Home » Sinteze » Citesti:

Speriați de viruși, pe bună dreptate. Cum gândim în cazul epidemiilor?

Daniel Musat februarie 25, 2020 Sinteze
60 comentarii 8,687 Vizualizari

Nici nu se asimilaseră bine caltaboșii și alte substanțe ispititoare specifice sărbătorilor de iarnă, că presa începea în forță anul, cu o avalanșă de știri despre noul virus chinez (Covid-19). Imediat au apărut și acuzațiile de malpraxis jurnalistic – s-ar fi gonflat iarăși un subiect obișnuit, în căutare de audiență sau pur și simplu din dezorientare.

Cu tot respectul, cred că în această situație purtătorii de mesaje liniștitoare s-au aflat și se află în eroare. De data asta jurnalișii au nimerit-o și ar fi cazul să le fim recunoscători. Epidemia chiar e o problemă gravă care merită toată atenția.

Dincolo de datele pe care le avem acum, s-ar fi putut prevedea de la început cât de serioasă putea să devină problema ? Cum ? A fost justificată reacția, cu milioane de oameni izolați, implicarea armatei și aparenta ignorare a uriașelor pierderi economice colaterale ?

Câțiva epidemiologi, dar mai ales matematicieni și fizicieni, sunt de părere că Da. În plus, ne pot ajuta cu clarificări la dilemele de mai sus. Au un mod aparte de a privi epidemiile. Viziunea lor, elaborată cu ani înainte de apariția crizei din Wuhan, ne spune că nu doar aceasta, ci toate epidemiile au de ce să ne sperie. Actuala criză s-a mai liniștit în China, dar câteva rânduri despre modalitățile lor de interpretare se pot dovedi folositoare în viitor. Epidemii vom mai apuca ( să sperăm ). Pe scurt, pentru cei cu timpul și/sau răbdarea limitată:

Varianta pentru Twitter:

Se dă următorul cocktail epidemic : Fenomen dinamic, fără bariere interne care să-l limiteze + Se manifestă în medii uniforme, hiperconectate + Prezintă pericol pentru supraviețuire. Atunci e cazul să ne speriem. Chiar dacă la început arată a iaurt, mai bine să fim precauți și să suflăm ca-n ciorbă.

Dar mai întâi, purcedem repejor la o trecere în revistă a câtorva erori frecvente de gândire liniștitoare. Vizibile, nu necesită cine știe ce analize sofisticate ca să le observi.

Partea IErori de raționament

Toate justificând afirmații de tipul «Nu e cazul să ne speriem pentru că _ _ _»

  1. Număr mic de infecții și/sau morți sau procente mici raportate la total
  • Ciuma Bubonică vs. Covid-19 – Cifre mari vs. cifre mici. La ciumă decesele s-au numărat cu milioanele, au dispărut proporții uriașe din populație, la Wuhan erau câteva zeci (în ianuarie), câteva mii acum, deci nu reprezintă mare lucru raportat la toată populația.

De fapt nici nu ar trebui să ajungem la cifre, nu se amestecă staticul cu dinamicul. Ciuma Bubonică s-a încheiat, nu mai evoluează, Covid-19 abia are câteva luni, nimeni nu are habar cum se poate termina. E ca și cum i-ai spune unui copil «Georgele, bunică-tău, odihnească-se în pace, a luat premiul Nobel, a construit 5 case, a făcut avere, tu la 4 ani abia un cerc ai desenat ? ». Dă-i timp, s-ar putea să te surprindă.

  • Asasinate, accidente mașină etc. vs Covid-19 – Anual mor mai mulți din accidente de mașină sau crime decât din virusul de la Wuhan. Diferența e că glontele (ca și accidentul) nu e contagios. Nu ia avionul și nici nu se multiplică. Mortal poate fi 100%, Contagios 0%. Una bucată glonte/ accident are acțiune limitată imediată. Una bucată virus, nu. Păi atunci:
Sfat 1 – Să nu comparăm Mere cu Pere !

2. Oricum anual mor mai mulți din gripă clasică decât s-a murit din gripa asta

- Cifrele sunt mari iluzioniști. Pe lângă dinamică, mărimea (scara) contează. Covid-19 nu e doar o altă gripă. O metodă mai adecvată de calcul găsiți mai jos (contul lui Dave nu mai e accesibil în prezent). 3:0,06 = 50. De 50 de ori mai mortal, erau datele din ianuarie. E adevărat, între timp s-a mai actualizat mortalitatea. E doar de vreo 2,27 (se pare). Deci doar de vreo 30 de ori mai mortal, dacă presupunem aceeași rată de transmisibilitate. Care rată e de fapt mai mare, în intervalul 1,4-5. În realitate nu știm sigur cât e. Să răsuflăm ușurați? Cu sau fără mască? I se spune tot gripă, dar nu e la fel cu cea pe care o cunoaștem. Vaccin încă nu era în ianuarie, nici în februarie. Mutațiile or fi posibile ? Așadar:

Sfat 2 – Să nu comparăm Mere cu Megamere !


3. SARS și alte epidemii au avut număr mic de infecții și morți.

  • Dapentru că s-au luat măsuri la timp, nu pentru că așa era evoluția naturală a bolii. La aterizarea avioanelor, mai ales low-cost, unii pasageri aplaudă. Firile sensibile îi privesc superior. Au aterizat de zeci de ori, spre deosebire de les sauvages. Aterizarea fără probleme e obișnuință. Tot firile sensibile lăcrimează la filmul cu Tom Hanks în rolul pilotului erou care a aterizat pe râul Hudson. Același gen de eroare se manifestă la comparația cu SARS. Oamenii nu văd catastrofa, deci concluzionează că nu a existat riscul. Nu e cazul lui Neil Ferguson, profesor și epidemiolog la Imperial College London. Ce rezultă ?
Sfat 3 – Să nu confundăm Obișnuitul cu Naturalul !


4. Costurile uriașe ale panicii vor depăși efectele concrete ale Covid-19, care va fi un pechinez.

– E cea mai gravă și mai scandaloasă eroare. Las la o parte pretenția de cunoaștere a viitorului. Preocuparea pentru bani e lăudabilă. Dar există un motiv pentru care s-au inventat indici care măsoară calitatea vieții, nu a morții. Dacă din sărăcie mai poți reveni, din moarte nu. Se zice că e o stare dificil de îmbunătățit. Ca să te preocupe banii trebuie să fii mai întâi viu. Supraviețuirea (risc de moarte, faliment) precede optimizarea (profit, costuri, bunăstare). E posibil ca panica să genereze daune mai mari decât fenomenul în sine? Desigur, contează cum e calibrată și executată reacția. Dar în cazul Covid-19 și al pandemiilor în general riscul merită asumat, pentru că scenariile sunt de speriat. În concluzie:

Sfat 4 – Să nu punem carul carul inaintea boilor !

Acum că am prezentat erorile, să trecem la fenomen și mediul în care se desfășoară, căci sunt interdependente. De ce sunt scenariile de speriat ? Ne avertizează un matematician, născut în Liban, îmbogățit pe Wall Street și fascinat de aleatoriu.

Cam sibilinic domnul. Să vedem dacă reușim să deslușim încotro bate.

Partea IIFenomenul și barierele interioare

Două lucruri importante se urmăresc în cazul epidemiilor – mortalitatea și transmisibilitatea. Dacă fenomene cauzatoare de moarte se mai găsesc, caracteristica specială a epidemiilor e răspândirea, multiplicarea. Cuvântul epidemie a ajuns să fie asociat unei multitudini de contexte, pentru a descrie ceva molipsitor, care se răspândește rapid de la unul la mai mulți – epidemie de plecări din Justiție, de știri neverificate, de deschideri de conturi pe TikTok etc. Chestiuni contagioase, spre deosebire de accident, asasinat sau pasiunea pentru temele la mate.

Indicatorul transmisibilitatății e denumit R0 și exprimă cam la câte persoane transmite boala o persoană infectată. Dacă R0 < 1 epidemia se va stinge de la sine. Dacă R0 > 1 lucrurile se complică. Să presupunem că ar fi 2. Pornim de la 40 de persoane infectate. Un excel simpluț ne duce după 10 pași la 40.000. Problema e că fenomenele astea nu vin cu manual de instrucțiuni. Nu știm la început cât de virală e o epidemie. Dacă R0 nu e 2, ci 3, ajungem tot în 10 pași la 2 milioane de infecții. Mai adăugăm doar 0,5 la viralitate și sărim brusc de la 2 la 11 milioane. O eroare mică de estimare inițială duce la diferențe uriașe. Ce se mai observă din tabel e că în cazul unui R0 de 3, deja după pasul 17 se cam termină populația planetei. Cât timp avem între pași ? O lună, o săptămână? Nu știm.

