Home » Analize »Asigurari Sociale »Societate/Life » Citesti:

Copiii care devin sursa de venit a familiei … Soluții alternative

Andrei Turcanu iunie 2, 2015 Analize, Asigurari Sociale, Societate/Life
4 comentarii 1,817 Vizualizari

Alocația de stat pentru copii, alocația pentru susținerea familiei și sistemul de deducerii personale la calculul impozitului pe veniturile salariile sunt singurele măsuri stabilite de Statul Român pentru susținerea familiilor cu copii. Statul acordă aceste sume forfetare și deduceri pentru compensare cheltuielilor legate de creșterea și educația copiilor. Chiar dacă statul suportă integral (teoretic) și cheltuielile cu sănătatea și educația copiilor, aceste nu pot fi considerate gratuite, cel puțin dacă dorești calitate.

1.Alocația de stat pentru copii este de 200 lei (pentru copii sub 2 ani) și va fi de 84 lei (pentru copii între 2 – 18 ani) și de 200 lei (pentru copii cu handicap). Alocația este acordată tuturor copiilor, indiferent de veniturile familiei, conform LEGII 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, astfel cum va fi modificată prin legea aflată la promulgare (PL-x nr. 18/2015).

2.Alocația pentru susținerea familiei este de MAXIM 428 lei pe familie pentru o familie monoparentală cu cel puțin 4 copii și cu un venit mai mic de 200 lei pe membru al familiei.

3.Deducerea personală la calculul impozitului pe venitul din salarii este de MAXIM 104 lei, dacă ai minim 4 copii și un venit sub 1.000 lei brut. Proiectul Noului Cod Fiscal cuprinde prevederi identice.

Despre natalitate, cifrele sunt foarte alarmante. INSSE spune că în perioada 1990-2010 s-a cunoscut o scădere accelerată a natalităţii de la 13,6 născuţi-vii la 1000 locuitori (1990) la 9,9 născuţi-vii la 1000 locuitori (2010). În anii 2009 şi 2010, rata natalităţii din urban a fost superioară celei din rural. În mediul urban se observă o proporţie mai redusă a familiilor cu mulţi copii, un număr destul de mare de cupluri familiale limitându-se la un singur copil sau cel mult doi. (http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Evolutia%20natalitatii%20si%20fertilitatii%20in%20Romania_n.pdf).

Oare a citit cineva dintre decidenți politici/guvernamentali aceste statistici? Nu cred !!!

Conform studiului INSSE – Coordonate ale nivelului de trai în România. Veniturile şi consumul populaţiei, în anul 2013 – Graficul 2.1 Structura veniturilor totale ale gospodariilor, pe surse de formare, in anul 2013, veniturile din prestaţii sociale au o pondere de 23,8% din veniturilor totale ale gospodăriilor din România. Din acestea, 5,5% reprezintă prestaţiile familiale, care cuprind alocaţiile pentru copii, alocaţiile pentru susţinerea familiei, precum şi bursele de care beneficiază elevii şi studenţii. (Studiu INSSE http://media.hotnews.ro/media_server1/document-2014-07-9-17640607-0-coordonate-ale-nivelului-trai-romania-2013.pdf – pg. 29, pg. 42).

Graficul 2.5 privind Veniturile totale ale gospodariilor, dupa numarul copiilor sub 18 ani, in anul 2013, relevă faptul că venitul lunar pe persoană într-o familie cu 4 si mai multi copii este de aprox. 3 ori mai mic față de venitul lunar pe membru într-o familie cu un copil, de la 900 lei la 300 lei.

INSSE precizează în Raport: “Veniturile pe persoană din gospodăriile cu un copil au reprezentat 93,6% din veniturile gospodăriilor fără copii, iar cele din gospodăriile cu doi copii 73,7%. Pe măsură ce numărul de copii din gospodărie creşte, decalajul faţă de gospodăriile fără copii se adânceşte. Astfel, veniturile gospodăriilor cu trei sau patru şi mai mulţi copii înseamnă pentru gospodărie un venit egal în medie cu 44,3%, respectiv 34,5% din veniturile gospodăriilor fără copii.”

