Home » Societate/Life » Citesti:

Eroii români (uitați) ai Holocaustului

Petru Clej ianuarie 28, 2014 Societate/Life
72 comentarii 2,651 Vizualizari

Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului –în fiecare an la 27 ianuarie –nu inspiră mare interes în țările europene, mai ales din est, în care este marcată.

Această zi este văzută ca una “a evreilor” și ca atare nu privește marea majoritate a populației,

Ba mai mult, pentru unii ea reprezintă un fel  de căciulire a autorităților din țările respective în fața organizațiilor evreiești mondiale.

În România există un resentiment destul de răspândit împotriva recunoașterii oficiale a responsabilității statului român în Holocaust.

În 2004 a fost publicat Reportul Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România care atribuia regimului condus de Ion Antonescu responsabilitatea uciderii a 280000 până la 380000 de evrei și 11000 de romi.

Nu vreau să vorbesc aici despre faptul că o bună parte a populației României  îl consideră în continuare pe Ion Antonescu un erou sau că sunt destui care refuză să accepte faptul că dictatorul și regimul său (nu poporul român) s-au făcut responsabili între 1940 – 1944 de crime împotriva omenirii sau sunt alții care minimalizează această răspundere sau care îi găsesc justificări.

Nu, vreau să vorbesc aici despre un lucru pozitiv, acela al românilor care au salvat evrei de la moarte în timpul Holocaustului, chiar riscându-și viața.

Unii dintre ei, puțini la număr, au fost răsplătiți ci titlul “Hasid Umot Ha Olam” – Drept Între Popoare, de către Memorialul Holocaustului Yad Vashem, de la Ierusalim.

Acest titlu a fost atribuit, adeseori post-mortem, unui număr de 60 de persoane din România (http://www.yadvashem.org/yv/en/righteous/statistics/romania.pdf ) și 79 din Republica Moldova (http://www.yadvashem.org/yv/en/righteous/statistics/moldova.pdf ).

Foarte puțin comparat cu țări ca Belgia – 1635, Franța – 3654, Germania – 525, Ungaria – 806, Italia – 563, Lituania – 844, Olanda – 5269, Polonia – 6394 sau Ucraina – 2441.

Sigur că situația a fost diferită de la țară la țară, dar trebuie să remarc un lucru: doar 19 din cele 60 de titluri acordate în România au fost atribuite înainte de căderea regimului comunist, iar în Republica Moldova TOATE titlurile au fost acordate după 1991 și obținerea independenței de stat.

Regimul comunist nu a sprijinit după 1945 găsirea acestor eroi ai umanității și cu cât trece timpul, cu atât e mai greu de identificat noi Drepți Între Popoare, mai ales pentru faptul că documentele lipsesc, iar martorii nu mai sunt în viață, iar criteriile pentru acordarea titlului sunt extrem de stricte.

În listă figurează câteva nume cunoscute, chiar celebre, cum ar fi cel al Reginei Mamă Elena, care a fost decorată postum, în 1993, pentru rolul ei în determinarea lui Ion Antonescu să renunțe la deportarea în masă a tuturor evreilor din Regat și sudul Transilvaniei. Există chiar o ipoteză că Regina Mamă ar fi amenințat cu plecarea din țară, dacă deportările ar fi avut loc.

Primul român răsplătit cu acest titlu, în 1969, a fost Traian Popovici, care în calitate de primar al Cernăuțiului a reușit să împiedice în 1941 deportarea în Transnistria de către autoritățile române a 20000 de evrei localnici. Este probabil Dreptul Între Popoare care a salvat cel mai mare număr de evrei.

Traian Popovici a murit uitat în 1946 și abia în 2002 o stradă din București a primit numele său. Actorul american Dustin Hoffman, a cărui mamă a fost evreică emigrată din Iași, și-a anunțat intenția de a juca rolul lui Traian Popovici într-un film, care însă întârzie să apară.

