Home » Sinteze » Citesti:

Stafia hidoasa a Marii Adunari Nationale – RSR

Theophyle iunie 21, 2013 Sinteze
42 comentarii 4,343 Vizualizari

Redactat de @Cetatean Politeia

Atunci cand reprezentantii unor grupuri de interese in Parlament redacteaza o Constitutie, falimentul politic, economic si social al respectivei tari este inevitabil. Nu vorbim de un faliment ipotetic, ci de un faliment implacabil, care se va manifesta prin abolirea statului de drept si a domniei legii (rule of law). Adoptarea unei Constitutii croite pe masura unui grup de borfasi, care au iesit prin poarta temnitei si au intrat in Parlamentul Romaniei, va insemna sfarsitul destinului european al Romaniei, intrucat anumite prevederi ale Constitutiei Infractorilor ne duc inapoi in timp, direct in epoca Marii Adunari Nationale.

Inca din 19 februarie 2013 (data primului episod din acest serial) am atras atentia asupra sensului profund al acestei revizuiri a Constitutiei initiata de Infractorii din USL:

  • abolirea principiului echilibrului puterilor in stat
  • instaurarea Parlamentului ca „suprem organ” (expresie derivand direct din Constitutia comunista din 1965) in fata caruia nu se poate ridica nici o alta putere in stat, nici macar detinatorul suveranitatii (poporul), prin referendum.

Pericolul unei Constitutii  ale intereselor nefaste consta, la cel mai profund nivel, in dezechilibrarea raportului intre cele trei puteri si abolirea principiului care intemeiaza orice stat de drept, anume principiul „limitarilor si echilibrelor” (checks and balances) intre puterile statului.

Cand una dintre cele trei puteri in stat acumuleaza un maximum de prerogative, separatia devine inutila, iar echilibrul este in mod iremediabil compromis, intrucat celelalte doua puteri vor sfarsi prin a deveni (conform principiului competentei auto-acordate) o anexa a acelui pol care detine puterea suprema. Drumul spre dictatura este astfel larg deschis.

Constitutia revizuita de “Comisia Antonescu” nu reprezinta o „clarificare” a Constitutiei din 2003, dupa cum declara ieri Crin Somnorila Antonescu: „În privinţa atribuţiilor preşedintelui şi interpretarea acestora s-a simţit nevoia unor clarificări pentru a evita crize. Experienţa ultimilor mulţi ani arată că au existat crize care poate s-au manifestat mai puţin, dar au existat crize la vedere, situaţii inacceptabile într-o democraţie”. Amputarea prerogativelor Presedintelui nu este o „clarificare”, ci semnul cel mai vizibil al drumului spre dictatura.

I. Sa fim atenti la urmatorul aspect decisiv : in actuala Constitutie, Parlamentul este declarat «organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării » (art. 61).

In varianta Constitutiei Infractorilor, Parlamentul este definit ca « organul reprezentativ al poporului român, forul suprem de dezbatere și de decizie al națiunii și unica autoritate legiuitoare a țării ». Introducerea sintagmei antonescian-chiuariene de « for suprem de decizie a natiunii » inseamna doua lucruri sub aspectul arhitectonicii constitutionale :

  • Parlamentul si-a rezervat dreptul de a lua mereu decizia finala in orice problema care priveste natiunea. Repet : decizia finala in orice problema. Inclusiv in ceea ce priveste Justitia si Constitutia (punctele II, III, IV si V de mai jos detaliaza acest aspect).
  • dispare notiunea de conflict juridic de natura constitutionala, din moment ce un conflict juridic provocat de Parlament (prin depasirea competentelor acordate de Constitutie) va fi automat solutionat tot de Parlament, prin invocarea faptului ca Parlamentul este « forum suprem de decizie al natiunii ». Lupul paznic la oi, care isi acorda dreptul de a se auto-servi cu orice fel de oaie sau decizie.

II. Perversitatea cea mai mare a Constitutii “revizuite” consta in aceea ca Parlamentul, care se pretinde organul « reprezentativ » al poporului, doreste nici mai mult nici mai putin decat sa sa confiste referendumul, « instrumentul direct al suveranitatii » (asa cum il defineste CCR in Decizia 736/2012).

Articolul 90 din actuala Constitutie este reformulat de infractori astfel : « Art.90.- (1) Preşedintele României sau cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot poate cere poporului să-şi exprime voinţa, prin referendum, cu privire la probleme de interes naţional, cu excepţia celor referitoare la revizuirea Constituţiei. Iniţierea referendumului se aprobă de Parlament, prin hotărâre, cu votul majorităţii membrilor săi ».

Pentru cititorul USL-ist care ar fi tentat sa se indigneze pudic si sa tranteasca un comentariu de genul « nu este posibila o dictatura parlamentara, intrucat dictaturile sunt prin esenta lor regimuri politice in care puterea este concentrata in mana unui singur om », acest articol din Constitutia Infractorilor reprezinta un pumn in gura. Ce mai inseamna suveranitatea poporului daca aceasta depinde de votul Parlamentului ? Cine este, de fapt, detinatorul suveranitatii cata vreme referendumul atarna de bunavointa si votul Parlamentului ? Cine pe cine legitimeaza si controleaza ?

i) La Antena 3, Victor Ponta declara ca in Germania nu se organizeaza niciodata un referendum deoarece « nazismul s-a instaurat printr-un referendum ». Acest fals argument este folosit mereu de toti urmasii bolsevicilor care vor sa isi rescrie istoria si sa isi camufleze inspiratia lor national-socialista (nazista).

