Home » Societate/Life » Citesti:

Câteva considerații referitoare la votul diasporei din noiembrie 2019

Alina Dobre septembrie 11, 2019 Societate/Life
27 comentarii 5,142 Vizualizari

După cozile imense din mai 2019 de la alegerile europarlamentare și imposibilitatea pentru mulți cetățeni români de a nu putea vota, s-au obținut, din partea clasei politice, două avantaje electorale: unul este votul prin corespondență (care exista anterior-legea datează din 2015, dar probabil s-a reorganizat metodologic) și celălalt avantaj este votul pe parcursul a trei zile.

Ambele măsuri au fost considerate de autoritățile din România drept soluții la aglomerarea din ziua destinată votării.

Votul prin corespondență al românilor care trăiesc în afara României este precedat de o înscriere pe website-ul https://www.votstrainatate.ro/VotCorespondenta, urmându-se anumite proceduri, inclusiv scanarea cardului sau a actului de identitate, dar și înregistrarea de date personale legate, de exemplu, de domiciliul din străinătate al persoanei interesate de această procedură electorală, cu scanarea documentului care stabilește locul rezidenței concrete. După această înregistrare urmează a se primi documentele electorale-buletinele de vot, informațiile necesare și plicul de retur, iar solicitantul are două opțiuni pentru trimiterea votului: prin poștă la Autoritatea electorală competentă sau la Misiunea diplomatică, costurile în primul caz sunt suportate de statul român, în cel de-al doilea caz, de către solicitant.

Această procedură este criticată de către români, pe forumuri sau pe rețelele de socializare, pentru faptul că datele personale se poate lua în considerare de către ANAF pentru impunerea impozitelor suplimentare. Această critică este dificil de pus în practică dacă luăm în considerare două obligații legale ale instituțiilor:

a)-un transfer al datelor personale către alte instituții, persoane juridice sau fizice este absolut interzis prin legea de protecție a datelor Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor).

b)-un al doilea motiv ar fi acela al unui principiu denumit interzicerea dublei impozitări. Dar atenție, această dublă impunere depinde de acordul fiscal dintre țara gazdă și țara de origine/țara a cărei cetățenie o dețin persoanele sau persoana în cauză. Deci ”interzicerea” este relativă. În general însă regula este că pentru un domiciliu mai lung de 6 luni într-o țară, rezidența fiscală se schimbă în favoarea statului unde locuiește efectiv cetățeanul. Dar sunt și alte excepții (cum ar fi legăturile personale ale cetățeanului rezident într-o țară membră cu altă țară).

Cu toate acestea, cine citește ”Informarea privind preluarea datelor cu caracter personal de către Autoritatea Electorală Permanentă”, nu poate rămâne atât de naiv în a considera că această instituție, care declară că realizează ”obligaţiile noastre ( ale AEP) legale faţă de statul român şi cetăţeni” nu va putea da, așa cum ea însăși afirmă, datele personale altor instituții, tocmai ca ”obligată fiind” față de ”statul român”.

Am analizat această ”Informare” și iată care sunt amănuntele pe care le consider nepotrivite pentru o autoritate electorală:

De la bun început se precizează că ”A.E.P. prelucrează datele pe care le furnizează cetăţenii cu bună credinţă, sau date provenite de la autorităţi şi instituţii publice (Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, de la Direcţia Generală de Paşapoarte şi de la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie etc.) sau din documente publice. Datele sunt prelucrate pentru scopuri legitime şi prin mijloace automate şi/sau manuale, după caz.” Acest ”etc” nu are ce căuta în enumerare, ea trebuie să fie completă, exhaustivă, pentru a folosi ca informare efectivă a cetățeanului.

La capitolul ” Scopul prelucrării datelor cu caracter personal” iată ce am găsit nepotrivit:

  • ”gestionarea registrului mandatarilor financiari”;
  • ”controlul finanţării activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale”;
  • ”activităţi din sfera relaţiilor internaţionale şi organizării de evenimente”;
  • ”auditare internă;”

Nu consider că acestea au legătură cu datele mele personale.

Iată, la capitolul despre ”Temeiul juridic al prelucrării de date cu caracter personal” este menționat într-adevăr și Codul fiscal.

”Legea nr. 227/2015 (Codul fiscal), cu modificările şi completările ulterioare.”

Teoretic am putea considera că în Codul fiscal există obligația statului de a remunera activitatea electorală a instituțiilor implicate în procesul de vot. Dar în acest caz era necesar a se menționa articolul efectiv din Codul fiscal la care se referă temeiul juridic a colectării acestor date. Pe de altă parte, nu văd ce legătură are obligativitatea statului de remunerare a instituției cu datele personale ale unui cetățean, țerță persoană în acest raport.

De asemenea, restul legilor precizate nu menționează articolele la care se referă concret legătura dintre legea respectivă și prelucrarea sau declararea datelor personale.

Cea mai mare surpriză însă o constituie capitolul ”Categorii de date cu caracter personal prelucrate de Autoritatea Electorală Permanentă” din care selectez:

-”starea civilă”

-” numărul asigurării sociale şi/sau al asigurării de sănătate, situaţie economică-financiară, date bancare, date privind bunurile deţinute”;

- ”profesia, meseria, ocupaţia, nivel studii, funcţia publică deţinută, date privind formarea profesională (diplome, certificate, adeverinţe)”;

- ”loc de muncă, denumirea angajatorului, situaţie militară”;

- ”date privind sancţiuni disciplinare, date privind sancţiuni contravenţionale, date privind interdicţii şi condamnări legate de infracţiuni”.

