Home » Energie »Sinteze » Citesti:

Resursele energetice ale României în 2019 – Realități și perspective

Constantin Crânganu aprilie 21, 2019 Energie, Sinteze
58 comentarii 3,381 Vizualizari

The currency of the world is not
the dollar, it’s the joule

Nathan S. Lewis

Editura Academiei Române a publicat recent o mult așteptată evaluare a realităților și perspectivelor energetice naționale, un masiv volum de 647 pagini, intitulat Resursele minerale ale României, vol III, Resurse energetice. Doi eminenți geologi români, profesorul Emil Constantinescu, membru al Boardului Academiei Mondiale de Artă și Știință, împreună cu profesorul Nicolae Anastasiu, membru al Academiei Române, au coordonat un colectiv de specialiști, printre care se numără și patru autori care au publicat pe Contributors.ro (Nicolae Anastasiu, Vasile Iuga, Radu Dudău și sus-semnatul).

După ce volumul I a discutat Minerale industriale și roci utile, iar volumul al II-lea s-a ocupat de Minerale metalice și minereuri, ultimul volum, care poartă girul celui mai înalt for academic român, este dedicat realităților și perspectivelor sectorului energetic al economiei naționale. Într-o manieră cvasi-exhaustivă, sunt discutate probleme legate de hidrocarburi (petrol și gaze naturale), cărbuni, resurse neconvenționale (gaze de argilă, zăcăminte compacte, cărbuni gazeiferi și gaz hidrați), resurse nucleare (zăcăminte de uraniu) și resurse regenerabile (solare, eoliene, hidroenergetice, geotermale, bioenergetice). Pentru prima dată, toți cei interesați de potențialul resurselor energetice ale României (agenți economici, specialiști în cercetarea, explorarea și exploatare acestor resurse, politicieni cu putere decizională, profesori și studenți din diverse domenii științifice și tehnice, cetățeni interesați în cunoașterea realităților și perspectivelor patrimoniului energetic național) au la îndemână un inventar complet al zăcămintelor României, ordonate după criterii științifice, economice și administrativ-teritoriale. Teme înrudite pentru îmbogățirea cunoștințelor generale și meditații futurologice se regăsesc în paginile care descriu elemente de securitate și eficiență energetică națională, incorporate în strategiile de alocare a resurselor energetice necesare pentru dezvoltarea economică a României în diverse perioade (d. ex., 2007 – 2020, 2016 – 2030 sau 2018 – 2038, cu extindere până în 2050).

Despre importanța unui astfel de demers academic pentru o țară și viitorul ei economic se poate glosa la infinit și cititorii articolelor mele de pe Contributors au avut parte de multe exemple până acum. Mă rezum aici să traduc doar motto-ul – Moneda de schimb universală nu este dolarul, ci joule-ul, și să adaug câteva cuvinte.

Energia este singura monedă universală, una ale cărei multiple forme trebuie transformate mereu pentru a obține orice altceva. Energia este sângele care curge prin venele și arterele economiei mondiale, asigurând funcționarea și dezvoltarea organismului social.

Orice sistem energetic antropogenic implică un aranjament prin care oamenii utilizează resursele naturale pentru a-și crește șansele de supraviețuire și îmbunătățire a calității vieții. Un astfel de aranjament este construit pe trei componente fundamentale: resurse naturale, transformările acestora și o varietate de utilizări specifice ale fluxurilor energetice controlate de infrastructurile disponibile. Prima componentă este foarte bine descrisă în volumul academic discutat aici. Celelalte două părți ale unui sisteme energetic ar putea forma materialul următoarelor volume.

Câteva realități ale resurselor și rezervelor energetice românești

De la început, trebuie precizate diferențele dintre rezerve și resurse, pentru a se evita eventuale confuzii sau false speranțe:

Rezerve: Reprezintă opiniile conservatoare ale geologilor despre cât de multe materii energetice (țiței, cărbuni, gaze convenționale și neconvenționale etc.) pot fi exploatate într-un interval de timp cunoscut, cu tehnici cunoscute, cu costuri cunoscute și în zăcăminte cunoscute. În continuare, rezervele pot fi subîmpărțite în rezerve dovedite și rezerve nedovedite (probabile și posibile).

Resurse: Reprezintă opiniile optimiste ale geologilor referitoare la toate materiile energetice nedescoperite, dar teoretic prezente într-o anumită zonă. În continuare, resursele pot fi subîmpărțite în resurse contingente (pot fi recuperate potențial din zăcăminte cunoscute, dar nu sunt încă mature pentru o dezvoltare comercială) și resurse prospective (pot fi recuperate potențial din acumulări nedescoperite încă prin implementarea unor proiecte viitoare de dezvoltare. Gazele de argilă din România se încadrează aici)

1. Hidrocarburi

Pe teritoriul României sunt înregistrate 465 de locații de zăcăminte de țiței și 430 de gaze naturale, din care s-au produs în jur de 756 mil. t de petrol (sau 5,5 mld. de barili) și 1.250 mld. mc (41 Tcf) de gaz. Câmpurile de petrol și gaze ale României sunt de dimensiuni mici și medii. Producția de țiței a scăzut constant după maximul din 1977. În perioada post-1989, se înregistrează 4,5 – 5 mil. t de țiței/an, respectiv circa 10 – 10,5 mld. mc de gaze/an.

La producția medie anuală din ultimii ani (4,2 milioane tone) şi în condițiile unui declin anual constant al rezervelor sigure, de 5%, şi o rată de înlocuire de 5% pentru rezervele de țiței şi condensat se poate aprecia că rezervele actuale de țiței ale României s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 23 de ani”, se menționează în proiectul Strategia Energetică a României 2016 – 2030 (SER-2016), publicat în decembrie 2016. Ulterior, în 2017, proiectul a fost retras, iar Ministerul Energiei a anunțat că se va proceda la modificarea lui. Până în ianuarie 2019, notează dr. Alexandru Pătruți (p. 49), totul a rămas doar o intenție!

2. Cărbuni

Resursele de huilă, cărbune brun și lignit se cifrează la 9,7 mld tone, aflate în 299 zăcăminte în întreaga țară (SER-2016).

Rezerva existentă de huilă exploatabilă depășește 750 mil. t și asigură producția pe 229 ani.

Rezerva de lignit aflată în exploatare în cariere este de peste 400 mil. t și prezintă un grad de asigurare de 47 ani.

Pentru cărbunele brun există numai 2 licențe de exploatare.

3. Resursele energetice neconvenționale

În acest capitol sunt descrise:

- Gazul din argilite (shale gas sau, în terminologia curentă, gazele de șist)

- Gazul din formațiuni compacte, impermeabile (tight gas)

- Metanul asociat cărbunilor (coal bed methane – CBM)

- Hidrații de carbon (gas hydrates).

Pentru că am cercetări personale în prima și a treia categorie, aș dori să fac unele precizări.

Mai întâi, sunt recunoscător domnului profesor Nicolae Anastasiu pentru invitația făcută de a contribui patru capitolei la această operă științifică de reală importanță națională.

Apreciez, de asemenea, prezentarea profesională a potențialului resurselor de gaze de argilă ale României. Este inclusă singura sondă de explorare acestor gaze, forată de gigantul american Chevron în comuna Pungești-Vaslui, nu Pungești-Bacău, cum apare din eroare la pag. 108. Cititorii pot afla că, deși incidentele violente de la Pungești au forțat plecarea companiei Chevron din România, alte firme – East-West Petroleum Corp., MOL, Midia Resources, Regal Petroleum – sunt în curs de finalizare a unor acorduri petroliere cu statul român. În următorii doi ani, programele de explorare a gazelor de argilă din Platforma Moldovenească, Depresiunea Panonică și Bazinul Transilvaniei prevăd săparea a 11 sonde verticale cu adâncimi cuprinse între 2.500 – 3.500 m. În funcție de rezultatele obținute, vor fi executate sau nu foraje orizontale urmate de fracturări hidraulice.

Sper din toată inima că regretabilele incidente de la Pungești-Vaslui să nu se mai repete. Doresc să cred că educația științifică a populației din România este, în 2019, mult diferită de cea din anul 2014, anul în care aceeași Academie Română nu a aprobat o dezbatere publică pe marginea cărții mele Gazele de șist și fracturarea hidraulică – Între mit și realitate. Faptul că acum, un volum așa de important, apărut la Editura aceleiași Academii, discută și include cartea mea printre referințe, îmi dă un sentiment de tardivă recunoaștere a eforturilor și articolelor publicate de mine pentru educarea opiniei publice în legătură cu gazele de argilă și fracturarea hidraulică.

Un alt aspect al capitolului despre resursele neconvenționale îl consider o reparație justițiară care, de la înălțimea Academiei Române, mi-a produs satisfacție.

Prezentând „Gaz hidrații din Platforma continentală a Mării Negre”, la pagina 551 se poate citi:

Contribuții importante și constante legate de gaz hidrații din Marea Neagră a avut și profesorul Constantin Crânganu (1998, 2004, 2005, 2009). În Introducerea acestui volum există o sinteză în care D-sa comentează, pe larg, problematica acestor resurse neconvenționale.

După experiențele dezamăgitoare avute cu specialiștii români din cadrul institutului GeoEcoMar, care și-au revendicat necinstit prioritatea descoperirii și descrierii hidraților de metan de pe litoralul românesc al Mării Negre, actualul volum publicat de Editura Academiei restabilește corect prioritățile. Detaliile sunt descrise aici.

