Home » Societate/Life » Citesti:

Datele recensămîntului din 2014 din Republica Moldova confirmă tendința de românizare

Marius Mioc aprilie 2, 2017 Societate/Life
16 comentarii 1,794 Vizualizari

Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova a dat publicității principalele rezultate ale recensămîntului populației și locuințelor făcut în această țară în 2014. Datele se referă la teritoriul controlat de guvernul de la Chișinău, adică fără zona separatistă nistreană.

În aprilie 2006, după ce Vladimir Voronin fusese ales a 2-a oară președinte al Republicii Moldova,  am scris un articol în care analizam datele recensămîntului moldovenesc din 2004 și trăgeam concluzia: „în Basarabia (partea controlată de guvernul Republicii Moldova), timpul a început să curgă, încet dar sigur, în favoarea românilor”. Puțină lume m-a luat în serios, patrioții români fiind ocupați să plîngă cu privire la situația catastrofală de peste Prut, unde comuniștii antiromânului și prorusului Voronin dominau viața politică. Se știe că principalele preocupări ale adevăraților patrioți români sînt frica (de unguri, ruși, evrei, Soros, oculta mondială) și smiorcăiala cu privire la soarta cea crudă și nedreaptă pe care a suferit-o poporul nostru. Conform unei opinii larg răspîndite pe malurile Dîmboviței, cine nu manifestă destulă frică (de unguri, ruși, etc.) și nu se smiorcăie destul pentru suferințele poporului e un tip dubios, lipsit de patriotism, foarte posibil trădător de țară.

Datele ultimului recensămînt, recent publicate, confirmă tendința de românizare a Basarabiei (partea controlată de guvernul de la Chișinău) pe care o anticipam în 2006. Astfel, numărul celor care s-au declarat „moldoveni” sau „români” în 2014 a ajuns la 82,1%, față de 78% în 2004. Pentru a avea imaginea completă, să notăm că la ultimul recensămînt sovietic – din 1989 – moldovenii erau 64,5% din populația RSS Moldovenești, iar dacă excludem zona separatistă nistreană (pentru a avea date comparabile), proporția moldovenilor era de 69,9%. Așadar, în regiunea analizată, proporția minorităților etnice a scăzut în 25 de ani de la 30,1% la 17,9%. Lucian Boia ar putea scrie o carte pe subiectul ăsta!

Sînt mai mulți factori care au contribuit la aceste schimbări populaționale. În primul rînd a fost repatrierea unui mare număr de cetățeni care fuseseră colonizați în Basarabia în perioada sovietică. Aceasta a fost pricinuită nu de vreo politică antirusească a guvernelor de la Chișinău ci mai ales de dezastrul economic din anii ’90 realizat de guvernarea agrariană (altminteri, prietenoasă cu minoritatea rusă și cu destule nostalgii de tip sovietic). Mulți ruși și ucraineni colonizați aici în perioada sovietică s-au întors în locurile de baștină, unde se trăia totuși mai bine. Bineînțeles, sînt și mulți moldoveni plecați în Rusia pentru un trai mai bun, dar moldovenii n-au plecat în aceeași proporție. E ca și cînd ar veni un dezastru economic în Spania, și ar ajunge nivelul de trai în România mai mare decît cel din Spania. Dintre românii din Spania majoritatea s-ar întoarce în România, dar spaniolii de baștină doar într-o mică măsură ar emigra în România. Un efect îl are și reidentificarea unor persoane din familii mixte, care se declarau ruși în perioada sovietică că era la modă să fii rus, se declară acum moldoveni că e la modă să fi moldovean, și dacă va fi la modă să te declari român se vor declara români.

Față de 2004, proporția rușilor a scăzut de la 6% la 4,1% și cea a ucrainenilor de la 8,4% la 6,6%. Singura minoritate etnică în creștere procentuală sînt găgăujii (de la 4,4% la 4,6%), probabil din motiv că s-a înființat autonomia găgăuză, zonă în care e la modă să te declari găgăuz.