Președinta Societății Române de Cruce Roșie din Roman, Viorica Agarici, a fost făcută Dreaptă Între Popoare în 1983, tot postum, pentru rolul ei în salvarea a sute de evrei din “trenurile morții” în care au fost transportați în iulie 1941 peste 2500 de bărbați evrei de la Iași la Călărași, unde au ajuns în viață puțin peste 1000.

Am avut ocazia să stau de vorbă în 1998 și apoi în 2009 cu un supraviețuitor al Holocaustului, Șabs Roif din Chișinău (ulterior decedat), care în 1941 avea 11 ani.

El mi-a vorbit de preotul ortodox Gheorghe Benea, care în iulie 1941 l-a salvat de la moarte sigură pe el și pe alți evrei închiși într-un staul de vite în satul Văratec, unde un ofițer al Armatei Române se pregătea să ordone executarea lor.

Antonescu dăduse un ordin ca după intrarea în război la 22 iunie 1941 să aibă loc o “curățare a terenului”, care presupunea executarea sau închiderea în ghetouri urbane a tuturor evreilor din satele basarabene sau bucovinene eliberate de armată.

După război, ajuns președinte de kolhoz, Șabs Roif nu l-a uitat pe salvatorul său și l-a protejat de urgia bolșevicilor reveniți în Basarabia.

După 1991 Șabs Roif a început demersurile în vederea recunoașterii post mortem ca Drept Între Popoare a părintelui Benea, titlu pe care acesta l-a primit în 2003 allături de soția sa, Liuba.

Cine știe azi de acești adevărați eroi ai neamului românesc? Mai nimeni. Câte un articol răzleț, un nume de stradă sau o placă comemorativă păstrează memoria unora dintre ei.

Dar e mai ușor să spui despre Ion Antonescu că este erou, chiar dacă acesta a trimis la moarte sute de mii de oameni pentru simplul fapt că erau evrei sau romi, pentru că despre Antonescu se vorbește aproape zilnic în presă și pe internet, iar cărți despre dictatorul pro-fascist se găsesc pe toate drumurile.

Am încercat în anul 2008 să obțin finanțare pentru realizarea unui documentar radiofonic și pe internet despre Drepți Între Popoare din România și Moldova. Am eșuat. Toată lumea cu care vorbeam spunea că e o idee foarte bună, dar când să treacă de la vorbe la fapte totul se înfunda.

Românii au o poveste foarte interesantă de spus, au lucruri pozitive de prezentat în acest caz, în loc să-i acuze pe alții că încearcă să “denigreze”poporul român și să-i pună în cârcă un Holocaust îndoielnic. Este o alegere greșită, dar nu e singura.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "72 comments" on this Article:

  1. bugsy spune:

    Excelent articolul! Felicitari. Am avut prilejul sa cunsoc si stau de vorba in Israel cu evrei originali din Romania, stabiliti acolo. Multi dintre ei erau singurii supravituitori ai unor familii disparute in Holocaust. In amintirile lor, la fiecare, aparea si un roman, vecin, prieten, cunoscut care a incercat sa-i ajute, sa-i salveze de la deportare. Povestile lor sunt impresionante.

  2. Maxa spune:

    “Cine știe azi de acești adevărați eroi ai neamului românesc? Mai nimeni. Câte un articol răzleț, un nume de stradă sau o placă comemorativă păstrează memoria unora dintre ei.”

    Ar fi bine dacă ar fi doar atât. Dacă vrei să vezi care e starea opiniei publice e suficient să dai o căutare pe Google după “Ion Antonescu” sau, mai nou, după “Iustin Pârvu”, de exemplu. Ai tabloul complet. Noroc că măcar la nivel de discurs public nu avem ieşiri antisemite explicite. Contestarea sistemului politic actual, legitimă altfel, riscă să vină la pachet cu tot felul de contestări ale discursului oficial şi pe acest palier. Nu va fi prea uşor de contracarat, mai ales când unii nu fac diferenţa între ascunderea contractului cu Bechtel, ascunderea dedesubturilor afacerii Roşia Montană şi ascunderea “adevărului” despre Ion Antonescu, legionari etc.

