea hidraulică este SIGURĂ, așa că noi continuăm să protestăm contra.

Niciodată, nicăieri în lume, un guvern nu își va asuma răspunderea să declare, negru pe alb, că folosirea unei tehnologii oarecare este absolut sigură. Sau, dacă vreți o analogie, că utilizarea unui medicament nu are niciun efect secundar. Pentru că, dacă ar face-o, un singur accident întâmplat va declanșa un lung și costisitor proces în care guvernul va fi în postura de pârât.

Continuând analogia dintre tehnologia fracturării hidraulice și industria farmaceutică: dacă se folosesc cele mai bune practici din industrie, iar inspectorii de mediu își fac corect datoria, riscurile poluării apei potabile prin fracturare hidraulică tind către zero. Pe de altă parte, FDA (Food and Drug Administration) aprobă folosirea medicamentelor după ce firmele farmaceutice publică efectele secundare ale respectivelor medicamente. Dacă ne vom lua numai după lista de efecte secundare – de regulă, mult mai lungă decît a efectelor benefice – ar trebui să nu mai folosim nicio o medicație. Este aceasta o soluție? Eu cred că nu.

Reprezentantul EPA,  Tom Burke, administrator asistent adjunct al Oficiului EPA de Cercetare si Dezvoltare, a declarat în cadrul unei conferințe de presă:

Nu este o chestiune de sigur sau nesigur. Problema pentru EPA este “cum putem reduce cel mai bine vulnerabilitățile, astfel încât să putem proteja cel mai bine apele noastre și resursele noastre de apă

Dacă vom aștepta ca o tehnologie să fie 100% sigură înainte de introducerea ei pe scară largă, atunci vom aștepta mult și bine. Nu mai semănăm 100.000 plante de mălai pentru că s-ar putea să apară 3 vrăbii și să ne producă pagube!…

Un scurt comentariu și pentru acei cititori care se declară suporterii energiilor regenerabile, în dauna energiilor bazate pe folosirea combustibililor fosili:

Am scris de mai multe ori că petrolul și gazele naturale sunt/ar trebuie să fie considerate surse energetice de tranziție. Ele trebuie să asigure fără întrerupere sau fluctuații nivelurile de consum energetic al miliardelor de oameni care locuiesc pe planeta Pământ în secolul al XXI-lea până când energia solară, eoliană, geotermală, de biomasă ș.a. vor îndeplini toate cele patru condiții esențiale pe care le oferă energia produsă de combustibilii fosili:

  1. Este ieftină;
  2. Este sigură;
  3. Este abundentă;
  4. Este scalabilă.

Sunt conștient că în prezent cercetătorii fac eforturi considerabile pentru a înzestra energiile regenerabile cu cele patru calități și sunt convins că viitorul le va aparține. Cât de departe este acest viitor? Întrebarea rămâne deschisă. În nici un caz însă, nu agreez ideea de a interzice/limita un combustibil fosil doar de dragul unui concept ecologic al cărui timp nu a venit încă (vezi cele patru condiții de mai sus).

Care sunt perspectivele fracturării hidraulice în SUA ca urmare a publicării raportului EPA?

Mai multe licențe de explorare/exploatare

De la bun început, trebuie subliniat că acum guvernul federal, recte administrația Obama, are un document oficial pe baza căruia poate lua decizii în viitor. Bureau of Land Management (o agenție din Departament of Interior) este răspunzător pentru acordarea licențelor de explorare și exploatare pe terenurile federale și tribale. Noile licențe anuale de exploatare a petrolului și gazelor pe terenurile federale au scăzut de la peste 9.000 în 1988 la 1.100 anul trecut. Acum însă, decizia EPA va permite eliberarea a milioane de hectare, niciodată dezvoltate, pentru a propulsa noua etapă a fracturării hidraulice din SUA.

Scăderea prețului gazelor naturale

Dacă fracturarea hidraulică a scăzut prețul petrolului numai începând de anul trecut, aceeași tehnologie, combinată cu forajul orizontal dirijat, este responsabilă pentru scăderea prețului gazului natural cu 80%, din anul 2000 încoace.

La Henry Hub, prețul mediu al gazului american este de $2,59 pentru 28 metri cubi (1,000 cubic feet). În Europa, aceeași cantitate de gaz se vinde cu $9,50, în China cu $10,25, iar în Japonia, cu $14. Întrucât gazul natural este sursa de energie principală pentru industrie, succesul industriei manufacturiere americane se leagă direct de gazul natural ieftin, care devine tot mai ieftin pe zi ce trece.

Raportul EPA reprezintă o schimbare politică fără precedent pentru o administrație democrată, pentru că ecologiștii, care se opun metodei de extragere a gazului metan din formațiuni argiloase, au argumentat multă vreme efectele negative ale emisiilor de metan asupra climei globale, precum și presupusele efecte otrăvitoare asupra resurselor de apă potabilă. Dar se pare că acea comoară economică îngropată în argilele Marcellus și Utica, în care sunt depozitate circa 30,000 miliarde metri cubi de gaz, a repurtat victoria astăzi.

În aceeași zi în care EPA a publicat raportul, U.S. Energy Information Administration (EIA) a publicat raportul inventarului săptămânal, care prezintă cantitățile de gaze stocate până pe 29 mai.

Stocul de gaze a crescut uluitor cu 3,7 miliarde metri cubi pe săptămână, ajungând la un total de peste 63 miliarde metri cubi. Inventarul stocat de gaz este în prezent mai mare cu 50,7% față de anul trecut. [3]

Statele Unite ale Americii sunt #1 în lume în producția de petrol și gaze

Datorită triumfului fracturării hidraulice a argilelor gazeifere și petrolifere, SUA au depășit în 2014 producția de petrol a Arabiei Saudite și producția de petrol și gaze a Rusiei. [4]

Anul trecut, Statele Unite au înregistrat cea mai mare creștere din lume a producției de petrol, producând 1,6 milioane barili/zi, și devenind astfel prima țară a cărei producție a crescut cu cel puțin 1 milion barili/zi pentru 3 ani consecutivi.

Emergența Statelor Unite pe piețele mondiale drept cel mai mare producător de petrol și gaze a avut consecințe greu de imaginat până nu de mult, determinând schimbări majore  în prețul petrolului, preluând rolul de swing producer de la OPEC și schimbând prioritățile politice ale SUA (pentru detalii, vezi Deflația petrolului. Cauze și consecințe, Noua matematică a petrolului. Cum se rezolvă ecuația preț-cerere-ofertă, Revoluția fracturării hidraulice din Statele Unite: Cum a fost posibilă? Când se va termina? Va putea fi exportată în alte țări?, O idee al cărei timp a venit… Va introduce petrolul o nouă ordine mondială?)

Pe 12 iunie 2015, Harvard Business School și The Boston Consulting Group au publicat un raport intitulat America’s Unconventional Energy Opportunity: A Win-Win Plan for the Economy, the Environment, and a Lower-Carbon, Cleaner-Energy Future. Potrivit raportului, resursele  Statelor Unite de gaze și petrol neconvenționale reprezintă cea mai mare oportunitate a generației actuale de a schimba traiectoria economică și energetică a țării. Beneficiile economice pot fi obținute în timp ce se minimalizează riscurile ecologice ale fracturării hidraulice și ale gazelor cu efect de seră. Dar, notează cercetătorii, „dezbateri neproductive, dezbinătoare și adesea dezinformate despre strategia noastră energetică” amenință scopurile economice.

Până în prezent, cea mare parte a atenției acordate hidrocarburilor neconvenționale s-a focalizat pe partea de upstream (prospecțiune, explorare și exploatare). „Prin politici corespunzătoare și acțiuni apropriate din partea industriei și a altor acționari, această oportunitate economică se poate răspândi mai departe în industriile downstream, precum petrochimia și industriile mari consumatoare de energie și, pe un plan mai general, în întreaga economie”, au mai scris autorii raportului.

O parte din beneficiile economice estimate pentru următorii 15 ani:

  • Hidrocarburile neconvenționale ar putea suporta 3,8 milioane de joburi cu salarii duble față de media națională – jumătate dintre acestea vor fi accesibile lucrătorilor cu pregătire medie.
  • Vor produce economii medii anuale ale energiei în valoare de $1.070 per familie, datorită prețului scăzut al gazelor. În 2014, suma economisită a fost de $800.
  • Vor contribui aproape $600 miliarde anual la PIB și $160 miliarde în taxe federale pe venitul numai din activitățile de producție, având efecte propagate în industriile mari consumatoare de energie, precum masele plastice, petrochimia, metalurgia și industria grea.