În cadrul majorității moldo-române a crescut simțitor proporția celor care se declară români. Dacă în 2004 se considerau de naționalitate română 2,2% dintre cei recenzați, iar de limbă maternă română 16,5%, acum proporțiile respective sînt de 7,0% respectiv 23,5%. Nu e vorba de vreo emigrare masivă de români în Republica Moldova, ci de persoane care la recensămintele anterioare se declarau de naționalitate „moldoveni” care vorbesc „limba moldovenească”, iar acum se declară români vorbitori de limbă română. Îmi mențin părerea exprimată în articolul sus-citat din 2006, că e doar o problemă de timp pînă cînd discuțiile despre existența așa-zisei limbi moldovenești vor dispărea.

Dacă neglijăm artificiala împărțire între limba moldovenească și cea română, limba maternă a locuitorilor Republicii Moldova (fără zona separatistă nistreană) este româna pentru 80,2% (76,5% în 2004), rusa pentru 9,7% (11,3% în 2004), ucraineana pentru 3,9% (5,5% în 2004), găgăuza pentru 4,2% (4,1% în 2004), bulgara pentru 1,5% (1,6% în 2004). Din punct de vedere al „limbii vorbite de obicei”, româna este folosită de 78,6% dintre cetățenii de peste Prut (75,2% în 2004), rusa de 14,5%, ucraineana de 2,7%, găgăuza de 2,7%, bulgara de 1,0%.

Concluzia pe care o trag în urma datelor recensămîntului este aceeași pe care o trăgeam în 2006: „în Basarabia (partea controlată de guvernul Republicii Moldova), timpul a început să curgă, încet dar sigur, în favoarea românilor”. Nici Vladimir Voronin, nici Igor Dodon nu vor schimba asta.

Mai citește:
– Ultimele date ale recensămîntului din Republica Moldova (articol din 2006, în care comentam recensămîntul din 2004)
– Mircea Druc: „Cînd am venit la Bucureşti m-a şocat teama patologică faţă de ruşi”
– Propunere de curățire etnică a Transnistriei în folosul Rusiei dar pe cheltuiala României, prezentată propagandistic ca slujind ideea națională românească

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro

Citeste mai multe despre: ,



Currently there are "16 comments" on this Article:

  1. Consonant spune:

    Ceva nu se leaga in “romanizarea” asta: daca romano-moldovenii sunt asa de numerosi cum se face ca alegerile ies de multe ori in favoarea rusofonilor?

    • victor L spune:

      Pune si intrebarea cealalta: daca romanii (din Romania) sint atit de doritori de stat de drept si dusmani ai coruptiei, “cum se face ca alegerile ies de multe ori in favoarea” pesedeilor ori uslamistilor?

    • mariusmioc spune:

      Nu tot ce declară presa, în mod propagandistic, ca rusofon, este într-adevăr rusofon.
      Unii consideră că oricine manifestă reticențe față de Uniunea Europeană e automat rusofon, dar lucrurile nu stau chiar așa.
      Mai e și problema că unii dintre cei care se pretindeau mari fani ai Uniunii Europene s-au dovedit a fi de fapt mari hoți (fostul primministru proeuropean Filat e la închisoare; din sistemul bancar modovenesc s-au furat 1 miliard de dolari, ceea ce pentru o țară așa mică e foarte mult)
      http://stirileprotv.ro/stiri/stirileprotv-special/detectivii-sunt-pe-urmele-miliardului-de-dolari-disparut-din-moldova-in-raportul-secret-apare-si-un-fost-presedinte.html
      Nu e loc aici de discutat toate subtilitățile politicii moldovenești, dar imaginea existentă în România despre aceasta e prea simplificată și propagandistică.

      • Cinicul spune:

        Miliardul de $ disparut din bancile basarabene s-a evaporat via banci britanice. Se pare ca au fost implicati atat cetateni moldoveni, cat si lituanieni.
        N-am auzit de o ancheta serioasa care sa stabileasca unde au ajuns banii. Dupa mine Cayman Islands ar fi o alegere sigura.