  3. Stefan Benedikt spune:

    Un articol adevarat si curajos, care pune in lumina reala faptele petrecute. Bravo si felicitari domnule Clej! O precizare: Desi Traian Popovici a salvat pe cei 20 de mii de evrei de la deportare, aceasta salvare a fost doar temporara si a tinut doar un singur an. La sfarsit deportarea a avut totusi loc, dar asta nu-i diminueaza cu nimic calitatea de erau a lui Traian Popovici.

  4. dana spune:

    Foarte binevenit articol. Am un singur comentariu: ori nu inteleg eu bine ce ati scris, ori nu sint de acord cu “sunt destui care refuză să accepte faptul că dictatorul și regimul său (nu poporul român) s-au făcut responsabili între 1940 – 1944 de crime împotriva omenirii”.

    Refuz sa accept ca doar Antonescu si regimul sau sint responsabili, in vreme ce poporul roman era curat ca lacrima. Au fost multi romani antisemiti in vremea aceea, iar atitudinea lor a inceput cu intorsul capului si inchisul ochilor, evoluind insa spre aruncatul pietrei, “turnarea” evreilor, chiar implicarea in pogrom, samd (nu degeaba, dupa cum scrieti, au fost atit de putine cazuri de ‘Drepti intre popoare’ in Romania si Moldova, in comparatie cu Tarile de Jos, cu populatii mult mai mici, dar cu oameni mult mai implicati in salvarea concetatenilor lor – a propos, oare in Tarile de Jos evreii erau cetateni ai statului? In Romania sigur nu). Mai apoi, legile fatis antisemite nu au inceput cu Antonescu, ci cu guvernul Cuza, inaintea lui. Deci a existat un curent antisemit in populatie, si cred ca este nesanatos sa incercam sa dregem busuiocul impaciuitor, raminind captivi imaginii poporului roman iubitor si ospitalier, care nu i-ar fi atins pe evrei nici cu o floare, daca nu ar fi fost Antonescu, Zelea-Codreanu, samd. Ca si cum acestia ar fi fost niste “aliens”, nu niste figuri politice aparute din rindul insusi poporului roman cel iubitor.

    E cazul sa recunoastem ca antisemitism a existat si inca exista in Romania, si nu putem la infinit sa il invinuim pentru asta doar pe Antonescu.

    • dorin valeriu spune:

      In mare ai dreptate doar ca, dupa primul razboi mondial evreii din Romania au primit dreptul la cetatenie, deci erau cu totii cetateni romani !

      • Lupul Monarhist spune:

        Evreii din vechiul Regat au primit cetatenia romana dupa Razboiul de Independenta. De altminteri, puterile europene avertizasera ca nu ar fi recunoscut independenta Romaniei daca guvernul de la Bucuresti nu ar fi oferit cetatenia locuitorilor de etnie evreiasca.

        • Petru Clej Petru Clej spune:

          Fals. Evreii de pe întreg teritoriul României au primit cetățenie română în bloc în 1923, ca urmare a presiunilor făcute de marile puteri, după tratatul de pace de la Paris din 1920. Până atunci, în Constituția din 1866 articolul privind cetățenia avea următoarea redactare:

          Art. 7. – Insusirea de Roman se dobandesce, se conserva si se perde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Numai streinii de rituri crestine pot dobindi impamentenirea.

          Cu toate presiunile marilor puteri, România a refuzat să-l schimbe până în 1923 și până la moartea sa în 1889 Mihail Eminescu a fost unul dintre cei mai îndârjiți oponenți ai împământenirii evreilor.

          Împământenirea evreilor se făcea prin lege cu caracter individual și de ea au beneficiat veteranii evrei ai războaielor de independență și ai primului război mondial.