In definitiv, diferenta intre republica prezidentiala, semi-prezidentiala sau parlamentara este irelevanta cat timp se respecta sacrosantul principiu de checks and balances. Putem trai liberi in orice tip de republica, cata vreme legea fundamentala garanteaza realitatea si eficienta acestui principiu. Insa anihilarea prerogativelor Presedintelui si hipertrofierea prerogativelor Parlamentului nu reprezeinta decat partea vizibila a efortului Parlamentului Romaniei de a readuce la viata stafia hidoasa a Marii Adunari Nationale din Constitutia Republicii Socialiste Romania (1965).

Pentru restabilirea adevarului, iata cum s-a instituit nazismul pe cale parlamentara. Cele scrise mai jos se intemeieaza nu pe minciuni, ci pe relatarea oficiala a Bundestagului (Parlamentului) German din 2006. Are cuvantul nu Victor  Ponta, ci Istoria reala si Parlamentul Germaniei moderne

Regimul nazist a inceput cu celebra Lege de imputernicire (Ermächtigungsgesetz) din 24 martie 1933,care conferea Guvernului dreptul a emite ordonante care produceau imediat efecte fara a mai fi nevoie de aprobarea Legislativului (suna cunoscut?).

Alegerile legislative din 5 martie 1933 din Germania nu permisesera constituirea unei majoritati suficiente de 2/3 pentru modificarea Constitutiei, intrucat Partidul National-Socialist (nazist) si aliatul sau (Partidul National al Poporului German) obtinusera doar 51,9% (340 de deputati din 647). Insa cele 2/3 necesare modificarii Constitutiei au fost obtinute printr-un concurs de factori care astazi par de domeniul halucinatiei:

  • 81 de deputati au fost scosi fara temei legal din calculul cvorumului de 2/3 (suna cunoscut ?) prin blocarea accesului lor in sala de vot de catre trupele naziste care inconjurasera cladirea.
  • partidul centrist a cedat in urma unor vagi garantii, care nu au fost niciodata oficializate printr-un act juridic. Seful partidului centrist (Ludwig Kaas), un fel de Vasile Blaga, s-a multumit cu niste « garantii » verbale acordate de Hitler sub cuvant de onoare in urma unor « negocieri ». Kaas pur si simplu a fost incapabil sa inteleaga consecintele eventimentelor politice ce se petreceau sub ochii sai.

Legea de imputernicire (Ermächtigungsgesetz) care modifica radical Constitutia de la Weimar abolind garantiile constitutionale a fost aprobata nu prin referendum, ci de catre 444 deputati (un numar mai mult decat suficient). Adolf Hitler a primit dreptul de a guvernare prin decrete care nu mai trebuiau aprobate de Paralament.

In 4 luni fost scoase in afara legii celelalte partide politice, prin Legea Impotriva Formarii unor Noi Partide – Gesetz gegen die Neubildung von Parteien din 14 iulie 1933, iar Partidul National-Socialist (nazist) a ramas singurul partid oficial. Asa a fost instaurata dictatura in Germania incepand cu anul 1933 (anul aprobarii celor doua legi, cea din 24 martie si cea din 14 iulie).

Plebiscitul din 1936 (deci cu 3 ani mai tarziu) de care amintea Victor Mitoman Ponta nu a avut ca obiect instaurarea dictaturii, ci obtinerea sprijinului popular pentru remilitarizarea Rhenaniei precum si alegerea deputatilor partidului nazist (partid unic!). Referendumul de care amintea cu prefacuta spaima Victor Mitoman Ponta s-a desfasurat asadar la 3 ani de la instituirea dictaturii naziste pe cale parlamentara.

ii) Cititorii trebuie sa stie, de asemenea, ca dictatura comunista din tara noastra a fost o dictatura parlamentara (instituita tot prin alegeri legislative, nu prin referendum). Conform Constitutiei RSR din 1965, puterea suprema in stat apartinea nu lui Nicolae Ceausescu, ci… Marii Adunari Nationale. Evident, detinatorul suveranitatii (poporul), doar o « detinea » formal, insa nu si-o putea « exercita » niciodata prin referendum, ci numai (ati ghicit)…. prin intermediul Parlamentului :

  • Art. 2:Intreaga putere in Republica Socialista Romania apartine poporului, liber si stapin pe soarta sa
  • Art. 3: „Detinator suveran al puterii, poporul o exercita prin Marea Adunare Nationala si prin consiliile populare, organe alese prin vot universal, egal, direct si secret”.

Nicolae Ceausescu nu a siluit poporul roman pentru ca a preluat puterea printr-un referendum, ci pentru ca a fost imputernicit prin vot de Marea Adunare Nationala, in temeiul art. 43, alineatul 14 din Constitutia RSR: „Marea Adunare Nationala are urmatoarele atributii principale [….] 14. Alege si revoca pe Presedintele Republicii Socialiste Romania”. Ceausescu invoca degeaba acest articol in fata plutonului de executie constituit de bolsevicul Ion Iliescu. Legal, Ceausescu avea perfecta dreptate: el nu era un „dictator”, ci doar un Presedinte ales legal de Marea Adunare Nationala, la randul ei constituita prin „vot universal, egal, direct si secret”.

III. Sa fim atenti si la alt articol din Constitutia “revizuita” de Comisia Antonescu: « Art.109.- (2) Parlamentul, în şedinţă comună a celor două Camere, are dreptul exclusiv de a cere urmărirea penală a primului-ministru şi a membrilor Guvernului, pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor ».