Unde mă despart de autorii capitolului despre resursele neconvenționale este în solidaritatea terminologică folosită de domniile lor cu o expresie populară: gaze de șist sunt o denumire impusă mediatic de traducerea unei copii franceze a filmului pseudo-documentar și ultra-propagandistic, Gasland. Un simplu calcul lingvistic după francezul gaz de schiste, denumirea românească gaze de șist poate induce confuzii nedorite cu șisturile metamorfice, roci cu zero conținut de hidrocarburi. Pe de altă parte, nici gaze de argilită nu-mi convin integral, pentru că nu sunt o realitate în Statele Unite, acolo unde fracturarea hidraulică a fost inventată și a adus în prim plan acele gaze (și țițeiul de argilă despre care nu se vorbește de loc în volum). Celebrele formațiuni cu hidrocarburi lichide și gazoase – Marcellus, Barnett, Bakken, Woodford, Utica, Eagle Ford, Fayatteville ș.a.- nu sunt argilite, ele sunt argile.

Există diferențe clare între argilite și argile: primele sunt textural masive (indurated), formate predominant din mâluri consolidate (mudstones), cu un grad incipient de metamorfozare, fiind aproape de ardezii, produsul lor imediat metamorfic. Spre deosebire de argilite, argilele prezintă o textură fisilă, cu laminații (stratificații), sunt friabile din cauza conținuturilor de cuarț și calcit, ceea ce le face excelenți candidați pentru fracturare hidraulică. În practică, argilitele nu conțin cantități semnificative de hidrocarburi (parțial, din cauza stadiului incipient de metamorfozare), spre deosebire de argile, care sunt considerate roci-mamă de petrol și gaze. În concluzie, recomand renunțarea la termenul popular gaze de șist în favoarea termenului corect gaze/petrol de argilă.ii

4. Resursele nucleare

Sunt prezentate zăcămintele de uraniu din Carpații Orientali (Crucea-Botușana și Tulgheș-Grințieș), Carpații Meridionali (Ciudanovița și Ielișova), terminând cu zăcământul Băița Bihor-Avram Iancu din Carpații Meridionali.

Din cauza închiderii minelor în perioada 1998-2007, activitatea la principalele zăcăminte de uraniu din țară – Banat și Bihor – a sistat. România are însă suficiente rezerve exploatabile. Problema, susțin autorii capitolului, este inexistența unei strategii energetice coerente care să ofere siguranță Companiei Naționale a Uraniului.

5. Resurse regenerabile

Partea a V-a a cărții prezintă energiile solară, eoliană, hidro, geotermală și biomasă.

Potențialul energetic solar cel mai ridicat (peste 1.400 MJ/m^2) se întâlnește în Dobrogea și în câteva sectoare din Câmpia Română. Urmează zone cu potențial bun (radiație solară între 1.300 și 1.400 MJ/m^2) și moderat (mai puțin de 1.300 MJ/m^2).

În 2010, Ministerul Economiei a estimat că energia eoliană va ajunge la o capacitate globală de peste 32.ooo MW, cu un procent de creștere de 32% pe an. În realitate, potențialul de valorificare practică este mult mai mic decât cel teoretic, depinzând de o serie de factori (piața energetică, posibilitățile de utilizare a terenurilor pentru instalarea morilor de vânt, suportul opiniei publice etc.).

La 1 ianuarie 2017, România înregistra 3.025 MW instalați în sistem eolian, reprezentând o investiție de peste 5 miliarde euro.

Resursele de apă datorate râurilor interioare din România au fost evaluate la circa 42 mld. m^3/an, cu 19 mil. m^3/an în regim neamenajat. Amenajările hidrotehnice includ 1.200 lacuri de acumulare, dintre care 400 cu un volum mai mare de 1 mil m^3, și 230 baraje mari, dintre care 67 sunt folosite exclusiv pentru generarea electricității.

În anul 2005, în România existau 209 microhidrocentrale, iar la nivelul anului 2020 se estimează că vor funcționa 550.

România are un potențial hidro de cca 38.000 GWh/an pentru anul hidrologic mediu. În prezent, amenajările hidroelectrice produc aprox. 17.000 GWh/an, adică mai puțin de jumătate din potențial.

Potențialul geotermal al României este ridicat (cca 7.000 TJ/an), plasând țara noastră pe locul trei în Europa, după Italia și Grecia.

Rezervele identificate prin datele de foraj sunt estimate la peste 200 PJ pentru următorii 20 de ani. Puterea totală instalată a forajelor deja săpate este de cca 550 MW (pentru o temperatură de referință de 25°C). Producerea electricității are loc într-o singură capacitate cu o putere instalată de 0,05 MWe. Restul energiei geotermale se utilizează pentru încălzire (39,7%), băi termale (32,2%), încălzirea serelor (17,1%), căldură pentru procese industriale (uscarea lemnului și a semințelor, pasteurizarea laptelui, prelucrarea inului – 8,7%), piscicultură și creșterea animalelor (2,3%). Orașul Beiuș este singurul din țară care se bazează (aproape) în totalitate pe energia geotermală pentru încălzirea locuințelor.

Resurse energetice din biomasă

Biomasa reprezintă în principal deșeurile agricole, forestiere, zootehnice și menajere. Atenția acordată biomasei se bazează pe posibilitățile transformării acesteia în gaz natural, combustibili solizi și lichizi, pentru încălzire sau pentru producerea electricității.

România are un potențial total de biomasă de peste 318.000 TJ, după cum urmează: biomasa agricolă (200.935 TJ), biomasa forestieră (49.241 TJ), biogaz (24.620 TJ), deșeuri urbane (33.805 TJ) și deșeuri lemnoase (20.432 TJ).

6. Strategia energetică a României – obiective, proiecte și realizări

Despre cele mai importante proiecte strategice energetice ale României și stadiile lor de finalizare aflăm detalii din capitolul cu titlul de mai sus, scris de dr. Alexandru Pătruți, fost președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Hotărârea de Guvern nr. 1069 din 2007 a trasat obiectivele generale ale strategiei energetice naționale, care au considerat obținerea în condiții de calitate și siguranță în alimentare a acelor cantități de energie necesare în prezent, pe termen mediu și lung, cu un preț cât mai mic, dar fiind adecvate pentru o economie de piață modernă și un nivel de viață civilizat.

Proiectele strategice, care ar fi trebuit realizate conform Strategiei energetice naționale în perioada 2007 – 2020, sunt următoarele:

  • Nabucco
  • AGRI (Azerbaidjan-Georgia-Romania Interconnector)
  • Conducta de tranzit țiței Constanța-Trieste (PEOP – Pan European Oil Pipeline)
  • Centrala de acumulare-pompare Tarnița-Lucăcești
  • Finalizarea unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă

Din aceste 5 proiecte naționale, primul la care s-a renunțat, în 2013, a fost Nabucco, după 12 ani de negocieri.

Conducta de tranzit țiței Constanța-Trieste (Proiectul PEOP) a avut o evoluție similară, compania de proiect fiind desființată în 2014.

În cazul AGRI, proiect început în 2010, partea română a finalizat studiul de fezabilitate, dar, cu toate acestea, nu s-au înregistrat progrese notabile în finalizarea lui din vina partenerilor.

Proiectul vizând construirea centralei de acumulare-pompare Tarnița-Lucăcești este unul dintre cele mai vechi proiecte energetice românești, început cu 44 ani în urmă. După multe demersuri intermediare, în 2013 s-a înființat HIDRO TARNIȚA S.A. Compania a organizat selecția investitorilor, privați și parteneri asociați, pentru finalizarea proiectului. După ce a fost restrânsă lista solicitanților la trei consorții, toate chinezești, Guvernul a hotărât în septembrie 2917 să sisteze procedura de selecționare și să organizeze o altă rundă de licitații pentru atragerea investitorilor în proiect. Până în prezent, nu se cunoaște noua procedură dorită de oficialitățile române.

În fine, ultimul proiect, legat de finalizarea unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, este tot nerealizat, ca și primele patru. După ce, în 2009, a fost înființată compania de proiect SC EnergoNuclear S.A., investitorii străini s-au retras.

A urmat, în 2014, o selecție competitivă a altui investitor, câştigătoare fiind compania China General Nuclear Power Corporation. Negocierile dintre statul român și investitorii chinezi nu au fost încă finalizate, deși termenul de construire a celor două unități fusese convenit inițial pentru 20 decembrie 2016.

În concluzie, din cele cinci proiecte strategice energetice impuse prin HG în 2007, două au fost anulate definitiv, iar pentru celelalte trei rămase sunt încă negocieri în curs de desfășurare. Este aproape sigur că până anul viitor nimic nu va fi realizat, deși vor fi trecut 13 ani de la aprobarea Strategiei energetice a României 2007 – 2020.

Concluzii

Există resurse energetice naționale, care ar putea contribui semnificativ la diversificarea portofoliului energetic, diminuarea importurilor, creșterea siguranței energetice a României, la o dezvoltare durabilă și alte obiective importante (sociale, economice, culturale). Geologii români au făcut o treabă superbă iii) și recentul tom monumental publicat de Editura Academiei Române este o dovadă tare.

Implementarea unei Strategii energetice naționale pe termen scurt, mediu și lung necesită imperios o abordare guvernamentală diferită: mai responsabilă cu viitorul țării și mai hotărâtă în finalizarea proiectelor pe care le-a trecut în documentele oficiale.