          • Lupul Monarhist spune:

            D-l Clej, va grabiti. Tratatul de la Berlin, din 1878, prin care a fost recunoscuta independenta Romaniei, stipula prin articolul 44 ca oricarui locuitor de origine non-crestina (evreii si turcii/tatarii dobrogeni) trebuie sa i se acorde cetatenie romana, cu drepturi depline. Guvernul de la Bucuresti a luptat impotriva acestei masuri, dar in finalul tratativelor de pace a acceptat in 1879 sa abroge articolul 7 din Constitutia de la 1866 (cel de care amintiti). Este drept ca ulterior cetatenia NU a fost acordata in bloc intregii populatii evreiesti din vechiul Regat. Din contra, o noua lege a reformulat procedura de naturalizare. Noua lege cerea o perioada de aclimatizare de zece ani locuitororilor evrei doritori de cetatenie romana, complicand procesul de naturalizare cu scopul de a descuraja subiectii. Asta nu a impiedicat guvernantii de la Bucuresti, in buna traditie romaneasca a limbajului dublu, ca imediat semnarii aranjamentelor cu puterile europene sa organizeze o ceremonie de acordare a cetateniei pentru peste 800 de evrei, in mare masura participanti la Razboiul de Independenta. Cu bine.

            • Petru Clej Petru Clej spune:

              În perioada 1866 – 1913 au fost încetățeniți maximum 53000 de evrei (potrivit lui Carol Iancu). Recensământul din 1899 arăta că populația evreiască din România era de 265000.

            • Lupul Monarhist spune:

              Cifrele par corecte cu datele pe care le am si eu. Procesul de naturalizare a fost ingreunat de legislatia imposibila din acea perioada. Din nefericire, societatea romaneasca este purtatoarea unei lungi traditii antisemite inca de la fondarea statului roman modern. Privind pozitiv, exista sanse reale sa scapam de acea cutuma in urmatoarele decade.

    • Petru Clej Petru Clej spune:

      Eu vă recomand să citiți Raportul Wiesel în care la capitolul responsabilități nu apare formularea “poporul român”.

  5. Lupul Monarhist spune:

    Traian Popovici a murit uitat în 1946 și abia în 2002 o stradă din București a primit numele său. Actorul american Dustin Hoffman, a cărui mamă a fost evreică emigrată din Iași, și-a anunțat intenția de a juca rolul lui Traian Popovici într-un film, care însă întârzie să apară.

    Din nefericire, se pare ca filmul nu se va mai produce.

    Cine știe azi de acești adevărați eroi ai neamului românesc? Mai nimeni. Câte un articol răzleț, un nume de stradă sau o placă comemorativă păstrează memoria unora dintre ei.

    Este firesc ce se intampla cu un popor care nu si-a regasit identitatea.

    Excelent articol.

  6. OvidiuB spune:

    Si totusi, ce ne facem daca lucrurile nu sunt numai albe vs negre (criminali vs. drepti intre popoare) si daca ne dam seama ca Ion Antonescu a omorat 200.000 de evrei (indirect, desigur) si a salvat 300.000?

    • Liviu Cornea spune:

      Asa este, aveti dreptate. Oricine care lasa niste semeni neomoriti (indirect, desigur) inseamna ca i-a salvat.

      • observator spune:

        Și eu sunt poate unul din puținii supraviețuitori, încă în viață, al lagărului dela Moghilev. În acest lagăr din Transnistria mi-au murit fratele, o mătușă, bunicul și bunica.

        Am avut șansa să fiu printre copiii “repatriati”, de fapt cumpărați, care au fost internați într-un orfelinat din București în 1944.

        Viața mi-a fost salvată însă de o familie de ucrainieni care ne-a luat din lagărul de la OBUCHOV și ne-a dat 10 zile de mâncare și a avut grijă de noi (de mama mea și de subsemnatul).

        Eu nu mai puteam să merg așa că am fost luat cu sania de către VASIL BOLIUCH, fostul impiegat de la stația de CF OBUCHOV, Ucraina.

        De fiecare dată când citesc despre cele întâmplate în perioada 1941 – 44 sunt întristat și revoltat. În anul 1941 am locuit la Nepolocăuți, la 30 Km de Cernăuți. Atunci au intrat trupele române și ne-au adunat pe totâți evreii într-un subsol.