Traducere : procurorii nu au competenta de a incepe urmarirea penala a membrilor Guvernului decat daca le-o cere Parlamentul! Intr-o tara din Uniunea Europeana, apare o categorie de cetateni care nu poate fi atinsa de bratul legii si care poate sfida in deplina impunitate Justitia. Evident, in afara de de dimensiunea groteasca a acestei brese in cadrul principiului statului de drept si a egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii, exista un talc ascuns al acestei masuri. Parlamentul si-a rezervat, in afara de motiunea de cenzura, si un instrument de santaj politic la adresa Guvernului : competenta exclusiva de a cere trimiterea in judecata. Altfel spus, amenintarea cu anchete la comanda instrumentate de un procuror obedient care, pe modelul pseudo-judecatoarei Mona Pivniceru, nutreste ambitii politice si se pune la dispozitia Legislativului, asteptand apoi o recompensa.

IV. Sa mai citim un articol din Constitutia “revizuita” de Antonescu : « (2) Consiliul Național de Securitate [actualul CSAT] emite hotărâri care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice ». Nu, zau ?! CSAT-ul pe care Antonescu spera sa il conduca din 2014 va emite hotarari obligatorii pentru primarii, Ministerul Public, Inalta Curte de Justitie si Casatie, CSM si Curtea Constitutionala ? Sa zicem, cu titlul de exemplu, o hotarare de casare a unei decizii a ICCJ?

V. Bomboana de pe coliva statului de drept o reprezinta abrogarea art. 146, alineatul l) din Constitutie, lucru care inseamna pierderea de catre CCR a capacitatii de a controla sub aspect constitutional Hotararile Parlamentului (e vorba de faimosul « amendament Sova »). Se deschide astfel cale libera pentru adoptarea de catre Parlament a unor acte (hotarari) care produc efecte juridice si care nu sunt supuse, procedural, nici unei forme de control constitutional. Cale libera si batuta spre dictatura marii Adunari Nationale, care si-a asigurat o parghie legislativa pentru a conturna orice decizie a CCR.

Inchipuiti-va o Hotarare a Parlamentului care ar suna astfel ca « Parlamentul Romaniei, cu votul majoritatii senatorilor si deputatilor, hotaraste ca decizia CCR nr. ….. nu este opozabila Parlamentului si nu poate produce efecte »! Ne-am afla in plina Constitutie a Republicii Socialiste Romania, art. 43, alineatul 15 : “Marea Adunare Nationala are urmatoarele atributii principale […] 15. Exercita controlul general al aplicarii Constitutiei. Numai Marea Adunare Nationala hotaraste asupra constitutionalitatii legilor”.

In fine, un ultim aspect, cu rol de turnesol pentru caracterul dictatorial al Constitutiei Infractorilor. Luati de bune afirmatiile lui Crin Antonescu, considerati ca aceasta revizuire nu face decat sa stabileasca niste „clarificari” in cadrul Constitutiei, amputand majoritatea prerogativelor Presedintelui, anihiland unele din prerogativele CCR si instituind parghii de control parlamentar asupra Justitiei. Presupuneti ca aceste masuri nu fac decat sa „clarifice” echilibrul dintre cele 3 puteri in stat si sa deplaseze, fara rea intentie, o parte dintre prerogative spre „organul suprem” care este Parlamentul. Acum, considerati ca aceste „clarificari” ar fi deplasat prerogativele nu spre un Parlament compus din 588 de oameni, ci spre o alta institutie compusa dintr-un singur om (Presedintele) sau dintr-o mana de oameni (Guvernul).

Cum vi s-ar parea dreptul Presedintelui sau Guvernului de a confisca referendumul si suveranitatea poporului, de a emite hotarari care scapa controlului CCR, de a da comanda procurorilor sa instrumentalizeze o ancheta penala?

Daca aceste situatii vi s-ar parea revoltatoare pentru ca le-ati considera dovada indubitabila a unei dictaturi, atunci inseamna ca intr-adevar ne pregatim de dictatura Parlamentului, pentru ca exact aceste lucruri vrea sa le faca in viitor Parlamentul Romaniei.

Diferenta intre dictatura si statul de drept nu consta in componenta numerica (unul sau mai multi oameni) a puterii care ia deciziile finale, ci in competentele pe care acea putere si le aroga incalcand principiul echilibrului puterilor in stat.

In definitiv, Marea Adunare Nationala a RSR era alcatuita din mai multi oameni, care il „controlau” pe Nicolae Ceausescu si „vegheau” ca acesta sa nu devina un „dictator”.

Romani, dormiti linsititi! Constitutia Infractorilor va va apara de dictatura!

Articolul este un fragment din serialul “Constituţia revizuită pentru « liniştea » infractorilor publicat pe platforma Politeia World.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: ,



Currently there are "42 comments" on this Article:

  1. Liviu spune:

    Sad but true… Am trimis articolul Comisiei de la Venetia.

    • T. Bucur spune:

      Eu l-am trimis la: administratia prezidentiala, B1TV, DIGITV, Adevarul, Gandul, personal lui CTP, Revista 22 si altor mijloace Media.

  2. Stoian Gabriel spune:

    Cel mai tragic mi se pare altceva.
    Cel mai tragic mi se pare ca, aceasta noua Constitutie va fi adoptata usor, deoarece, masina de vot PSD a aratat ca poate fura in voie si nestingherit cat vrea de mult. Au patit ceva cei au votat si de 8 ori la referendumul pentru demiterea Presedintelui? Si, nu cred nici in procentul de 70% reusit la votul din decembrie. Sunt, deci toate premisele ca, in mediul rural primarii PSD sa
    dicteze oamenilor ce sa voteze, altfel nu mai iau ajutoare,pensii,bani de la APIA, etc; la orase, cu un mic si o bere se rezolva; in afara granitelor, cu o cabina de vot pentru Paris, alta pentru Barcelona, alta pentru New York, etc, or sa voteze doar cateva zeci de oameni. Asa ca, nu imi fac nici o iluzie ca nu va fi adoptata Constitutia modificata.