La ”Categorii de destinatari ai datelor” avem alte surprize:

”Datele cu caracter personal sunt prelucrate de A.E.P. în scopuri determinate, explicite şi legitime ce derivă din atribuţiile instituţionale. Aceste date sunt comunicate, după caz, către:

  • persoanele vizate sau reprezentanţii legali ai acestora (angajaţi, foşti angajaţi, petenţi ş.a.);
  • autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale;
  • birouri şi oficii electorale;
  • entităţi economice;
  • autorităţi de management;
  • servicii sociale şi de sănătate;
  • societăţi bancare;
  • organe de cercetare şi urmărire penală;
  • instanţe judecătoreşti;
  • executori judecătoreşti;
  • societăţi împuternicite de AEP;
  • asociaţii şi fundaţii, organizaţii ne guvernamentale;
  • orice persoană care accesează pe orice cale informaţiile cu caracter public furnizate de A.E.P.”

Legat de ”Durata de stocare a datelor cu caracter personal” se menționează că:

”Prelucrarea ulterioară prin stocare/arhivare electronică sau în format printat a acestor date se realizează conform normelor legale şi în scopuri statistice, nefiind incompatibilă cu scopul iniţial pentru care au fost colectate, cu respectarea măsurilor tehnice de securitate împotriva prelucrării ilegale.”

Având în vedere toate acestea, consider că, pentru un raport corect între cetățean și stat este absolut necesară reconsiderarea de către această autoritate a celor menționate mai sus.

Cel de-al doilea avantaj obținut de votanții externi este votul desfășurat pe mai multe zile. Aceasta este o idee foarte utilă și va asigura cu adevărat fluența la vot. De asemenea va da posibilitatea oamenilor să-și exprime în mod civilizat dreptul lor de a-și alege președintele. Singura problemă este de logistică și ea ține doar de închirierea la timp a spațiilor necesare și a găsirii personalului care se vor ocupa în cele trei zile de procedurile care trebuie îndeplinite, condiții care sunt desigur provocări serioase pentru ambasadele din străinătate. Nădăjduim că vor reuși să se organizeze la timp.

Însă, dincolo de toate aceste probleme tehnice, problema reală a neînscrierii românilor pe website-ul amintit mai sus ori altfel spus, consecința numărului mic de înscrieri pentru a vota prin corespondență cred că are cel puțin două componente legate de structura și motivația emigrantului. În primul rând, votul prin corespondență implică ”corespondența”, adică Posta Română, ambasadele, AEP și, ca orice instituții administrate de actuala guvernare, ridică probleme legate de funcționalitate. Un mic exemplu legat de competența unui serviciu poștal în zilele noastre: atunci când în Germania se trimite o recomandată, codul primit pentru respectivul serviciu poate fi foarte ușor urmărit online și poți afla dacă plicul a fost trimis, respectiv primit de către destinatar. În România se face oare la fel? Pot avea certitudinea că votul meu a ajuns la destinatar sau s-a pierdut pe drum în traista poștașului?

Unul dintre motivele plecării românilor este tocmai această disfuncționalitate a instituțiilor. Poșta Română este una dintre instituțiile care funcționează deficitar, atât legat de primirea prin poștă a documentelor, cât și trimiterea votului către autoritatea electorală. Suplimentar este teama de furt a votului. Românii își pun așadar problema că este foarte posibil ca votul lor să nu ajungă la destinatar și anume la secția destinată votului prin corespondență. Dacă ar fi existat posibilitatea unei statistici a Biroului electoral al votului prin corespondență, de unde să putem consulta o statistică a votului, poate că ar fi și asta o măsură minimă de control. Dar de obicei se anunță doar numărul voturilor prin corespondență, ele se numără probabil la comun.

În consecință românul a rămas în continuare pragmatic.

Românii din țară trebuie să înțeleagă faptul că acest vot prin corespondență nu poate exista decât într-un stat unde este asigurată funcționarea instituțiilor, unde statul de drept există, unde nu face fiecare șef de instituție după cum îl taie capul sau după cum i se dictează de la centrul vreunui partid. Cei plecați și din acest motiv din România nu au încredere în această cale de vot, deși mulți recunoaștem că este o cale modernă, care ar putea fi funcțională și chiar foarte utilă, inclusiv pentru românii din țară, nu doar pentru cei din străinătate. Însă pentru faptul că nu se asigură o garanție de control a primirii votului de către destinatar și de luare în calcul a votului sau neomiterea lui, și de asemenea datorită neclarităților înscrise în politica de preluare și prelucrare a datelor cu caracter personal, votul prin corespondență încă trebuie îmbunătățit pentru a fi eficient și la îndemâna alegătorilor.

Da, desigur, există infracțiuni de care ar putea fi acuzați cei care manipulează voturile sau le falsifică, dar cine are timp să se apuce să caute fiecare solicitant, să ia amprentele de pe plic sau să facă alte cercetări oportune?!

Ar fi de preferat ca mass media din țară să nu facă din această cauză din nou un motiv de război între românii de acasă și cei din străinătate, acuzându-i pe aceștia din urmă că iată, li s-a pus la dispoziție tot felul de proceduri, dar ei vor să facă scandal și tot se vor duce buluc în ultima zi, în ultimele ore, să voteze. Excludeți vă rog, dacă sunteți oameni de bună credință, această ipoteză. Ea nu se potrivește deloc cu intențiile reale ale votanților români din străinătate, care sunt cu mult mai informați, mai determinați și mai realiști decât mulți spectatori la circul ieftin al ”manifestărilor” politice din țară.