Procentul de copii care trăiesc într-o gospodarie cu risc de sărăcie sau excluziune socială a variat de la 13,0% în Finlanda, 15,5% în Danemarca, 16,2% în Suedia la mai mult de 40,0% în Ungaria, România și Bulgaria (date din 2013, conform EUROSTAT publicate în apr. 2015 - http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/People_at_risk_of_poverty_or_social_exclusion).

Mai exact, în România procentul este de 48,5% (copii între 0-17 ani), cu alte cuvinte, în România un copil din doi trăiește într-o familie cu risc de sărăcie, excluziune socială.

EUROSTAT precizează că principalii factori care afectează sărăcia în rândul copiilor sunt situația de pe piața muncii a părinților, direct legată de nivelul de educație al părinților, de componența gospodăriei în care trăiesc copiii și de nivelul de eficiență al măsurilor guvernamentale privind alocarea veniturile și furnizarea de servicii de sprijin.

Având în minte datele de mai sus, întrebarea este cât de eficientă este măsura Statului Român privind DUBLAREA alocației de stat? de la 42 lei la 84 lei.

Pe termen scurt, familiile cu venituri mici și  foarte mici vor simți o oarecare creștere a nivelului de trai, dar efectele pe termen lung pot fi perverse, întrucât aceasta bunăstare nu este câștigată prin muncă. În familiile cu venituri mici și foarte mici, alocațiile de stat nu sunt ale copiilor, alocațiile sunt surse de venit ale familiei. Dacă statul nu va promova munca, acest venit va rămâne sau va deveni singurul venit al familiei.

Pentru familiile cu venituri peste salariul mediu pe economie (peste 3.400 lei net / familiei), copiii care vor încasa propriu-zis alocația se vor bucura. Pentru familiile din clasa de mijlloc și peste, efectul este ZERO.

Pe termen mediu și lung, dublarea alocație de stat este o măsură cu două fețe. Poate natalitatea va crește, dar direct proporțional va crește și procentul de copii care vor trăi în sărăcie.

Care ar putea fi soluțiile alternative/complementare?

A.  acordarea de servicii gratuite copiilor din familiile cu venituri mici/foarte mici. În cartea “Regim social-politic și viața privată (familia și politica familială în România)”, Georgeta Ghebrea prezintă o listă privind serviciile sociale acordate familiilor de către alte state (http://ebooks.unibuc.ro/StiintePOL/ralu/9.htm).

B. deducerea fiscală a cheltuielilor privind îngrijirea și educația copiilor (bonă, meditații, grădiniță,liceu, facultate, asigurare medicală etc.) la calculul impozitului pe venit din salarii, PFA etc.

C. sistemul fiscal = principalul mijloc de compensare a cheltuielilor legate de creșterea și educația copiilor. Soluția este aplicată în Franța, SUA, Israel, Olanda, Austria, Marea Britanie, potrivit cărții suscitate

În România, sistemul de deduceri personale fiscale este o măsură de politică socială, care nici măcar nu este foarte eficientă. Reducerea maximă poate fi de 104 lei / lună, dacă angajatul are cel mult 1.000 lei salariu brut lunar și cel puțin 4 persoane în întreținere. Persoanele care obțin venituri din activități independente (PFA, drepturi de autor etc.) nu pot beneficia de nicio reducere fiscală. De ce? Mai multe detalii în articolul Statul român: Felicitări pentru nou-născut, ai 2 LEI reducere de impozit !?!.

În acest moment, textul legal în vigoare (art. 56 Codul fiscal) spune:
(1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.
(2) Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 1.000 lei inclusiv, astfel:
– pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere – 250 lei;
– pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere – 350 lei;
– pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 450 lei;
– pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere – 550 lei;
– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere – 650 lei.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 1.000,01 lei si 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.
Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu se acorda deducerea personala.
(3) Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 250 lei lunar.

4 întrebări, care nu pot avea un răspuns logic:

  1. De ce sistemul deducerilor personale nu este o facilitate fiscală pentru promovarea familiei și creșterea natalității?
  2. De ce statul român nu acordă facilități fiscale pentru persoanele care obțin venituri mai mari de 3.000 lei sau obții venituri din PFA, PFI, chirii, drepturi de autor etc. ?
  3. De ce statul român acordă niște sume derizorii pentru care costurile administrative sunt mult mai mari decât beneficiul propriu zis. De exemplu, statul acordă o reducere fiscală suplimentară  de 16 lei / lună pentru fiecare copil nou-născut.
  4. De ce statul român penalizează familiile în care copiii obțin venituri (premii) în bani mai mari de 250 lei?