  3. Valerian spune:

    Nimic mai adevarat. Dar propaganda neagra a “Sistemului” are resurse infinite, din pacate… dovada e chiar acest articol, care ii denigreaza in masa pe alesii poporului.

    • petre spune:

      Sunteti unul dintre ei ??

    • Liviu spune:

      Esti de-a dreptul hazliu!! Chiar crezi ca e nevoie sa-i denigreze, nu vezi ca se denigreaza singuri prin ceea ce afirma si ceea ce fac?? Iar termenul de denigrare e chiar unul prea bland in ceea ce-i priveste…

      • Liviu spune:

        Comentariul de mai sus era pentru Valerian, nu stiu de ce nu a aparut acolo ca raspuns.
        P.S. Sunt alt Liviu decat primul, dar il felicit pentru trimitere.

    • iosiP spune:

      Alesii poporului?

      Hai ca esti nostim: am avut de ales intre un pumn in nas si un sut in cur!
      Dupa care vii sa ne intrebi (candid sau ipocrit) oare de ce ne plangem ca ne doare. Ia ghici…

  4. Andrei spune:

    Om vedea daca o fi adoptata constitutia…eu cel putin o sa votez un mare NU.

  5. Cristi spune:

    Excelent articol si excelente comparatiile cu Constitutia din 1965. Oamenii cred ca daca sunt mai multi care decid, este inlaturat pericolul dictaturii. Dar autorul ne arata ca, de fapt, Parlamentul este cea mai periculoasa sursa de dictatura. Daca un singur om va prelua puterea prin forta, va fi, mai devreme sau mai tarziu, inlaturat de ceilalti care vor reusi sa il demonizeze, sa îi arunce in spate toate vinele. Dar, dat fiind ca responsabilitatea scade cu cat grupul care decide este mai mare, Parlamentul este cel mai pervers mod de a conduce arbitrar, fara a putea indica o persoana vinovata. De fapt in ultimii ani am vazut deja ca Parlamentul abuzeaza de puterea lui: putea judeca vina membrilor sai, putea suspenda ori de cate ori vrea pe Presedinte (desi ambii, alesi prin vot direct, sunt reprezentanti ai vointei populare), poate ignora deciziile in caz de incompatibilitate etc. Acum ei au „clarificat” lucrurile, ca sa le fie cat mai usor. Fara checks and balances va fi foarte usor infractorilor sa se strecoare in Parlament, fara a fi deranjati.

  6. Adrian Petreanu spune:

    Temerile pe care le aveti sunt indreptatite. Din articol reiese ca Marea Adunare Nationala era cea care hotara ceva. Ea nu hotara nimic si nu controla pe nimeni. Lucrurile se intamplau asa : intai avea loc sedinta CPEx. in care secretarul general al PCR si in acelasi timp fiin si Presedintele Republicii spunea ce ar trebui facut intr-un domeniu oarecare. In aceeasi zi sau a doua zi urma o plenara a CC al PCR care se aproba tot ce s-a hotarat la CPEx, iar ziua urmatoare a vea loc sedinta MAN ce vota tot ce se stabilise in zilele anterioare, dar de data aceasta sub forma de legi. Luarile de cuvant la MAN erau redactate la judete si validate de o comisie a CC, bineinteles se stiau dinainte cine va lua cuvantul. In concluzie tot mecanismul era stabilit de un singur om, restul erau formalitati.

    • F. spune:

      @Adrian Petreanu
      Practic aveti dreptate, dar formal nu. Pina si Ceausescu a zis ca el nu raspunde decit in fata MAN.
      http://www.rogoveanu.ro/constitutia/const1965.htm
      Capitolul 3 : Organele supreme ale puterii de stat
      Art. 42.
      Marea Adunare Nationala, organul suprem al puterii de stat, este unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste Romania.

      Art. 43.
      Marea Adunare Nationala are urmatoarele atributii principale:
      1. Adopta si modifica Constitutia Republicii Socialiste Romania;
      2. Reglementeaza sistemul electoral;
      3. Hotaraste consultarea poporului, prin referendum, asupra masurilor de importanta deosebita care privesc interese supreme ale tarii;
      4. Adopta planul national unic de dezvoltare economico-sociala, bugetul de stat si contul general de incheiere a exercitiului bugetar;
      5. Organizeaza Consiliul de Ministri; stabileste normele generale de organizare si functionare a ministerelor si celorlalte organe centrale de stat;
      6. Reglementeaza organizarea judecatoreasca si a Procuraturii;
      7. Stabileste normele de organizare si functionare a consiliilor populare;
      8. Stabileste organizarea administrativa a teritoriului;
      9. Acorda amnistia;
      10. Ratifica si denunta tratatele internationale care implica modificarea legilor;
      11. Alege si revoca pe Presedintele Republicii Socialiste Romania;
      12. Alege si revoca Consiliul de Stat;
      13. Alege si revoca Consiliul de Ministri;
      14. Alege si revoca Tribunalul Suprem si procurorul general;
      15. Exercita controlul general al aplicarii Constitutiei. Numai Marea Adunare Nationala hotaraste asupra constitutionalitatii legilor;
      16. Controleaza activitatea Presedintelui Republicii Socialiste Romania si a Consiliului de Stat;
      17. Controleaza activitatea Consiliului de Ministri, a ministerelor si a celorlalte organe centrale ale administratiei de stat;
      18. Asculta dari de seama cu privire la activitatea Tribunalului Suprem si controleaza deciziile sale de indrumare;
      19. Controleaza activitatea Procuraturii;
      20. Exercita controlul general asupra activitatii consiliilor populare;
      21. Stabileste linia generala a politicii externe;
      22. Proclama, in interesul apararii tarii, a ordinii publice sau a securitatii statului, starea de necesitate, in unele localitati sau pe intreg teritoriul tarii;
      23. Declara mobilizarea partiala sau generala;
      24. Declara starea de razboi. Starea de razboi poate fi declarata numai in cazul unei agresiuni armate impotriva Republicii Socialiste Romania sau impotriva unui alt stat fata de care Republica Socialista Romania are obligatii de aparare mutuala asumate prin tratate internationale, daca s-a produs situatia pentru care obligatia de declarare a starii de razboi este statornicita.