Și un pont pentru cei care le vor voturile românilor din străinătate: ne-am cam săturat de atacurile la persoană dintre candidați în locul confruntării reale de idei, de amenințări sau șantaj între tabere, de jocurile infantile și de promisiunile grețoase ale potențialilor prezidențiabili. Rugăm, așadar (cum se menționează uneori la anunțurile de la mica publicitate) seriozitate!

Alina Dobre, Nurnberg

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre:



Currently there are "27 comments" on this Article:

  1. Sergiu Simion spune:

    Felicitari pentru acest articol clar, concis, argumentat si la obiect, un adevarat model pentru ceea ce inseamna presa obiectiva ( de informare). Diferenta intre un asemenea articol si unele articole “de opinie si comentariu” de la noi ( a se citit de manipulare si dezinformare ) este evidenta pentru orice om de buna credinta .

    N.B. Ceea ce aflam cu aceasta ocazie ne da fiori reci pentru ca aflam cu adevarat in ce fel de tara , in ce fel de sistem si in ce fel de stat traim :

    ” Cea mai mare surpriză însă o constituie capitolul ”Categorii de date cu caracter personal prelucrate de Autoritatea Electorală Permanentă” din care selectez:

    -”starea civilă”

    -” numărul asigurării sociale şi/sau al asigurării de sănătate, situaţie economică-financiară, date bancare, date privind bunurile deţinute”;(s.n.)

    - ”profesia, meseria, ocupaţia, nivel studii, funcţia publică deţinută, date privind formarea profesională (diplome, certificate, adeverinţe)”;

    - ”loc de muncă, denumirea angajatorului, situaţie militară (s.n.) ”;

    - ”date privind sancţiuni disciplinare, date privind sancţiuni contravenţionale, date privind interdicţii şi condamnări legate de infracţiuni”.

    La ”Categorii de destinatari ai datelor” avem alte surprize:

    ”Datele cu caracter personal sunt prelucrate de A.E.P. în scopuri determinate, explicite şi legitime ce derivă din atribuţiile instituţionale. Aceste date sunt comunicate, după caz, către:

    persoanele vizate sau reprezentanţii legali ai acestora (angajaţi, foşti angajaţi, petenţi ş.a.);
    autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale;
    birouri şi oficii electorale;
    entităţi economice;
    autorităţi de management;
    servicii sociale şi de sănătate;
    societăţi bancare;
    organe de cercetare şi urmărire penală;
    instanţe judecătoreşti;
    executori judecătoreşti;
    societăţi împuternicite de AEP;
    asociaţii şi fundaţii, organizaţii ne guvernamentale;
    orice persoană care accesează pe orice cale informaţiile cu caracter public furnizate de A.E.P.”

  2. neamtu tiganu spune:

    Poșta Română este una dintre instituțiile care funcționează deficitar,

    Posta Romana e cea mai mare catastrofa posibila.
    Exemplu, am scris o carte, am avut destul de multi amatori carora sa le trimit cartea prin posta.
    Prima problema: cozi interminabile, introducerea datelor in calculator de operatoare cu un deget.
    Livrarea pachetelor: In jur de 10% din pachete se pierd pur si simplu, nu se mai aude nimic de ele.
    Reintoarse: ca. 5% se reintorc, chipurile adrisantu necunoscut.

    Nu demult am trimis o carte la Cluj, din Ro. S-a intors fara sa se spuna care a fost cauza nelivrarii. M-au obligat sa platesc si o taxa suplimentara pt transport si stocare!?
    Am trimis aceeasi carte la aceeasi adresa din Germania. A ajuns in citeva zile!

    In acest context propun ca scrisorile de votare din strainatate sa nu fie trimise in Romania, ci la ambasadele romane de pe taritoriul tarilor respective.

  3. Bogdan Manolea Bogdan Manolea spune:

    Vedeti ca o parte din analiza dvs. se face pe Nota de informare generica din site (de fapt cred ca e identica pentru toate activitatile AEP) si nu pe notele de informare specifice pentru Vot Sectie (https://www.votstrainatate.ro/Mesaj/NotaInformareSectie) si Vot prin corespondenta (https://www.votstrainatate.ro/Mesaj/NotaInformareCorespondenta) unde cel putin scopul este mult mai clar, ca si destinatarii care ar putea sa aiba acces la date.

    Din pacate, modul de prezentare a acestor note informativ, nu este cel mai fericit, ca sa nu zic mai mult

    Si noi la ApTI le-am facut saptamina trecuta o serie de propuneri catre AEP de imbuntatire a comunicarii – atat pe forma, cat si pe fond -cu privire la prelucrarea datelor personale.
    Detalii la
    https://apti.ro/sites/default/files/Propuneri%20imbunatatire%20informare%20date%20personale%20-%20votstrainatate.ro%20-%20ApTI.pdf
    si
    https://apti.ro/recomandari-nota-informare-votstrainatate.ro

    Dar concluzia dvs de la pct a) este cea mai importanta – AEP nu are voie sa dea aceste date altor institutii publice (cum ar fi ANAF) pentru a fi folosite in alte scopuri.

    • Alina Dobre spune:

      Buna Bogdan. Ma bucur ca mi-ai scris, pierdusem adresa ta:(
      Multumesc mult pentru info. O sa ma uit. Numai bine.

    • Sergiu Simion spune:

      “Din pacate, modul de prezentare a acestor note informativ, nu este cel mai fericit, ca sa nu zic mai mult”.