Statele Unite vor avea o altă „musculatură” în relațiile internaționale

Scăderea prețului petrolului în ultimul an și a gazului natural în ultimii ani au făcut ca producătorii americani de hidrocarburi neconvenționale să confere Statelor Unite o competitivitate globală și oportunități energetice semnificative la nivel geopolitic. Să nu uităm că, de câte ori prețul petrolului scade, dolarul american se întărește în raport cu aproape toate monezile naționale.

La începutul lunii iunie, sub-Comitetul pentru Comerț și Energie al Camerei Deputaților din Congresul SUA a ascultat prezentările unor experți, care au cerut legislatorilor să ridice interdicția de a exporta țiței brut și să aprobe exportul de gaz natural lichefiat (GNL) și pentru țările care nu au acord comercial preferențial cu SUA.

Noua abundență de energie din SUA deschide oportunități de leadership. Aceasta pentru nu este vorba doar de energie în sine,  ci despre politica externă, de apărare și finanțe.
Oportunitățile de a exporta mai mult petrol și gaze dă politicii externe americane mai multă flexibilitate și opțiuni noi. „Situația volatilă și tensionată din Ucraina demonstrează în termeni foarte duri că avem nevoie să construim conducta Keystone XL, să accelerăm puternic autorizarea și construirea de noi facilități de export GNL, să lucrăm îndeaproape cu națiunile importatoare și să grăbim construirea de conducte și stații de compresoare,”  a declarat unul din experții audiați de sub-Comitet.

Ca un ecou la discuțiile din Congres, ambasadorul Lituaniei la Washington, Zygimantas Pavilionis  a declarat pe 11 iunie:  [5]

Legislatorii SUA trebuie să acționeze mult mai energic pentru a exporta mai mult petrol și gaze în țările europene, astfel ca acestea să-și poată reduce dependența lor de oferta Rusiei.  Avem nevoie de GNL din America acum. Nu putem aștepta încă 10 ani…

Întreaga regiune baltică suferă din cauza dependenței rusește, împreună cu alte națiuni din fosta Uniune Sovietică și din estul Europei…Aș vrea să avem un furnizor mare, puternic și sigur. Aceasta este oportunitatea Statelor Unite. Aceasta este vremea voastră…

Europa și SUA trebuie să dezvolte o strategie energetică trans-atlantică. Dacă voi nu folosiți această uriașă resursă americană dincolo de granițele țării voastre pentru a crea mai multe piețe transparente, Putin și Rusia vor continua cu corupția și constrângerile lor.

Se întâmpla lucruri urâte de-a lungul granițelor noastre. A venit timpul  să le îndepărtăm.

Fracturarea hidraulică extinde rezervele și crește producția de petrol și gaze

Un nou raport, publicat recent de Ernest & Young Global Limited, prezintă rezultatele activităților de explorare și exploatare a primelor 50 de companii de petrol și gaze din SUA în perioada 2020 – 2014. Raportul s-a bazat pe estimările rezervelor de petrol și gaze de la sfârșitul anului 2014 și, per total, a găsit că, în ciuda scăderii prețurilor, companiile au continuat să se dezvolte și să crească rezervele de petrol și gaze ale Statelor Unite.

Citez din raport:

  • Cheltuielile capitale totale au crescut cu 16% în 2014, ajungând la $200,2 miliarde.
  • Rezervele de țiței la sfârșitul anului 2014 erau de 27,2 miliarde barili, reprezentând o creștere de 8% față de 2013 și de peste 50% față de 2010.
  • Producția de petrol în 2014 a fost de 2,1 miliarde barili, iar în 2013 de 1,8 miliarde barili, reprezentând o creștere de circa 17%. Rate de înlocuire a producției de petrol a fost de 201%, excluzând cumpărările și vânzările.
  • Rezervele de gaze naturale la sfârșitul anului 2014 au crescut cu 7% față de anul precedent, ajungând la 5402.8 miliarde metri cubi Rata de înlocuire a producției de gaz a fost de 218%, excluzând cumpărările și vânzările.

Datorită dezvoltărilor care au avut și au loc în tehnologia fracturării hidraulice, companiile de petrol și gaze au putut să-și extindă rezervele și să crească producția an după an. Din această cauză, Statele Unite au devenit tot mai puțin dependente de importurile de gaz, acestea scăzând la nivele record, nemaiatinse în ultimii 28 de ani.  Întrucât tehnologia și inovațiile continuă să propulseze industria extractivă, producția domestică de petrol și gaze, precum și vastele beneficii economice aduse comunităților de-a lungul țării, vor continua decenii la rând.

Interzicerea fracturării hidraulice în statul New York nu se justifică

O dată cu publicarea raportului EPA, decizia Guvernatorului Andrew Cuomo de a interzice fracturarea hidraulică în statul New York a intrat din nou în colimatorul criticii. Reamintesc celor interesați că am publicat „la cald” două articole despre această nefastă decizie: De ce a fost interzisă fracturarea hidraulică în statul New York?; Alo, New York: California NU a interzis fracturarea hidraulică. Se aude?.

În editorialul publicat în ziua apariției raportului EPA, influentul ziar Wall Street Journal a scris:

Interzicerea fracturării hidraulice de către Andrew Cuomo este expusă ca o fraudă. Pentru că, chiar Agenția de Protecția Mediului acceptă acum că fracturarea hidraulică este sigură, ceea ce nu va fi o surpriză pentru nimeni dintre cei familiarizați cu realitatea forajului pentru petrolul și gazele neconvenționale din SUA. Atunci când nimeni altcineva decât EPA spune asta, înseamnă că opoziția politică nu mai are un caz  de discutat.  [6]

În același ziar, pe 8 aprilie 2015, fostul primar al New York-ului, Michael Bloomberg, a criticat și el interzicerea fracturării hidraulice în statul cu același nume. Lăudând beneficiile gazului natural, care depășesc hazardurile presupuse a fi înlăturate prin interzicerea fracturării hidraulice, dl. Bloomberg a spus:

Este o politică greșită… Să păstrezi termocentralele pe cărbune în nordul statului și să nu fracturezi, nu are nici un sens…Eu aș fi fracturat fără ezitare. [7]

Decizia Gov. Cuomo din luna decembrie 2014 s-a bazat pe un raport prezentat de șeful interimar al Departamentului de Sănătate (DOH) al statului New York. Am discutat, în articolul meu din 14 ianuarie, șase motive pentru care acel raport este extra-științific, adică aflat dincolo de rigoarea și obiectivitatea cerute unui adevarat studiu.

De la început, mi s-a părut foarte straniu că raportul DOH se baza pe articole, rapoarte și alte documente despre fracturarea hidraulică executată în 25 de state americane  în afara statului New York. Dacă toate acele articole, rapoarte etc. erau disponibile public, de ce guvernatorii (mulți democrați, ca Gov. Cuomo) din California, Texas, Pennsylvania, Colorado, Ohio, Oklahoma, New Mexico, Arkansas, Louisiana, West Virginia ș.a., NU au interzis fracturarea hidraulică în statele lor? Sunt ei cumva mai puțin responsabili față de cetățenii lor decât Gov. Cuomo ?!? Nu cred. Cred însă că au existat alte motive, descrise în continuare.

Relativ recent, au fost date la iveală detalii despre modul cum a fost scris raportul DOH. Este vorba de includerea unor rapoarte negative, care au fost finanțate și produse aproape în întregime de grupuri profesionale de opozanți. Mai mult, aceleași fundații, care au finanțat cercetările respective, au avut puternice legături financiare cu câteva organizații mass-media, prin care s-au promovat acele rapoarte negative. S-au adăugat și grupurile de campanii de tip „Interziceți fracturarea”, care, la rândul lor, au folosit acele cercetări pentru a face lobby și a influența administrația Cuomo.