Figura 1 e o simulare simplistă, maximală, care presupune apropiere fizică, neîntreruptă, între toți oamenii. Din fericire, cifrele sunt nerealiste în cazul Covid-19. Le-am folosit însă pentru a ilustra modul de funcționare, forma sub care evoluează o epidemie. Graficul din dreapta e un model sofisticat, folosit de Centre for Global Infectious Disease de la Imperial College din Londra. Cifrele sunt altele, dar morfologiile seamănă (dacă generați graficul pentru Fig.1, veți vedea asemănarea cu cel din Fig.2). Din ambele putem trage câteva concluzii despre fenomenele multiplicative în general:

  • dacă accelerează (de ex. R0 > 1 la epidemii) e deja îngrijorător;
  • viteza de mișcare se poate dovedi neașteptat de mare;
  • erori mici de estimare inițială generează diferențe uriașe în efecte.

În modelarea institutului londonez se mai remarcă ceva. Modelul se bazează pe ipoteza că virusul din Wuhan seamănă cu SARS și deci am putea folosi ca referință evoluția din trecut a SARS ca să construim proiecții pentru viitorul lui Covid-19. Traiectoriile posibile sunt prezentate sub forma unui interval care se lărgește cu timpul (curbele gri), ilustrare a impreciziei inerente unor astfel de modele. Măcar avem un interval înspre care să ne îndreptăm așteptările, corect ? Ei bine, nu. Lucrurile stau mai prost.

Înălțime și bani, din NBA în Zimbabwe

Jucătorii de baschet sunt tipi înalți. În campionatul profesionist de baschet american înălțimea medie e cam 2m. Nu trebuie să-i măsori pe toți. Dacă aduni la întâmplare 50 într-o sală, la o petrecere, media aritmetică a înălțimii lor n-ar fi prea departe de această valoare. Ar fi un eșantion destul de reprezentativ. Ghiță Mureșan, unul dintre cei mai înalți sportivi din NBA, are 2,31m. Adăugându-l la cei deja prezenți la petrecere ar ieși în evidență, dar fără să șocheze prea mult, deși e excepțional de înalt. Depășeșete media doar cu 15%.

Dacă e vorba de salarii, lucrurile se schimbă. Câștigul obișnuit al unui jucător pentru sezonul actual e 3 milioane $. Dar Stephen Curry câștigă 40 milioane $. Anual. De peste 13 ori mai mult. Dacă ar intra în sală, totalul averilor câștigate de-alungul timpului de petrecăreți ar exploda.

Nu se așteaptă nimeni să apară cineva de 13 ori mai înalt decât media. De fapt nu se așteaptă nimeni din NBA să vadă un jucător de două ori mai înalt. Sau vreun om, în general. Supereroii precum Hulk se pot tripla în volum doar pe ecran. În lumea reală e imposibil. Deși ar rămâne bine proporționați, corpul li s-ar prăbuși sub propria greutate, ar trebui să își modifice radical structura oaselor, funcțiile organelor, toate echilibrele metabolice etc. Gigantismul e clasificat ca boală, o boală teribilă. Un om de 4 metri nu se poate. În schimb, de două, patru, zece, o sută de ori mai bogat, asta se poate.

Motivul e că înălțimea și bogăția fac parte din clase diferite de fenomene. Înălțimea umană, prin construcție, are limitări ce acționează ca o barieră internă, mărginindu-i posibilitățile de evoluție și astfel distribuția statistică. La fel multe alte fenomene fizice, greutatea oamenilor, accidentele etc. Au, dacă vreți, un soi de gravitație constitutivă, care le atrage spre un fel de echilibru, limitându-le. Banii nu au așa ceva, sunt un produs al imaginației umane. Se pot multiplica oricât (mai greu în cazul celor de aur). Sky is the limit.

Consecințele asupra posibilităților de predicție sunt radicale. Dacă un dulgher observă 500 de oameni la întâmplare, poate estima cât de înalt e următorul. Sau următorii. Cu o marjă de eroare rezonabilă poate construi liniștit o ușă prin care să încapă toți oamenii. În cazul banilor nu e așa. Trebuie spus că, deși diferită de cea a înălțimii, dinamica salariilor individuale vehiculate în NBA încă e apropiată de obișnuitul cotidian. Mai surprinde, dar poate fi cuprinsă cu gândul, întrucât populația de jucători e relativ mică.

În lumea mare, situația se schimbă. Apar numere uriașe și, mai complicat, interdependențe care generează bucle de feed-back pozitiv. Bogații devin mai bogați, săracii mai săraci, succesul pe Facebook și Instagram atrage mai mult succes. Dacă cineva ar fi încercat, bazându-se pe datele istorice ale inflației țărilor lumii, să prezică inflația din Zimbabwe s-ar fi făcut de râs. Aceasta a ajuns în 2008 la 8.970.000.000.000.000.000.000 % pe an. Pe scurt – 89,7 sextilioane la sută pe an. La fel de greu e și cu prezicerea magnitudinii crizelor financiare. Sunt situațiile de care vorbea domnul Taleb în tweetul de mai sus (apar în zona fenomenelor cu distribuții ale probabilităților în coadă lungă – fat tail, power law ). Rare, dar cu impact masiv. În practică, sunt impredictibile, în sens clasic.

Iată încă o concluzie : prin faptul că e un fenomen multiplicativ, evoluția unei epidemii (cu R0 > 1) e mai apropiată de tipologia evoluției banilor decât a înălțimii. Datele istorice nu ne ajută prea mult în încercarea de a prognoza unde se poate duce o epidemie generată de un virus nou, ba s-ar putea ca modelele să ne dea o falsă și periculoasă senzație de confort. Ce-i drept, spre deosebire de cazul banilor, aici există o limită superioară. Totalul populației umane. Sau al liliecilor.

Partea IIIMediul și barierele exterioare

Să revenim pentru un moment la Figura 1. Dacă privim în realitate, situația stă totuși mult mai bine. De ce? După cum spuneam, modelul simplu presupunea apropiere fizică, neîntreruptă, între toți oamenii. Fără bariere între ei. Cam ca în Imagine, utopia pop a lui John Lennon. Momentan nu e cazul, iar asta ar putea să fie surprinzător de folositor. Pentru noi ca specie. După cum am văzut, epidemia face parte dintr-o categorie de fenomene fără bariere interne. Singura speranță să le oprești, sau măcar să le încetinești, sunt barierele externe.

Dar conexiuni există, mai mult ca oricând în istoria omenirii și asta influențează răspândirea Covid-19. Pentru a vedea în ce fel, apelăm la un fizician, de data aceasta născut în România.

Globalizare și rețele, cu bune și cu rele

Albert-László Barabási s-a născut și a copilărit în Harghita, a facut facultatea la București, masteratul l-a obținut la Budapesta, iar doctoratul la Boston. Are triplă cetățenie –română, maghiară și americană – și contribuții matematice majore la dezvoltarea teoriei rețelelor. O ilustrare fericită a avantajelor unei lumi libere și globalizate.

Pornind de la studierea legăturilor dintre site-uri în rețeaua WWW, a propus, împreună cu Réka Albert, un algoritm ce descrie un tip special de rețea. Rețelele Barabási – Albert se dezvoltă în timp, noii veniți manifestând preferința de a se atașa de nodurile/oamenii/ influencerii care au deja cele mai multe legături. Așa că aceste noduri, denumite huburi, devin din ce în ce mai mari. Important, structura de bază rămâne aceeași indiferent de scară/mărime, e autosimilară. Același fenomen de atașament preferențial de tipul «Bogații devin mai bogați»,«Celui ce are i se va da», care caracteriza și fenomenele multiplicative descrise în partea a doua. Sunt scalabile (scale free).

Rezultă plase de conexiuni competitive, robuste, care evoluează și se adaptează necontenit. Modelul descrie foarte bine succesul Google, vânzarile de carte, likeurile de pe rețelele de socializare, în general minunata noastră lume globală, hiperconectată și cu noduri multiple, dar supradimensionate. Creșterea exponențială a conectării duce la schimburi de informație din ce în ce mai rapide între nodurile rețelelor. Huburile ajută la creșterea eficienței: cu cât mai puține bariere (uniformizare, aplatizare) și mai multe conexiuni (deschidere) cu atât crește viteza. Câștigăm inovație, avans tehnologic, experiențe turistice și creștere economică. Cât despre robustețe, aceste tipuri de rețea rezistă bine la atacuri aleatorii, mult mai bine decât o rețea centralizată. Funcțiile unei părți distruse sunt preluate de restul întregului, prin redirecționare.