      Problema nu este numai modul de prezentare , continutul este chiar mai important . Concret, ce legatura logica exista intre votul unui roman din diaspora al carui CNP ( inclusiv numarul si seria buletinului ) sunt cunoscute exact ca in cazul cetatenilor romani din tara si :
       
      “-starea civilă”
      -” numărul asigurării sociale şi/sau al asigurării de sănătate, situaţie economică-financiară, date bancare, date privind bunurile deţinute”;
      - ”profesia, meseria, ocupaţia, nivel studii, funcţia publică deţinută, date privind formarea profesională (diplome, certificate, adeverinţe)”;
      - ”loc de muncă, denumirea angajatorului, situaţie militară”;
      - ”date privind sancţiuni disciplinare, date privind sancţiuni contravenţionale, date privind interdicţii şi condamnări legate de infracţiuni” ?
       
      Ca atare , problema cred ca nu este una de forma si de imbunatatire a ei  , ci este una de fond. In primul rand este vorba de date publice care,  asa cum sublinia mai jos un comentator  , exista deja si nu trebuie cerute ( a n-a oara ) cetatenilor  :

      “Nu e nevoie de website.
      SUNT DATE PUBLICE CU ROMANII REZIDENTI LEGAL IN STRAINATATE. In toate tarile UE exista un institut de statistica unde datele cu romanii inregistrati legal sunt publice.  Hai ca se poate !”

      Problema este ca nu se poate pentru ca nu se vrea . Mai intai ,la noi de multe ori datele publice nu sunt de fapt publice prin secretomania unor institutii care refuza sa colaboreze intre ele pentru a se pune de acord ( ex : Ministerul de Interne , Autoritatea Electorala Centrala , Institutul National de Statistica ,etc. ) si sa valideze date certe . Rezultatul ? Neconcordante ,  fapt semnalat inca din 2005 . 
       
      Si asa ne intoarcem la conu`Iancu cu celebrele lui voturi ( “doua la Primarie , doua la Politie , etc “) sau intram in plina halucinatie statistica .

      In primul rand, onor institutiile statului “ratacesc” in mod  subit intre Ministerul de Interne, Autoritatea Electorală Permanentă și Primării aproximativ doua milioane de rezidenti romani in alte tari :
       
      https://cursdeguvernare.ro/vasile-ghetau-alegerile-europarlamentare-2-milioane-de-rezidenti-in-alte-tari-rataciti-intre-ministerul-de-interne-autoritatea-electorala-permanenta-si-primarii-2.html  

      in al doilea rand , brambureala se extinde in mod creativ la nivel intregii tari respectiv populatia scade , dar electoratul creste : 

      https://cursdeguvernare.ro/alegeri-2012-populatia-scade-electoratul-creste-am-coborat-la-1904-milioane-de-locuitori-am-urcat-la-1831-milioane-de-votanti.html   

      Ca sa nu mai existe nici un dubiu , la noi a fost identificata eroare de 10% ( sic!) in estimarea volumului populatiei acestei natiuni : 

      „ Ceea ce ni se pare absolut de neînţeles din toată această situaţie este modul în care sunt vehiculate cifrele statistice oficiale la nivel oficial (s.n). Chiar dacă sursele de date sunt diferite – recensământul e întocmit de Institutul Naţional de Statistică iar listele electorale sunt «fabricate» la nivel local – cineva trebuie totuşi să sesizeze marile inadvertenţe şi, deşi diferenţele nu au consecinţe asupra rezultatului votării, acestea trebuie, într-un fel eliminate. Credem că un asemenea rezultat atât de straniu este simptomatic pentru capacitatea modestă a instituţiilor statului român de a gestiona problemele cetăţenilor ţării ( s.n.) ; practic o eroare de 10% în estimarea volumului populaţiei unei naţiuni nu se mai întâlneşte astăzi nici în ţări din lumea a treia cea mai subdezvoltată (s.n.)”

      Traian Rotariu, Mircea Comşa, Câteva consideraţii statistice asupra alegerilor, în Traian Rotariu, Mircea Comşa, coordonatori, Alegerile generale 2004. O perspectivă sociologică, Eikon, Cluj-Napoca, 2005. p.32

      Rezultatul este unul foarte previzibil . Un fost consilier prezidential pe probleme de securitate ne asigura ca Ministerul de Interne  controleaza intreg teritoriul Romaniei,  ceea ce este foarte important pentru campaniile electorale  si implicit pentru intregul proces de vot : 

      ” MAI controleaza intreg teritoriul Romaniei (s.n.), iar pentru un partid asta este extrem de important. Ai campanii electorale de dus (s.n.), ai oponenti de intimidat (cum se intampla altadata), poti avea o serie intreaga de avantaje. In al doilea rand, daca incep sa mai curga si banii negri (s.n.) pe diferitele retele si filiere  (asa cum semnaleaza presa), ne putem gandi ca si asta e un avantaj, desi de ordin personal.”

      Iulian Fota , fost consilier prezidential pe probleme de securitate
      http://www.ziare.com/klaus-johannis/presedinte/iulian-fota-cand-vorbim-de-complicitati-intre-ofiteri-din-mai-clanuri-si-politicieni-ce-poate-sa-faca-raed-arafat-interviu-157222  

      Cu alte cuvinte , Ministerul de Interne devine un fel de garant al procesului democratic ( sic !)  , daca nu cumva democratia este implementata fix cu ajutorul lui. Sa ne aducem aminte ca celebra asociatie a lui Alexandru Cumpanasu gestata in inima acestui minister  lui se numea exact asa – Asociatia pentru Implementare Democratiei (AID).

       Acelasi consilier pe probleme de securitate ne destainuie  si marea problema a sistemului politic si social de la noi pe care nu a observat-o timp de 30 de ani societatea civila, dar o cunosc foarte bine structurile de forta : 

        ” Spre deosebire de Ministerul Apararii, cel al Afacerilor Interne nu a fost reformat (s.n.) odata cu intrarea noastra in NATO, iar acum se confrunta cu o criza care se agraveaza de la o zi la alta si observam cum “institutiile incep sa cada ca popicele…  ”

      Pe cale ce consecinta , consideratiile dvs nu ating decat varful asibergului.  