        Apoi ne-au scos în curte unde era pregătit un pluton de execuție. În ultimul moment a venit un ofițer care a spus: “femeile și copiii să treacă deoparte iar bărbații rămân.”

        Noi am fost goniți pe jos timp de peste o lună la Moghilev. Bărbații rămași au fost bătutâți și mai apoi împușcați. Totul pe timpul lui Antonescu.

        Privitor la atrocitățile comise de Legionari și regimul antonescian, trebuie să critic și Federația Comunităților Evreiești din România care a adoptat o politică foarte conciliantă, în parte foarte discretă, în ceea ce privește subiectul de mai sus.

    • Maxa spune:

      Scuze, dacă un ofiţer SS într-un sat din Ucraina dă ordin să fie executaţi 10 evrei după care, când se ajunge la al 6-lea zice “dă-i dracu’ pe restul, trimiteţi-i la muncă la reparat şine de cale ferată” se numeşte că a salvat 5 evrei? Şi că, eventual, ar trebui dacă nu slăvit ca un apărător al evreilor, cel puţin iertat pentru execuţia primilor 5?
      Ce fel de judecată e asta?

    • T.B. spune:

      I-a “salvat” pe cei de pe teritoriul Romaniei in sensul ca nu i-a trimis in Transnistria, unde sa moara de foame si de frig si de boli, cum s-a intamplat cu evreii din Basarabia, considerati de el ca ar fi bolsevici.
      Pe cei de pe teritoriul Romaniei, desi nu i-a trimis la moarte, (nu i-a trimis nici pe front, pentru ca nu-i considera de incredere si se temea ca ar trece la rusi,) i-a umilit insa nepermis pentru niste fiinte umane, in sensul ca i-a obligat sa presteze munci necalificate, socotite pe atunci injositoare, cum ar fi curatatul strazilor de zapada cu lopata, chiar daca unii dintre ei erau medici, avocati, oameni de afaceri etc.
      Vezi si postarea mea de mai jos ! Nu degeaba comunistii l-au condamnat si executat prin impuscare.

      • OvidiuB spune:

        Incercam sa subliniez altceva: ca in general figurile nu sunt in negru si alb. Antonescu a trimis la moarte 300.000 de evrei (cel putin inteleg ca asta e cifra acreditata cvasi-oficial) si a contribuit la salvarea unui numar similar. Asa cum nu cred ca pe primii i-a trimis la moarte pentru ca era un anti-semit indoctrinat, ci din considerente politico-tactice (sa-i faca pe plac lui Hitler, simplificand), la fel i-a salvat pe ceilalti, din aceleasi considerente – in oglinda. Stiu ca e mult mai usor sa operam cu distinctii de tipul “criminali de razboi” vs “drepti intre popoare”, dar de dragul adevarului istoric cred ca putem sa ne punem si intrebarea: cum judecam un om care in mod voluntar a trimis la moarte 300.000 de evrei, pentru ca apoi tot in mod voluntar (chiar daca nu pentru un scop nobil) a salvat alti 500.000? (inteleg ca erau aproximativ 800.000 de evrei in Romania la momentul WW2)

        • Petru Clej Petru Clej spune:

          Cât privește afirmația elucubrantă că Antonescu n-ar fi fost antisemit recomand aceste rânduri în care sunt redate stenograme din ședințele Consiliului de Miniștri din 1941:

          http://www.survivors-romania.org/text_doc/liviu_beris_sr.htm

          • T.B. spune:

            Am intrat pe adresa indicata de dl. Clej. Recomand tuturor celor interesati sa faca acelasi lucru. Sunt lucruri inspaimantatoare, de neimaginat. Redau aici doar cateva scurte fragmente, ca sa trezesc interesul:
            1941, iulie 8 Şedinţa Consiliului de Miniştri