Propunere de facilitate fiscală privind deducerea personală:

(1) Persoanele fizice rezidente au dreptul la deducerea din venitul net lunar sau anual din salarii, respectiv din activității independente, a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare perioada impozabilă.

(2) Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care obțin venituri din activități dependente și independente, astfel:

a) contribuabilii care au una sau mai multe persoane în întretinere, deducerea personală este egală cu 10% din venitul brut obținut pentru fiecare persoană în întreținere,

b) deducerea personală lunară pentru fiecare persoană în întreținere nu poate fi mică de 10% din câștigul salarial mediu brut utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, [în 2015, 10% x 2.415 lei = aprox. 240 lei],

c) deducerea personală lunară pentru fiecare persoană în întreținere nu poate fi mare de 5 ori câștigul salarial mediu brut utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, [în 2015, 5 x 2.415 lei =  aprox. 12.000 lei],

(3) Persoana în întretinere poate fi sotia/sotul și copiii contribuabilului până la vârsta de 18 ani și de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi , inclusiv absolvenţii de liceu.

IPOTEZE: Nu există date publice pentru a estima impactul financiar și social al acestei propuneri de politică fiscală. Procentul de 10% și plafoanele minime și maxime pot fi revizuite, în funcție de concluziile unei analize de impact. Textul poate fi îmbunătățit pentru eliminarea practicilor abuzive.  Un punct de plecare în analiza de impact poate fi raportul CE, publicat în 2008,  Child Poverty and Well-Being in the EU – Current status and way forward (http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=738&langId=ro&pubId=74&furtherPubs=yes) – Annex 3 - Supporting families with children through taxes and benefits – an example of microsimulation analysis.

Pentru exemplificare, se pot construi următoarele 3 scenarii:

Scenariu 1. Matei este necăsătorit și obține un venit brut de 1.000 lei pe LUNĂ. Deducerea personală pentru fiecare persoană în întreținere ar fi egală cu suma minimă de 240 lei. După căsătorie, Matei și Andreea,  soția acestuia care obține 1.500 lei / lună, vor beneficia de o reducere fiscală de 38 de lei / lună fiecare, deci 76 lei/ lună pe familie (2 x 16% x 240 lei). După nașterea primului copil, reducerea ar ajunge la 152 lei / lună pe familie. După al doilea copil, reducerea fiscală ar ajunge la 230 lei / lună. În concluzie:

- Matei și Andreea, necăsătoriți, plătesc la stat 16% x 2.500 lei = 400 lei,

- Matei și Andreea, căsătoriți, vor plăti la stat 16% x 2.500 lei – 76 lei = 324 lei,

- Matei și Andreea, căsătoriți cu un copil, vor plăti la stat 16% x 2.500 lei – 2 x 76 lei = 248 lei,

- Matei și Andreea, căsătoriți cu doi copii, vor plăti la stat 16% x 2.500 lei – 3 x 76 lei = 172 lei,

- Matei și Andreea, căsătoriți cu 4 copii, Matei va fi scutit, iar Andreea va plăti la stat 16% x 1.500 lei – 5 x 38 lei = 50 lei.

Scenariu 2. Luca este avocat necăsătorit și obține un venit brut pe PFI de 30.000 lei pe LUNĂ. Deducerea personală pentru fiecare persoană în întreținere ar fi egală cu 3.000 lei (10% din venitul brut). După căsătorie, Luca și soția acestuia care nu obține venituri vor beneficia de o reducere fiscală de 480 de lei / lună pe familie. După nașterea primului copil, reducerea ar ajunge la 960 de lei pe familie. Cu alte cuvine, în contul impozitului pe venit, statul va încasa 3.840 lei pe LUNA, în loc de 4.800 lei.

Scenariu 3. Andrei este necăsătorit și obține un venit brut de 7.000 lei pe LUNĂ. Deducerea personală pentru fiecare persoană în întreținere ar fi egală cu 700 lei pe lună (10% din venitul brut). După căsătorie, Andrei și soția acestuia, care obține tot 7.000 lei/lună, vor beneficia de o reducere fiscală de 224 de lei / lună pe familie (2 x 16% x 700 lei). După nașterea primului copil, reducerea ar ajunge la 448 de lei / an pe familie. Cu alte cuvine, în contul impozitului pe venit, statul va încasa de la Andrei și soția acestuia 1.792 lei pe lună, în loc de 2.240 lei.