În schimb sunt fragile la atacuri sau infecții ce au loc în zonele importante (huburi). De altfel, fizicianul de origine maghiară arătase că în caz de epidemii o asemenea rețea nu numai că nu ajută la stoparea contagiunii, ci, datorită structurii ei, ajunge să augmenteze forța virală a epidemiei, menținând în viață epidemii care ar fi trebuit să se stingă mai repede în mod normal.

Mărimea și conectivitatea se transformă în vulnerabilitate pentru toată rețeaua, iar viteza de transmisie în amenințare. Privită astfel, apariția coronavirusului în Wuhan, un oraș cu 11 milioane de locuitori e o problemă mai mare, mult mai mare decât dacă ar fi apărut într-un orășel cu câteva mii. De aici și magnitudinea reacției autorităților. Chinezii, se pare, se pricep la matematici și rețele.

ConcluziiCe-i de făcut ? Asigurare.

Avem așadar de-a face cu un tip de fenomen care nu se oprește de la sine, ba mai mult, se manifestă într-un mediu care îl încurajează. Nu putem face prognoze precise asupra numărului de infecții și decese, nici asupra căilor de răspândire. Asta nu înseamnă că nu știm ce trebuie făcut pentru a ne apăra. Nici vorbă. Lebăda nu e Neagră, e Gri.

Măsurile menționate mai jos sunt doar o sinteză a celor prezentate de Yaneer Bar Yam, fizician și președinte alNew England Complex Systems Institute. E una din cele mai bune surse pentru înțelegera funcționării pandemiilor. Alături de colaboratori, monitorizează epidemia din Wuhan și a pus la dispoziția publicului câteva analize și noutăți [Link AICI].

Ceva știm totuși despre Covid-19. Cel puțin 3 lucruri care ne ajută: faptul în sine că e ne-predictibil, structura mediului în care se manifestă epidemia și forma matematică a evoluției fenomenului.

Faptul că nu cunoaștem viitorul e o informație foarte valoroasă. Când pleci în vacanță într-o zonă necunoscută, cumperi o asigurare. De cele mai multe ori nu e folosită. În fața impredictibilului, strategia rațională e precauția. Epidemiile se pot transforma pe nebănuite în pandemii, iar în situația unor evenimente extreme precum pandemiile, precauția poate lua forme neplăcute și departe de cotidianul cu care ne-am obișnuit. Dar necesare. Te pregătești pentru varianta cea mai rea.

Mediul în care are loc epidemia e o lume mai conectată ca niciodată, fapt care accentuează pericolul. Având în vedere că nu potem schimba structura internă a fenomenului, iar descoperirea unui vaccin durează, nu ne rămâne decât să acționăm pentru încetinirea sau întreruperea conexiunilor prin bariere exterioare, ridicate în calea răspândirii virusului. Care pot merge de la verificări medicale, purtat măști, dezinfecții (încetinire prin dez-uniformizarea mediului) pâna la oprirea transporturilor, carantină și izolare (întrerupere). Restricțiile de călătorie au funcționat cu rezultate bune în cazul Ebola și din nou la Wuhan.

În fine, din forma matematică a fenomenului (Figura 2) ne putem da seama că e caracterizat de creștere accelerată. Yaneer Bar Yam confirmă [Link AICI] că avem de-a face cu un proces cu creștere exponențială. În cazul acestui gen de procese, viteza de reacție în primele faze este capitală. După un anumit punct, eforturile necesare pentru a-l controla depășesc resursele. Nu-l mai poți opri. Depinde și de fiecare țară ce resurse are la dispoziție. Obiectivul este deci a trece în fața procesului. Dacă se reușește, și scăderea e tot accelerată, după cum se vede în China. De asemenea, să nu uităm nici un moment că poate suferi mutații.

Evident, modul în care sunt realizate măsurile de prevenție este esențial. Aici se aplică același principiu care ghidează activitatea medicului: Primum non nocere. Prima grijă e să nu provoci mai mult rău prin intervenție. Există pași pentru a atinge pe cât se poate acest obiectiv [Link AICI].

În concluzie, nu e de joacă, nu ne confruntăm cu fenomene obișnuite, epidemiile sunt dintr-o altă ligă. Lumea contemporană se bazează pe optimizare și deschidere/ conectare. Viteză și eficiență, cu păstrarea de rezerve minime. Numai că ce era minunat pentru afaceri se dovedește foarte periculos pentru supraviețuire. Ce NU ajută în situația de față e o atitudine de complacere liniștitoare.

Panica și isteria nu ajută și trebuie evitate, dar o sperietură bună din când în când e chiar utilă. S-ar putea să ne salveze.

Câteva surse:

New England Complex Systems Institute – Stopping the Coronavirus Pandemic

MRC Centre for Global Infectious Disease AnalysisNews / COVID-19

Albert-László Barabási, Zoltán Dezső - Halting viruses in scale-free networks, Department of Physics, University of Notre Dame, Notre Dame, IN 46556 (Dated October 22, 2018)

Nassim Nicholas Taleb – Lebăda Neagră. Impactul foarte puțin probabilului, Ediția a II-a, revizuită și adăugită, Editura Curtea Veche, București, 2010

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: , ,



Currently there are "60 comments" on this Article:

  1. Unu din multime spune:

    “Cu tot respectul, cred că” este foarte importanta formularea. Cred ca. Nu, jurnalistii nu au nimerit nimic decat tiraje ridicate si audienta. Atat.

  2. Harald spune:

    Genul ăsta de abordare ține de filozofia personală. Se pot găsi argumente nesfârșite pentru, la fel cum se pot găsi argumente nesfârșite împotrivă. Nu se mai transmite virusul prin strănut, dacă a venit armata? :) Nu mai e strănutul dus de vânt la zeci sau sute de kilometri? Uite că virusul a ajuns în Italia, iar Italia n-o să aibă mii de medici militari pe care să-i mobilizeze. Uite că virusul e deja în Iran, iar despre mușamalizările de-acolo și despre posibiltățile de a-l contracara nu prea știm nimic.

    Lumea e pur și simplu mult prea complexă, pentru a-și imagina cineva că o poate controla. Un stat comunist-militarist precum China își poate imagina așa ceva, dar își imaginează degeaba.

  3. Hantzy spune:

    For dummies! Nu doar stilul lejer și apropiat de ascultător amintește de renumita serie a lui Andy Rathbone, dar mai ales modul structural de prezentare. Foarte reușit! Mai ales prin aceea că raționamentul și exemplele folosite nu limitează expunerea la cazul studiat aici, ci poate fi aplicată oricărui alt fenomen.
    “În fața impredictibilului, strategia rațională e precauția. “

    • Daniel Musat Dan Musat spune:

      Vă mulțumesc, mă bucur că v-a plăcut.

      • Hantzy spune:

        Eu nu știu dacă să mă bucur că am avut dreptate? For dummies, da, dar mai există și alții.

        Știți ce probabilitate este să treacă un furuncul? Foarte mare, aproape de 90%. Dacă apare în frunte, trebuie stors și dezinfectat, iar e trece! Din frunte pe obraz. Se repetă algoritmul și el trece din nou. De pe obraz pe bărbie. E tratat cu apă moartă de trei ori de jur împrejur și de 5 ori de-a dreptul și el trece din nou. Dar scoate capul de pe umăr.

  4. zapp spune:

    O futila demonstratie care insa, omite un aspect: exista pacienti asimptomatici care vor transporta virusul global. Containment-ul spune unul dintre epidemiologii de top nu este eficient.

    Lipsitch predicts that, within the coming year, some 40 to 70 percent of people around the world will be infected with the virus that causes COVID-19. But, he clarifies emphatically, this does not mean that all will have severe illnesses. “It’s likely that many will have mild disease, or may be asymptomatic,” he said. As with influenza, which is often life-threatening to people with chronic health conditions and of older age, most cases pass without medical care. (Overall, around 14 percent of people with influenza have no symptoms.)