  4. Sergiu spune:

    Poți trimite la ambasadele române deja. Atâta că suporți tu costul, nu statul.

  5. donquijote spune:

    Cred ca guvernantii, care nu au, in niciun caz asteptari pozitive de la voturile diasporei au mizat tocmai pe aceasta reactie ca sa reduca numarul/pondera voturilor din strainatate.
    Poate sa sune cinic, dar trebuie sa fii cel putin naiv sa crezi ca se vor inregistra mai mult de cateva zeci de mii de persoane la formele organizate de vot …
    Si-atunci, va iesi d-na Dancila, ca ea pare sa nu aiba niciun fel de jena in a insulta inteligenta poporului si va zice:
    “iata, asta este realitatea, v-am creat conditii pentru a vota, dar nu sunteti decat niste reclamagii care nu stiu decat sa zica ca pesedeul e rau.
    Dar noi, tinem cu poporul ala adevarat patriot si care mananca salam cu soia”
    …sau ce s-o mai manca acum…
    Ca urmare se va putea chiar reduce numarul sectiilor de votare proportional cu numarul celor inregistrati. (bine, se va lasa cum a fost, ca un mare hatar)
    “Singura problema” o fi de logistica, dar este extrem de greu de rezolvat, pentru cineva care este interesat fix sa nu se rezolve.
    Una e sa rezervi spatii pentru duminica – zi libera – si alta pentru Vineri. Pentru asta este nevoie de vointa, de talent si de profesionalism – acestea lipsesc majoritatii celor angajati de guvern pe criterii doar de apartenenta la grup.

  6. der deutscher spune:

    atata vreme cat nu e obligatorie inscrierea pe site-ul ala, eu nu am incredere in capacitatile de stocare in siguranta a datelor care se cer acolo (mai ales ca unele documente sunt documente ce nu sunt emise de catre statul roman). asta e si motivul principal (consider eu) pentru care lumea nu se inscrie, pentru ca nu este obligatorie si pentru ca nu au incredere in securitatea cu care sunt gestionate datele respective

  7. Coana Leana spune:

    Hai că argumentele astea nu țin… Adică cei plecați nu au încredere în instituțiile din RO în general, n-au încredere în Poșta Română dar au totuși încredere în instituțiile care manevrează voturile? De-aia ar sta o zi-două la coadă la vot dar nu l-ar trimite prin poștă? Că au impresia că e mai sigur să votezi cu ștampila pe o hârtie băgată într-un sac manevrat de PSD-iști și e mai puțin sigur să trimiți hârtia prin poștă? Pe bune?

    OK, păi și-atunci de ce naiba nu se înscriu la vot d-ăla în picioare la secții de vot în diaspora? Poți să te înscrii și ai șanse să facă ăia o secție aproape de tine, să nu te mai duci cu trenul 500 de km până în capitala țării ăleia, să nu mai stai la coadă toată ziua. Te înscrii ca turist, nu ca rezident.

    Și dacă problema ar fi GDPR… Păi regulile GDPR nu se aplică între instituțiile statului, statul oricum are toate datele alea fiindcă statul ți-a dat documentele. Statul e hard-disk-ul care ține datele alea. Dacă-i trece prin cap, statul plimbă datele alea de la o instituție la alta fix cum vrea el, nici nu-ți spune. Fiindcă îi permite legea, de-aia.
    Pe de-o parte, ne kkm pe noi și nu vrem ca o instituție a statului român să ne dea datele la altă instituție a aceluiași stat, pe de altă parte ne kkm pe noi că de ce Administrația Financiară ne cere date pe care Poliția le are deja. Hai, pe bune.

    Și că ne-am speria că, aoleo, ne bagă la ANAF dacă ne înregistrăm pentru vot prin corespondență… Păi think about it, ne-ar fi băgat până acum de 10 ori de fiecare dată când votam în diaspora: 3 voturi la rând în Italia și gata, e dovada perfectă că nu mai locuiești în RO ci în Italia. Ce, nu te mai duci deloc la alegeri în diaspora de frică să nu te bage la taxe? Găsesc ei o metodă până la urmă și tot te bagă, stai liniștit.

    Dacă tot ești speriat de GDPR, de ce naiba ai cont pe FB, Google, MS, LinkedIn, Insta, Twitter și toate alea? Că GDPR-ul la alea e de 100 de ori mai loose decât ăla de la votinstrainatate.ro, și firmele alea au tot interesul să-ți vândă datele la milioane de alte firme și organizații. Și, față de statul român, firmele alea au și infrastructura/knowledge-ul să facă asta imediat.

    Nu, nu ne înscriem la vot în străinătate pentru că suntem varză ca neam. Trebuie să ne desființăm ca neam, suntem degeaba.
    Neînscrierea la vot în străinătate dă apă la moară PSD, pot spune “uitați, noi le-am oferit condiții dar ei nu și nu, deci nu vor să voteze sau, pur și simplu, nu sunt atât de mulți. Deci voturile de data trecută au fost fraudate fiindcă, uitați, de fapt sunt numai 50k, nu milioane”.
    Și nu ne înscriem fiindcă suntem plângăcioși, ne place să ne plângem de milă. Ce-am mai face dacă am vota, cum ne-am mai plânge pe tot facebook-ul că uite, nu ne-au lăsat să votăm?