Există o nouă Strategie energetică a României 2016 -2030, cu extindere până în 2050. Cum se împacă/compară noua Strategie cu cea din perioada 2007- 2020, care nu a finalizat nici unul din cele cinci proiecte aprobate? Simplu, noua Strategie propusă nu mai conține nici un proiect concret. Conține doar cinci obiective strategice generale, care ar putea fi valabile în multe țări de pe glob: creșterea securității energetice; asigurarea competiției pe piețele energetice; folosirea energiilor curate, cu emisii reduse de noxe și gaze cu efect de seră; modernizarea sistemului de guvernanță energetică; protecția consumatorilor vulnerabili și reducerea penuriei energetice. Cu siguranță, vor urma și proiecte strategice concrete, dar nu știm când. Să așteptăm cu încredere…

Dar și mai bine ar fi, după părerea mea, ca alegătorul român, înainte de a vota pe unul sau altul dintre candidații diverselor partide, să-i chestioneze ce știu și ce vor face, dacă vor fi aleși, pentru succesul unei Strategiei energetice a României, oricare ar fi aceea.

NOTE_______________

i) EUROPA ȘI COMBUSTIBILII FOSILI – vor reuși politicile guvernamentale să anihileze forțele pieţei? (p. 61 – 66)

FRACTURAREA HIDRAULICĂ – DINCOLO DE CONTESTAȚII – o lecție de perseverență (p. 105 – 110)

„GHEAȚA CARE ARDE” – hazard geologic, bombă climatică sau bonanza energetică?

O DECIZIE SEMNIFICATIVĂ: NU TRĂIM ÎN ANTROPOCEN, CI ÎN MEGHALAYAN! (p. 141 – 144)

Toate aceste capitole reprezintă sinteza a opt articole (și comentarii personale) publicate inițial pe Contributors.ro.

ii) Pentru clarificare, când am discutat cu colegii geologi de la Iași și Cluj, în iarna anului 2010, nimeni nu auzise de gazele extrase din argilă. Termenul gaze de șist încă nu se inventase, pentru că filmul Gasland nu fusese încă piratat și tradus pe YouTube din franceză, de unde l-au vizionat mulți români. Consorțiul științific pe care l-am creat cu colegii din Iași și București pe 13 ianuarie 2011 s-a numit simplu Gas Shale Consortium.

iii) Câteva sugestii pentru o viitoare ediție:

Întrucât cele 647 pagini conțin o imensă cantitate de date, cartea ar fi beneficiat enorm prin includerea unui Index de nume, localități, formațiuni geologice, bazine sedimentare, zăcăminte, roci, minerale etc. De exemplu, acum este practic imposibil să afli rapid pagina unde este menționată comuna Pungești.

Includerea unor scurte biografii ar ajuta cititorii să aprecieze experiența profesională și calitatea de experți ale semnatarilor.

Pentru că o astfel de carte va fi o referință excelentă și pentru eventualii investitori și specialiști străini, rezumate (abstracts) în engleză ale capitolelor ar constitui surse primare de informare. O eventuală ediție în engleză ar fi, de asemenea, utilă.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "58 comments" on this Article:

  1. neamtu tiganu spune:

    Citeva pareri:
    1. sunt uimit ca a fost posibila in Ro realizarea unui asemenea document, felicitari autorilor. Si nu in ultimul rind ar trebui sa-i fim recunoscator d-lui Cranganu, care ar putea trai f comod in USA, dar prefera sa se implice in forfota romaneasca, unde nu e deloc usor, ca sa ma exprim elegant.
    2. Nu stiu cum e cu finantarea, dar nu ar strica sa apara si ca E-book, ar usura cautarea anumitor termeni.
    3. in acest context am incercat sa vad cum sta Ro in domeniul asa zisei “energii curate”, vezi https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=File:Figure_1-Share_of_energy_from_renewable_sources_2004-2016.png
    Nu sta prea rau, ci chiar mai bine decit multe tari care se bat cu caramida in piept, chiar si decit marele Luxemburg, cea care, prin Juncker, face mult zgomot pt nimic.

    4. este evident ca ar fi nevoie de o strategie serioasa pt energie, mai ales acum cind isteria demonstratiilor pt salvarea lumii atinge cote ingrijoratoare. Apropos, intreb, se trateaza si aspecte de acest gen in carte?

    • neamtu tiganu spune:

      Nu stiu ce aspecte economice sunt cuprinse in carte dar ar fi interesanta o estimare cam cit ar costa un joule produs prin diferite forme!?

      • Este interesantă sugestia dvs. de a estima costurile unui joule produs prin diferite forme de energie. Din păcate, cartea prezentată aici nu conține datele economice necesare pentru estimarea sugerată.

        Dacă aș fi un economist energetic, ar trebui să pornesc de la o realitate simplă și de bun simț: de-a lungul întregii sale existențe, omenirea a trecut de la forme de energie diluată (densitate energetică mică) la altele cât mai dense.

        În prezent, petrolul și gazele naturale sunt formele de energie cele mai dense (cu excepția celei nucleare), sunt abundente, ieftine, scalabile și sigure. Cum se explică atunci poziția ecologiștilor, care vor să întoarcă roata progresului energetic uman, prin renunțarea la petrol și trecerea la energii diluate, scumpe, non-scalabile și intermitente (nesigure), precum energiile solară și eoliană?

        • Josef Svejk spune:

          „Cum se explică poziția ecologiștilor”?!

          Foarte simplu: Poziția lor nu are nicio legătură cu eficiența energetică, reducerea poluării sau alte chestii nobile. Tot ce-i interesează e acaparearea și păstrarea puterii. Soluția pentru asta e sărăcirea, înregimentarea, îndobitocirea populației și în final pulverizarea mecanisemlor democratice.
          Omul sărac, trăind la bloc, folosind transportul în comun, chinuit de lipsuri, îmdoctrinat, laș, incapabil să se exprime liber și complet dependent de milostenia statului e idealul lor. E leguma ideală ce le asigură puterea absolută.

          Pe vremuri, când sărăcia acută era principala problemă a maselor, progresiștii o băgau pe aia cu „fiecăruia după necesități, de la fiecare după posibilități”, care de fapt se traducea în „fiecăruia o rație, de a fieare o normă”. Faptul că progresiștii de la Marx și Lenin până la Bernie Sanders erau și sunt de o lăcomie și zgârcenie greu de imaginat, nu conta. Prostimea înghițea și înghite propaganda ca apa.

          Pe măsură ce capitalismul a redus sărăcia acuta la nivele la care sărăcimea nu prea mai are relevanță electorală s-a descoperit iecologismul + toți gărgăunii asociați, iar marxisștii de ieri au devenit iecologiștii de azi sau „pepenii” (roșii ca streagurile lui Lenin & Hitler pe dinăiuntru, cu o coajă verde subțire pe dinafară). Acesta e motivul petru care cel mai adesea acțiunile iecologiștilor nu au nimic în comun cu salvarea resurselor, mediu curat, sau reducerea poluării ci sunt axate exclusiv spre otrăvirea existenței oamenilor și sărăcirea lor. Nu trebuie să mirepe nimeni.

          • neamtu tiganu spune:

            ce bine le zici tu, bibicule…
            marea problema nu e sa infieram atitudinea necorespunzatoare a elementelor reactionare iecologice ci sa vedem cum pot fi contracarate aceste ineptii.

            Nu stiu, nici eu dar imi imaginez ca atunci cind e vorba de bani omu devine mai atent. De ex., am mai spus,in ge KWh costa 29 centi, pretul ridicat al energiei se regaseste si-n restul marfurilor, incl. in piine, mincare etc.

            In viitor acest pret s-ar putea sa creasca, deja, pe aici se vorbeste de un impozit special pe codoi. Cu acest impozit va creste pretul benzinei cu 54 centi, dar si al carnii de vaca cu 2-3 euroi, si nu numai.

            • Josef Svejk spune:

              Atâta vreme cât vă rețineți de la „înfierare” și acceptați cu seninătatea oii gargara că iecologimea e dedicată reducerii poluării, salvării planetei, etc. și nu e doar o nouă cale de acțiune a bolșevimii, vor continua să v-o tragă cu măiestrie, Din toate pozițiile.

              Așa că puneți-vă frumos capră, luați-vă alifie din timp, că să o luați don nou. Nu mi-e clar cu ce mai ies la interval după ce or scumpi energia până ajungeți să vă încălziți iarna cu vreascuri, și să vă spălași doar la luna nouă ca să nu depășiți rația de apă, dar găsesc ei ceva :) Geduld und Tabak.

              P.S. Nu „s-ar putea ca taxele pe combustibil să crească”, ci ele vor crește garantat. Tocmai pentru că orice aberașie a iecologimii e acceptată ca o măsură de salvare a planetei și nu respinsă ca o panglicărie marxistă de doi bani.

        • Hantzy spune:

          Dacă joule este valuta forte, preschimbarea sa pe dolari sau euroi n-ar fi decât o revenire la un produs financiar mai inexact, singurul argument fiind cel al sensibilizarii, deci a unei acțiuni de tip PR.

          “Cum se explică atunci poziția ecologiștilor, care vor să întoarcă roata progresului energetic uman, prin renunțarea la petrol și trecerea la energii diluate, scumpe, non-scalabile și intermitente (nesigure), precum energiile solară și eoliană?”