  2. DanT spune:

    O informaţie importantă care nu apare în articol: în 2004 la vest de Nistru erau 201.000 ruşi, în 2014 rămăseseră doar 112.000 !
    (În Transnistria erau în 2004 169.000 ruşi, şi probabil că şi acolo nr. lor a scăzut mult de atunci încoace.)

    O problemă rămâne însă: prea mulţi locuitori, mai ales în oraşe, au în continuare rusa ca “limbă vorbită de obicei”: 282.000 de orăşeni, adică 31,1% vorbesc în limba rusă.
    Iar procentul scade prea încet: în 2004 era de 34,7%.
    Asta deoarece sunt ucraineni şi moldoveni care preferă rusa.
    În oraşe sunt 669.000 de moldoveni+români, dar doar 589.000 vorbesc moldoveneasca+româna, restul rusa.
    Din cei 79.000 de ucraineni din oraşe, doar 6.700 vorbesc ucraineana!
    În oraşul Bălţi, al doilea ca populaţie din dreapta Nistrului, rusofonii reprezintă 50,8%, deşi componenţa etnică a oraşului e 63,5% moldoveni+români, 18,5%ucraineni, 16% ruşi.
    Deci depinde cum vezi, jumătatea plină sau cea goală a paharului.

    Departe de mine gândul de a pleda pentru impunerea limbii de stat.
    Totuşi, e nevoie de implicare pentru corectarea unor dezechilibre. Ar fi de dorit ca procentele etnice şi cele ale limbii vorbite să fie apropiate.
    Şi cred că România se poate implica mai mult.

    • inertzia spune:

      Aceasta uriasa INERTIE o gasim si la noi! …ba chiar la toti esticii in general, cand vorbim de trecutul lor concret si destul de apropiat. Ea e CULTIVATA de catre cei interesati, care le mai arunca celor flamanzi si insetati de Miscare cate un Visinescu, Oprea sau Ficior, uneori un Nastase, Udrea si chiar cate Un BASESCU, duca cum postsovieticilor cate un Radio ROmania, TVR1 – Leanca, Snegur, Timofti… – fara ca acesta sa insemne ca sutele mii de tovarasi, milioane chiar, sa-si piarda vreun privilegiu nemeritat, ori pe piata” audio-video din Rep.Moldova dominatia absoluta a limbii ruse sa inceteze subit! …or ca MOLDOVENII sa parasesca in masa Mittropolia Moldovei din Patriarhia RUsa si sa se inscrie eventual in Mitropolia Basarabiei, n-asa. Incaltea ucrainenii au propriile lor Patriarhii si doar rusofonii se inchina la Moscova.

  3. veninu determina paralizia care duce la moarte ca natzie, stat si neam spune:

    De cand cu conflictul ruso-ucrainean si proportia ucrainenilor vorbitori de limba rusa in principal va scadea, mai ales dupa ce Romania va incepe o colaborare constructiva cu Ucraina.
    Teama fata de rusi e cultivata de agenti rusi, pentru a tine sub control directiile de actiune a unei populatii dominata politic de lasi &fricosi submediocri din sud – cu toponimia slava si nostalgii imperiale bullgaresti, pe linga pretenii veshnice cu sarbii azi aliatii SRATEGICI ai Federatiei Ruse.

    • mariusmioc spune:

      Proporția ucrainenilor vorbitori de rusă din Republica Moldova va scădea cînd se vor înființa pe scară largă școli cu predare în limba ucraineană. Ceea ce nu s-a întîmplat nici într-un sfert de veac de la independența Republicii Moldova.
      Cred că menținerea sistemului sovietic prin care ucrainenii, găgăujii, bulgarii merg la școli cu predare în limba rusă este o greșeală majoră a guvernelor Republicii Moldova.
      Spre comparație, în zona în care trăiesc – Timișoara – înainte de 1918 populația germană era școlarizată masiv în limba maghiară. După 1918 guvernele României s-au ocupat nu numai de dezvoltarea învățămîntului în limba română ci și de dezvoltarea învățămîntului în limba germană.