    • donquijote spune:

      De doua mii de ani (cum ne invata istoria … mai demult erau gata sa se implineasca 2050) oamenii acestui teritoriu sunt in continuu in razboi cu statul de pe acest teritoriu.
      Si statul e in razboi cu ei.
      Pentru ca statul sunt tot ei, (acei dintre ei) care au ajuns slujbasi ai statului si actioneaza abuziv asa cum cred ei ca i-ar abuza statul pe ei, daca nu ar fi chiar ei statul.
      Cand nu fac parte din structurile statului, nu au incredere in stat – statul ii spoliaza si nu-i protejeaza; cand fac parte din structurile statului nu au incredere in cetatean si il trateaza ca pe potential infractor- fiindca se pun in locul cetateanului, ce-ar face ei daca ar fi tratati asa cum il trateaza ei.
      Un concurs in care ambele parti pierd.

    • Iustinian spune:

      Stim cu totii ce atitudine are statul cand vine vorba sa-ti ia banii: taxe inventate pe genunchi, curs eur/ron din pixtaie si distruge la cea mai mica suspiciune. Compara cu ce face cand are el sa-ti dea bani: pretinde ca legea nu exista, si amana cat poate, eventual la infinit, mai ceva ca amicul ala cu care ai stat la jumate de discutie si ai facut greseala de a-i imprumuta bani. Entitatile private pomenite nu iau oamenilor niciun cent din buzunar, si daca vreuna face asta in mod necuvenit sunt nenumarate masuri de luat, printre care si votatul cu portofelul. Spre deosebire de stat, care cauta nod in papura permantnt. Evident ca oamenii nu vor sa aiba absolut nimic de a face cu statul, doar de asta au si plecat.

    • Stelian spune:

      Am sa va explic cum e cu legea Votului prin Corespondenta.
      1. Este o lege data pentru circa 600-700 de mii de romani, cei ce au in pasaport acel abtibild CRDS. Adica este o lege discriminatorie. Chiar CCR a recunoscut asta, ca a fost contestata, dar a aprobat-o fiindca e discriminare pozitiva.
      2. Este o lege care necesita sa ti se aprobe sa te inscrii la aceasta procedura si prin care mie, cetatean roman mi se cere act emis de statul unde locuiesc. (dovada rezidentei mele acolo.) Ori asta e o incalcare a art. 36 din Constitutie, care e clar in privinta dreptului de vot. Ce treaba are rezidenta mea in Europa sau in lume cu dreptul de vot consfintit de art.36? Nu sunt de acord sa am nevoie de aprobare. (Chestia cu verificarea si altele. Vedeti in lege. Nu in asta data pe genunchi, ci in legea votului prin corespondenta.)
      3. In loc ca legea sa se ocupe de securizarea votului in sine, legea se preocupa de securizarea a nu stiu ce card inventat – cardul de alegator. In paranteza, votul in Romania este nesecurizat. O banala hirtie de cea mai proasta calitate, care suge cerneala si o muta de pe o pagina pe alta, fara numar fara nimic. Intrebati pe cei ce au cetatenii duble despre cum arata buletinul de vot la altii si apoi mai vedem.
      4. Plicul in care pui votul nu e un plic obisnuit, anodin, ci un plic personalizat, care incalca principiul secretizarii votului. Numai noi cei din afara putem vota prin corespondenta si prin traditie noi nu votam PSD si aliatii sai. Adica se stie spre cine merge votul. Alta ar fi povestea daca si romanii ar putea vota prin corespondenta, dar si atunci plicurile venite PAR-AVION pot sa zaca macar o sapt la aeroport si sa nu mai poata fi numarate fiindca au ajuns dupa data votarii.
      5. In Posta Romana n-am incredere de loc, date fiind experientele mele cu ea si neprimirea de raspunsuri la reclamatiile trimise. Eu sunt responsabil ca plicul cu buletinul de vot sa ajunga in timp util la sectia de vot speciala, dar cum de Craciun felicitarile au stat peste 2 saptamini undeva la aeroport…
      Plicul cu votul pentru turul II nu am cum sa-l primesc si sa-l fac sa ajunga in timp util. Intre turul I si II sunt numai 2 saptamani, in care primele 2 zile sunt pierdute cu numaratul si inca macar o zi cu imprimatul noului buletin si alta ca sa-l puna la Posta. Pina il triaza, pina ia avionul mai trece apa pe Dunare. Iar la mine ajunge in cel mai fericit caz in vinerea dinaintea turului II. Si daca as plati FEDEX-ul n-ajunge pina duminca seara la ora 21 acolo.

    • victor L spune:

      Pentru cel ce nu vrea sa voteze, nu-i bine nici`şa nici `şa. Orice sistem va avea hibe, numai sa nu lipsim, in ziua votului, de pe terase ori din statiuni de la bere.
      NB,
      si atentie: nu votul pentru Cotroceni este principal, ci votul pentru (Casa Poporului :D ) Parlament.

  8. ion spune:

    Unii primari au oferit spatii pentru vot ambasadei, se pare ca o fac si pentru alte tari. Nu trebuie ambasada sa caute sa inchirieze ceva. Eu din ce am inteles au propus gratuit, eventual platesc si ei curatenia si ceva simbolic acolo. Le convine in primul rand fiindca de obicei e vorba de o scoala sau ceva, are curte, oamenii stau acolo si nu blocheaza strazi intregi.

    Ati uitat ca mai e o cauza, lumea in general lucreaza si are un milion de probleme de rezolvat pentru ei, pentru copii, pentru parinti. Procedura ar trebui sa fie la fel de simpla cum e si interactiunea cu o banca, fara hartogaraie, posta, cheltuieli, etc.