          Păi energia solară este și ea din abundență la 1300 MJ/mp și nici nu trebuie extrasă. Cea eoliană sau a valurilor și a mareelor sunt derivate ale celei solare (și selenare, în cazul ultimelor). Ele sunt încă nesigure dpdv tehnologic, dar flora pământeană a rezolvat, prin fotosinteza, sarcinile de producere și stocare a acesteia. Trăim acum revoluția bionicii, a ergonomiei, așa că de ce să nu sperăm la apariția unor noi tehnologii care să imite cele pe care natura le-a pus deja la punct?! Tehnologiile actuale sunt bazate pe combustibilii fosili și sunt așa cum sunt tocmai pentru că se bazează pe ele. Dar resursele sunt finite și, așa cum trenul a căzut în desuetudine, deși America datorează mult pionierilor care au tras primele căi ferate, tot astfel și rezervele de petrol și gaze vor deveni cândva ale trecutului.
          Și mai este un aspect, poate nu cel mai neimportant. Văzute ca resurse energetice, rezervele de petrol și gaze mai au nevoie de oxigen pentru a fi utilizate drept combustibili. Pentru arderea unui mol de metan sunt necesari doi de oxigen molecular și rezultă unul de co2. Pentru butan, propan, heptan sau octan cantitatea de oxigen necesară se multiplică proporțional. Este deci corectă, absolut conformă normelor pieței libere taxarea pentru utilizarea resursei oxigen atmosferic și a deșeului dioxid de carbon. De acord, e dificil de cuantificat prețul oxigenului ca resursă naturală. Dar dacă plătim pentru apă sau petrol, de ce sa fie acesta la liber?! Cine consumă mai mult trebuie să plătească mai mult! Un fermier poate decide să își crească vitele de-a lungul autostrăzilor și plătește mai puțin pentru transportul furajelor sau a produselor obținute cu aromă de alcani, sau le poate duce acolo unde se împerechează vulturii și plătește mai mult pentru transport, dar poate cere mai mult pentru produsele de calitate mai bună.

          • Păi energia solară este și ea din abundență la 1300 MJ/mp

            Am mai remarcat și în alte comentarii că vă place să construiți oameni de paie, după care vă repeziți curajos să-i distrugeți.

            Eu nu am scris nicăieri că energia solară nu ar fi abundentă, am scris despre energii diluate, scumpe, non-scalabile și intermitente (nesigure), precum energiile solară și eoliană?.

            O energie „abundentă”, dar intermitentă, nu prezintă nicio siguranță în funcționarea societății umane. V-ar conveni să fiți operat în regim de urgență, pe timp de noapte, într-un spital alimentat doar cu „abundenta” energie solară?! Sau pe timp de zi, când cerul este acoperit de nori? Cum vă ajută „abundența”?

            • Hantzy spune:

              Am mai remarcat și în alte comentarii că vă place să construiți oameni de paie, după care vă repeziți curajos să-i distrugeți.
              Dle Crânganu,
              Resping categoric acuzația reluată mai sus. Referitor atât la acest comentariu, cât și la cele trecute. Listarea unor caracteristici ale respectivelor forme de energie nu implică nicidecum presupunerea că ele ar fi fost anterior negate de dumneavoastră.
              În același mod, m-aș putea și eu revolta susținând că nu am scris nimic despre spitalele de urgență. Am recunoscut, explicit chiar, că energiile respective sunt nesigure, dar am arătat clar că utilizarea lor depinde de apariția și dezvoltarea unor noi tehnologii, nicidecum că ele ar putea fi folosite pe scară largă imediat.
              De altfel, Sălile de operație din spitale sunt conectate de obicei la sisteme duble de alimentare cu energie, iar pentru cele aflate în zonele greu accesibile de pe glob, unde nu există rețea electrică, iar aprovizionarea cu combustibil a generatoarelor de curent este greoaie, sursele alternative reprezintă cam singura soluție viabilă. Chiar și când este înnorat.
              O nouă tehnologie foarte recentă, presupunând un foarte subțire strat de Grafen peste celula fotovoltaica, a permis, deocamdată în condiții de laborator, producerea curentului electric chiar și pe timp de ploaie.
              Iar cantitățile pentru acoperirea necesarului pe timp de noapte pot fi acumulate în baterii de amortizare sau, ținând cont că niciodată nu este pe tot globul simultan întuneric, surplusul generat pe longitudini luminate de soare să fie transportat acolo unde este necesar. E mai ales o chestiune de logistică și voință politică, decât o imposibilitate tehnică.

            • victor L spune:

              @ Hantzy,
              recunosc, ai talentul (slab) de a fi alunecos si de a ocoli chestiunea in discutie.
              Dar aici esti un genial visator:
              “Iar cantitățile pentru acoperirea necesarului pe timp de noapte pot fi acumulate în baterii de amortizare sau, ținând cont că niciodată nu este pe tot globul simultan întuneric, surplusul generat pe longitudini luminate de soare să fie transportat acolo unde este necesar. E mai ales o chestiune de logistică și voință politică, decât o imposibilitate tehnică”.
              Nici comunistii nu aveau asemenea cosmaruri internationaliste
              -”De altfel, Sălile de operație din spitale sunt conectate de obicei la sisteme duble de alimentare cu energie” Asta e rspunsul tau savant la intrebarea “V-ar conveni să fiți operat în regim de urgență, pe timp de noapte, într-un spital alimentat doar cu „abundenta” energie solară?!”
              Esti atent la ce scrii?

            • Hantzy spune:

              Victor L,

              Imagine there’s no countries
              It isn’t hard to do
              Nothing to kill or die for
              And no religion, too
              Imagine all the people
              Living life in peace

              You, you may say I’m a dreamer
              But I’m not the only one
              I hope someday you will join us
              And the world will be as one
              Imagine no possessions
              I wonder if you can
              No need for greed or hunger
              A brotherhood of man

              Imagine
              John Lennon

              O fi fost și el internaționalist comunist, mai știi?!

              Răspunsul meu la întrebarea, bănuiesc retorică, a dlui Crânganu, era în paragraful anterior celui citat de dumneata. Am făcut exclusiv referiri la tehnologii viitoare în intervenția mea anterioară, deci nu aveam de ce să mă raportez la stadiul existent. “Răspunsul meu savant” era doar o paranteză, dacă tot veni vorba de spitale.

              Nu știu nici la ce te referi când spui că sunt alunecos. Ce anume am evitat, am ocolit?!
              Dacă poți spune clar, atunci fă-o! Dacă doar ai strănutat, atunci Sănătate!

            • victor L spune:

              @ Hantzy,
              am inteles: domnul profesor Cranganu pune intrebari retorice, iar tu raspunzi stiintific :D
              Iar “prezenta” lui John Lennon in sprijinul tau este geniala :P

            • ion spune:

              nu vad de ce doar comunistii sunt internationalisti iar capitalistii nu?

              1. comunistii au facut numai garduri, nu prea am vazut la ei internationalism. Comunistii au exterminat, deportat popoare intregi.

              2. capitalistii au scos garduri, sistemul capitalist a facut comertul global, imperii multinationale. Nu exista nimic mai bun pentru un capitalist decat o piata imensa.

              Imagine there’s no countries
              It isn’t hard to do
              Nothing to kill or die for
              And no religion, too
              Imagine all the people
              Living life in peace

              este exact ce isi doresc capitalistii, o piata fara hotare, in care nu iti da nimeni in cap pentru ca ai bani, nu conteaza ce culoare, religie e omul, important e sa cumpere si sa lucreze sa fie corect, afacerile functioneaza bine pe timp de pace. In comunism trebuie sa mori pentru patrie oricand.

              Imagine no possessions

              poate totul e inchiriat, iar daca esti proprietar probabil ai un pachet de actiuni, care de fapt e o participatie, nu inseamna ca poti face ce doresti ca actionar.

              No need for greed or hunger

              in tarile capitaliste dezvoltate exista suficiente mecanisme sa obtii tot de ce ai nevoie, desi e discutabil … greed nu stiu daca se poate lecui, poate peste o generatie, intai te ingrasi si dupa incepi sa slabesti

              A brotherhood of man

              si fratii se mai cearta …, toti sunt actionari si aleg unde vor sa contribuie :)

              daca incerc sa interpretez din perspectiva comunista sau e vorba de ceva imaginar visul frumos de propaganda care zicea ce vrei sa auzi, sau daca ma uit la realitate pur si simplu nu se potriveste cu nimic din versuri. Nu degeaba comunistii au cam interzis astfel de cantece …

              in esenta ambele sisteme isi propun acelasi lucru, doar ca drumurile sunt diferite. In cantec ni se aminteste de destinatie, mutli au uitat incotro trebuie sa ne indreptam

    • este evident ca ar fi nevoie de o strategie serioasa pt energie, mai ales acum cind isteria demonstratiilor pt salvarea lumii atinge cote ingrijoratoare. Apropos, intreb, se trateaza si aspecte de acest gen in carte?

      Da, aspectele strategiei energetice naționale sunt tratate în carte. În articol, am oferit un singur exemplu, capitolul dr. Pătruți.

      Merită menționat, de exemplu, și sub-capitolul „Cărbunii în strategia energetică”, pp. 440 – 442, autori Mihai Emilian Pop și Nicolae Anastasiu. Citez (p. 441):

      În condițiile în care rezerva geologică de cărbune (în special lignit), ca sursă primară de energie strategică, contribuie la asigurarea securității energetice a țării, continuarea exploatării zăcămintelor u poate fi pusă la îndoială și nu se poate renunța la funcționarea centralelor electrice pe cărbune (pe termen mediu).