      • Paganel spune:

        @ F
        Adrian Petreanu are dreptate! Am studiat colecția „Scânteii” și am constatat că, fără excepție, era aplicat următorul mecanism: În prima zi se întrunea CPEx al PCR, apoi, a doua zi, Plenara CC al PCR, iar a treia zi, sesiunea MAN, care vota (executa), cu unanimități halucinante, tot ce decidea partidul, condus de „cel mai iubit fiu al națiunii”. Peste tot, de la nivel central, până la nivel local, Partidul subordona Statul. Peste tot exista, cel puțin în „iepoca Ceaușescu” („frumoasă”… cacofonie!), un prim-secretar al partidului, care, în același timp, era și șeful consiliului popular județean/municipal/orășenesc/comunal (într-un fel, „strămoșul” consilului județean/local de azi), la fel cum, la nivel central, tovarășul era și secretarul general al PCR, dar și președintele statului (al Consiliului de Stat, în anii 1965-1974, apoi președintele republicii). Ca o dovadă că Partidul își subordona statul, dublându-i autoritățile, este și faptul că toate rezultatele electorale din anii 1946-1987, au fost publicate în „Scânteia”, organul PCR, dar nu în Monitorul (Buletinul) Oficial al României, cum s-a practicat, cu regularitate, de la Unirea Principatelor până în anii dictaturii Antonescu (când, rezultatele celor două plebiscite, unul din martie, celălalt, din noiembrie 1941, au fost publicate tot în Monitorul Oficial).

        • F. spune:

          De fapt doar confirmati ce am spus ( practic e asa cum spune dl Petreanu, dar formal, nu ).
          Ce spuneti dv e ca totdeauna au respectat forma, chiar daca pina la urma nu era altceva decit executarea comenzilor “de sus”. In plus, sa nu uitam ca toti erau membri ai partidului. Unicul.
          Daca ar fi sa facem o paralela cu ce se intimpla zilele astea, ar fi ceva de genul Ponta la televiziunea X sau Y isi da cu parerea despre una sau alta iar cei care scriu ordonantele de urgenta sint mereu la post ( plus masinaria de vot a partidului cind isi mai aduc aminte ca exista parlament ). Doar ei sint expresia vointei populare. Forma e respectata. Si cind nu e, o mai ajusteaza din condei.

  7. Liviu spune:

    Mai rasfirati, Valerian, mai rasfirati!

  8. George Călămar spune:

    Pai si ce putem face?..

  9. Cipoc spune:

    Extraordinar articol! Asa cum a fost trimis catre sursele de media b1, digi, gandul etc cred ca un ecou mult mai puternic ar avea daca ar fi trimis si catre Pro tv! Desi trustul Media evita implicarea in mocirla politica cred ca un astfel de articol ar fi o stire foarte buna si pentru emisiune ROMANIA TE IUBESC ar fi un excelent “aluat” de emisiune!
    Oare cand si cum se vor opri acesti criminali?

  10. Cornelia Neagu spune:

    Excelent articol, documentat şi logic argumentat!

    Mulţumesc.

    • Cornelia Neagu spune:

      În legătură cu suveranitatea poporului, fac următoarea precizare:

      Conform Constituţiei României, poporul este suveran.

      DEX:
      SUVERÁN, -Ă, suverani -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care este deasupra tuturor, cu o mare autoritate, care are autoritatea supremă. ♦ Fig. Absolut, fără margini; total, suprem. ♦ (Despre state, popoare) Care se bucură de suveranitate. 2. S. m. și f. Conducător al unui stat monarhic; monarh. ♦ Fig. Persoană sau colectivitate liberă să dispună de soarta sa, de actele sale. – Din fr. souverain.

      Folosim logica şi, cu definiţia în faţă, raţionăm:

      Poporul este suveran, deci este deasupra tuturor.
      Înseamnă că poporul este deasupra tuturor instituţiilor statului, deci este şi deasupra parlamentului (care este o instituţie a statului).

      Rezultă că voinţa poporului este mai presus de voinţa parlamentului.
      Adică, întrucât poporul este suveran:
      • Parlamentul este OBLIGAT să ţină seama de voinţa poporului (oricum ar fi ea exprimată: ori prin semnături pe liste pentru revizuirea constituţiei ori prin vot la referendum).
      • Parlamentul NU ARE VOIE să încalce voinţa poporului şi să-şi impună voinţa sa.

      Pentru că suveranitatea poporului este înscrisă în Constituţie, orice încălcare a suveranităţii poporului (prin nerespectarea voinţei lui) este o încălcare a Constituţiei.