  9. cetățeanul turmentat spune:

    Prea multe griji pentru un lucru atît de simplu! Acoperirea informativa din cîmpul tactic electoral este asigurată, STS-ul veghează, gigelul de acolo are discursul pregătit cum că securiștii n-au nicio treabă cu voturile și că ei de fapt asigură suportul tehnic (adică au acces la tot ce mișcă prin sistem) și că pe cuvîntul lui de pionier că toți d-acolo sînt oameni cinstiți și nimeni nu fură. Dacă Hellvig i-a încălecat bine și nu-i scoate v’un dujman ceva dosărele la iveală, iese Iohannis, dacă nu, s-ar putea să iasă Barna. Oricine ar ieși, bugetul serviciilor tre’ să crească mare, redevențele să rămîie mici, de bănci o să aive grijă moș Iscălescu și de gaze o să se ocupe americanii după ce termină de scris legile alea care îi încurcă. Ăsta-i în mare programul de țară, votați ce vreți, nu contează cine iese decît pentru șefii clanurilor de la secu’, în ideea că rămîn tot ei sau vin alții în loc care sînt cunoscuți sub numele generic de ”opoziția”.

  10. Stelian spune:

    Un articol excelent. Scris de cineva nu dupa ureche, ci cu legea in mina, articol dupa articol.
    La mai multe.

  11. Ion Lascu spune:

    Probabil ca legea nu este perfecta , dar sant de neacceptat cozile la sectiile de votare !!!
    Daca nu ai absolut nimic de ascuns nu are de ce sa-ti fie teama sa te inregistrezi fie la votul prin corespondenta s-au la cel de la sectia de votare.Oricum cozile interminabile sant de neacceptat asa ca romanii din diaspora ar trebui sa se inregistreze si sa se termine cu “mizeria statului la coada ptr. a vota” ! Se economisesc bani si ptr statul Roman (nu se mai platesc chirii ptr spatiile de votare si ptr.personal) De asemenea si votanti pot economisi ne mai fiind necesar sa plateasca transportul pana la sectia de votare plus timpul pierdut !

    • Stelian spune:

      N-am nmic de ascuns, dar a mi se cere act emis de tara unde locuiesc nu este legal.
      Statutul in tara unde stau este problema mea.
      Votul prin corespondenta costa. (A se citi legea votului prin corespondenat dar si normele ei de aplicare.) Mai mult decit sectia de votare, ca sunt plicuri in plicuri, carduri si alte chestii, toate bun prilej pentru buzunarele unora. Apoi timbre, chiria in avion… Adunate fac mai mult decit o mie de sectii de votare in plus.
      Ce puteau face?
      Ceva extrem de simplu. Cind intri pe site-ul AEP cu nume exact, CNP si inca o chestie ce e alaturi, iti apare locul unde esti in lista sa votezi. Sa apara alaturi o intrebare: doriti sa votati in alta parte? Daca Da se deschide alta casuta. In Romania? In Strainatate? si bifezi ce doresti. Apoi se merge mai departe Tara si localitatea. Doriti sa votati prin Corespondenta? Daca Da, indicati adresa unde sa trimitem buletinul de vot.
      La sfirsit: lasati o adresa de e-mail valida. Primesti apoi un mail la adresa respectiva cu un link de retur la AEP prin care confirmi ca tu esti cel ce a facut modifcarile.

  12. AdrianS spune:

    Bravo pentru cat de bine a fost documentat acest articol si pentru argumentatia succinta (dat fiind complexitatea subiectului, nu este deloc usor sa obtii o explicatie scurta).

    Ce este evident din toata aceasta poveste este ca AEP si alte autoritati ale statului roman au MINTIT cu nerusinare in comunicatele publice. Desigur, datele respective nu sunt intentionate in principal pentru lucrurile de care ne temem, dar ele sunt realizabile cu legea in mana, asa cum este ea la ora actuala. Nu sunt nici macar sigur ca o astfel de aplicare nu ar putea fi contestata in justitie (si castigate cauzele pe motiv ca interpretarea legilor a fost abuziva din partea autoritatilor electorale sau fiscale) – dar chiar si daca ar fi posibil sa-ti gasesti dreptate, toata ideea este ca nu vrei sa fii pus pe drumuri degeaba.

    Si lumea are toate motivele sa fie suspicioasa pe motivatia autoritatilor pentru ca a fost deja pusa pe drumuri aiurea de modificarile legilor in 2017 si 2018, imbecilitatea cu declararea schimbarea rezidentei fiscale.

  13. M. Constantin spune:

    In Biografia foamei Amelie Nothomb are un pasaj in care descrie soarta celui dominat de doua tari cu interese contrare. Prin extensie, votul in democratie -sprijinit pe cetatenia de sange sau teritoriu- se afla si el sub presiunea enorma a unor vointe si interese contradictorii. Mai mult, emergenta dublei cetatenii vine sa complice clarificarea optiunilor electorale.
    Asa se face ca vaca sacra a democratiei secreta reprezentativitate-legitimitate-stat de drept abia dupa ingerarea unor nutreturi insuficient sterilizate doctrinar. Poate ca astfel, vorba poetului, votul (poezie supozitor) aluneca mangaietor de usor. Duhoarea actului insa indeparteaza tot mai multi participanti “legitimi” la jocul electoral. Atat de multi incat, in lipsa derogarilor succesive privind cvorumul, validitatea alegerilor ar fi doar o butaforie de prost gust.