  2. Andrei spune:

    “România are un potențial total de biomasă de peste 318.000 TJ, după cum urmează: biomasa agricolă (200.935 TJ), biomasa forestieră (49.241 TJ), biogaz (24.620 TJ), deșeuri urbane (33.805 TJ) și deșeuri lemnoase (20.432 TJ).”

    Ce reprezinta potentialul total de biomasa forestiera, din ce e compus? Sper ca nu e o estimare a ce se obtine daca ardem toata padurea existenta.

    • Cifrele pe care le-am citat provin de pe pagina 633 a monografiei. Referința este INL, 2006 (Institutul Național al Lemnului). Din păcate, nu există alte detalii despre referința folosită.

      Autorii sub-capitolului (Nicolae Anastasiu, Alexandru Pătruți) detaliază (p. 629):

      - biomasa forestieră, biomasă ierboasă (plante agricole și horticultură), biomasa fructelor;
      - biomasă din zone împădurite sau ca material lemnos de pe terenuri arabile și/sau fânețe.

      Conform figurii V-47 ( p. 629), participarea biomasei la generarea bioenergiei este următoarea:

      - deșeuri agricole – 63%
      - deșeuri forestiere – 16%
      - reziduuri zootehnice – 8%
      - deșeuri de lemn – 6%
      - reziduuri menajere – 7%

      • MONTANA spune:

        Chestia cu biomasa e interesant avand in vedere clima din ROmania, mai ales in Sud si S-V, care ajuta la accelerarea procesele de putrefactie!
        Unde n-ar da cei din Arizona, si sudul Frantei , Grecia, Italia si Spania sa aiba atata VEGETATIE ca noi si restul balcanilor?

  3. Josef Svejk spune:

    Felicitări autorilor pentru realizarea monografiei!

    În rest nicio surpriză. Se confirmă vechea butadă: România e o țară bogată în resurse sărace.

    E câteceva din fiecare, dar afară de sare, apă și teren agricol nimic nu e în cantități suficiente.

    • Alexandru spune:

      Cred totusi ca suntem o tara bogata in resurse, care ne-ar putea imbogati si in buzunare daca am avea mai mult tupeu si inteligenta. Avem probabil cel mai roditor sol din lume pt clima noastra in Baragan si in Campia de Vest care ne-ar putea asigura indepndenta alimentara fara probleme, avem resurse energetice, dupa cum tocmai a descris d-nul profesor care ne-ar putea reduce drastic dependenta energetica de Putin, avem chiar si uraniu din care ne puteam face bombe atomice si nu mai stateam la mila americanilor si NATO pt securitate:) Problema acestei tari e ca e locuita de romani…

      • avem chiar si uraniu din care ne puteam face bombe atomice si nu mai stateam la mila americanilor si NATO pt securitate:)

        Nu-i chiar așa de simplu să construiești o bombă atomică având doar uraniu. Zăcămintele naturale de uraniu, pe care le are și România, conțin minerale precum uraninit (pechblendă) și autunit, în care compoziția izotopică este Uraniu- 238 (99,27%) și Uraniu-235 (0,72%). Problema este că numai izotopul U-235 (0,72%) face boom :-). Cu alte cuvinte, trebuie centrifuge puternice pentru separarea celor doi izotopi și îmbogățirea reziduului în Uraniu-235, necesar construirii unei bombe. Apoi, sunt multe alte detalii tehnologice necesare pentru ca bomba să funcționeze (d. ex., obținerea și menținerea unei mase subcritice).

        • Alexandru spune:

          Erau ceva informatii ca Ceasca ar fi avut ceva ambitii nucleare prin anii 70, dar nu sunt sigur daca ele se opreau doar la centralele de la Cernavoda sau ar fi mers mai departe spre posibilitatea de a face ceva “boom”, destul de putin probabil, avand in vedere ca tipul tanjea dupa Nobelul pentru pace tocmai cu un discurs anti-atomic. In fine, in legatura cu uraniul, imi vine in minte cartea lui Haralamb Zinca, “Moartea vine pe banda de magnetofon”.

          • Pentru cei care nu au citit cartea, publicată în 1967, recomand o bună adaptare cinematografică, realizată în 1979 de Nicolae Mărgineanu – Un om în loden. Victor Rebengiuc l-a jucat pe Dan Stamatiad, inginerul de la Institutul Geologic preocupat de zăcămintele de uraniu.

        • Munteanu spune:

          Pentru energia nucleara ! Intr-adevar doar U-235 fisioneaza si el este mai putzin de 1% din totalul Uraniului dar in reactorele nucleare U-238 se transforma in Plutoniu care poate fi folosit ca combustibil nuclear. In centralele racite cu apa cam 30% din U-235 consumat se transforma in Plutoniu. Centrala Cernavoda este chiar mai eficienta. La Cernavoda 70% se recupereaza ca Plutoniu. Pe buna dreptate guvernul Romaniei nu a acceptat constructia de centrale nucleare racite cu apa. Sunt nesigure si consuma mai mult Uraniu. Centrala Cernavoda racita cu apa grea poate fi alimentata cu Uraniu natural neimbogatzit ci chiar si cu Thoriu care este de 4 ori mai abundent decat Uraniu. In plus centrala este critica doar in apa grea. In apa obishnuita reactzia se atenueaza fosrte repede ceea ce este o optziune de sigurantza. Viitorul apartzine centralelor supra-regenerative care recupereaza nu 70% ci 120-145% din U-235 folosit. Exista doar 2 astfel de reactore in functziune in Rusia: BN-800 si BN-600. La Piteshti ANSALDO construieshte reactorul ALFRED ( Advanced Led Fast Reactor European Demonstrator ) Si ALFRED racit cu Plumb va fi supra regenerativ deci va produce nu doar electricitate, 120MW, ci si mai mult combustibil nuclear decat consuma. Daca totul merge bine un ALFRED de 600MW si altul de 1200 MW vor fi construite de ANSALDO tot la Piteshti. Iata deci: cu toate ca domnul Cranganu are dreptate si doar U-235 adica 1% din total poate fi folosit in reactorele actuale ALFRED si BN-800 pot folosi tot Uraniul inclusiv 99% U-238 prin mecanismul supra-regenerarii. Rusii au calculat ca folosind reatore supra-regenerative ca BN-800 si ALFRED zacamintele de Uraniu ajung inca 4,5 miliarde de ani.

  4. Munteanu spune:

    Pentru energia eoliana ! Energia eoliana a fost un succes in Romania. S-au construit destule elici care au produs eficient electricitate. O parte din ea a fost stocata folosind hidrocentralele cu pompe cum este Tarnitza. Se mai puteau construi multe elici mai ales in Dobrogea dar guvernul a oprit constructzia de noi elici. Motivul a fost corect: Cand vantul bate tare elicile produc mai multa energie decat poate fi consumata sau stocata la momentul respectiv. Romania nu are nici-o problema cand nu bate vantul caci sunt alte surse de energie dar are probleme cand vantul bate prea tare. Probleme similare au avut si Danemarca si Islanda deci Romania trebue sa re-inceapa constructzia de elici. Noile elici trebue echipate cu redresoare care sa faca electroliza apei de mare. Acele redresoare vor fi folosite doar cand vantul bate prea tare si energia produsa de noua elice nu poate fi utilizata la momentul respectiv. In toate celelalte cazuri elicea va fi conectata la retzea cum sunt cele existente azi. Hidrogenul si oxigenul obtzinute pot fi transportate prin conducte sau butelii si vandute celor care vor sa le utilizeze. Deja mashina Toyota Mirai functzioneaza cu hidrogen. Hidrogenul comprimat este singura substantza supra-conductore la temperatura ambianta deci noile conducte care transporta hidrogen vor fi si linii electrice supra-conductore astfel incat energia electrica produsa de panouri solare va putea fi transportata prin linii electrice supra-conductore si folosita si noaptea pe alte fuse orare.

    • neamtu tiganu spune:

      Motto Unu-i ungurean, unu-i moldovean şi altu-i muntean

      Atunci cind incepe sa curga diaria ideilor genitale, nu ar strica sa apara si un contabil care sa faca:
      (I) un bilant energetic,
      (II) unul al mediului si
      (III), chiar economic.

      • Munteanu spune:

        N-am intzeles ce e ineficient economic ? Elicile sunt eficiente azi atatea cate sunt. Sigur si cele noi vor fi eficiente atat ca producatore de electricitate cat si ca producatore de hidrogen si oxigen. Mashina Toyota Mirai este cea mai eficienta care se produce azi dar se vinde doar acolo unde exista deja o retzea de distributzie de hidrogen: California, Japonia, etc.

        • neamtu tiganu spune:

          N-am intzeles ce e ineficient economic ?

          Daca n-ai inteles asta, nu ai inteles nimic.. o elice costa bani, instalarea costa bani, intretinerea costa bani, transmiterea energiei costa bani… cit costa pe total si cit aduce!?

    • ion spune:

      poate ar trebui sa avem o industrie care sa poata absorbi acest curent?

      am inteles ca in belgia de exemplu curentul care se pierde ar putea alimenta usor un milion de masini electrice

      pe de alta parte toti economisesc fiindca e scump, mi se pare ceva putred in tot sistemul care exista, poate fiindca sunt prea multe taxe si accize

      noi inca traim intro lume foarte irationala

      • Munteanu spune:

        Ai dreptate electricitatea in exces poate fi stocata si in acumulatorii mashinilor electrice. Totushi ai nevoie de 2 000 000 de mashini electrice nu de 1 000 000 caci 1 milion trebue sa stea la incarcat si celalalt milion folosit in trafic asa ca raman la idea mea cu electroliza apei de mare. S-ar crea astfel o piatza de hidrogen care ar concura cu actualele gaze naturale.