Fără să intru în detalii (deocamdată) semnalez doar numele acelor organizații finanțatoare:  Health and Environmental Funders Network (HEFN) – condusă de Park Foundation, și Sustainable Markets Foundation (SMF). Doar un exemplu:

În timpul unei conferințe de presă, șeful interimar al DOH, Howard Zucker,  a prezentat camerelor de televiziune un așa-zis articol intitulat „Concentrațiile componenților volatili din aer în apropierea unei zone de producție de petrol și gaze: Un studiu exploratoriu dintr-o comunitate”. Utilizând probe de aer prelevate de grupul ecologist Global Community Monitor (GCM), articolul pretinde că o poluare „potențial periculoasă” a aerului „este frecvent întâlnită lângă sondele de petrol și gaze”.

Dar același Howard Zucker a omis să menționeze că șase dintre autorii articolului aveau legături cu grupurile fracktiviste. Toți cei trei referenți externi au omis, de asemenea, să declare opoziția lor personală față de fracturarea hidraulică, violând astfel codurile larg acceptate ale unui demers profesional onest. Unul dintre referenți (Sandra Steingraber) era co-fondatoarea organizației New York-ezii Împotriva Fracturării.

Legăturile financiare ale HEFN și SMF cu grupul GCM depășesc $3,7 milioane. Legăturile cu organizațiile mass-media, care au promovat articolul cu pricina – InsideClimate News, Grist și National Public Radio – depășesc $2,2 milioane. De această cercetare și promovarea mass-media au beneficiat organizații care au primit peste $16 milioane de la HEFN și SMF ca să construiască un caz politic pentru interzicerea fracturării hidraulice în New York.

Există apoi argumentele economice, pe lângă cele de moralitate, pe care Gov. Cuomo ar trebui să le considere.

New York-ul nu este un producător de gaz natural. Puțina sa producție asigură nevoile de consum doar pentru 6 zile. Dar la nivel național, statul New York consumă 5% din gazul Statelor Unite și produce 0% gaz. Situația devine tot mai penibilă: New York-ul, al 4-lea mare stat, cu 19,7 milioane de oameni, se bazează tot mai mult pe folosirea gazului metan ca principală sursă energetică pentru economia sa, care, cu cele $1.500 miliarde, ocupă locul 3 în națiune.

New York-ul consumă 381 miliarde kWh/an produși din gaze naturale și 180 miliarde kWh/an din petrol. Pentru comparație, energiile eoliană și solară produc doar 11,7 miliarde kWh/an. Estimările făcute de geologi pentru argila Marcellus (argila Utica este o altă sursă importantă) indică o cantitate gaz recuperabil cuprinsă între 2.100 – 2.800 miliarde metri cubi.

Începând din 2008, facturile pentru gazul metan din argila Marcellus din Pennsylvania au crescut de la 6,3 miliarde metri cubi la circa 33,6 miliarde metri cubi. Așadar, se pare că multor new york-ezi le place să consume gaz obținut prin fracturare…atâta timp cât este produs în altă parte!…

Tot considerente economice au stat și la baza mișcării  de secesiune a 15 orașe de la granița cu Pennsylvania (detalii, aici: Există viață după Chevron? Da, dar Don’t frack my mother !)

Guvernatorul Cuomo are acum de luat o hotărâre, plecând de la cât de „obiectiv științific” a fost studiul servit lui de DOH, și cât de important este gazul natural în economia statului New York.

Despre alte consecințe, implicații și perspective ale raportului EPA, cu un alt prilej.

Călătoria continuă!…

P.S. Dacă tot avem un ministru demisionat din cauza a două cuvinte prost folosite, să urmărim cum vorbește doamna Sandra Steinbrager, fostă profesoară la Cornell, co-fondatoare a organizației New Yorke-ezii Contra Fracturării și o darling a fracktiviștilor din România.

Într-un discurs rostit la University of Pittsburg pe 6 aprilie 2015, doamna profesoară a spus că joburile create de fracturarea hidraulică sunt în proporție de 95% pentru bărbați, iar „Joburile pentru femei sunt cele de servitoare în hoteluri și prostituate”.

Sursa: „Who Were the Top “Science” Advisors Behind New York’s Fracking Ban?

(Începând de la minutul 1.08)


[1] U.S. EPA. Assessment of the Potential Impacts of Hydraulic Fracturing for Oil and Gas on Drinking Water Resources (External Review Draft). U.S. Environmental Protection Agency, Washington, DC, EPA/600/R-15/047, 2015,  http://www2.epa.gov/hfstudy

[2]  http://energyindepth.org/wp-content/uploads/2015/06/Anti-Fracking-Activists-Have-a-Bad-Day-in-the-Press-for-Once-3.pdf

[3]  U.S. Natural Gas Price Collapsing after EPA Says Fracking Safe, 9 iunie 2015

[4] Statistical Review of World Energy 2015, 10 iunie 2015, http://www.bp.com/en/global/corporate/about-bp/energy-economics/statistical-review-of-world-energy.html

[5] Lithuanian ambassador urges US to move faster on energy exports, Oil and Gas Journal, 11 iunie 2015, http://www.ogj.com/articles/2015/06/lithuanian-ambassador-urges-us-to-move-faster-on-energy-exports.html?cmpid=EnlDailyJune112015&eid=288143189&bid=1095032

[6] The EPA Fracking Miracle Andrew Cuomo’s ban on drilling is exposed as a fraud, The Wall Street Journal, 4 iunie 2015, http://www.wsj.com/articles/the-epa-fracking-miracle-1433460321

[7] Bloomberg Criticizes New York Fracking Ban Former NYC mayor says benefits of controversial technique outweigh hazards that regulation could allay, The Wall Street Journal, 8 aprilie 2015, http://www.wsj.com/articles/bloomberg-criticizes-new-york-fracking-ban-1428520873

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "62 comments" on this Article:

  1. pro_fan spune:

    vasazica, dupa Chevron, verosii capitalisti nu mai conspira sa ne fure resursele, ci de-a dreptul uneltesc sa ne falimenteze industria extractiva cu preturile lor de dumping, impunandu-ne captivitatea pietii lor de desfacere

    • OvidiuD spune:

      Care industrie extractiva ? Ah, aia pusa pe picioare de comunisti si ingropata de capitalistii romani ? ( cred ca ar trebui un echivalent pentru sintagma ” capitalisti romani” … ceva de genul ” proștii clasei” sau “maneliști in costum Armani”).

  2. Hantzy spune:

    Studiind cele peste 100.000 de sonde fracturate hidraulic, EPA a identificat 151 scurgeri de fluide la suprafață. Dintre acestea, 13 au ajuns în apele de suprafață, iar 97 au intrat sol. Nici o scurgere de fluid de fracturare nu a atins apa subterană.

    97+13+0=151 scurgeri de fluid de fracturare

    Era un banc: intr-un bar intre un tip si cere o bere. Intra al doilea si cere tot o bere. Dupa un timp apare o tânara superba care cere o cafea. la un moment dat domnisoara se indreapta spre toaleta, urmata de cei doi barbati. Un politist, aflat intamplator in bar, urmareste cu atentie scena. Dupa vreun sfert de ora iese primul tip invinetit pe fata, plateste si pleaca. Urmeaza al doilea, la fel de tumefiat, insa uita sa plateasca si pleaca. In cele din urma apare si tânara, bine dispusa, plateste si pleaca.
    Ce concluzie a tras politistul?
    Ce concluzie a tras agentul de paza al barului?
    Ce concluzie a tras barmanul?

    Revenind la fracturarile noastre, raportul EPA se putea incheia si altfel: 97 dintre scurgeri au intrat in circuitul apei indirect prin panza freatica, 13 dintre ele au intrat in circuitul natural al apei prin apele de suprafata, iar 41 dintre scurgeri au intrat in acelasi circuit prin evaporare. Nici o scurgere nu a atins insa direct apa subterana: a inconjurat gradina, apoi poiata, dar tot drept in … Nu se stie ce se va intampla cu lichidele de fracturare nescurse sau cu scurgerile la adancime.

    P.S. Nu cred ca obtinerea combustibililor prin fracturare hidraulica e mai poluanta in cele din urma decat vreo mina de carbune de suprafata sau mai periculoasa decat vreo sonda clasica. Din partea mea, de vreme ce tehnologia exista si functioneaza, sa fie folosita.