            Prof. Mihai Antonescu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri:
            […] Cu riscul de a nu fi înţeles de unii tradiţionalişti care mai pot fi între dvs, eu sunt pentru migraţiunea forţată a întregului element evreiesc din Basarabia şi Bucovina care trebuie azvârlit peste graniţă. […]
            Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari. […]
            […] Aşa că vă rog să fiţi implacabili. Omenia siropoasă, filosofică n-are ce căuta aici.
            […]Dacă este nevie, să trageţi cu mitraliera. […]
            Îmi iau răspunderea în mod formal şi spun că nu există lege. […]
            Nici o lege. […] Deci fără forme, cu libertate completă. […]

            1941, decembrie 16 Şedinţa Consiliului de Miniştri cu guvernatorii
            provinciilor dezrobite

            […] Dl mareşal Ion Antonescu, conducătorul statului: Pe jidanii din Odessa te rog să-i scoţi imediat din oraş.[…]
            Dl mareşal Ion Antonescu […]: Germanii vor să-i ducă pe toţi jidanii din Europa în Rusia şi să-i aşeze într-o anumită regiune. Dar până la execuţiune este timp. Ce facem în acest timp cu ei? Aşteptăm ce se decide la Berlin? […]
            Bagă-i în catacombe, bagă-i în Marea Neagră, dar scoate-i din Odessa. Nu vreau să ştiu nimic. Poate să moară o sută, poate să moară o mie, poate să moară toţi. […]

            1941, noiembrie 13, Golta

            Către Guvernământul Transnistriei
            Tiraspol
            Am onoarea a raporta:
            […]Tot la Bogdanovka au fost trimişi şi cei de la Krivoje Ozero, unde au fost cazaţi în grajdurile de porci ale Sovhozului.
            Până însă să sosească transportul de jidani de la Gvozdavca au fost trimişi din direcţia Odessei vreo 9 000 jidani, aşa că astăzi din ce a fost acolo şi din ce a mai venit sunt 11 000 jidani plasaţi în grajdurile Sovhozului, unde nu încăpeau 7 000 porci.
            Astăzi a venit Primarul cu şeful de Sovhoz disperaţi căci li s-a spus că mai sunt în drum încă vreo 40 000 din direcţia Odessa.
            Cum Sovhozul nu mai poate găzdui pe toţi, iar cei de afară omoară pe cei din grajduri pentru a le lua locul, (AICI SUBLINIEREA MEA, T.B.:IAR CEI DE AFARA OMOARA PE CEI DIN GRAJDURI PENTRU A LE LUA LOCUL) iar Poliţia cu jandarmii nu prididesc a dirija înmormântarea şi cum apa Bugului este folosită ca apă potabilă, în curând se va întinde adevărata molimă în întreaga regiune.
            Majoritatea sunt tuberculoşi, sufăr de dizenterie şi tifos.
            Pentru a nu contamina regiunea, vă rugăm insistent a da ordine urgente ca să nu se mai trimită jidani în această regiune.
            Pe cei existenţi nădăjduiesc să-i pot trece în curând peste Bug, aşa că în curând vor avea aerul complect curat. Rog însă ca să nu ni se mai infesteze prin noi convoiuri de jidani.

            Prefect
            Lt. Col. Isopescu

            Extrase din mărturia doamnei Liebe Havas Burihovici, supravieţuitoare a deportărilor din Transnistria.

            Am sosit în acest lagăr în toiul execuţiilor în masă. Fără întrerupere, zi şi noapte, veneau căruţe în care se aruncau oamenii, chiar îi suprapuneau ca să încapă cât mai mulţi, şi îi duceau spre locurile unde îi obligau ca, cu slabele lor puteri să-şi pregătească propriile lor case de veci. Dar în prealabil, trebuiau să se dezbrace la piele, să se aşeze cu faţa la groapă, după care intrau în funcţiune armele care-i ucideau sau numai îi răneau; şi aşa cum se nimerea, încă vii sau morţi, erau aruncaţi în groapă. Operaţia următoare era stropirea cu puţin petrol, se dădea foc şi totul se acoperea doar cu câteva lopeţi de pământ. Carnea friptă ne stârnea foamea. Când nu mai era mişcare în jur, veneau câinii care trăgeau bucăţi din cel ce a fost cu puţin înainte om, şi nu aliment. Greu de crezut, acelaşi lucru îl făceau şi puţinii dintre noi care se mai puteau târî până la gropi. Se practica un fel de canibalism. Era o provocare prea mare ca să rezişti mirosului de carne friptă, fie ea chiar şi de OM.