    Lipsitch is far from alone in his belief that this virus will continue to spread widely. The emerging consensus among epidemiologists is that the most likely outcome of this outbreak is a new seasonal disease—a fifth “endemic” coronavirus.

    https://www.theatlantic.com/health/archive/2020/02/covid-vaccine/607000/

    • Daniel Musat Dan Musat spune:

      Depinde cum definiți ”eficient ”. Faptul că trec 10 – 20 cazuri de la o regiune la alta sau de la o țară la alta în condiții de control nu e echivalent situatia in care trec 1000 de cazuri. Nici la fenomene aditive, darămite la cele multiplicative. Lipsitch NU spune că nu trebuie luate măsuri, pentru că ar fi degeaba. Pe contul lui de Twitter o sa găsiți următoarele, alături de un grafic sugestiv:

      https://twitter.com/mlipsitch/status/1231433038816563201

      ”Models of disease transmission suggest that slowing transmission leads to flatter, longer epidemics. That is beneficial because 1) fewer individuals get infected in total; 2) the burden on the health system is spread out, with lower peak demand for scarce resources; 3) we will know more as time goes on about how to care for patients, so it is better to get it (Covid19) late than early; 4) if we can spread it out enough there may be new drugs, vaccines, or other countermeasures to aid in preventing and treating infection. Summary: Delay is good.
      So there will be arguments in favor of these kinds of countermeasures — sometimes known as social distancing, nonpharmaceutical interventions (a broader class including case-based ones), or informally as quarantine or lockdown. ”

      Deci se câștigă timp prețios și nu ți se sufocă sistemul de sănătate. Iar asta e bine. Și sunt argumente în favoarea contramăsurilor, zice chiar același domn Lipsitch. Inclusiv lockdown, după caz.

      • Harald spune:

        @Dan Mușat – cum comentați cifra de 60.000 de decese produse de gripa sezonieră numai în Europa în fiecare an? Cel puțin OMS așa zice, contestați cumva cifrele de la OMS?

        • Hantzy spune:

          Anual se îmbolnăvesc însă circa 40 milioane de europeni de diferite forme de gripă. Deci 60 mii de cazuri mortale înseamnă o mortalitate de 0,15%. În cazul covid-19 rata este de 22 ori mai mare. Dacă virusul s-ar răspândi în Europa a.i. doar 1 milion de europeni ar fi infectați, cu cifrele cunoscute in acest moment, ar putea deceda vreo 70 mii de oameni numai datorită covid-19. Treci și te spală pe mâini!

          • Hantzy spune:

            Sorry! La un milion 35 mii de decese, iar la 2 milioane 70 mii. Viteza

          • Harald spune:

            @Hantzy – la certitudinile pe care le ai tu și la istoricul tău de mistificări pe forumul ăsta, orice discuție e lipsită de sens. În general, oamenii participă la discuții ca să-și îmbunătățească propria evaluare asupra realității, nu ca să promoveze punctele de vedere ale guvernului de la Berlin.

          • Hantzy spune:

            Harald, păi tocmai asta distruge posibilitatea oricărui dialog: eu aduc date și le prezint cât mai închegat cu putință, iar tu mă acuzi fără argumente. Ți-am mai cerut și în trecut dovezi pentru acuzele formulate și n-ai reușit niciodată să le prezinți.

        • Daniel Musat Dan Musat spune:

          European Centre for Disease Prevention and Control estimeaza 40.000 de decese anuale.
          Si 30-50% din testari positive. La o populatie de 500.000.000 in UE rezulta 0,016% mortalitate. Daca ar fi fost peste 3% cat e acum la Covid-19 s-ar fi ajuns la cat? Cam 7,5 milioane de decese? Din fericire la gripa normala avem si vaccin, la Covid-19 inca nu.

          https://www.ecdc.europa.eu/en/novel-coronavirus-china/questions-answers
          https://flunewseurope.org/
          https://www.worldometers.info/coronavirus/coronavirus-death-rate/#nhc

          • Harald spune:

            @Dan Mușat – nu mi se pare nici corect și nici util să comparăm date statistice provenite din eșantioane diferite și populații diferite, marja de eroare poate ajunge oricât de mare. În materie de coronavirus, deocamdată nu există nici o statistică pentru toată populația Europei, așa cum există pentru gripa sezonieră. Orice cifre s-ar folosi ca argument, sunt orientative.

            E ca și cum ați propune măsuri de combatere a accidentelor rutiere din România pe baza statisticilor din China.

            • Daniel Musat Dan Musat spune:

              Sunt mai ales densitati diferite de populatie. Dincolo de diferente, de la un punct incolo sunt tot oameni din perspectiva virusului. E adevarat, inca nu avem statistici pe toata populatia Europei, e un virus nou. Daca le asteptam va fi prea tarziu. Dar altceva e important. Strategia in conditii de opacitate + probabilitate de pericol e preventia. Intai previi, Intai te pui la adapost, dupa aceea incerci sa afli mecanismul pericolului.

            • Hantzy spune:

              Harald, fără supărare și fără intenția de a polemiza doar de dragul polemicii, ceea ce susții tu acum, are deja un răspuns în articolul dlui Mușat. Nu trebuie comparat un proces static (gripa care ucide anual intre 40 și 60 mii de europeni) și unul dinamic, aflat în plină dezvoltare. Vezi Partea I Erori de raționament, Sfaturile 1 și 2. Scrie acolo că ” În realitate nu știm sigur cât e. Să răsuflăm ușurați?”
              Da, marja de eroare poate fi mare, dar numai în sens crescător poate fi oricât de mare , de exemplu 300%, adică o moralitate nu doar de 3,4% ca în China, ci de trei ori mai mare pentru o populație, alta decât cea din China. Descrescător, marja poate tinde cel mult la -100%. Cu siguranță vom ști valoarea acestui indicator când gripa din Wuhan se va transforma într-un proces static, ucigând x oameni anual. Sugerezi să stăm până atunci cu mâinile încrucișate?
              Și e incorect să refuzi niște date, fie orientative, dar să faci în același timp analogii cu traficul din China sau cu puștile și pușcașii din State.

            • Harald spune:

              @Dan Mușat – nu înțelegeți despre ce scrieți, viața reală nu se desfășoară după teorii matematice. Pentru că teoriile matematice reprezintă o aproximare mai mult decât grosieră a realității. La articolul cu interviul Dl.Mihai Netea, aveți un comentariu semnat @Toma, datat 28/02/2020 la 14:39, care vă explică tocmai ce ar fi trebuit să știți înainte de a scrie articolul. Citiți acel comentariu împreună cu @Hantzy și vedeți la ce concluzie ajungeți.

            • Hantzy spune:

              Harald, orice disciplină oferă în limbaj specific o descriere cât mai exactă a fenomenelor și proceselor din realitate, iar matematica excelează din acest punct de vedere. Neajunsul este că încă prea puțini pot descifra mesajul matematic și, în cel mai rău caz, unii reacționează negativ sugerând tocmai necunoașterea fenomenului de către ceilalți. Ceva de genul “eu am școala vieții, nu-mi spune tu mie ce și cum!”
              Din intervenția lui Toma recomandată de tine nu rețin decât presupunerea că valoarea finală a mortalității gripei datorate lui covid2019 s-ar putea să fie mai mică. Prin ce este această descriere mai exactă decât matematica “grosiera” îmi este complet neclar. Iar posibilitatea ca indicatorul să fie altul, mai mare sau mai mic, nu a fost exclusă nici de mine, nici de autor, cel care scrie astfel:
              Vreți un indicator sigur sigur sigur ? O să-l aveți după ce fenomenul devine static.
              Deci ce ar fi trebuit să știe dl Mușat înainte de a scrie articolul? Astfel de stratageme, ce se vor ezoterice, nu fac decât să releve lipsa argumentelor.

      • Harald spune:

        @Hantzy – adevărata problemă cu coronavirusul e psihologică. În 27 februarie a apărut un articol în Psychology Today, e scris de Samuel Paul Veissière, nu de mine. Conspectează-l și nu mai păcătui :)

        Subtitlul e mai mult decât elocvent: COVID-19 is infecting our minds, not our lungs

        The Coronavirus Is Much Worse Than You Think

        https://www.psychologytoday.com/us/blog/culture-mind-and-brain/202002/the-coronavirus-is-much-worse-you-think

  5. Costin spune:

    O analiza lunga si bazata pe numere. Dar conteaza ce numere si (mai ales) ce numere nu sunt integrate. Desi indicatorii folositi sunt au sens, daca nu factorizezi toate variabilele necesare, indicatorii nu mai merge chiar asa. Si tocmai pentru ca indicatorii respectivi au fost definiti pe model static, folosind epidemiile precedente ca exemplu, ei nu sunt valorosi in valoare absoluta pentru cazul dinamic.