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Pentru că fiind, probabil, prins cu bancurile, n-ați avut timp să citiți tot Raportul EPA, vă ajut eu cu unele citate edificatoare:

      There are several mechanisms by which a spill can potentially contaminate drinking water resources. These include overland flow to nearby surface water, soil contamination and eventual transport to surface water, and infiltration and contamination of underlying ground water. Of the 151 spills characterized by the EPA, fluids reached surface water in 13 (9% of 151) cases and soil in 97 (64%) cases. None of the spills of hydraulic fracturing fluid were reported to have reached ground water. (p. ES-13)

      Of the 151 spills of chemicals, additives, or fracturing fluid discussed and evaluated in (U.S. EPA, 2015n) (see Text Box 5-13 for more information), 54 spills were from storage units. Storage units include smaller totes or tanks used for storing individual chemicals or additives, and larger tanks containing fracturing fluid. These spills resulted from equipment failure, failure of storage integrity, or human error. Sixteen of these spills were due to failure of container integrity, which includes holes and cracks in containers, demonstrating the need for properly constructed and maintained storage units. The remaining spills from storage containers resulted from human error or equipment malfunctions, or had an unknown cause. (p. 5-31)

      Figure 5-15 presents the number of chemical or fracturing fluid spills that reached environmental receptors, by receptor type. Environmental receptors (i.e., surface water, ground water, soil) were identified for 101 of the 151 spills, or 67% of the spills in the EPA’s analysis (U.S. EPA, 2015n). Soil was by far the dominant environmental receptor, with 97 spills reaching soil. Thirteen spill reports indicated that the spilled fluid had reached surface water. Nine spill reports identified both soil and surface water as a receptor. No spill report identified ground water as a receptor. (p. 5-46)

  3. I.E. spune:

    Numele raportlului este ( ceva in genul) “Efectele frackingului asupra apei potabile”, adica asupra unei singure dimensiuni (destul de importanta). Scepticii sustin ca efectele sunt multidimensionale, de ex corelatia curioasa cu nr de cutremure (cauzate indirect de apa folosita, care e re-pompata in pamant). In Texas, Oklahoma, colorado etc state unde se practica frackingul in mod intensiv, numarul de cutremure a crescut exponential: dc in Oklahoma era, in medie, cate un cutremur pe an pana in 2009, numai in 2015 au fost 941 (!). (http://www.newsy.com/videos/the-epa-s-fracking-study-missed-a-big-problem-earthquakes/, http://news.nationalgeographic.com/news/energy/2014/05/140502-scientists-warn-of-quake-risk-from-fracking-operations/).
    Pana la un raport riguros al TUTUROR efectelor (deja experimentate) ale frackingului, cred ca orice decizie de noua exploatare e prematura. Scotia si cateva state in SUA – printre care New York – au anuntat cu entuziasm ca sunt ‘fracking-free’, cred ca studiile care le-au determinat sa faca asta ar fi o contributie utila pt literatura despre fracking.
    In legatura cu analogia autorului cu medicamente si incertitudinea inerenta noilor tehnologii, este corect ca noi medicamente au efecte secundare greu de anticipat, dar aici ma refer la efecte deja cunoscute: legatura dintre fracking si cutremure a fost discutata anterior, sunt date pt un inceput de studiu si ar fi interesanta o analiza a efectelor agregate, pt o decizie realista.
    Mi-ar placea sa vad un articol al autorului referitor la celelalte efecte.

  4. stefan spune:

    Dle prof., ar fi fost posibila iesirea (chiar daca inca neconsolidata) din criza financiara profunda a USA fara aceasta “revolutie” din piata interna de petrol & gaz? Sentimentul dominant pina acuma a fost ca politica FED a avut succes, insa datele expuse in articolele dvs. arata ca economia reala a primit un impuls tocmai din sectorul oil & gas.

    O a doua intrebare: cum considerati ca o sa se raporteze Europa la aceasta noua realitate? In fond, statele europene au debite ff mari si o crestere anemica; politica BCE o copiaza pe aceea a FED-ului, insa in privinta resurselor si a exploatarii acestora cred ca lucrurile s-au inrautatit. In fond, Marea Britanie si Norvegia (producatorii mari europeni) au costuri f mari pe o piata care le este impotriva. In acest context, care ar trebui sa fie pozitia Romaniei? La ora asta avem un pib de 140 miliarde euro cca, pt a realiza o convergenta cu media EU am avea nevoie de o dublare a pib-ului cel putin. Prospectiunile sint blocate, firmele autohtone care lucreaza pentru Petrom ori Romgaz intra in insolventa, tot ce inseamna exploatarea resurselor (fie ca e vorba de petrol ori de gaz, de cupru ori de aur) este masiv contestat….

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Dle prof., ar fi fost posibila iesirea (chiar daca inca neconsolidata) din criza financiara profunda a USA fara aceasta “revolutie” din piata interna de petrol & gaz?

      Nu sunt economist să pot analiza/aprecia exhaustiv toți factorii care controlează ieșirea din criza financiară, dar sentimentul meu este că revoluția fracturării hidraulice a argilelor gazeifere și petrolifere a jucat un rol extrem de important. Viitoarele analize vor arăta dacă nu cumva a fost „cel mai important” factor al redresării economice americane.

      O a doua intrebare: cum considerati ca o sa se raporteze Europa la aceasta noua realitate?

      Iarăși, fără să fiu politolog, îmi exprim speranța că factorii decizionali din Europa (România y compris) vor reuși să citească corect, fără ochelari ideologi, datele și faptele care indică potențialul uriaș al acestei revoluții tehnologice.

      Pentru opinia publică din România, îmi place să cred că articolele mele de pe Contributors sunt o alternativă informațională vizavi de torentele mitologice și manipulatorii ale fracktivismului.

      • Hantzy spune:

        Ca și în bancul cu “Dar n-a murit nimeni din asta! “, din raportul EPA înțelege fiecare ce vrea. Și, ca orice raport serios, e mai interesant prin ceea ce nu spune. Detaliile suplimentare nu oferă informații decât despre alte nouă cazuri de scurgeri și ceva cauze, dar atât…
        Contrar însă impresiei care s-ar putea forma din intervențiile mele, nu sunt deloc împotriva facturării, dacă e realizată luându-se toate măsurile de securitate. Ca nu pot fi excluse erorile umane sau defectele de material și există întotdeauna un rest de risc, asta e alta poveste.
        Oricum materialul oferit este documentat, chiar dacă, așa cum am mai constatat, conține inexactități sau zone albe. Totuși munca de a aduna informațiile este una laborioasă și intensivă dpdv temporal. Pentru consecvență, respectele mele, dle Crânganu!

  5. octavian spune:

    Articolul are toate detaliile unui articol sponsorizat si este in mod evident publicitar si partinitor.

  6. Bazil spune:

    Un raport jenant. Au tinut cont americanii de rezultatele de top obtinute de Institutul CD Anti-fracking din Pungesti? Au tinut cont de interventiile senatoarei psd gabriela cretu? Au tinut cont de opiniile celor din satele jud. Vaslui – polul prosperitatii din UE?

  7. Julia spune:

    Neconvingator!! Un studiu.. ma rog ancheta .. vadit pro -fracturare, cu multe omisiuni la intrebarile sincere ale celor contra acestei proceduri deloc nedistructive pe termen lung

    • OvidiuD spune:

      Întrebările ” sincere” ale activiștilor antifracking sunt de fapt rau-voitoare si majoritatea activistilor antifracking sunt fie plătiți, fie manipulați, fie outright stupizi.
      Exista o vorba la români : ” ferește-mă Doamne de cei săraci cu duhul”. In această categorie se inscriu majoritatea covârșitoare a celor antifracking. Niște talibani ipocriți pentru care știința concretă e interpretabilă funcție de agenda ” verde” sau ” politică” a zilei.

      Julia, nu cumva vaccinarea copiilor pana in doi ani duce ” indubitabil” la autism ?

      Penibililor. Rușine!

      • Julia spune:

        Titlurile si expresiile calomnioase, pastrati-le va rog pentru familia si apropiatii dumneavoastra. Tot respectul pentru domnul profesor ca ne-a tradus plin de pasiune si mandrie raportul EPA, insa dansul nu este om de stiinta.
        Cat priveste raportul EPA.. vorbim despre legea.. dolarului, prin urmare .. concluziile acestuia sunt cele predictibile.