  4. Priculici spune:

    Urmaresc de multi ani si zi de zi majoritatea presei on line si scrise din Republica Moldova.
    Eu unul nu m-as incumeta sa jubilez privitor la cresterea procentului de cetateni declarati ca români, de la 2 la suta in 2004 șa 7 la suta in 2014 in fosta Basarabie.Pentru ca nu vreau sa ma îmbăt cu apa rece Cifrele citate de dv sunt intr-adevar exacte. La ceasul oficial de fata, Republica Moldova numara (fără Transnistria) 2.998.235 de persoane(recenzati efectiv au fost 2 milioane 8 sute de mii) In 2004 erau inregistrati 3 milioane si 800 de mii; diferenta e de aproape 1 milion… de suflete)
    Fac o mica…mare socoteala: 7 la suta din numarul total al celor inregistrati, reprezinta exact 209.649 persoane decalarati ca romani si vorbitori de limba română.
    In ultimii 10 ani insa , numarul cetateniilor romanesti acordate potrivit legii române se ridica la peste 400 de mii de cetatenii acordate si recunoscute legal, poate chiar 500 de mii (cifrele exacte nu le cunosc din pacate: dv le cunoasteti?) Despre care si despre cati cetateni romani vorbim atunci? Din moment ce la depunerea juramîntului candidatii trebuie sa faca dovada de vorbirea cel putin coerenta si inteligibilă a limbii române? AVETI VREO EXPLICATIE ?

    • DanT spune:

      “Fac o mica…mare socoteala: 7 la suta din numarul total al celor inregistrati, reprezinta exact 209.649 persoane decalarati ca romani si vorbitori de limba română.” – nu e totuna. Cei care au declarat că vorbesc de obicei limba română sunt 652.000, adică 24%.

      “Din moment ce la depunerea juramîntului candidatii trebuie sa faca dovada de vorbirea cel putin coerenta si inteligibilă a limbii române? AVETI VREO EXPLICATIE ?” – explicaţia e simplă – “moldoveneasca”, pe care o vorbesc 1.487.000 locuitori, adică 54,6%, e identică cu româna.

    • victor L spune:

      @ Priculici,
      “Eu unul nu m-as incumeta sa jubilez privitor la cresterea procentului de cetateni declarati ca români”
      Da, insa nu tii cont de un fapt: Basarabia a stat peste 100 de ani sub imperiile tarist si sovietic.
      Si nu a fost usor; poate e “de jubilat” ca au mai ramas cetateni care sa se declare romani.

      • Priculici spune:

        Basarabia a stat nu …peste 100 de ani sub dominatie rusa, ci peste 200 ! 2017- 1812 = ?
        Statalitatea ” moldoveneasca” nu insemana limba romana. De la vladica pana la opinca se simt ”moldoveni”, ca elvetienii, austriecii,scotienii, catalonii… Despre ce vorbim? Despre romani ? Cine crede ca doua sabii intra intr-o teaca? Exemplul IGOR DODON cu mama profesoara de limba română nu l-a inventat nimeni ! S-a inventat … el însusi !! Cu harta MOLDOVEI MARI in mana .

        • victor L spune:

          “2017- 1812″ , da, este peste 100 de ani.
          Din care, domnule, daca esti atit de scrupulos la artimetica, poti scadea 1940- 1918 si 2017 (parca) – 1990.
          Dar sa trecem :P
          In rest, batai pe tastatura!.

    • ion spune:

      Recesamantul e facut in 2014, acum e 2017 au trecut 3 ani, ai putea calcula cu cat a scazut in fiecare an populatia intre 2004 si 2014 si corecta cifra de 2.998.235 in jos. Mai pune ca diferenta dintre 2.998..238 si 2.800.000 cati au fost recinzati e o estimare. Nu sunt sigur daca intra si acei plecati in cifra aceasta, eu cred ca pe multi i-au pus acolo, desi ei nu mai sunt de ani buni acolo. Multi se declara ca sunt in moldova, fiindca in continuare primesc acolo pensii, ajutoare sociale desi ei sunt plecati, profita cat pot.