    De ce? Pentru ca mortalitatea se caluculeaza in raport cu numarul de cazuri si trasmibilitatea in raport cu viteza cresterii numarului de cazuri. Dar cazurile sunt doar cele raportate si identificate pozitiv in mod formal.

    Daca am factoriza numarul de cazuri neraportate, dar pozitive, oare nu se schimba punctul de vedere? Cate cazuri de gripa normala sunt atat de usoare incat nu ajung niciodata sa fie luate in calcul? Dar cate cazuri de Covid-19 sunt in situatia asta? Pentru fiecare caz raportat, cate nu sunt raportate pentru ca sunt prea usoare? Nu poti calcula asta dinamic, nu in faza asta a epidemiei.

    • Josef Svejk spune:

      Intrebarea e daca trebuie sa nu luate masuri de precautie. Numerele sunt intotdeauna discutabile. Limitele superioare pot fi infricosatoare in timp ce cele inferioare ne spun sa mergem linistiti la carciuma. E ca la ruleta ruseasca. E pana la urma doar un glont din 6. Merita insa oare riscul ?:)

      • Harald spune:

        @Josef Svejk – măsurile de precauție gen “hai să ne spălăm pe mâini” sunt rezonabile, măsurile de precauție gen “hai să aducem 30.000 de militari” nu mai sunt nici rezonabile și nici utile. Decât pentru controlul asupra cetățenilor, obsesia guvernelor dintotdeauna.

        Aveți interviul alăturat cu Dl.Mihai Netea, aceea e atitudinea cea mai echilibrată. Nu întâmplător, acea atitudine vine tocmai din partea cuiva care activează în domeniu. Exact cum dvs sunteți familiarizat cu armele de foc și nu vă sperie, în timp ce cohorte nesfârșite de progresiști militează agresiv pentru controlul total asupra lor, tot așa nu se sperie nici biologii de viruși.

        • Daniel Musat Dan Musat spune:

          @Harald – Exista zone intermediare de reactie, adecvarea lor depinde de gravitate si e apreciata diferit de fiecare tara. E o bucurie cand le descoperim existenta, in spatiul larg dintre extreme.
          China e laudata de OMS pentru coordonare, dl. Netea, care e imunolog din cate inteleg, mentioneaza asta. Nu stiu cat de progresisti sunt OMS, dar de simpatii chineze au fost acuzati. Insa ce ne facem cu James Woods, care parca era conservator. A distribuit pe Twitter pe 25 Feb articolul lui Yaneer Bar Yam, Taleb & Co si mai si spune „More importantly, as I understand it, taking strong, unpopular steps to implement strategic intervention before the pandemic is catastrophic in America is absolutely critical.” L-a atins virusul progresist ?

          https://twitter.com/RealJamesWoods/status/1232409548603846656

          In privinta biologilor care n-ar fi speriati de virusi, e o gluma buna. Biologia e un domeniu vast. Imunologia si Epidemiologia se ocupa de lucruri diferite, desi evident au conexiuni. Imunologii se concentreaza pe individ, epidemiologii pe colectiv. Primii lucreaza cu numere mici si distributii oarecum normale, ultimii cu numere mari, dinamica si fenomene scalabile. Domenii diferite. Aveti in text exemplu de epidemiolog – Neil Ferguson, care mai are si doctorat in fizica + matematici solide. Si ceilalti doi se ocupa tot cu matematica fenomenelor extreme. Si cu studierea epidemiilor. Sau puteti lua din comentarii exemplul lui Marc Lipsitch de la Harvard, cu tweetul cu grafic din care se vede diferenta intre interventie si non interventie. Si care mentioneaza inclusiv posibilitatea carantinei. Domenii diferite, asadar. Cred ca Leo Mesi e genial in ce face, dar nu l-as intreba despre distributia probabilitatilor pentru pariurile la meciurile de fotbal. Pur si simplu nu e domeniul lui, chit ca e TOT FOTBAL. Epidemiile nu sunt fenomene strict medicale. Medicii obisnuiti nu sunt antrenati sa gandeasca in termeni de mii sau zeci de mii de infectii si ce impact provoaca asta la nivel societal.
          Iar utilizarea de exprimari generale de genul „cam la fel de grav” fara macar niste indicii numerice e dezamagitor de neriguroasa pentru un savant. Mortalitatea luata singura e interesanta pentru optica individuala, la epidemii nu e suficienta. Deloc. Chiar si asa 3.4 / 0.1 = 34. De 30 de ori mai mortal decat gripa obisnuita. Cum e CAM la fel ? Confundam mere cu megamere (sfat 2). Cifrele sunt de aici

          0.1 pt seasonal flu https://www.reuters.com/article/us-flu-deaths/swine-flu-death-rate-similar-to-seasonal-flu-expert-idUSTRE58E6NZ20090916?irpc=932

          3.4 pt Covid-19 https://www.marketwatch.com/story/covid-19-case-tally-81191-cases-2768-deaths-2020-02-26

          Preocuparea d-voastra pentru limitarea puterii statului este laudabila. Sa lasam cazul prezent. In ce conditii ati accepta adoptarea de masuri exceptionale ? Poate exista situatii, ma gandesc, in care grila de lectura stanga /dreapta sau progresist/conservator pur si simplu nu e adecvata.

          In incheiere – un NU hotarat panicii si isteriei. Dar si non-actiunii.

          • Harald spune:

            @Dan Mușat – dacă aveți opinii diferite de cele exprimate de Dl.Mihai Netea în interviu, n-ar fi mai eficient să-l combateți prin comentarii postate chiar la acel interviu? Eu am propriile opinii, determinate de cele ale specialiștilor. Mă gândesc că ar fi mai eficient pentru întreaga societate dacă i-ați schimba opiniile D-lui Mihai Netea, schimbarea s-ar propaga în întreaga societate

            Una din marile probleme cu virușii este aglomerația, de asta spitalele sunt adevărate crescătorii. Acolo fiecare se poate contamina cu varietăți de alți pacienți, cu consecințe mult mai severe decât în spațiul liber. Pe de altă parte, armata nu e cunoscută pentru igiena deosebită, iar armata chineză în mod sigur nu face excepție. Așa că are toate șansele să contribuie la răspândirea virusului, nu le combaterea lui.

            Opinia mea este că măsurile draconice sunt folosite doar ca pretext pentru controlul asupra populației, iar dacă armata își schimbă părerea, lucrurile astea se pot termina extrem de rău, cum i s-a întâmplat lui Ceaușescu.

            • Hantzy spune:

              Nu mi se pare că Dan Mușat ar avea opinii diferite de dl Nenea. Dimpotrivă!
              Am recitit articolul și n-am găsit nicăieri elogii pentru armata chineză. Deci strawman!

              Interesant însă e ca spui că ai încredere în specialiști. Chiar și într-unul singur?! Sau in cel puțin 97% dintre ei?! Ca să nu mai spun de experții care au analizat cauzele accidentului Boeing 737 max. Pe ăia nu i-ai crezut.

            • Daniel Musat Dan Musat spune:

              @Harald – Nu stiu daca urmareste comentariile, era un interviu. Dar e o idee, hai sa incercam.

              Cu armata nu stiu ce sa zic, ideal e sa nu fie necesar. Eu ma gandeam la necesitatea interuperii conexiunilor normale intre focarele de infectie si resul lumii. Cum se face,e o alta discutie.
              Si la cat de expusi suntem in general la epidemii sau fenomene similare, datorita gradului de conectare al lumii actuale, care nu mai e cea de acum 30 de ani. Covid-19 e doar un exemplu, Ce facem cand va aparea unul mult mai periculos ?

      • Daniel Musat Dan Musat spune:

        Pe mine ma distreaza ca s-a trecut in doar o luna de la “Eh nu e nimic acolo, exagerari” la “Eh, oricum e asa nasol ca oricum nimic nu schimba nimic deci mai bine ca n-am facut nimic”. Si de multe ori sunt cam aceiasi preopinenti. Intre ele, vid.
        Mai nou, parca totusi metodele normale de igiena ar merge. Adica tot nici o schimbare, daca se poate.
        Daca ii intrebam pe oamenii care chiar DAU bani in caz de evenimente riscante, respectiv societatile de asigurari, ce spun ele pe orice contract de asigurare de viata, la capitolul exceptii ? Pe langa razboi, explozie atomica sau catastrofa ecologica, nu asigura viata in caz de – ce sa vezi “epidemie naţională sau pandemie confirmată de autorităţile competente”. De ce ? pentru ca sunt fenomene la care nu stiu sa calculeze riscurile cu eroare acceptabila. Si asta fac dintotdeauna. Aduna date si calculeaza riscuri. Niste panicarzi.