    • Hantzy spune:

      Documentat?! Poate.
      Logic?! In nici un caz.
      Incercarea lui @cetatean de a demonstra ca fosta MAN este reactivata prin noua Constitutie are o scapare decisiva: puterea ingramadita altadata in mainile unor deputati, intr-un sistem politic monocolor, era de fapt tacit transferata in mainile Secretarului General al PCR, adica ale celui care era seful lor pe linie politica si cumula aceasta functie cu cea de Presedinte al Republicii. Nu mai e cazul azi.
      Situatia insa ar fi putut fi oficializata prin instituirea unui Parlament slab, format din membrii dependenti de privilegiile obtinute la alegeri, mai exact prin simplificarea structurii parlamentului, iar presedintele asezat pe acea “pozitie de forta” in procedura de formare a guvernului ar fi putut “specula” (alt termen folosit recent de cel aflat acum in mandat) acest lucru pentru a forma o majoritate parlamentara obedienta, asa cum am avut de fapt intre 2009-2012. La aceasta situatie ne-ar fi condus alternativa “decalogului” propus de Basescu. Pentru conformitate:
      http://stirileprotv.ro/stiri/politic/decalogul-lui-basescu-constitutia-luata-la-ban-marunt.html

      Cat despre vointa populara versus cea a parlamentului, lucrurile sunt mai complicate decat par la o privire superficiala. Intre exprimarea referendara a vointei populare si cuantificarea acesteia se afla legea referendumului. Daca legea e proasta, atunci rezultatul poate fi prost interpretat. De exemplu, pentru “unicameral” s-au pronuntat in 2009 mai putini alegatori decat pentru demiterea presedintelui in 2012. Bunul simt spune ca, daca vointa populara care a adunat mai putine sufragii devine obligatorie, e incorect ca intr-un alt caz, in care s-au adunat inca mai multe voturi in valoare absoluta, sa fie neglijat. Cei care au decis in 2012 rezultatul, profitand de o aberatie a CCR (care, printr-o decizie controversata, a adaugat prevederi la Constitutia aprobata prin acea vointa populara, de care vorbirati) erau o minoritate de circa 12-13% care au boicotat refrendumul. Un boicot inca si mai redus decat acesta, ar fi blocat si initiativa presedintelui in favoarea “unicameralului”. Rezulta ca legea 3/2003 plus modificarile ulterioare, e prost conceputa, putand oferi avantaje unei minoritati dintre alegatori, iar “vointa poporului” nu poate fi corect estimata in baza ei.
      Mai reflectati! O duminica placuta!

      • Cornelia Neagu spune:

        1. Voinţa poporului se poate manifesta printr-o iniţiativă a revizuirii Constituţiei. În acest sens, Constituţia României prevede că trebuie să fie cel puţin 500 000 de SEMNĂTURI ale unor persoane cu drept de vot, cu condiţiile suplimentare: să fie semnături din majoritatea judeţelor ţării şi să fie cel puţin 20 000 semnături din fiecare judeţ. Prin semnăturile care îndeplinesc condiţiile impuse de lege se exprimă voinţa poporului pentru revizuirea Constituţiei. (În proiectul de revizuire scrie că după aceea trebuie să avizeze parlamentul. Cum vi se pare?)

        2. Voinţa poporului se poate manifesta la referendumul care se organizează pe o temă de interes comun (în exemplul dat, referendumul pentru revizuirea constituţiei). Legea 3/2000 precizează numărul de prezenţi pentru ca să aibă dreptul să ia o hotărâre: o MAJORITATE.

        3. La referendumul din 2012 prezentă a fost o minoritate, care nu a avut dreptul să ia o hotărâre. (Minoritatea nu a hotărât nimic). Referendumul NU A AVUT răspuns la întrebarea pusă. Notă: În această situaţie, absenţii au format majoritatea. Rezultatul referendumului (că nu are răspuns) a fost determinat (prin absenţă) de o MAJORITATE.

        • Hantzy spune:

          Confundati aspectele tehnice cu valoarea intrinseca a marimii de masurat. O bucata de stofa nu e mai lunga daca o masurati cu cotul in loc sa folositi un metru de croitorie.

          Prin comentariul meu nu am contestat rezultatul niciunui referendum, desfasurat in conditiile legii in vigoare, ci doar ca rezultatul respectiv nu poate fi echivalat ca fiind “vointa a poporului”, asa cum sustineti. Putem spune cel mult in cazul “unicameralului” ca asta a fost vointa a 6,7 milioane de romani cu drept de vot, iar in cazul “demiterii” a 7,4 milioane de romani cu drept de vot. Ca, in circumstantele fiecarui caz, vointa primilor a fost validata, iar in al doilea caz nu, denota insuficienta legii referendumului. Atata tot!

      • Cornelia Neagu spune:

        @ Hantzy

        Afirmati ca: “CCR … printr-o decizie controversata … A ADAUGAT prevederi la Constitutie…”.

        Voi arata ca CCR nu a adaugat prevederi Constitutiei (iar contestatarii hotararii ei privind invalidarea referendumului din 2012 nu au argumente). Explic:

        Curtea Constitutionala hotaraste daca un referendum national este valabil sau nu. Adica hotaraste daca este indeplinita sau nu este indeplinita conditia din articolului 5 aliniatul (2) al Legii nr 3/2000 legea referendumului:

        Referendumul este VALABIL dacă la acesta participă cel puţin JUMĂTATE din numărul persoanelor înscrise în listele electorale plus una.

        - Dupa referendumul din 2012, Guvernul a informat Curtea Constitutionala ca prezenta la vot a fost de 46%.
        - Avand pe masa situatia prezentei la referendum pe care i-a trimis-o guvernul si Legea referendumului, Curtea Constitutionala:
        1. A aflat de la guvern ca prezenta a fost de 46% din electorat.
        2. A observat ca 46% din electorat inseamna mai putin de jumatate.
        3. A observat ca nu este indeplinita conditia din art. 5 paragraful (2) al Legii referendumului, pentru ca referendumul sa fie valabil.
        4. A dedus logic ca, nefiind indeplinita conditia din lege, referendumul nu este valabil (valid).
        5. A hotarat ca referendumul nu este valabil (a invalidat referendumul).