        • ws spune:

          say what? d-l crânganu nu e om de știință?

          ahhh, înțeleg, fracktiviștii fără vreo brumă de educație în domeniu sunt adevărații oameni de știință.

          așa da, ai dreptate, d-l crânganu nu e om de știință.

          ws

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Neconvingator!! Un studiu.. ma rog ancheta .. vadit pro -fracturare,

      Dvs. pierdeți din vedere elementul cel mai important al acestui studiu (nu anchetă!):

      El reprezintă punctul de vedere oficial al Guvernului federal al Statelor Unite ale Americii. Cu alte cuvinte, Guvernul federal se angajează în fața cetățenilor SUA și în fața legii, că ceea ce scrie acolo este adevărul, și nimic altceva decât adevărul..

      De-acum înainte, cetățenii americani au dreptul să considere Guvernul federal pe deplin responsabil pentru tot ceea ce s-ar putea întâmpla în viitor, dacă acea întâmplare ar contrazice raportul.

      Nu ați reținut, iarăși, un amănunt semnficativ din articolul meu, care accentuează caracterul unic al Raportului:

      De la bun început, trebuie subliniat că acum guvernul federal, recte administrația Obama, are un document oficial pe baza căruia poate lua decizii în viitor. Bureau of Land Management (o agenție din Departament of Interior) este răspunzător pentru acordarea licențelor de explorare și exploatare pe terenurile federale și tribale. Noile licențe anuale de exploatare a petrolului și gazelor pe terenurile federale au scăzut de la peste 9.000 în 1988 la 1.100 anul trecut. Acum însă, decizia EPA va permite eliberarea a milioane de hectare, niciodată dezvoltate, pentru a propulsa noua etapă a fracturării hidraulice din SUA.

      • capatu` satului spune:

        stimate domn, nu cu mult timp in urma aflasem ca acealasi stat federal a aflat ca fbi a dat rapoarte crimininalistice (teste adn, etc) false la cererea militiei americane, rapoarte ce au avut ca efect o gramada de condamnati, incluviv mai mult de 10 executii…
        tot astfel acelasi stat federal in rapoarte sale a mintit populatia ca fumatu` nu cauzeaza depedenta – desi stia adevaru`, dar fusese platit sa spuna altceva,
        nu mai vorbesc de deepwater si intelegerea prin care statu` federal s`a gandit sa dea o amenda bp, dar s`a gandit bine sa nu care`cumva sa opreasca toate exploatarile bp ci amenda sa fie cat mai suportabila – nu a avut relevanta efectu` asupra mediului, ci cat ar putea plati bp;

        in US exista un singur motor al afacerii si acesta este dolaru`, ca nu degeaba scrie pe el in god we trust.

        este adevarat noi suntem sub lumea a treia dar si in us se intampla o gramada de magarii pe banu` contribuabilului.
        faptu` ca Franta si alte tari evropene au interzis fracturarea ar trebui sa ne puna multe semne de intrebare, cu exceptia cazului in care toata lumea s`a tampit iar agentia asta federala este depozitarul adevarului.

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          faptu` ca Franta si alte tari evropene au interzis fracturarea ar trebui sa ne puna multe semne de intrebare

          Dar de ce nu vă ridică semne de întrebare SUA, Canada, China, Rusia, Argentina, Australia, Brazilia, Marea Britanie, Norvegia, Polonia ș.a.m.d.?

          Aveți vreun interes pesonal pentru poziția Franței? Este cumva Franța o autoritate recunoscută în extragerea hidrocarburilor neconvenționale? De celalte „țări evropene” nu am prea multe de discutat, pentru că nu este ce.

        • Mihai spune:

          Se putea sa nu apara si carcotasii de serviciu. Articolul este foarte bun si argumentat.
          O sa precizez un lucru, latracilor de serviciu, in Europa in general si mai ales in Romania, nu au habar ce e fracturarea nici geologii, nici drillerii nici profesorii de la facultati….dar multi au pretentia ca stiu. 99,99% din populatie nu are notiuni de baza despre roci, sedimentologie, geologie structurala, hidrogeologie, mecanica rocilor etc.
          My point, mai lasati naibii caraiala si mai bine curatati-va creierele de mizeriile propagandistice la care sunteti expusi. Daca e sa fie un debate, macar veniti cu argumente documentate si aratati ca nu sunteti posesori ilegal de creier.
          Punct.

  8. Andrei Soroaga spune:

    Am vazut ca mai introduceti din cand in cand articole pe Contributors despre cat de inofensiva este fracturarea hidraulica. Tare dubios, dle Constantin Crânganu… Sa va mutati intr-o zona de exploatare, sa ne mai cresteti increderea. Sanatate!
    Si totusi, exista multe tari si state din US care au interzis frackingul: http://keeptapwatersafe.org/global-bans-on-fracking/

    • Constantin Crânganu spune:

      Si totusi, exista multe tari si state din US care au interzis frackingul

      Fracturarea se practică în 25 de state americane.

      Dacă vă referiți la state ca New Jersey sau Vermont, care au interzis fracturarea hidraulică FĂRĂ SĂ AIBĂ NICI UN GRAM DE ARGILĂ GAZEIFERĂ SAU PETROLIFERĂ, înseamnă că vă place să vă îmbătați cu apă rece. Este ca și cum Mongolia ar interzice utiizarea submarinelor pe teritoriul său :-)

      Singurul stat „serios” care are resurse neconvenționale și a interzis fracturarea este New York. Despre cauzele interzicerii fracturării în New York am scris repetat.

      • claudiu spune:

        Cu toate astea tot nu v-ati muta sa locuiti langa o sonda de fracturare hidraulica (chiar daca locuiti intr-un stat fracturat, dar oleaca mai la nord-vest si vest). Repet intrebarea pusa dumneavoastra acum cateva luni domnule profesor, la ce distanta fata de cea mai apropiata sonda de fracking locuiti acolo in Pennsylvania? Si de ce nu v-ati muta dumneavoastra tocmai ca sa ne demonstrati cat de sigur (safe) este frackingul mai la vest in Pennsylvania, langa o sonda? Atunci ne veti convinge cu siguranta. Eventual daca v-ati lua si nepotii (daca ii aveti) cu dumneavoastra macar vreo 5 ani. Si dupa aceea mai vorbim.

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          GPS-ul dvs. (sau alt instrument cu care îmi cercetați adresa) este defect :-) : nu locuiesc la nord-vest si vest în Pennsylvania, ci la nord și nord-est.

          Restul comentariului este absolut tendențios și nepoliticos (ca să folosesc cuvinte ușoare).

          Pentru că am sesizat că vreți deja să-l egalați și, poate, să-l depășiți pe @Prostu’ Satului ca număr de comentarii tendențioase, vă răspund pentru ultima dată pe acest forum: Am cumpărat casa din Pennsyvania la actuala adresă pentru că îmi oferă cea mai scurtă și convenabilă navetă la New York și Brooklyn. Restul insinuărilor le trec la capitolul „Așa nu se mai poate”.

          A bon entendeur, salut…

          • claudiu spune:

            Era vorba de stat(Pennsylvania) si nu de dumneavoastra domnule profesor. Va faceti ca nu intelegeti ca sa divagati. Statul este “fracturat” mai la vest si nord-vest. Asadar “GPS-ul” Google nu e defel defect. Multumesc pentru aprecieri, este penultima data cand va raspund. Din cate va cunosc deja nu veti rezista sa nu aveti ultimul cuvant. Si nu, comentariile mele nu se ridica la inaltimea celor ale domnilor @Prostu` satului si @Ulysses Errandus. Toate cele bune si ma veti convinge atunci cand va veti muta in Bradford(PA) sau Washington(PA) si veti locui langa o sonda de fracturarea hidraulica de mare volum (macar 5 ani).

        • Mihai spune:

          Uite exemplul meu personal. E binecunoscut ca mai nou se foreaza mai multe sonde de pe acelasi pad care se fractureaza ulterior. Pt a economisi bani, se foreaza la ineput o sonda pt apa care este utilizata la foraj si asigura necesarul de apa potabila personalului on site. De 3 ani de zile, cand is la lucru…beau aceasta apa, analizele mi le fac regulat, is sanatos tun. Daca ai studia atent ai vedea ca in zonele de fracking boom s-au dezvoltat mici orasele, nu fuge nimeni de fracking doar in visele voastre triste poate.
          Habar n-aveti ce vorbiti, d’uhhhh.