  14. Zev spune:

    Faina scriitura, Ms Dobre strikes again. Deci, nu votez, ce vrea AEP nu are nici o justificare. Nimic mai mult decat pasaportul care atesta calitatea de cetatean roman. Eu am dubla cetatenie, si sunt rezident intr-o a treia tara. Cand ma duc sa votez pentru ceilalti, arat pasaportul, si primesc frumos buletinul de vot. Nu ma intreaba nimeni ce numar am la pantofi. Daca AEP vrea alte date in afara de pasaport, raspunsul e nu, pa, n-au decat sa-si ia buletinul de vot si sa-si maseze invaziv prostrata.

  15. tepesvoda spune:

    E un banc care suna asa: In Ardeal atunci cand primarul are ceva important de comunicat cetatenilor trimite tobosarul si ii convoaca la primarie spund: Germani si unguri sa vina la primarie la ora 12 iar romani la ora 13.00. Adicalea noua romanilor ne trebuie 1 ora peste termenul stabilit sa ne adunam. Asa va fii si cu votul. Se vor buluci in a 3 zi in ultimele ore ale zilei de vot. In rest sa auzim de bine.

  16. Laurentiu F. spune:

    Nu era nevoie de niciun website pentru inscriere. Cei care voteaza in tara trebuie sa se pre-inscrie pe vreun website? NU! Atunci de ce romanii din strainatate trebuie sa fie tratati altfel decit cei de acasa? Constitutia ce zice?

    Nu e nevoie de website.

    SUNT DATE PUBLICE CU ROMANII REZIDENTI LEGAL IN STRAINATATE.

    Sinecurile din ambasade trebuie sa caute 10 minute pe website-urile guvernamentale din tarile unde isi consuma sinecurile si sa trimita acasa in Romania statisticile OFICIALE cu romanii inregistgrati legal in tara respectiva.
    De exemplu, in Belgia, institutul de statistica scrie ca in Regiunea Bruxelles sunt inregistrati 40 000 de romani (9.5% dintre 417 000 straini inregistrati). Deci asigurati infrastructura necesara pentru ca acesti romani sa-si exercite dreptul constitutional de a vota, la fel ca romanii de acasa.

    http://ibsa.brussels/fichiers/publications/minibru/mini-bru_2019_fr

    Acelasi lucru exista si in UK pentru zona Londra. In toate tarile UE exista un institut de statistica unde datele cu romanii inregistrati legal sunt publice. Hai ca se poate! Se pot apela si institutiile guvernamentale direct daca nu merge internetul sau google creaza probleme. Ca doar de-aia avem ambasade, sa culeaga si date despre romanii inregistrati in tari straine.

    Onor ministerul de externe sa asigure sectii de votare pentru macar 50% dintre romanii inregistrati in strainatate. Cred ca ar acoperi si numarul romanilor pe care i-au prins alegerile in strainatate din varii motive.

    De retinut: INFORMATII PUBLICE! Hai, la treaba!

  17. Sergiu Simion spune:

    Postez aici un comentariu in care semnalez o practica jurnalistica incorecta , comentariu pe care forumul articolului publicat de ieri de catre domnul Mircea Morariu (http://www.contributors.ro/editorial/egalitate/ ) l-a omis ( detalii aici -https://sergiusimion.blogspot.com/2019/09/cenzura-pe-contributorsro-la-un.html )   , desi acelasi autor intre timp a mai publicat inca un articol (http://www.contributors.ro/editorial/domnul-alexandru-cumpana%c8%99u-peroreaza/ ) 

    “ Speculând zisele iresponsabile ale d-lui Florian Cîțu pe care PNL-ul ni-l prezintă a fi mare specialist în economie (mie insul cu pricina nu mi s-a părut vreodată decât o accentuată copie nevrotică a lui George Demetru Ladima)…” 
    In primul rand vi se pare ( deci nu sunteti sigur ) , dar este dreptul Dvs democratic sa aveti pareri.In al doilea rand , atacati persoana ( ex: ” copie nevrotica ” ) si nu argumentele ei.In al treilea rand, ” zisele”  d-lui au particularitatea ( enervanta pentru etichetarile Dvs atat de sigure ) de a veni in unele cazuri cu argumente si cu documente : 
    https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/florin-citu-eugen-teodorovici-are-imunitate-diplomatica-acordata-de-rusia-incalca-legea-penala-1105030
    https://www.digi24.ro/stiri/economie/finante-economie/f-citu-acuza-banca-de-investitii-a-rusiei-are-legatura-foarte-stransa-cu-psd-de-ce-are-statut-special-1104865
    https://facebook.com/ florin.citu/10216542293088081
    etc., etc.
    Nu credeti ca ar fi mai interesant pentru cititorii Contributors.ro ca in locul unor etichetari si pareri (subiective) despre persoana in cauza, sa va expuneti opiniile Dvs despre argumentele si dovezile prezentate de dl. Florian Cîțu ?  ” 

    Nu este prima data cand comentariile de pe forumurile articolelor de pe platforma Contributors.ro sunt cenzurate, dar acest lucru incepe sa devina o practica frecventa.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Alina Dobre


Alina Dobre

Absolventă a Facultății de Drept, Universitatea Al. Ioan Cuza – Iași, 1995-1999, lucrarea de licență în dreptul penal român;
Studii postuniversitare Ludwig Maximi... Citeste mai departe


Lansare carte

Sâmbătă, 23 noiembrie, se lansează noul volum al profesorului Constantin Crânganu. Amanunte, aici.

E randul tau

Salut acest articol, și îl felicit pe autor. Problema prezentată de dânsul este cum nu se poate ...

de: Bradut Bolos

la "De ce legislația din România încă lasă mult de dorit?"

Carti recomandate de Contributors.ro

DEMOCRAȚIA SUB ASEDIU ROMÂNIA ÎN CONTEXT REGIONAL

Carte recomandată de contributors.ro

Cauta articole

decembrie 2019
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)