        • ion spune:

          Ca sa fiu corect ei au zis ca ar putea sustine intre 1-3 milioane de masini, cam asa estimeaza ei raportul de acele care se incarca din cele existente. Aici e vorba de medii, fiindca daca bate vantul tare ar putea incarca mult mai multe si daca nu bate vantul mai putine. Dar nu e vorba de vant, e vorba de pierderile globale din reteaua belgiei.

          Au mentionat ca daca am avea retele sau un ecosistem inteligent, raportul ar fi mult mai mare.

          Eu as zice ca trebuiesc de toate si sa folosesti niste pompe care sa umple un rezervor cu apa, si electroliza, si consumatori inteligenti si poate o industrie inteligenta. As spune ca ar trebui si o inerconectare inteligenta intre tari.

          E de lucru.

          P.S. apropos de masina electrica au calculat ca un tesla ca sa fie la fel de ecologic ca un diesel trebuie sa faca 600.000 km. Probleme: cari o baterie grea de exemplu vs max 60kg motorina.

  5. quovadis spune:

    Resurse energetice ,resurse de orice fel -de la umane la animaliere- pot fi ele analizate contabilizate ,apreciate sau indiferent cum comentate . De un lucru sunt sigur , ele nu sunt inepuizabile ,de aici si ideea clara , ca ar trebui folosite , acum cind inca le avem si cind stim , sau suntem ajutati sa stim , cum sa le folosim in interesul noastru al tuturor.De multe ori zicem cu mindrie avem gaz in Marea Neagra (cine a descoperit sau a facut prospectiile si cine poate sa extraga profitabil aceste zacaminte ? ) ,alta data zicem , avem petrol (dar cine poate sa extrada cu randament maxim pina aproape de epuizare petrolul din puturile forate ?) Avem si aur ,dar cine poate sa eficientizeze extractia de minereu aurifer cu pierderi foarte mici si cu costuri la fel ?Avem terenuri agricole numeroase zic unii -dar cine are tehnologia si semintele necesare unei valorificari eficiente a paminturilor si intreaga retea de distributie in care intra si accesul la contracte de vinzare rentabile ?Multi vor zice avem si facem masini la DACIA ,dar cine ne asiugura robotizarea si toata reteaua de productie de la inovatie la disign si la contracte externe ?Si o putem tine tot asa in foarte multe domenii ale vietii noastre cotidiene Ar trebui sa conlucram puniind la un loc stiinta si cunoasterea noastra , cu a celor care poseda tehnologii superioare noua si printr-o intelegere bine stabilita in cazul in care lucrurile se indreapta spre partea estimata anterior si sa ne folosim de existenta acestor bogatii ACUM .Simpla existenta a acestor bogatii nu ne ajuta cu nimic , punerea lor in slujba populatiei este cea care ne poate face de facto si bogati si poate si mai fericiti

    • neamtu tiganu spune:

      Munții noștri aur poartă,
      Noi cerșim din poartă-n poartă.

    • @quovadis

      Ar trebui sa conlucram puniind la un loc stiinta si cunoasterea noastra , cu a celor care poseda tehnologii superioare noua si printr-o intelegere bine stabilita in cazul in care lucrurile se indreapta spre partea estimata anterior si sa ne folosim de existenta acestor bogatii ACUM

      S-a încercat ceea ce propuneți mai sus în cazul explorării gazelor de argilă din Podișul Moldovenesc și sudul Dobrogei. Tehnologiile superioare nouă au fost stipulate prin contract semnat de Chevron și ANRM, dar s-a ajuns unde știm cu toții: Pungești, moratoriu, demonstrații peste demonstrații, Chevron frack off, până când cei cu tehnologiile superioare nouă și-au luat „jucăriile” și au plecat în altă parte.

  6. M. Constantin spune:

    Oare in ce categorie se clasifica zacamintele de uraniu: rezerve (opinie conservatoare) sau resurse (opinie optimista)?
    E greu de crezut ca au fost (sunt) planificate patru grupuri nucleare fara a avea in vedere siguranta furnizari combustibilului de catre economia nationala. CNU, prin obiectul ei de activitate, extrage, concentreaza si rafineaza materia prima a combustibilului nuclear. Nimeni, niciodata nu a sugerat ca rezervele/ resursele ar putea periclita un program energetic cumva fanion al domeniului. Cu toate acestea, de ceva ani, concentratul rafinat, necesar fabricarii combustibilului nuclear, se importa fara nici o problema in timp ce despre CNU nu se mai stie nimic.
    La ce bun atunci maretele strategii? Alibiuri pentru mandria cui? Sa finalizezi grupurile 3 si 4 in ideea ca trebuie importat si combustibilul aferent pe intreaga durata de functionare nu prea aduce a efort de licentiere, asimilare si integrare nationala a unor tehnologii performante. Daca si masina de tocat si carnea vin din import, de ce sa mai punem pe carnati eticheta de “produs romanesc”?

    • Oare in ce categorie se clasifica zacamintele de uraniu: rezerve (opinie conservatoare) sau resurse (opinie optimista)?

      Capitolul dedicat zăcămintelor de uraniu se intitulează „Resurse nucleare”.
      Autorii scriu următoarele (p. 559 – 561):

      În mixul energetic al României, energia nucleară, la nivelul anului 2016, avea o pondere de 17,49%, iar obiectivul major al politicilor naționale din domeniul resurselor de uraniu rămâne asigurarea materiei prime necesare fabricării combustibilului nuclear pentru funcționarea unităților nuclear-electrice românești, respectiv a Centralei de la Cernavodă…

      La nivelul Europei, România se numără printre puținele state care își asigură necesarul de combustibil nuclear din resurse proprii.

      Speranțe mari, la nivelul anului 2018, sunt legate de atragerea etapizată în faza de exploatare a zăcămintelor de le Tulgheș-Grințieș, Rănușa-Zimbru, Milova și de la Grădiștea de Munte (Sebeș). Condițiile de exploatare sunt legate de cunoașterea condițiilor geologice și a indicatorilor de fezabilitate tehnico-economică.

  7. Caliman Eugen spune:

    Stimate,
    d-le profesor Cringanu,

    1.Alaturi de viziunea ,,tehnica” asupra strategiei energetice nationale si indemnul chestionarii candidatilor partidelor asupra a ,,ceeace stiu si ce vor face” pentru succesul unei strategii energetice a Romaniei (oricare va fi aceea), propun si o viziune analitica, de oportunitate (ca ,,economie aplicata”) caracteristica epocii globalizarii.
    Astazi resursele dezvoltarii economice ca forta de munca, capitalul, resursele energetice si cooptarea/utilizarea lor (ca singele care misca societatea economica nationala), etc. s-au ,,liberalizat” de statul national, plecind acolo unde gasesc cele mai optime conditii de valorificare.Adica in tarile cu cele mai inalt indice de competitivitate economica si functionalitate institutionala.
    Aranjamentul de utilizare a energiei pentru imbunatatirea vietii omului construit pe cele trei componente fundamentale: ,,resurse naturale”, ,,transformarea pe tipurile utilizabile” si ,,varietatea de ,,utilizari specifice ale fluxurilor energetice” se supun si ele regulilor globalizarii.
    Acum statul national nu mai planifica si construieste obiective energetice ca in epoca clasica capitalista, aceasta actiune apartinind Capitalului financiar-bancar si industrial investitional multinational.Exceptia este ceeace se face in privinta cailor de transport energetic comunitar, UE participind cu bani, pe linga capitalul multinational si national!Mai departe aceptarea, planificarea si realizarea de obiective energetice nationale este problema exclusiva a tarilor UE.
    2.In conditiile globalizarii economice a pietelor nationale, a intervenit ruptura economica (nationala) dintre resurse, transformarea in tipuri utilizabile de energie si utilizarea (industriala a) fluxurilor energetice.Daca inainte aceste componente formau un ,,tot unitar” fiind parte a ,,dezvltarii industriale nationale”- astazi ele sint realizate pe linga statul national, de actori economici diversi ai capitalului investitor multinational.
    In epoca economica clasica statul national asigura (preponderent) dezvoltarea industriala, iar componenta ,,obiectiv energetic” nu facea obiectul unei ,,strategii energetice nationale”, ci era PARTE a procesului national de industrializare.Realizarea de obiective energetice era functie de necesarul national pe termenul curent si prea putin in perspectiva.Cu alte cuvinte nu s-au planificat si construit construit obiective energetice, fara o necesitate curenta de energie, evaluata functie de procesul de industrializare.Constructia de obiective energetice este parte curenta a industrializarii si ea nu era planificata si realizata, decit in paralel si conexiune cu procesul industrializarii, care sa asigure consumatorii energetici.Este de neimaginat si azi constructia oricarui obiectiv energetic national din cele inventariate de autor, ca apoi asteptind sa apara NOII consumatorii industriali.Cu atit mai putin poate fi vorba de realizarea lor in ideea exportului de energie, cererea acesteia fiind nu doar fluctuanta ci si nesigura pe lung termen, datorita politicilor de asigurare a resurslor energetice nationale.
    3.Aceasta regula de fier a dezvoltarii economice si industriale nu s-a schimbat si NU se poate schimba, incit nu poate fi vorba de materializarea strategiei energetice nationale a Romaniei in obiective energetice concrete, fizice, fara constructia unui PROIECT DE TARA, cu obiectivul REINDUSTRIALIZARII, care sa permita evaluarea pe termen imediat, scurt, mediu si lung a consumurilor de (diferite tipuri) de energie.La fel ca in epoca clasica a dezvoltarii industriale, planificarea si constructia de obiective energetice nu este ceva realizabil independent de reindustrializare ca strategie nationala ,,independenta”, ci numai ca parte integranta a reindustrializarii, care nu poate ,,merge” inaintea acesteia, ci numai si numai in strinsa conexiune si ritm cu aceasta.Procesul reindustrializarii nu are conotatii comuniste fiind de natura capitalista, modelul MODERN fiind Coreea de Sud.In lipsa unui astfel de proiect de tara, refuzat in doua rinduri de actuala putere, ,,Strategiile Energetice” realizate de marii nostri economisti, ingineri, consultanti economici si financiari, etc. (impreuna cu celelalte 53 de strategii industriale si bugetare nationale), vor ramine posteritatii ca lucrari teoretice si monumente de comparatie a stagnarii industriale nationale…
    PS.
    Desi va aflati la mare distanta, poate v-ar interesa in ce consta proiectul de tara propus (si ignorat de) P.S.Democrat si Guvernelor sale.
    cu stima,
    prof. Caliman I. Eugen tel. 0721 316019
    consultant independent
    -dezvoltare industriala-