            Câteva extrase din documente de arhivă :
            „În localitatea Ungheni – Iaşi au sosit 20 de tancuri sovietice. La apariţia lor, comuniştii din oraş, în majoritate evrei, au manifestat ostil contra României, dedându-se la acte de violenţă faţă de armată. S-au tras focuri de armă şi sunt morţi şi răniţi.”
            „Populaţia evreiască din Târgu Ungheni a fost foarte ostilă, atacând chiar soldaţi care au făcut uz de armă”.
            „Parte din tancurile sovietice – care în majoritate nu au respectat ordinul de ocupare – au devansat trupele noastre în retragere, folosind tancurile ca mijloc de transport de arme pentru înarmarea populaţiei ucrainene. Aceştia, înarmaţi, s-au dedat la atacarea convoaielor noastre, omorând şi jefuind soldaţi care treceau izolaţi. […]”
            „În toate satele s-au arborat steaguri roşii, în special evreii”.
            „Bandele evreo-comuniste din Chişinău au jefuit pe refugiaţii care nu aveau posibilitatea să se apere” .
            „La Chişinău, o bandă de comunişti evrei a încercat să linşeze pe studenţii teologi, care au scăpat datorită intervenţiei unui detaşament de jandarmi ce a făcut uz de arme”.
            (Nota mea, T.B, referitor la atitudinea evreilor in timpul retragerii armatei romane: fiind vorba de rapoarte oficiale, trebuie sa avem in vedere ca exista interesul de a exagera realitatea).

          • T.B. spune:

            Am citit materialul la care trimite adresa data de dl Clej. Am aflat lucruri deosebit de interesante. Redau aici cateva fragmente:

            1941, iulie 8 Şedinţa Consiliului de Miniştri

            Prof. Mihai Antonescu, vicepreşedintele Consiliului de Miniştri:
            […] Cu riscul de a nu fi înţeles de unii tradiţionalişti care mai pot fi între dvs, eu sunt pentru migraţiunea forţată a întregului element evreiesc din Basarabia şi Bucovina care trebuie azvârlit peste graniţă. […]
            Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari. […]
            […] Aşa că vă rog să fiţi implacabili. Omenia siropoasă, filosofică n-are ce căuta aici.
            […]Dacă este nevie, să trageţi cu mitraliera. […]
            Îmi iau răspunderea în mod formal şi spun că nu există lege. […]
            Nici o lege. […] Deci fără forme, cu libertate completă. […]

            1941, decembrie 16 Şedinţa Consiliului de Miniştri cu guvernatorii
            provinciilor dezrobite

            […] Dl mareşal Ion Antonescu, conducătorul statului: Pe jidanii din Odessa te rog să-i scoţi imediat din oraş.[…]
            Dl mareşal Ion Antonescu […]: Germanii vor să-i ducă pe toţi jidanii din Europa în Rusia şi să-i aşeze într-o anumită regiune. Dar până la execuţiune este timp. Ce facem în acest timp cu ei? Aşteptăm ce se decide la Berlin? […]
            Bagă-i în catacombe, bagă-i în Marea Neagră, dar scoate-i din Odessa. Nu vreau să ştiu nimic. Poate să moară o sută, poate să moară o mie, poate să moară toţi. […]