Efecte și avantaje

Avantajele implementării acestor trei soluții alternative și/sau complementare, separat sau simultan, sunt evidente pentru toate categoriile de familii. Stimulentele fiscale sunt mai semnificative, în contextul actual al nevoilor unor copii, și promovează munca, obținerea de venituri impozabile. De asemenea,  aceste soluții au și efecte secundare pozitive.

De exemplu, deducerea fiscală a unor cheltuieli va determina fiscalizarea veniturilor obținute de prestatori (bone, meditații etc.), precum și creșterea cheltuielilor investite de părinți în educația copiilor. De asemenea, un astfel de sistem de deduceri va stimula dezvoltarea sistemului privat de educație. Sistemul de deduceri va determina albirea unor venituri din zona gri/neagră. Diminuarea sarcinii fiscale suportate de părinți este mult mai eficientă pe termen mediu și lung decât acordarea de ajutoare/alocații forfetare sociale.

Pentru societate și pentru economie, este indiscutabil că pe termen lung este mult mai benefică transformarea actualului sistem dintr-un sistem de asistență socială într-un sistem de participare socială, pentru promovarea familiei și natalității.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "4 comments" on this Article:

  1. dana eugenia spune:

    excellent articolul … credeti ca monta si clasa politica actuala este INTERESATA de BUNASTAREA copiilor si TRATAREA CORECTA a muncii ?
    din actiunile lor, eu vad ca TOTI doresc un popor tamp si dependent de ajutoare sociale … asa ca daca nu apare o miscare de promovare a acestei actiuni, va ramane o vorba in vant, ca toate propunerile care exced nivelul mici si bere :)

  2. eu****** spune:

    Pai va dati seama cum s-ar reduce numarul de copii care provin din familiile sarace/cu probleme???

    Daca le tai veniturile sociale si ii pui pe unii la munca s-ar putea sa nu prea le convina…

    DE pe alta parte, astia care se bucura de prostimea numeroasa si inrobita nu lasa ei ciolanul din mana pentru proceduri simple care faciliteaza cresterea numarului celor care au si isi permit…
    Si de aici cum iesim?

  3. Florian_L spune:

    Nu inteleg cum stimulati munca din moment ce nu exista locuri de munca suficiente. Cumva in Romania este criza de forta de munca?

  4. Decebal spune:

    Mie mi-e clar ca nu beneficiem de conducatori cu viziune, cu abilitati analitice. “Beneficiem” de o guvernare care exploateaza lenea oamenilor. Lenea de a munci, lenea de a gandi, lenea de a invata, lenea de a lua atitudine, lenea de a se implica. PSD e in campanie electorala. Partidul-stat spera ca reducerea TVA, marirea alocatiilor pentru copii si alte asemenea masuri populiste sa conteze mai mult decat mirosul putregaiului din parlament, din guvern si din unele institutii inerte ale statului. Si, pentru multi, aceste pomeni vor fi mai importante si se vor gasi destui sa voteze cu PSD, in 2016.
    Pana la urma, e de inteles, fiecare partid isi identifica un bazin electoral si incearca sa vorbeasca pe limba celor din “bazin”. UDMR e cu ungurii, UNPR e cu ofiterii, PNL e cu “liberalii”, PSD e cu “pelicanii”, cu “antibasistii” si cu asistatii. Cum ar fi, de exemplu, ca PSD sa le zica celor ce iau ajutor social pe motiv de lene “Gata! La munca!”?… Inimaginabil!

    Eu ma astept sa se afirme si un partid nou, care sa fie sprijinit de cei ce-si doresc o tzara dreapta si cinstita – cei ce nu se implica politic decat ocazional, atunci cand situatia e groasa. Un asemenea partid poate strange cel putin 10% din voturi, in 2016 si poate creste la dublu, cel putin, in 2020.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Andrei Turcanu


Andrei Turcanu

Andrei Țurcanu este economist, specialist în fonduri europene, fiscalitate și finanțe publice, consultant fiscal, absolvent Finanțe-Bănci ASE, master în management public eu... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)