        CONCLUZIE: Curtea Constitutionala a procedat CORECT. Nu exista argumente pentru a face afirmatia ca ar fi “adaugat” Curtea Constitutionala ceva la Constitutie.

        • Hantzy spune:

          Legea 3/2000

          ART. 10

          Demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă, în urma desfăşurării referendumului, propunerea a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.
          Pentru Conformitate: http://www.roaep.ro/legislatie/articole-legislatie/579/

          Constitutia Romaniei

          ARTICOLUL 2
          (1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.

          Deci nicaieri nu e vorba de cvorum. CCR insa, prin decizia sa din iulie 2012, il impune, deci “adauga” la Constitutie.
          Eu insa nu am contestat rezultatul vreunui referendum, ci doar interpretarea sa ca fiind “vointa a poporului”. Asta spuneam si mai sus.

      • Mihai spune:

        Ca de obicei, minciuni sfruntate.
        1. Majoritatea din 2009 – 2012 nu a fost obedienta, pentru ca nu avea de ce sa fie obedienta Presedintelui.
        Daca exista o alta majoritate in parlament, ar fi respins nominalizarea primului ministru.
        Presedintele a putut alege (legal si constitutional) intre o majoritate formata din corupti, infractori si cozile acestora de topor, sau o majoritate formata din oameni cinstiti si corupti mai mici. Atunci cind coruptii mai mici au vazut ca justitia incepe sa functioneze, au tradat si au fugit la usl, unde stiau ca infractorii sunt aparati.
        2. In 2012, din 7,4 milioane, cel putin 3 milioane au fost voturi false, introduse prin frauda in urne de catre banditii din usl. Cu toate acestea, nu s-a intrunit cvorumul, iar referendumul nu a putut fi validat. In 2009, s-a intrunit cvorumul, iar referendumul a fost validat.
        3. In 2012, a fost o lovitura de stat. Presedintele nu a incalcat in niciun fel constitutia, deci nu putea fi suspendat si nu putea fi declansat un referendum pe aceasta tema. Presedintele a cistigat, prin alegeri, un mandat de 5 ani, indiferent daca se bucura de sustinerea majoritatii alegatorilor pe toata durata mandatului, sau nu. Ca sa scape de puscarie, infractorii din usl (si din spatele usl) au declansat o uriasa campanie de minciuni, calomnii, dezinformari, intoxicari, inscenari si manipulari, pentru a provoca caderea Guvernului Boc, guvern care a salvat tara de la faliment, care a scos tara din recesiune si a readus-o pe crestere economica, care a limitat, a atenuat si a redus la minimum posibil, efectele crizei economice mondiale, asupra tarii, guvern care a declansat si a sustinut lupta impotriva coruptiei.

    • Hantzy spune:

      PS. Cetatean presupune, fara a aduce nici o dovada, ca parlamentul ar actiona ca un tot unitar, monolitic, format exclusiv din “infractori”, iar exemplele pe care le aduce in sprijinul tezei sale sunt extrem de improbabile, de vreme ce parlamentul e o structura eterogena.

      • Mihai spune:

        Nimeni nu spune ca parlamentul actioneaza ca un tot unitar, monlitic, format exclusiv din infractori. Este suficient ca majoritatea sa fie formata din infractori si din cozile acestora de topor, pentru ca parlamentul sa blocheze toate reformele si legile anticoruptie, pentru a-si vota privilegii si imunitati, pentru a vota desfiintarea ANI, DNA, CSM si a tuturor organismelor care ii ancheteaza pe infractori.

  11. Caron spune:

    http://www.aph.gov.au/About_Parliament/Senate/Research_and_Education/~/~/link.aspx?_id=63769F3869114EF0BE84FCBC92DA813E&_z=z

    Apreciez ca n-ai tradus cuvant cu cuvant.
    Mitomanie inseamna sa inventezi fapte ce nu s-au intamplat.

    nota bene: sunt de acord cu ce ai scris, in general

  12. Hantzy spune:

    Cea mai mare hidosenie a M.A.N. era faptul ca exista doar in aparenta, pentru a legitima hachitele comandantului suprem.
    Si avea si o singura camera!

    • curios spune:

      @hantzy. Uiti mereu de UE, adica de P.E. care are o putere legislativa imensa comparata cu parlamentele nationale.
      Parlamentul RO face azi minuscule adaptari la acquis comunitar, “inghite cu sughituri” directivele europene si tenteaza sa se puna Gica Contra UE.
      Pe masura ce se accelereaza integrarea europeana, parlamentul RO are mereu mai putin de lucru [la momentul integrarii bancare, va mai putea parlamentul de la Buc vreo libertate de miscare?].
      In schimb apare necesitatea unui forum/parlament regional care sa apere specificitatea zonei.
      PS. nici P.E. nu are doua camere si nu mi se pare dictatorial. Dar, cf. noii constitutii, deputatii vor putea limita dreptul al cuvant al opozitiei fara ca decizia in cauza sa poata fi atacata la Curtea Constitutionala. Daca ti se pare corect, continua sa aplauzi USL

      • Hantzy spune:

        Putere imensa dar nu e dictatorial! De acord: un parlament nu poate fi dictatorial. Un sef de stat insa ar putea deveni.
        PE are acea putere imensa si in raport cu Franta, Germania sau chiar Cehia si Austria (tari cu populatie mai mica decat Ro), care-si pastreaza insa structura complexa a parlamentului.