    • Daniel Musat Dan Musat spune:

      ”Daca am factoriza numarul de cazuri neraportate, dar pozitive, oare nu se schimba punctul de vedere? ” Posibil. Sugerați ca un decident din lumea reală să își asume riscul de a ignora date negative în speranța că, vorba marilor noștri fotbaliști, poate o să fie bine, ca să nu fie rău ? S-au adunat deja de la 1.000 la 80.000 de infecții într-o lună. Cât timp (mai) așteptăm ? Vreți un indicator sigur sigur sigur ? O să-l aveți după ce fenomenul devine static. Numai că atunci o să fie inutil. În practică, trebuie să vă împăcați cu ideea că nu știm. Prevenție înseamnă că din 100 de cazuri în 99 nu s-a întâmplat evenimentul. Încercați să vă faceți o asigurare DUPĂ accident. Nu cred că reușiți. Bucuria de a avea dreptate în 99 din cazuri e frumoasă. Care e costul de a greși în 1 caz și a nu avea asigurare ?

  6. REMUS spune:

    Foarte corect si aproape de realitate, pentru cine gandeste si intelege. Pentru restul…..nu vor fi de acord orice le ai explica!

  7. Bogdan spune:

    Domnule, dumneata ești adevărat? Nu ne ajunge că avem un popor de ipohondri panicarzi? Bănuiesc că v-ați aflat printre cei care au cumpărat Tamiflu la preț triplu și l-ați luat „preventiv”.
    P.S. Rogu-vă, dacă tot ați făcut comparații cu ciuma (haha) și gripa obișnuită, faceți și cu rujeola, să vedem ce iese

    • Josef Svejk spune:

      Ce ar fi sa incercati o comparatie cu griipa spaniola de la sfarsitul primului razboi mondial? Pare sa fi fost mult mai apropiata de coronavirus si in aparenta mai puitn mortala si mai putin contagioasa… La o mortalitate de intre 1.5% si 2.7% a omorat intre 40 si 100 de milioane de oameni (estimarile sunt extrem de dificile) in doi ani intre 1918 si 1920. Deci mai mult ca primul razboi mondial in 4 ani…

      Lupta cu febra spaniola a fost ghidonata de indivizi ca dumneavoastra ce nu se panicau usor :) si au zis ca pana la urma gripa e gripa ce trece…

    • Daniel Musat Dan Musat spune:

      Hahaha. Simpatic. Nu știu ce e Tamiflu, în general medicul meu recomandă preventiv mișcare și țuică. For Real. De prune, nu de megaprune.
      Dar mă întreb, n-o fi existând nici un nivel intermediar între panică și resemnare mioritică? Între ridicat din umeri și asigurare obligatorie? (Nu, nu lucrez la vreun asigurator.) Nu v-ați făcut niciodată asigurare facultativă ? În România există o piață a asigurărilor facultative, așa că nu știu cât de panicard e ”poporul”. Sigur, sunt și cei din zonele inundabile care n-au asigurare, nici imaginație, după care intră în panică și disperare când apare viitura. Multe straturi în ”poporul”. La toate popoarele. Panica nu e bună, blochează sinapsele. Sperietura poate ajuta, dacă în urma ei se învață/realizează ceva. Dacă nu, nu e panică, vine Cineva Bun și ne salvează, doar avem dreptul să fim salvați.

  8. Alex spune:

    Articol foarte interesant. Ma îndoiesc ca vreun decident din vreo structura de stat de la noi poate vrea și e în stare sa îl citeasca/înțeleagă. Deocamdată oligofrenii ce ne conduc au asmuțit SRI-ul asupra coronavirusului. Eventual ii asculta la domnu virus telefonul.. Îl salta cu o Volga neagra la noapte și dupa 3 luni de bătăi la beci îi dau 11 ani la canal pentru “subminarea siguranței naționale”

  9. Ursul Bruno spune:

    Frica si panica inhiba, gandirea rationala este suprimata.

  10. Carmen Popa Carmen Popa spune:

    Felicitări! Carcotasii au fugit de matematică toată viața. Sunt convinsă însă c au prins ideea.

    • Daniel Musat Dan Musat spune:

      Multumesc. Adevarul e ca e cam grea matematica asta. E ne-confortabila, cere ceva efort.
      În privinta prinderii ideii, eu sunt mai reținut. Ar însemna să accepte ca lumea e muuult mai nesigura decat pare. Si ca sunt zone in care nu exista procedura perfecta. Adica una care sa rezolve problema fara ca noi sa sacrificam mare lucru din confortul zilnic. Va dati seama ce ingrozitor ar fi sa se anuleze vacanta de la vara, planuita de 1 an, si altele asemenea?
      Banuiala mea e multi ca vor continua sa caute surse care sa le confirme ca totul va fi bine, acum si in viitor. Si ca mâine va fi acelasi Business as usual. Fara rupturi.
      Imi cer scuze, am divagat.

      • A. Tudor spune:

        “Ar însemna să accepte ca lumea e muuult mai nesigura decat pare…nu exista procedura perfecta…Va dati seama ce ingrozitor ar fi sa se anuleze vacanta … planuita de 1 an…”

        Asta e atitudinea generala. Multi nu concepeau sa-si anuleze vacantele pentru criza politica din Turcia, accidentul nuclear din Rusia, furtunile din Grecia ș.a. Nu se informeaza despre situatia tarii in care pleaca, nu-si verifica actele, ignora recomandarile, avertismentele, atentionarile de calatorie si apoi incep sa se vaite ca nu sunt ajutati, ca sunt nedreptatiti.

      • Harald spune:

        @Dan Mușat – problema dvs nu e doar matematica (*) problema e că nu înțelegeți scara la care desfășoară lucrurile: virușii sunt la fel relevanți față de oameni cum sunt cuiele de pe șosea pentru automobile: un automobil poate face pană, iar un cauciuc cu cameră poate face chiar explozie. Dacă explozia e pe o roată față, automobilul poate ieși de pe șosea sau se poate lovi frontal de un altul, dar nici măcar în urma unor astfel de situații, automobilul nu va ajunge obligatoriu radiat din circulație.

        La fel e și cu oamenii contaminați de viruși, imensa lor majoritate dezvoltă afecțiuni foarte ușoare sau deloc, în timp ce dvs prezentați o imagine apocaliptică. Aveți un comentariu despre scientism, în care promovați cu mândrie empirismul, numai că în realitate procedați exact invers, glorificați scientismul. Despre asta e toată povestea.

        (*) matematica e decuplată de realitatea practică, am mai povestit despre colegul matematician care vorbea despre temperaturi de – 5.000 grade. În matematică se poate și – 5.000 de grade, în univers nu se poate.

  11. Cretu Lucian spune:

    Eu cred ca partea 1.4 nu este eroare.
    In situatia curenta nu se pot face calcule exacte.
    Se raporteaza numarul victimelor la numarul cunoscut de persoane infectate,insa, in realitate, pot fi de 10 ori mai multe persoane infectate.
    Multe persoane, mai ales copiii, nu prezinta simptome sau sunt foarte usoare, sau asemanatoare cu gripa. In cazul acesta, mortalitatea s-ar putea apropia mult de gripa.

    Cel mai corect mi s-ar parea sa luam ca si exemplu cazul navei de croaziera, pentru ca este un mediu controlat, unde cifrele nu pot varia foarte mult.
    Acolo, la vreo 600 de cazuri identificate, au fost 2 decese, ambele la persoane in varsta de 84 si 87 ani. Chiar si aici, se poate sa fi fost mai multe cazuri, deoarece nu toata lumea a fost testata.

    Cred ca o panica extrema poate provoca mai multe daune decat acest virus, si, ca de obicei, o atitudine echilibrata este cea mai buna. Mai cred si ca raspandirea virusului nu mai poate fi oprita, indiferent de masuri.
    Nicio tara nu poate lua masurile pe care le-au luat chinezii, si nici ei nu au reusit sa opreasca raspandirea.

  12. Gigel spune:

    Domle, eu l-am ascultat pe Streinu Cercel in urma cu multi ani. Dansul spunea ca avem de ce sa ne temem. Dadea un exemplu: daca virusul rabiei s-ar lua la fel de usor ca cel al gripei, prin stranut ? Ar putea fi sfarsitul omenirii. Rabia e un virus care vreo luna nu iti da simptome. Atat ii ia pana sa ajunga la creier. pe nervi. In luna aia mai poti face ceva. Dupa, mori sigur, in chinuri. Ori, zicea el, mutaia asta nu este imposibila.