  9. Paul_ spune:

    D-le Constantin Cranganu, comunitatile locale pot cere firmelor care fac exploatare sa cumpere asigurari, astfel incat in caz de accident, mediul si viata oamenilor sa nu sufere.

    Mai mult politele de asigurare se pot incheia pe 30-40 de ani. Avand in vedere sa exploararea se realizeaza la mare adancime, s-ar putea ca efectele sa se vada in ani. Cine plateste in acest caz daca nu exista o asigurare?

    In functie de pretul politei de asigurare aflam si noi cat de sigure sunt exploatarile. Ce spuneti de asta?

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Spun că mi se pare normal să existe o asigurare pentru eventuale neplăceri produse de fracturarea hidraulică în prezent și în viitor.

      Fără să fiu un avocat sau specialist în asigurări, vă pot spune cum gândesc eu:

      Fiecare stat are reguli variate cu privire la activitățile de fracturare și, în funcție de aceste reguli, conținutul și valoarea polițelor de asigurare sunt diferite.

      Apoi, există un contract direct între proprietarul drepturilor minerale și compania care concesionează exploatarea acestor resurse. Asigurarea acoperă, cu procente diferite, perioada activă de exploatare și perioada inactivă. Negocierile despre valoarea asigurării au loc înainte de începerea exploatării.

      Cred că, o dată cu Raportul EPA și concluziile sale, industria asigurărilor va avea temeiuri serioase pentru re-scrierea polițelor și a sumelor prevăzute de acestea.

  10. “Nu am găsit dovezi că procesul de fracturare hidraulică a condus la efecte larg răspândite, sistemice, asupra resurselor de apă potabilă din Statele Unite.”

    Pana acum…. ar adauga orice om de stiinta de bun simt…:)

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Dacă peste 75 de ani de folosire a unei tehnologii nu sunt suficienți, atunci, da, „omul de știință de bun simț” trebuie să mai aștepte câteva decenii/secole, cu condiția să trăiască până atunci :-)

      • Era doar o chestiune de stil. Simteam nevoia acelui “pana acum”. Ceva imi spune ca ar trebui pus acolo. Si mai e o chestiune: “nu am gasit” sau “nu exista”.

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          Nu am găsit

          Original:

          We did not find evidence that these mechanisms have led to widespread, systemic impacts on drinking water resources in the United States.

          Dacă, după o perioadă lungă de timp, „nu s-a găsit” ceva, probabil că ”nu există”.

  11. victor L spune:

    In vremi nu chiar demult apuse, cind nu ti se gaseau motive temeinice de acuzare, era scos din palarie iepurasul “esti dusman al popolului, tradator si vindut capitalistilor!”.
    Nu mai aveai scapare.
    Domnul Cranganu incearca sa explice cu documente, cu analize facute de catre priceputii in domeniu. Care au o vasta experienta ce dau roade palpabile.
    Si totusi: pluteste asupra sa acuza de vindut capitalistilor care-l sponzorizeaza. Pentru asta nu trebuie demonstratie. Mult mai credibili sint patriotii care bat cu peturi in caldarim.
    Saraci, dar fuduli: nu ne vindem tara.

  12. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Si totusi: pluteste asupra sa acuza de vindut capitalistilor care-l sponzorizeaza.

    Cum spunea mai adineoari soția mea, citind comentariile: Dar când o să-ți intre primul cent în bancă pentru tot ceea ce faci?

    Cu părere de rău, i-am spus și ei ceea ce am mai declarat de câteva ori:

    Singurii bani (RON, nu USD) primiți pentru toată activitatea mea, se rezumă la drepturile de autor al cărții publicate anul trecut de Editura Integral. Dacă dl. dr. inginer Costel Postolache, proprietarul editurii, este un capitalist care sponzorizeaza, atunci se justifică acuzația :-)

    • victor L spune:

      dle Cranganu,
      cred ca nu am fost destul de explicit: eu nu va acuz de asa ceva, ci unii comentatori care nu au argumente.
      Imi pare rau daca s-a inteles altceva.

      • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

        Vă mulțumesc pentru precizare. Eu v-am înțeles, răspunsul meu era dedicat, indirect, celor pe care i-ați numit.

  13. Io spune:

    Nu fac decit sa repet ce am scris si la un alt articol al dumneavoastra. Va multumesc.

  14. EPA? spune:

    EPA are un istoric de agentie victima a “regulatory capture” adica atunci cand firmele pe care le reglementeaza ajung sa o controleze – in cazul EPA e vorba de Halliburton, dar nu e singura.

    Doar cautati pe google “EPA regulatory capture” si vedeti ce rezultate gasiti:

    Natural gas drilling increased in the United States after the Environmental Protection Agency (EPA) said in 2004 that hydraulic fracturing, “posed little or no threat” to drinking water.[20] Also known as “fracking”, the process was invented by Halliburton in the 1940s.[21]

    A New York Times editorial said the 2004 study “whitewashed the industry and was dismissed by experts as superficial and politically motivated.”[21] The EPA is currently prohibited by law from regulating fracking, the result of the “Halliburton Loophole,” a clause added to the 2005 energy bill at the request of then-vice president Dick Cheney, who was CEO of Halliburton before becoming vice president.[20][21] Legislation to close the loophole and restore the EPA’s authority to regulate hydraulic fracturing has been referred to committee in both the House and the Senate.[22][23]

    Doar pentru ca EPA produce un studiu monstru, nu inseamna ca a fost facut cu bune intentii si ca nu a fost finantat de marile grupuri de interese private.

    Cand vine vorba de a alege intre interesul public (sanatate, acces la apa potabila, protectia mediului) si interesul privat (care poate contribui cu miliarde intr-o campanie electorala), SUA nu sta foarte bine…

  15. Mitrache spune:

    Un articol f interesant si convingator.Il asteptam demult.Bine ca pana la urma a venit

  16. Andy spune:

    Deci se POT intampla accidente si chiar s-au intamplat!
    Avand in vedere ca un put din asta poate contamina un intreg izvor subteran, care poate alimenta un numar mai mare sau mai mic de comunitati, cine isi asuma raspunderea si plata despagubirilor pentru asta? In Romania, cel mai probabil oamenii vor fi lasati sa moara!!
    Aveti in vedere ca fara apa e foarte greu sa supravietuiesti si banii nu tin de sete!!

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Studiind cele peste 100.000 de sonde fracturate hidraulic, EPA a identificat 151 scurgeri de fluide la suprafață. Dintre acestea, 13 au ajuns în apele de suprafață, iar 97 au intrat sol. Nici o scurgere de fluid de fracturare nu a atins apa subterană.

  17. Radu de la Afumati spune:

    Raportul acestei agentii guvernamentale americane pentru mine nu are relevanta .Este un raport subiectiv si apara evident interesul american in in dezvoltarea si utilizarea la scara mondiala a acestei tehnologii.Asa ca nu ne mai aburiti domnule profesor.Pastrati-va ideile pro fracturare in fata studentilor dv.Pentru mine au relevanta rapoartele altor organizatii internationale independente gen IUCN (International Union for Conservation of Nature) si altele de gen.Nu ma intereseaza rapoartele americanilor dumneavoastra.

  18. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    CUTREMURELE DIN APROPIEREA UNUI FORAJ ADÂNC DE INJECȚIE DIN COLORADO S-AU DIMINUAT

    Revin la comentariul meu de mai sus, referitor la seismicitatea indusă, cu o altă informație de ultima oră:

    Numărul cutremurelor din jurul unui foraj adânc de injecție a apelor uzate din Colorado a scăzut simțitor în ultimele două luni, iar magnitudinea lor a fost sub 2,0 (sesizabilă numai de instrumente speciale). Ce s-a întâmplat?

    Forajul, cu o adâncime totală de 3,240 m, a fost considerat responsabil pentru producerea unui cutremur cu magnitudinea de 3,2 pe 31 mai 2014. Seismul s-a simțit pe o rază de 65 km, dar nu a produs pagube. Statul Colorado a ordonat operatorului industrial să închidă forajul până când compania va găsi o soluție. Iar soluția găsită a fost turnarea unui dop de ciment (o „plombă), cu o înălțime de 135 m, pe talpa forajului. Injectarea apelor uzate – NU A LICHIDELOR DE FRACTURE HIDRAULICĂ, așa cum se crede de unii oameni, greșit informați de unele site-uri – a fost reluată, la început cu o rată de injecție mai mică, după care s-a ajuns la rata de injecție normală.