    • Desigur, Strategiile Energetice ale unei țări ar trebui să fie parte integrantă al unui Proiect de țară. Deși ceea ce ați propus dvs. a fost ignorat de două ori, cred că o publicare, actualizată periodic on-line, ar servi ca punct de referință pentru viitoare comparații sau inspirații. Nu se știe niciodată de unde sare iepurele… :-)

    • ion spune:

      Ar trebui sa avem o serie de articole, explicatii pe modelul economic. Domnul Cranganu ne explica frumos cum functioneaza domeniul si ecologia, cartea ne explica ce avem in pamant. Ar fi bine de gasit pe cineva care sa aiba o viziune sau sa inteleaga, sa explice mecanismele pietei si juridice din acest sector.

      Teoretic, partidele, fiecare ar trebui sa aiba in programul lui o viziune si model, dar eu nu am vazut decat dezbateri ce fotbalist ce a zis la o bere. Noi ar trebui cand votam un partid sa votam un model din acesta. Daca nu sunt partidele in stare, ar putea niste profesori, specialisti in domeniu sa ne lamureasca pentru a avea suport public.

      Poate domnul Cranganu poate gasi un specialist, economist, jurist care sa explice cum se vor exploata aceste resurse, cum ar trebui sa functioneze economic, unde si cum sa se duca banii. Ar putea compara diverse modele Norvegia, USA, Rusia, Venesuela, etc. si sugera care s-ar potrivi noua, fiindca avem si noi un context. Poate se vor trezi astfel si niste partide care ar putea formula frumos un model si sa-l sustina. Asa se va naste si proiect de tara.

      Ca sa vorbim despre model, trebuie sa ne uitam si cine consuma aceasta energie, cum? Ce economie avem?

      Eu as spune ca proiect de tara momentan nu prea avem. Proiectul de tara ar fi integrarea in UE sa fim peste medie. Schenghen, Euro, PIB peste medie. Dar nu vad miscare inteligenta in aceasta directie, incercam sa nu ne impotrivim fluxului, cam asa.

  8. M. Constantin spune:

    Va multumesc pentru referinta academica potrivit careia: “La nivelul Europei, România se numără printre puținele state care își asigură necesarul de combustibil nuclear din resurse proprii.”
    Nici nu mai stii ce sa crezi, dat fiind ca presa ‘informeaza’ periodic despre achizitiile externe de octoxid pe care le face SNN pe fondul nerespectarii contractului de furnizare de catre CNU.

    • Nici eu nu știu ce să mai cred, pentru că, în noiembrie 2017, pe site-ul Energielive.ro, se putea citi:

      În România, singura mină de uraniu operațională este cea de la Crucea-Botușana, județul Suceava, însă rezervele de acolo sunt aproape epuizate, după peste 30 de ani de exploatare. În aceste condiții, mina urmează să fie închisă din martie 2020, când îi expiră licența de exploatare, a declarat recent Ovidiu Sandu, directorul general al Companiei Naționale a Uraniului, citat de presa locală.

      El a explicat că, după încetarea activității, va demara activitatea de ecologizare, securizare și închidere, care va dura 150 de ani. Au mai fost două mine foarte bogate în uraniu, Oraviţa (Caraş-Severin) şi Ştei (Bihor), dar care la fel s-au epuizat și acum sunt în închidere. Zăcăminte importante de uraniu ar fi la un alt perimetru, din zona Tulgheș-Grințieș (județele Harghita și Neamț), însă CNU nu deține fondurile necesare deschiderii acestora, iar guvernul nu s-a implicat până acum.

      Producția locală de uraniu era importantă pentru că asigura combustibilul necesar reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, care împreună furnizează circa 20% din consumul național de energie. Împreună cu producția de apă grea, România era singurul stat european care avea ciclu nuclear complet. În prezent, Nuclearelectrica, operatorul centralei, cumpără uraniu de la firma canadiană Cameco[s.m.].

      Este o deosebire între România era singurul stat european care avea un ciclu nuclear complet și România se numără printre puținele state care își asigură necesarul de combustibil nuclear din resurse proprii. Doar dacă s-a întâmplat ceva miraculos între noiembrie 2017 (prima afirmație) și ianuarie 2019 (data plecării la tipar a volumului academic).

      Înclin, totuși, să cred că blogul din noiembrie 2017 are mai multă dreptate. Într-un document oficial, intitulat STRATEGIA COMPANIEI NAȚIONALE A URANIULUI 2015 – 2025, se poate citi în capitolul 6. Prioritățile Companiei:

      Identificarea, în afara granițelor României, a potențialilor furnizori de concentrate uranifere si demararea acțiunilor de atribuire a contractului de achiziție, pe termen lung, pentru aceste produse;

      Prioritizarea importurilor de concentrate uranifere semnifică lipsa acestora din producția internă actuală. Poate după începerea exploatării celor patru zăcăminte menționate și DACĂ vor exista condiții geologice și fezabilitate economică adecvate, atunci verbul era se va schimba în este.

  9. ion spune:

    Sunt de parerea ca daca nu vrem sa repetam Pungesti, trebuie analizat de ce au fost nemultumirile, eu inteleg ca au fost multiple. De exemplu nu sunt sigur ca oamenii primesc compensari pentru terenuri, nu e foarte clar pentru multi ca tot ce e sub teren nu le apartine, si nu vor sa piarda terenuri. Ar trebui din timp lucrat in aceasta directie, ce are un proprietar, sat din faptul ca pe terenurile lor se instaleaza ceva. Aici ar trebui sa vada cum castiga si ei ceva. Poate vor avea joburi la aceste instalatii, poate vor avea spital, scoala, infrastructura ca in olanda, trebuie facut un plan cum ajunge pungesti sa arate ca Delft in Olanda.

    Nu e clar nici ce va face statul, poate statul nu va face nimic, sunt sigur ca o buna parte din bani va ateriza unde nu trebuie. Ce avem noi din asta? curent mai ieftin? combustibil mai ieftin? nu cred. Vom avea finantate programe sociale? vom avea infrastructura (canalizare, apa, drumuri, scoli?) nu cred. Vom avea taxe mai mici la ceva? Vom putea sustine o industrie performanta? A cui va fi aceasta industrie? Ce facem cu energia?

    Pana nu se clarifica aceste probleme, nu exista suportul public, decat sa se fure, mai bine sta acolo in pamant, cam asta e.

    • victor L spune:

      Dupa filozofia ta sau cum zici, “nu se stie ce….”, ideal ar fi sa nu facm nimic.
      Ba, cit putem, sa fim doar Gica contra. Si sa asteptam pina ne cade din Ceruri o “clarificare”.
      Pina atunci, solutia cea mai usoara e ” mai bine sta acolo in pamant, cam asta e.”.

      • ion spune:

        Eu nu stiu de unde stii tu despre filozofia mea, dar hai sa-ti spun care e filozofia mea:

        1. Lamurit la populatie ce e scris in acele legi pe care nu stiu nici acei care le fac, ce e cu terenurile si pamanturile, simplificat legislatia, si redus drastic birocratia

        2. Trebuie spus clar care sunt modelele de exploatare a resurselor pe care le avem, banuiesc ca in dependenta de piata si tip de resursa e un model diferit, sau un mix, sau e adaptat

        3. Ar trebui sa putem nu doar sa vindem aceste resurse si sa fim ca rusia, venesuela sau unele tari care nu stiu altceva sa faca, dar sa avem o industrie care sa profite si sa avem diversificare, sa vindem ceva cu valoare adaugata mai mare, avem?

        3. Lamurit clar care sunt beneficiile populatiei, ce vom avea in schimb? putem pe banii de acolo sa avem apa, canalizare, wc, baie in fiecare casa? sau poate sa facem drumuri din acesti bani, sau poate sistem de invatamant, sau ce facem? le punem la gramada si ne luptam cu indivizi gen dragnea, care se tot schimba odata la cativa ani? reducem unele taxe? facem un sistem performant de colectare si prelucrare a gunoiului?