    Virusii sunt ceva de temut, cel mai mult cred ca se tem cei care ii cunosc, si din ce am inteles eu, cel mai mult se tem de mutatii. Trecerea de la animal la om e doar o mutatie. Pot fi si altele care ii fac mai contagiosi, mortali, rezistenti, etc.

    Pe noi, oamenii de rand, nu ne ajuta cu nimic nici ignoranta, si nici panica. Undeva la mijloc e cel mai bine. In loc sa luam cu asalt raftul cu malai, hai sa trecem si pe la sapun.

    In rest, total de acord cu autorul, cifrele sunt cel mai mare manipulator. Ca om de cifre, pot sa le aranjez oricand ca sa demonstrez ceva. Matematica modeleaza ceva, dar modelul este intodeauna o simplificare a realitatii. 1=1 dar un mar nu e niciodata egal cu alt mar decat de dragul matematicii.
    Depinde ce omiti din model si de ce. Teoretic, doar amanuntele nerelevante pentru problema pe care vrei sa o rezolvi, asta ar fi stiinta.
    Cand omiti din model amanunte relevante, de dragul rezultatului, asta nu mai e stiinta ci manipulare.

    • Harald spune:

      @Gigel – dacă virusul rabiei s-ar lua la fel de ușor ca al gripei, omenirea ar fi imunizată de mult. Păsările își revin după infectare și dezvoltă anticorpi, iar cazuri de oameni și animale care au supraviețuit există.

      Dacă ar fi mai frecvente contaminările cu rabie, ar fi inițial mai severă selecția naturală, dar ulterior toți descendenții ar fi imunizați. Virușii nu vin de pe altă planetă, omenirea se întâlnește mereu cu ei, dar nu dezvoltă imunitate decât la cei cu care se întâlnește destul de des. Cu rabia, europenii se întâlnesc foarte rar, pe toată planeta sunt mai puțin de 20.000 de decese pe an, din care 95% în Asia și Africa. La lipsa de igienă din Africa și Asia, ar trebui să existe milioane de decese pe an, dacă oamenii nu ar avea o oarecare imunitate și la rabie.

      • Harald spune:

        @Gigel – pentru comparație, gripa sezonieră provoacă 60.000 de decese pe an numai în Europa, din câte susține OMS. Cum e cu virusul rabiei, în condițiile astea? :)

    • Daniel Musat Dan Musat spune:

      Ca om de cifre poti manipula majoritatea oamenilor, nu pe toti. Majoritatea crede ca ‘adevarul e UNDEVA la mijloc’ este echivalent cu “adevarul e INTOTDEAUNA FIX la mijloc”. Sau ca e prin jurul mijlocului. Confunda formula retorica cu realitatea matematica. Sau chiar cu realitatea. De asta sunt surprinsi ca bogatii sau laureatii Nobel in fizica sunt (inechitabil de) minoritari. Si li se pare nedrept. Spre deosebire de vorbăreală, matematica nu e asa relativa, sa poti s-o folosesti oricum oricand. Sigur, depinde de audienta. Cand folosestii modele bazate pe distributii norrmale (gen Gauss) ca sa masori fenomene non scalabile inseamna ca folosesti rigla ca sa masori uraganul. Multa bafta, vai de cei care te-asculta.
      Sa folosesti metode de analiza neadecvate la fenomenul studiat e … ca si cum ai folosi doar aritmetica pentru fenomene termodinamice :)

      • Daniel Musat Dan Musat spune:

        @Gigel@DanMusat – modele bazate pe distributii norrmale (gen Gauss) ca sa masori fenomene SCALABILE. Viteza, mama greselilor.

  13. Mugurel spune:

    Foarte bun articolul!
    Se vede treaba ca autorul e un intelectual adevarat, nu un impostor care se da ba sociolog, ba analist politic, ba specialist in … orice … Stiti la cine ma refer. Ii vedeti zi de zi pe sticla!
    Totusi, modelele matematice care modeleaza evolutia epidemiilor (ca si convietuirea speciilor: de tip prada si de tip pradator) spun ca orice epidemie are un inceput si un sfarsit. Uneori, daca apar anumite conditii e posibila o evolutie periodica.
    Cititi clasicii: modelele Bailey, Lotka-Volterra, Kermack-McKendrick.

  14. Daniel Musat Dan Musat spune:

    Intre timp ne-am lamurit, NU e cam la fel ca gripa, din pacate.

    Organizatia Mondiala a Sanatatii tocmai a publicat Raportul misiunii sale in China – Report of the WHO-China Joint Mission on Coronavirus Disease 2019 (COVID-19). Presupun, sper, ca va fi citit de autoritatile de peste tot.

    https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/who-china-joint-mission-on-covid-19-final-report.pdf

    Cateva concluzii

    Despre gravitatea Covid-19 in raport cu gripa sezoniera (Pag. 18):

    - The COVID-19 virus is a new pathogen that is highly contagious, can spread quickly, and must be considered capable of causing enormous health, economic and societal impacts in any setting. It is not SARS and it is not influenza. (Pag. 18)
    – Building scenarios and strategies only on the basis of well-known pathogens risks failing to exploit all possible measures to slow transmission of the COVID-19 virus, reduce disease and save lives.

    Despre raspunsul Chinei:

    - In the face of a previously unknown virus, China has rolled out perhaps the most ambitious, agile and aggressive disease containment effort in history. Specific containment measures were adjusted to the provincial, county and even community context, the capacity of the setting, and the nature of novel coronavirus transmission there (pag. 16).
    - China’s bold approach to contain the rapid spread of this new respiratory pathogen has changed the course of a rapidly escalating and deadly epidemic.(pag.17)
    - China’s experience strongly supports the efficacy and effectiveness of anchoring COVID19 readiness and rapid response plans in a thorough assessment of local risks and of utilizing a differentiated risk-based containment strategy to manage the outbreak in areas with no cases vs. sporadic cases vs. clusters of cases vs. community-level transmission. Such a strategy is essential for ensuring a sustainable approach while minimizing the socio-economic impact. (pag.19)
    - Much of the global community is not yet ready, in mindset and materially, to implement the measures that have been employed to contain COVID-19 in China. (pag.19)

    Cateva Recomandari:

    For countries with imported cases and/or outbreaks of COVID-19 (Pag. 21 ) :

    – Immediately activate the highest level of national Response Management protocols to ensure the all-of-government and all-of-society approach needed to contain COVID-19 with non-pharmaceutical public health measures;
    - Fully educate the general public on the seriousness of COVID-19 and their role in preventing its spread;

    For the public (Pag 22):

    - Recognize that COVID-19 is a new and concerning disease, but that outbreaks can managed with the right response and that the vast majority of infected people will recover;
    - Be prepared to actively support a response to COVID-19 in a variety of ways, including the adoption of more stringent ‘social distancing’ practices and helping the high-risk elderly population.
    -For the international community (Pag 23):

    - Recognize that true solidarity and collaboration is essential between nations to tackle the common threat that COVID-19 represents and operationalize this principle;

    Cam atat de la OMS.

    Poate de aceea The Guardian trece asemanarea cu gripa la categoria “Mituri” – Yes, it is worse than the flu: busting the coronavirus myths

    https://www.theguardian.com/world/2020/feb/28/coronavirus-truth-myths-flu-covid-19-face-masks

    • Harald spune:

      @Dan Mușat – faptul că publicațiile progresiste consacrate și comentatorii progresiști consacrați de pe-aici au sărit imediat în barca panicardă (a se vedea Sf.Greta: “vreau să intrați în panică”) ar trebui să vă dea de gândit. Articolele astea rămân, ele sunt indexate și arhivate, chiar dacă dispare platforma cu totul. Peste vreo 2 ani o să aveți ocazia să evaluați acoperirea în realitate a ceea ce susțineți astăzi.

      • Hantzy spune:

        In incheiere – un NU hotarat panicii si isteriei. Dar si non-actiunii.
        Îndemnul de mai sus îți era adresat ție, Harald. Reluând acum tematica cu panica, înseamnă că îl ignori. Ori a-l ignora, fără a-l putea mai întâi dovedi ca fiind fals sau nesustenabil prin alte intervenții ale autorului, este lipsă de respect fata de interlocutor și contrazice ceea ce susțineai undeva mai sus că urmărești “îmbunătățirea propriei evaluări asupra realității”, indiferent ce-o fi însemnând asta.