      Faptul ca are cineva cetatenia romana nu inseamna ca se declara roman in recensamant. Cetatenia o primesc si acei din transnistria si rusi si ucrainieni si bulgari si gagauzi, important e ca bunicii sau parintii sau persoana sa fi fost cetatean roman inainte de 44. Iar multi au cateva pasapoarte: moldovenesc, romanesc, ucrainesc, transnistrian, rus. Bulgarii isi fac masiv cetatenie bulgara si se pot repatria in bulgaria. Nu stiu cum acum, dar inainte ei obtineau mult mai usor cetatenia bulgariei decat romana, dar isi fac si pasaport romanesc, ca sa fie. Bazele de date dintre tari nu sunt corelate si ei profita de aceste lucruri, de exemplu ca sa incaseze pensie sau alte beneficii din mai multe locuri, sau ca sa poti avea mai multe permise de conducere, ti-au luat unul circuli cu altul.

  5. OvidiuB spune:

    Problema e: cat de incet?

  6. Cinicul spune:

    Problema reala nu este cati vorbesc romaneste (sau moldovineste) ci cine detine controlul parghiilor economice. Anul trecut am fost pentru 30 min in Basarabia (un prieten voia sa-si cumpere tigari si coniac) si observat la fata locului, intr-un tragusor amarat, ca mai tot comertul era controlat de rusofoni. Pana si cei care schimbau lei moldovenesti contra lei romanesti erau rusofoni (cel putin dupa faptul ca desi stiau si moldovineste, intre ei vorbeau ruseste, la noi ar fi vorbit intre ei tiganeste). Prietenul voia sa ma duca si la statuia lui Lenin, aflata bine merci in conditii bune, dar n-a mai fost timp. Pe partea moldoveneasca seful vamii era un tanar care-si daduse doctoratul in matematica la Chinisnau dar a preferat sa se mute intr-un targusor unde sa-i vamuiasca pe romani.
    Lupta reala se da in audio-vizual si aici chiar ca Romania face putin. Din cate mi s-a spus basarabenii pot receptiona multe mai multe statii TV si radio in rusa decat in romaneste. Dar cand jumatate de romani se uita la ultimile episoade din seriale siropoase turcesti (Suleiman Magnificul et al) si restul la Friends, nici ca poti sa-i condamni pe basarabeni.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Marius Mioc


Marius Mioc

Scriitor. In decembrie 1989 a participat la revoluţie. Prezent în 16 decembrie 1989 în mulţimea de lîngă casa pastorului Laszlo Tokes. Arestat în noaptea de 16/17 decembrie ... Citeste mai departe


Bucharest Science Festival 2017

Bucharest Science Festival 2017, 27 septembrie - 1 octombrie

Cateva dintre evenimente:
  • Exploratorii frontierelor Cosmice - Conferința susținută de Prof.l Mark McCaughrean, Senior Advisor pentru Ştiinţă şi Explorare în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene
  • Food Evolution - Cum decidem cum să ne hrănim? - vizionarea documentarului Food Evolution + o discuţie prin Skype cu scenaristul şi producătorul lui, Trace Sheehan
  • Atelierele de chimie Kids' Lab
  • Atelierele GeneEd - ateliere practice de extragere a ADN-ului
  • Noaptea Cercetatorilor de la Muzeul Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa" si de la Muzeul National de Geologie

Pentru detalii despre programul complet al festivalului și rezervări vă invităm să vizitați siteul www.BucharestScienceFestival.ro.

E randul tau

Foarte bun si foarte necesar articol. Practic o schita de istorie economica a romaniei, care incearc...

de: Rares Benga

la "Unde sunt fabricile lui Ceausescu?"

Cauta articole

septembrie 2017
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Aug    
 123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)