        4. Pana se fac punctele 1-4, ar trebui clarificat ce avem, unde avem, care e piata, banuiesc ca trebuiesc si specialisti, ii avem? Avem ingineri care sa exploateze, urmareasca? Stim sa le vindem? Avem echipamente?

        cine sa ne lamureasca? daca nu e nimeni, sa inchidem universitatile si ministerele. Uite partidele de ce nu ne prezinta fiecare un plan si dezbateri? Nu trebuie sa astepti alegerile ca sa faci planuri sau sa ai dezbateri, ele trebuie sa fie permanent. Pe mine m-ar interesa mai mult un plan concret energetic decat sa ascult demagogie si sa urmaresc piese de caragiale.

        Eu nu sunt specialist in domeniu, eu pun intrebari. Si eu vad un potential mare, dar nu vad cum se exploateaza, vad doar ca fiecare incearca sa abureasca cum poate. Si mai vad ca sunt foarte multi baieti destepti care ar dori sa puna mana acolo.

        sau mai bine vindem tot si mergem la carciuma? asta e filozofia ta?

    • Harald spune:

      @ion – de asta te-ai străduit să obții pașaport românesc, ca să faci ordine în exploatările de gaze din România?

      • ion spune:

        @Harald nu vreau sa fac ordine in domeniul gazelor in romania sau in alta tara. Am pus niste intrebari ca orice contributor si platitor de taxe si deocamdata nu am primit nici un raspuns. In schimb am primit acuzatii aiurea.

        • Harald spune:

          @ion – de când publică Dl.Crânganu articolele astea pe Contributors, întrebările tale ”inocente” au mai fost puse de sute de ori, de către zeci de ”oameni de bine”. Și întotdeauna mai apare câte unul ca tine, gata să-și clameze inocența și ”buna credință prin repetarea la nesfârșit a acelorași întrebări.

          Ai citit articolele publicate de Dl.Crânganu referitoare la protestele de la Pungești? Ai văzut comentariile de la acele articole? Sau e sub demnitatea ta să citești ce s-a scris deja, dar te simți îndreptățit să revendici răspunsuri la întrebări repetate de zeci de ori de promotorii intereselor Rusiei?

  10. victor L spune:

    Nu cred ca legislatia comunista s-a schimbat, asa ca bogatiile subsolului nu sint ale posesorului de teren, ci ale statului. Corect sau incorect, unde-i lege nu-i tocmeala.
    Despre despagubiri nu cunosc metoda. Cine plateste explorarea si cine extrage sint in cistig, desigur.
    Dar ” mai bine sta acolo in pamant” nu e mai bine, ci o prostie. Altii nu procedeaza asa.
    Facem si un exercitiu de imaginatie: se termina si rezervele de titei, cum ne spun casandrele ecologiste, in 20 de ani, iar noi il tinem “im pamint”. Pentru ce?
    Sau, cum trag sperante aceiasi ecologisti, in 20 de ani vor circula doar masini electrice, iar masinile pe baza de titei vor fi interzise.
    Lenea si ignoranta au scornit un slogan: sa-l lasam urmasilor nostri (ca si aurul de la Rosia Montana).
    Ne taiem padurile cu salbaticie, iar bogatiile subsolului le lasam “in pamint” la pastrare..
    NB,
    te tot fofilezi sai ocolesti ce s-a intimplat cind au venit altii sa faca explorare, pe banii lor, cu expertii lor. Batind cu pet-urile in caldarim, s-a strigat “sa plece americanii!”

    • victor L spune:

      Postarea de mai sus e pentru @ ion.

    • ion spune:

      Nu ai raspuns la nici o intrebare, din cele ridicate de mine. Spre deosebire de tine, eu doresc sa valorizam aceste resurse, si am atras atentia la posibile probleme, care dupa parerea mea daca sunt rezolvate oamenii de la pungesti vor iesi nu impotriva shevron ci pentru. Depinde de abordare.

      Autorul lucreaza foarte bine in a explica ce e cu gazele si cu ecologia, si face o treaba foarte buna, desi nu cred ca il citesc multi de la pungesti. Dar mai exista cateva componente importante: profitul personal al oamenilor acelor localitati, si beneficiul nostru. Altfel nu ai sa ai suport public. O sa mai existe o problema, partidele, sunt sigur ca vor aduna tot felul de idioti care vor protesta, dar daca sunt rezolvate primele e o contrabalansare.

      Vezi ca te incurci in afirmatii, ai amestecat o gramada de idei in postarea ta, incepi cu constitutia, beneficiarul si termini cu abstractii masini electrice si rezerve de petrol, paduri si slogane. Creezi deliberat confuzii. Postarea mea era despre dreptul la proprietate, despagubiri si modelul cum se vor explora aceste zacaminte.

      • Harald spune:

        @ion – pe vremea evenimentelor de la Pungești, un comentator care își spunea @iosiP repeta la nesfârșit exact întrebările tale despre ”dreptul la proprietate, despăgubiri și modelul cum se vor explora aceste zăcăminte”. Iar o profesoară din Bârlad care își înregistrase până și domeniul ”contributors.ch” în Elveția voia să-i asfalteze Chevron drumurile de la Pungești înainte de orice explorare.

        În esență, tu promovezi agenda Rusiei sub masca bunei credințe. Dar nu păcălești pe nimeni, au mai fost pe-aici zeci de inși, toți cu același repertoriu.

        • ion spune:

          @Harald, deci am avut dreptate ca exista problema, fiindca eu imi amintesc ca multi s-au intrebat cand erau acele proteste. Eu am urmarit evenimentele la TV. Atunci nu stiam de contributors, dar ne intrebam cu colegii de ce nu au reusit intai sa se inteleaga cu populatia de acolo?

          si am dreptate ca nu exista raspuns

          Si acum pot sa afirm ca tu nici nu vrei sa cauti un raspuns, fiindca iti convine sa se repete exact acelasi scenariu. Eu as vrea sa fie clar la toata lumea, ca sa mearga banii in directia care trebuie, sa putem si noi sa avem o infrastructura, euro, sa avem un PIB peste media UE.

          Daca inainte orice ziceai erai un spion american, acum orice zici esti spion rus. Tu mi se pare ca ai facut parte din securitate, ia zi ai avut carnet de partid? “Cine nu e cu noi e impotriva noastra” cum zicea Lenin sau cine o mai fi dintre ei. Vrei sa repet dupa tine cat e 2+2?

          • Harald spune:

            @ion – Nu. Acum ești troll rus, iar asta ți-a spus-o pentru prima dată Dl.Sorin Ioniță, în direct și la o oră de maximă audiență.

            N-am de unde să știu dacă te plătește cineva pentru asta sau așa ai învățat tu să gândești în Basarabia, dar rezultatul activității tale pe forumul ăsta tot trolling se numește, indiferent ce te mână pe tine în luptă.

            • ion spune:

              @Harald, Fie cum vrei tu :) Esti /…/, inconjurat de troli, agenti KGB in jur. Fii atent, fratele mai mare se uita la tine.

              Daca toti zic ca problema de proprietate, recompensa e rezolvata, foarte bine, probabil nu am fost eu atent cand s-a rezolvat. O sa fiu atent sa vad benificiile, nu cer nimic pentru mine, vreau sa se reflecte in PIB, sa treaca Romania la EURO. As dori mult sa o duca mai bine lumea acolo prin Vaslui, ultima data cand am trecut pe acolo arata relativ rau, desi peisajul, relieful e super si am multi prieteni foarte de treaba de acolo, cu putin efort ar putea arata ca Wallonia.

          • victor L spune:

            Zici ca in timpul protestelor de la Pungesti, transferate in Bucuresti, nici nu stiai despre Contributors. Te cred. Tu ai venit direct de pe caldarim, unde bateai cu pet-urile “afata Chevron” (americanii).
            Esti induiosator: “Eu as vrea sa fie clar la toata lumea, ca sa mearga banii in directia care trebuie, sa putem si noi sa avem o infrastructura, euro, sa avem un PIB peste media UE”
            Mai trebuia o incheiere apoteotica: si toata lumea sa prospere.

      • Harald spune:

        @ion – ție nu-ți datorează nimeni niciun răspuns. Răspunsurile există, au fost date toate la vremea lor, dar dacă ar sta cineva să o ia de la capăt special pentru tine, asta s-ar încadra la ”feeding the troll”.

        Nici măcar după ce ți-am scris clar despre articolele mai vechi publicate de Dl.Crânganu, nu te-ai deranjat să citești vreunul. Dacă ai fi fost de bună credință, le-ai fi citit, ți-ar fi luat două-trei zile, dar ai fi găsit toate răspunsurile. Însă pe tine te interesează să trollezi articolele Dl.Crânganu, nu să găsești răspunsurile.

  11. PAFI spune:

    Nu cred ca resursele cu desitate redusa – adica solare si eoliene – trebuie subestimate. Imbunatatirile tehnice in ceea ce priveste fiabilitatea, randamentul, puterea instalata, durata de viata si sistemele automate de control si protectie sunt mai mult decat remarcabile.

  12. Andrei Ceclan spune:

    Oare au fost luate in calcul si deseurile de namol din statiile de epurare, ca potential de valorificare energetica?



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Constantin Crânganu


Constantin Crânganu

Constantin Crânganu este profesor de geofizică și geologia petrolului la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: int... Citeste mai departe


Lansare carte

Sâmbătă, 23 noiembrie, se lansează noul volum al profesorului Constantin Crânganu. Amanunte, aici.

E randul tau

Salut acest articol, și îl felicit pe autor. Problema prezentată de dânsul este cum nu se poate ...

de: Bradut Bolos

la "De ce legislația din România încă lasă mult de dorit?"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

decembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)