      • Hantzy spune:

        PS. Voi vota impotriva revizuirii pentru ca o consider mult mai proasta decat actuala lege fundamentala. Dar aici am facut o remarca exclusiv pe marginea temei propuse.

  13. gavrilius spune:

    Nu-mi vine sa cred: “Nu vorbim de un faliment ipotetic, ci de un faliment implacabil.”

    Ca sa lamurim, respect opinia dumneavoastra, va admir textele, dar concluzia dumneavoastra ma cam sperie.

    Talharii lucreaza nestingheriti sa-si faca legea lor si o liniste puturoasa pare ca s-a lasat peste tara. De ce nestingheriti? Unde sunt ceilalti? “Elita” romaneasca, doarme si lupta “prin cultura”, in lumea ei, savurand “pitorescul” duhorii, gloata somnoroasa, mormaie si voteaza pentru paine si circ. Restul… ei bine, in ei imi pun speranta.

    Si-au pierduti romanii puterea de a mai iesi in strada, de la mineri incoace? Ne-au castrat minerii? Sau generatia “mineriadelor” a emigrat cu totul?

    Nu cred ca vorbim de un faliment implacabil. Doar foarte probabil. Dar asta poate fi o veste buna. Avem sansa sa transformam criza in oportunitate. Trebuie sa recunosc, e usor alarmant ca nimeni (nici un partid macar) nu face o propunere alternativa de schimbare a Constitutiei.

    Putoarea afacerii devine de nesuportat, sa speram ca nu sunt putini cei care au nasul asa de fin.

    Toate bune, multumesc pentru articol!

  14. andrei spune:

    Hai să nu ne indignăm degeaba și să nu amestecăm lucrurile degeaba. De exemplu,ceea ce fac ei cu noul CSAT există deja cu actualul ale cărui hotărâri sunt și acum la fel de obligatorii pentru oricine și orice. Mai mult, actualul CSAT a și înființat instituții de capul lui, vezi Comunitatea Națională de Informații, fără să aibă competența legală și nu am văzut indignare. Deși ar fi meritat.
    Alt exemplu; articolul 109 din Constituție arată acum așa: „(2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.” Deci, în traducerea dumneavoastră, procurorii nu au dreptul de a începe urmărirea penală nici acum.
    În concluzie, ori nu aveți habar de cum arată lucrurile acum și nici nu vă pricepeți la interpretare, ori nu vă interesează și folosiți argumente alandala ca să vă susțineți un punct de vedere. Cel mai trist mi se pare că există un cor de comentatori care se indignează și ei fără să se obosească să mai și verifice. Și apoi ne plângem că ”aia proști da’ mulți” decid pentru noi. Din păcate, prostia nu e rezervată votanților USL.

    • F. spune:

      @andrei
      Asta e legea dupa care functioneaza CSAT-ul acum ( adoptata in 2002 ):
      http://csat.presidency.ro/?pag=41
      Nu prea reusesc sa vad partea cu “oricine si orice”. Cit despre procurori si inceperea cercetarii penale a membrilor guvernului e o diferenta intre a avea 3 cai de a primi aprobarea fata de 1 singura (dreptul exclusiv ).

      • andrei spune:

        Partea cu oricine și orice, criticată în articol ca și când acum n-ar fi se regăsește la articolul 3 al legii pe care ați menționat-o: „In exercitarea atribuţiilor ce îi revin Consiliul Suprem de Apărare a Ţării emite hotărâri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice la care se referă. Acestea răspund, în condiţiile legii, de măsurile luate pentru punerea lor în aplicare.”
        Apoi, căile cele trei sunt de fapt două, acum, pentru că este inclus și Președintele care, conform propunerii USL-ului și-ar pierde această prerogativă. Iar modificare în sine nu e cu nimic democratică sau nedemocratică și pur si simplu limitează prerogativele președintelui.

        • F. spune:

          @andrei
          Daca coroboram articolul 1 cu articolul 3 nu se ajunge la oricine si orice. Eventual se ajunge la oricine si orice in legatura cu “apărarea ţării şi siguranţa naţională”. E totusi o diferenta.
          Iar cele 3 organisme la care procurorii pot apela pentru obtinerea aprobarii sint totusi 3, din moment ce sint enumerate fiecare separat. In noua varianta se precizeaza ca aprobarea “se judeca” in sedinta comuna a celor doua camere ale parlamentului ( plus exclusivitatea ).

          • andrei spune:

            Se pare că vorbim paralel și poate e vina mea. Ideea era că prevederea criticată de Cetățean este deja în vigoare acum. Dacă este rea, este rea și acum. În ceea ce privește CSAT-ul. În ceea ce privește trimiterea în judecată a membrilor Guvernului, e drept, e o diferență doar că nu esențială. La fel, dacă prevederea nu e bună, nu e bună nici acum, nu doar în viitor. De fapt, eu asta criticam, lipsa de coerență a criticii – e rău că a propus USL, nu e rău că situiația e aceeași acum.

            • F. spune:

              @andrei
              Nu, situatia nu e la fel. Punind semnul de egalitate intre doua rele doar fiindca sint rele nu le face si egale in consecinte. In plus, revizuirea ar fi o ocazie sa se imbunatateasca ceea ce exista acum. Si cind spun sa se imbunatateasca, nu ma refer la o clasa privilegiata ( cea care si serveste si receptioneaza acum ).

  15. [...] Unu si cu unu fac doi ! Pana ne intra bine in cap.PS Recomand calduros un text de pe Contributors AICI.  Post publicat in data azi la 11:24in Politică & Societate.Pentru a urmari comentariile [...]



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Theophyle


Theophyle

Teophyle este autorul blogului Politeía (http://politeia.org.ro/). Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)