    Activitatea seismică după „plombarea” forajului de injecție este monitorizată continuu de autoritatea specializată a statului Colorado (Oil and Gas Conservation Commission, despre care am scris aici) și de o profesoară de geologie de la University of Colorado.

    Explicația cea mai plauzibilă este că ultimii 135 m ai forajului adânc au penetrat partea superioară a fundamentului cristalin, care, în zona respectivă, are o textură și compoziție favorabile propagării rapide a stresului produs de injecția fluidelor uzate de-a lungul unor falii pre-existente. Lubrefierea acelor falii cu fluid declanșează, probabil, microseismele.

    Aceeași explicație este folosită și pentru cutremurele induse din Texas și Oklahoma, iar soluția „plombării” porțiunii finale a unui foraj pentru a evita injectarea fluidelor în stratul superior al fundamentului, se aplică și acolo cu succes.

    În Statele Unite ale Americii funționează peste 700,000 de foraje de injecție. US Geologic Survey afirmă că majoritatea lor nu sunt asociate cu seimicitatea indusă.

    Un exemplu grăitor este statul California, care are cea mai ridicată activitate seismică de pe continentul nord-american. În California funcționează peste 42,000 de foraje adînci de injecție și nici unul nu a fost asociat cu vreo activitate seismică din stat.

    Pe de altă parte, activiștii anti-fracturare întrețin cu bună știință confuzia între fracturarea hidraulică și injectarea apelor uzate pentru a-și desfășura activitarea lor propagandistică (“Fracturare = Cutremure”).

    Pentru cititorii articolelor mele, un sfat de la strămoși: Caveat Emptor!

  19. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    FOTOSINTEZA ARTIFICIALĂ – O POSIBILĂ SURSĂ DE COMBUSTIBILi LICHIZI REGENERABILI

    Cercetătorii americani au făcut o serie de descoperiri importante în domeniul fotosintezei artificiale, care ar putea deschide o nouă eră a combustibililor lichizi regenerabili pentru automobile, avioane și vapoare. Este vorba despre perfecționarea fotosintezei artificiale, tehnologie prin care apa se combină cu dioxidul de carbon pentru a produce combustibili lichizi regenerabili.

    O echipă de cercetători de la Lawrence Berkeley National Laboratory și University of California-Berkeley au raportat deja în luna aprilie o descoperire senzațională, care utilizează tehnologia nanofibrelor și bacterii pentru a transforma emisiile de CO2 în compuși intermediari bio-sintetici care apoi pot fi folosiți în mase plastice, industria farmaceutică și combustibili lichizi.

    Sistemul descoperit de cercetătorii americani are potențialul de a schimba fundamental industria chimică și petrolieră, pentru că poate produce substanțe chimice și combustibili într-un mod total regenerabil, fără să mai fie nevoie de extracții din subsol.

    În plus, procesul captează emisiile de CO2 produse de arderea combustibililor fosili, oferind astfel o soluție alternativă la captarea și sechestrarea geologică a carbonului.

    Un al doilea grup de cercetători, de la California Institute of Technology (Caltech) au creat un dispozitiv de laborator care transformă lumina soarelui în combustibil cu o eficiență mai mare decât fotosinteza naturală din plante.

    Scopul cercetării este utilizarea fotosintezei artificiale pentru a produce metanol, o hidrocarbură simplă deja utilizată în amestesc cu benzina.

    Un neajuns al acestei tehnologii este utilizarea platinei, unul din cele mai scumpe metale, pe post de catalizator stabil.

    Dacă combustibilii lichizi regenerabili vor putea fi produși pe scară industrială în umrătorii 5-10 ani, noile tehnologii descrise mai sus vor reprezenta o provocare pentru industria de automobile electrice, aflată acum pe un trend ascendent.

    Laboratoarele Berkley și Caltech au format un hub energetic în 2010 – the Joint Center for Artificial Photosynthesis (JCAP), finanțat de Guvernul federal, recte U.S. Department of Energy. În luna aprilie 2015, DOE a anunțat că alocă un nou grant de $75 milioane pentru cercetări în următorii cinci ani.

  20. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Industria chimică americană prosperă pe baza abundenței de gaze de șist ieftine

    Ziarul The Financial Times a publicat în weekend un raport despre reînvigorarea industriei chimice americane, datorită boom-ului gazelor de șist. Acest fenomen se adaugă altora (prezentate de mine anterior), precum creșterea exporturilor chimice americane, prezența masivă a companiilor care reinvestesc în Statele Unite ca să beneficieze de gazul ieftin, sau crearea de boom-uri în industriile maselor plastice și îngrășămintelor.

    Câțiva producători majori, ca LyondellBasell and Dow Chemical, au fost transformați de bonanza gazului natural, Pentru acestea și alte companii, prețurile scăzute ale gazului natural oferă un avantaj uriaș în fața concurenților străini. Ca urmare, companii chimice străine își aduc acum propriile investiții pentru uzine chimice în Statele Unite, creând avantaje uriașe pentru economiile locale.

    Articolul din The Financial TImes scoate în evidență avantajele producătorilor chimici americani:

    Prețurile mici ale gazului create de boom-ul șisturilor au dat producătorilor petrochimici din US un avantaj uriaș în fața rivalilor lor din Asia și Europa, precum BASF din Germania și Formosa Petrochemical din Taiwan.

    America a experimentat beneficii economice evidente ca urmare a gazelor de șist, de la facturi mai mici la energie la un deficit comercial mai mic. În acest proces, companiile chimice americane se plasează la vârf la nivel global – datorită prețurilor ieftine la gaze și a resurselor energetice accesibile, sigur și ușor, la fața locului.

  21. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    Orașul texan care a interzis fracturarea (și apoi a pierdut)

    Din reportajul publicat astăzi de BBC:

    „Există aproape 300 de foraje în interiorul orașului”

    Este vorba de orașul Denton, TX, imediat la nord de Dallas.În 2013, orașul Denton avea o populație de 123,099 locuitori.

    Aș vrea să citească aceste cifre și aceia care încă mai vorbesc/scriu, precum în 2011-2014, că fracturarea hidraulică se practică în SUA doar în deșert sau locuri extrem de puțin populate.

    Pentru o comparație deplină, populația comunei Pungești, jud. Vaslui, în 2011 era de 3,223 locuitori, adică de peste 38 ori mai mică.

    Cred că „deșertul” de care se agață unii comentatori este de altă natură și se găsește, de fapt, în altă parte.

  22. Constantin Crânganu spune:

    O CARTE DESPRE FRACTURAREA HIDRAULICĂ A APĂRUT ÎN FRANȚA

    În Franța, țara folosită ca prim exemplu de interzicere a fracturării hidraulice, a apărut luna trecută o carte care-și propune să dezbată 20 de aspecte legate de folosirea acestei tehnologii în Europa.

    Autorii, Dr. Philippe Charlez și Dr. Pascal Baylocq, sunt experți în exploatare hidrocarburilor neconvenționale.

    Traduc din prezentare cărții apărute la Editura Technip:

    În decurs de șase ani, Statele Unite și-au redus dependența lor de petrol cu o treime și au devenit aproape independente de importul de gaz. Această „revoluție a petrolului și gazelor de șist”, un cutremur brusc și neașteptat în lumea energetica, au permis Statelor Unite să devină una dintre cele mai competitive țări de pe glob. Exportul acestei revoluții ar putea dubla rezervele mondiale de gaz și să se le crească pe cele de petrol cu 20%. În afara Statelor Unite, cele mai mare rezervoare se consideră a fi prezente în China, Rusia și Argentina.

    Pe termen mediu, această nouă stare de fapt va avea consecințe geopolitice majore, schimbând fundamental importurile de petrol, gaz și cărbune. În timp ce importurile SUA din Golful Persic scad rapid, cele ale Chinei și Indiei vor crește semnificativ și pe măsură ce Statele Unite devin un exportator de gaz, Rusia va trebui să găsească piețe alternative.