      • Daniel Musat Dan Musat spune:

        @Harald – Taleb nu e de pe-aici, e de prin State si are alergie la progresism (Lindy effect, etc)
        D-ra Greta are poate dificultati in a percepe gradatiile. Intre extreme e loc mult de miscare, cam in toate subiectele. Sperietura nu e panica, nici fatalismul nu e stoicism.

        • Daniel Musat Dan Musat spune:

          @Harald – articolul e un indemn la precautie in privinta epidemiilor, atat acum, dar si pt. viitor. Precautia parca era o virtute conservatoare.

          • Harald spune:

            @Dan Mușat – nu e nicio “precauție”, e fearmongering, progresiștii sunt cei care confiscă limbajul și schimbă mereu sensul termenilor. Și când e vorba e schimbările climatice, cohorte întregi de progresiști invocă în mod fals precauția.

            În mod sigur sunteți conservator, de asta citați din The Guardian :) și tot de asta postați același comentariu la mai multe articole.

            • Daniel Musat Dan Musat spune:

              @Harald- Draga Harald, in ultima parte a articolului regasiti urmatoarele fragmente:

              1). „….să acționăm pentru încetinirea sau întreruperea conexiunilor prin bariere exterioare, ridicate în calea răspândirii virusului. Care pot merge de la verificări medicale, purtat măști, dezinfecții (încetinire prin dez-uniformizarea mediului) pâna la oprirea transporturilor, carantină și izolare (întrerupere). Restricțiile de călătorie au funcționat cu rezultate bune în cazul Ebola și din nou la Wuhan.”

              Aici se observa o GRADATIE. Care POT merge DE LA…PANA LA. Nu e O singura Masura universala si eterna aplicabila de la stranut la pandemie. E mai greu, mai cu efort. Se adapteaza la situatia din teren. Iar in cazul nefericit in care trebuie izolate localitati, sunt si aici diverse instrumente – politie, armata, carabinieri, pionieri cu flori etc. Nu e musai sa fie armata, nu e nici exclus. Si le regasiti nu numai in China, ci si in Coreea de Sud, Italia etc.

              De asemenea, principiul dupa care trebue calibrata interventia este mentionat tot in ultima parte. Mai mult, exista si un link unde se pot consulta masurile POSIBILE.

              2). „Evident, modul în care sunt realizate măsurile de prevenție este esențial. Aici se aplică același principiu care ghidează activitatea medicului: Primum non nocere. Prima grijă e să nu provoci mai mult rău prin intervenție. Există pași pentru a atinge pe cât se poate acest obiectiv [Link AICI].”

              Cu o minima atentie, ceva experienta la citit (de preferat carti, nu memeuri) si putin bun simt lucrurile astea se observa. Nu e rocket science, dar cere un pic de efort.

              Din Guardian am mai citat in articolele mele. Sa tragi concluzii despre simpatiile intelectuale sau politice ale cuiva doar din denumirea sau afilierea unei reviste din care s-a dat 1 citat e cam subtirel. Am afirmat eu pe undeva ca as fi (sau nu) conservator ? Mai mananc si Conserve de pateu, va rog nu trageti din asta concluzia ca as fi sau nu as fi conservator. Citesc cu placere oameni inteligenti si de stanga si de dreapta, si conservatori si progresisti, si dinamovisti si stelisti. Nu citesc cu placere idiotenii, indiferent de afiliere. Dar le accept si pe astea, oameni suntem. Toti le facem/spunem.

              Daca nu credeti decat ce vi se spune din surse „conservatoare”, adaug la tweetul lui James Woods cateva linkuri :

              Telegraph – “Boris Johnson has announced the Government is establishing a “war room” in the Cabinet Office.” Ce limbaj belicos. War room, auzi. Au tradat cauza conservatorismului adevarat, cum ar zice dl. Iliescu.

              https://www.telegraph.co.uk/news/2020/03/02/monday-morning-news-briefing-coronavirus-war-room/

              National Review – “The wrong Donald Trump has shown up to deal with the coronavirus.”

              https://www.nationalreview.com/2020/02/coronavirus-president-trump-takes-wrong-approach-to-threat/#slide-1

              Traian Ungureanu, azi – “Nu e nimic iraţional în reacţia colectivă la Coronavirus. Nici în Italia, nici în România. Nici pe naţionalităţi, nici pe trepte diferite de dezvoltare. Panica, fuga în munţi sau rejucarea bătăliei de la Posada pe rafturi de Kaufland sînt raţionale.”

              https://adevarul.ro/international/europa/Incoronare-1_5e5bf23b5163ec42719af1fa/index.html

              Poate il parcurgeti, s-ar putea sa descoperiti ca sprijineati tabara „elitelor progresiste”.
              De fapt, ce ar trebui sa observam e ca sunt subiecte asupra carora, indiferent de sursa progresista, conservatoare s.a.m.d. oamenii ajung la cam aceleasi concluzii. Asta ar trebuie sa ne dea de gandit. Faptul ca nu coincid cu reteta d-voastra poate insemna ca reteta e prea alb/negru.

              Hayek e vazut azi drept conservator, dar are un articol intitulat „De ce nu sunt conservator?”. E tradus si in romana. Nu va recomand sa-l cititi, uneori ce-i prea mult dauneaza. Am dat asa, un exemplu. Sunteti sigur ca sunteti conservator ? Ca nu-i totuna cu a fi anti-progresist. Poate e un caz de disonanta cognitiva.

              Din pacate, timpul meu e limitat asa ca e momentul sa separam zgomotul de semnal. Live long and prosper ! Vulcanian. Nici progresist, nici conservator. Sau si / si.

            • Harald spune:

              @Dan Mușat – condescendența la adresa interlocutorului face parte din jocurile de putere consacrate. Nu suntem ”dragă” unul cu altul, iar recitalul ăsta vă poate oferi satisfacție acum, dar o să vă bântuie în anii următori de n-o să vă vină să credeți. O să scrieți de 10 ori mai mult încercând să vă disculpați pentru ce scrieți în prezent, iar textele de azi or să vă reapară mereu.

        • A. Tudor spune:

          “Citesc cu placere oameni inteligenti si de stanga si de dreapta, si conservatori si progresisti, si dinamovisti si stelisti”

          Asta a fost amuzant. Prin afilierea lor la clonele comuniste, care au echivalent in toate tarile afectate de comunism, chiar daca nu vor sa recunoasca, dinamovistii si stelistii sunt de stanga, oricat de mult se prezinta ei in neo- fascisti, nazisti si rasisti. Daca ii cititi se poate observa ca nu e mare diferenta intre ei.

      • Batgirl spune:

        @ Domnu Harald (yeap, just assumed your gender) vezi ca ti-a explicat omu la sfatul 4. Nu pune carul inaintea boilor. Ca sa scapi de o dictatura militara, sau a progresistilor, sau whatever, trebuie mai intai sa fii in viata, mai draga. Din alea iti mai revii, din murit nu iti mai revii. Chill, nu cheama nimeni divizia de tancuri ca stranuta unu-doi metrou. Ce-i  asa greu de inteles?  Atentie, ce tocmai am zis nu nu nu e reclama sau dorinta  sau indemn la vreo dictatura sau panica sau mai stiu eu ce. No means no. Nici articolu ala nu era despre asta, cum nici rubrica meteo de la progresistii de la tv nu e despre asta. Fac precizarea special pentru tine si altii ca tine care chiar aveti de o sperietura zdravana ca sa se trezeasca din filmu lor si sa mai inteleaga ceva. Capisci ?

        • Harald spune:

          @Batgirl – în mintea ta, poți să-ți imaginezi că ”i-ai zis-o lui @Harald”, dar te asigur că genul tău de comentarii – pun intended :) – determină oamenii decenți să înțeleagă adevărata dimensiune a problemei și implicarea activismului neo-marxist. Keep up the good work! :)



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Daniel Musat


Daniel Musat

Economist, deținător al un Master în Studii Europene. Pasionat de istoria ideilor, Lebede Negre, fotbal. Mi-aș dori mai mult empirism și mai puțin scientism în viața publ... Citeste mai departe


Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Mai e un aspect, poate si mai grav. De fapt trei, daca ma gandesc mai bine. Primul, la concret, A...

de: MirceaM

la "Îmbogățiții de război"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

aprilie 2020
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Mar    
 12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
27282930  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)