    Deși nu se clasează în „Top 10”, Europa se pare că are vaste resurse. Însă pentru realizarea unui proiect european major, un număr de bariere geologice (sunt rocile surse europene de aceeași mare calitate ca echivalentele lor americane?), economice (va fi Europa capabilă să-și dezvolte resursele la un preț convenabil?), și sociale vor trebui depășite. Pe un continent urban, dens populat, fracturarea hidraulică, alimentarea cu apă, microseismele și impactul de suprafață reprezintă o baterie de „amenințări” pentru investitori. Schimbarea acestei percepții va necesita pedagogie și transparență în ce privește comunitățile locale. Aceasta trebuie să fie o situație win-win și nicidecum un caz de „dau și iau”.

    Marea majoritate a celor 20 de întrebări au fost adresate și răspunse în precedentele mele articole. Venind însă din Franța, ideea și conținutul cărții surprind plăcut.

    The Shale Oil and Gas Debate

  23. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    MAREA BRITANIE ȘI FRACTURAREA HIDRAULICĂ

    Frackers rejoice after council warms to shale as Cuadrilla’s Lancashire proposal wins backing

    Ofițerii de planificare ai comitatului Lancashire au hotărât să supună aprobării Consiliului comitatului cererea companiei Cuadrill de a fractura hidraulic argilele gazeifere într-o locație numită Preston New Road.

    Protestele anti-fracturare ale unor cetățeni britanici sunt intens speculate de mișcările fracktiviste. Vor apărea noi proteste și împotriva acestei decizii?

  24. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    UN NOU GASLAND, DE DATA ASTA ÎN PENNSYLVANIA

    În 2012 (la scurt timp după premiera „celebrului film documentar-propagandistic” Gasland, cetățeanul Loren Kiskadden (comitatul Washington, Pennsylvania) a dat în judecată firma Range Resources, pretinzând că operațiunile de fracturare hidraulică într-un foraj săpat la 800 metri de fântâna sa i-ar fi contaminat apa.

    Săptâmâna trecută, Environmental Hearing Board (EHB) a statului Pennsylvania a dat verdictul potrivit căruia contaminarea apei din fântâna lui Kiskadden nu a fost cauzată de operațiunile de petrol și gaz.

    Departamentul de Protecția Mediului din Pennsylvania, care a investigat cetățeanului Kiskadden, i-a trimis reclamantului o scrisoare pe data de 9 septembrie 2011, în care i-a explicat detaliat ce greșeli de construcție are fântâna sa și de ce forajul fracturat nu i-a contaminat apa (vedeți p. 9-10 din decizia judecătorească).

    Cu toate aceste explicații, cetățeanul nu s-a declarat mulțumit și, urmând ceea ce un comentator a numit „litigation culture” a unor americani, a dat în judecată compania. Verdictul de săptămâna trecută a exonerat compania incriminată.

    Mă gândesc cu groază ce film Gasland-3 ar mai fi făcut Josh Fox în caz de verdict favorabil cetățeanului neglijent!…Și cum ar mai fi jubilat fracktiviștii din lumea-ntreagă!…

  25. Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

    COMERȚUL CU PETROLUL AMERICAN ESTE PE CALE SĂ DEPĂȘEASCĂ PE CEL CU PETROL BRENT

    Volumul de tranzacționare în futures pe petrol în New York a depășit pe cele ale petrolului Brent la Londra ca o consecință boom-ul țițeiului de șist care perpetueaza influenta petrolului de referință american (West Texas Intermediate, WTI) pe piețele mondiale.

    Volumul zilnic total de contracte futures WTI tranzactionate la New York Mercantile Exchange (NYMEX) a ajuns la o medie de aproximativ 840.000 de contracte in primele cinci luni ale anului, ceea ce reprezintă o crestere cu 46% față de media din 2014. În aceeași perioadă de timp, s-au tranzacționat doar 705.000 de contracte futures Brent pe ICE Futures Europe Exchange.

    Boom-ul petrolului de șist, care a condus la cea mai mare producție a Statelor Unite din ultimele trei decenii, a consolidat puterea de comercializare a petrolului WTI, semnificând creșterea influenței petrolului american ca sursă de aprovizionare mondială. În timp ce volumele Brent sunt de asemenea în creștere, WTI beneficiaza cel mai mult de climatul prețurilor celor mai volatile din 2009.

    Mai multe detalii, aici: U.S. Oil Trading Set to Surpass Brent as Shale Boosts Clout

    • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

      Mă întreb dacă ați citit textul din link-ul postat, sau doar v-a frapat cuvântul „cutremure” și ați rămas așa? :-)

      Citez, fără traducere, doar două paragrafe. Discuția este mult mai amplă decât spațiul acestui comentariu (și nu uitați că despre Oklahoma – unde am făcut cercetare 8 ani, pot vorbi multe și nevrute :-) )

      The researchers showed that the primary source of the quake-triggering wastewater is not so-called “flow back water” generated after hydraulic fracturing operations.

      Rather, the culprit is “produced water” – brackish water that naturally coexists with oil and gas within the Earth. Companies separate produced water from extracted oil and gas and typically re-inject it into deeper disposal wells.

      Din conferinta de presa a Profesorului Mark Zoback, unul din autorii articolului:

      “What we’ve learned in this study is that the fluid injection responsible for most of the recent quakes in Oklahoma is due to production and subsequent injection of massive amounts of wastewater, and is unrelated to hydraulic fracturing.” (s.m.)

      Dacă vă uitați prin cartea mea sau recititți unele dintre articolele mele mai vechi, veți înțelege despre ce este vorba (în principal, diferența dintre „apa produsă” și „apa de retur”).

      • Mihai spune:

        Dar “flow back water” nu se obtine in urma fracturarii hidraulice?

        Sincer daca am inlocui Oklahoma cu orasul din Romania in care locuiesc, atunci nu m-ar interesa amanuntele de tehnice ci urmatoarele fraze:

        “Before 2008, Oklahoma experienced one or two magnitude four earthquakes per decade, but in 2014 alone, the state experienced 24 such seismic events.’”

        ” Some of the quakes occurred months or even years after injection rates peaked and in locations that were sometimes located miles away from any wells.”

        “The Earth’s crust contains many pre-existing faults, some of which are geologically active today. Shear stress builds up slowly on these faults over the course of geologic time, until it finally overcomes the frictional strength that keeps the two sides of a fault clamped together.”

        Si mai ales:

        “They have already injected so much water that the pressure is still spreading throughout the Arbuckle formation. The earthquakes won’t stop overnight, but they should subside over time.”

        Deci exista “They” care imi afecteaza mie proprietatea. Nu credeti ca ar trebui sa plateasca daunele minore sau majore aduse proprietatii mele?

        • Constantin Cranganu Constantin Crânganu spune:

          Flow back water (apa de retur) se obține în urma fracturării hidraulice. Dar, iarăși, mi se pare că nu citiți cu atenție ceea ce am scris. Reiau primul citat, cu o subliniere:

          The researchers showed that the primary source of the quake-triggering wastewater is not so-called “flow back water” generated after hydraulic fracturing operations.

          Mai mult nu pot să adaug.

          Referitor la înmulțirea cutremurelor din Oklahoma:

          În anii 1980 se injecta mult mai multă apă produsă de zăcămintele convenționale și numărul cutremurelor era mult mai mic. Dacă astăzi se injectează mai puțină apă produsă, dar cutremurele se înmulțesc, rezultă că TREBUIE considerate cauze naturale.

          V-ați întrebat, dacă sunteți de bună credință, de ce nu se întâmplă aceeași creștere a cutremurelor în California, cea mai seismică zonă de pe contintent, unde se fracturează intens și unde activează peste 42.000 foraje de injecție?

          Și apropo de cutremurele din Oklahoma. 99% nu sunt simțite de oameni, ci numai de aparate, dar încă o dată scriu, cuvântul cutremure frapează unele persoane, ca dv., și vă duce cu gândul la fel de fel de chestii.

          Amintiți-vă și faptul că zona satului Izvoarele din jud. Galați a cunoscut in anii trecuți o creștere locală a seismelor, fără să existe nici un foraj fracturat hidraulic în zonă. Dacă veți citi articolele mele anterioare, veți găsi cine este vinovatul în cazul Izvoarele.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Cranganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Între 1980 și 1993 a fost asist... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)