            1941, noiembrie 13, Golta

            Către Guvernământul Transnistriei
            Tiraspol
            Am onoarea a raporta:
            […]Tot la Bogdanovka au fost trimişi şi cei de la Krivoje Ozero, unde au fost cazaţi în grajdurile de porci ale Sovhozului.
            Până însă să sosească transportul de jidani de la Gvozdavca au fost trimişi din direcţia Odessei vreo 9 000 jidani, aşa că astăzi din ce a fost acolo şi din ce a mai venit sunt 11 000 jidani plasaţi în grajdurile Sovhozului, unde nu încăpeau 7 000 porci.
            Astăzi a venit Primarul cu şeful de Sovhoz disperaţi căci li s-a spus că mai sunt în drum încă vreo 40 000 din direcţia Odessa.
            Cum Sovhozul nu mai poate găzdui pe toţi, iar cei de afară omoară pe cei din grajduri pentru a le lua locul, iar Poliţia cu jandarmii nu prididesc a dirija înmormântarea şi cum apa Bugului este folosită ca apă potabilă, în curând se va întinde adevărata molimă în întreaga regiune.
            Majoritatea sunt tuberculoşi, sufăr de dizenterie şi tifos.
            Pentru a nu contamina regiunea, vă rugăm insistent a da ordine urgente ca să nu se mai trimită jidani în această regiune.
            Pe cei existenţi nădăjduiesc să-i pot trece în curând peste Bug, aşa că în curând vor avea aerul complect curat. Rog însă ca să nu ni se mai infesteze prin noi convoiuri de jidani.

            Prefect
            Lt. Col. Isopescu

            Extrase din mărturia doamnei Liebe Havas Burihovici, supravieţuitoare a deportărilor din Transnistria.

            Am sosit în acest lagăr în toiul execuţiilor în masă. Fără întrerupere, zi şi noapte, veneau căruţe în care se aruncau oamenii, chiar îi suprapuneau ca să încapă cât mai mulţi, şi îi duceau spre locurile unde îi obligau ca, cu slabele lor puteri să-şi pregătească propriile lor case de veci. Dar în prealabil, trebuiau să se dezbrace la piele, să se aşeze cu faţa la groapă, după care intrau în funcţiune armele care-i ucideau sau numai îi răneau; şi aşa cum se nimerea, încă vii sau morţi, erau aruncaţi în groapă. Operaţia următoare era stropirea cu puţin petrol, se dădea foc şi totul se acoperea doar cu câteva lopeţi de pământ. Carnea friptă ne stârnea foamea. Când nu mai era mişcare în jur, veneau câinii care trăgeau bucăţi din cel ce a fost cu puţin înainte om, şi nu aliment. Greu de crezut, acelaşi lucru îl făceau şi puţinii dintre noi care se mai puteau târî până la gropi. Se practica un fel de canibalism. Era o provocare prea mare ca să rezişti mirosului de carne friptă, fie ea chiar şi de OM.

            Câteva extrase din documente de arhivă :
            „În localitatea Ungheni – Iaşi au sosit 20 de tancuri sovietice. La apariţia lor, comuniştii din oraş, în majoritate evrei, au manifestat ostil contra României, dedându-se la acte de violenţă faţă de armată. S-au tras focuri de armă şi sunt morţi şi răniţi.”
            „Populaţia evreiască din Târgu Ungheni a fost foarte ostilă, atacând chiar soldaţi care au făcut uz de armă”.
            „Parte din tancurile sovietice – care în majoritate nu au respectat ordinul de ocupare – au devansat trupele noastre în retragere, folosind tancurile ca mijloc de transport de arme pentru înarmarea populaţiei ucrainene. Aceştia, înarmaţi, s-au dedat la atacarea convoaielor noastre, omorând şi jefuind soldaţi care treceau izolaţi. […]”
            „În toate satele s-au arborat steaguri roşii, în special evreii”.
            „Bandele evreo-comuniste din Chişinău au jefuit pe refugiaţii care nu aveau posibilitatea să se apere” .
            „La Chişinău, o bandă de comunişti evrei a încercat să linşeze pe studenţii teologi, care au scăpat datorită intervenţiei unui detaşament de jandarmi ce a făcut uz de arme”

            • adi spune:

              din wikipedia:
              “Potrivit istoricului Dinu C. Giurescu, trupele sovietice intră în Basarabia şi Bucovina, “încă din noaptea de 27 spre 28 iunie”, la ora 3 a.m., străpungând teritoriul românesc prin cinci puncte. În acelaşi timp, grupuri specializate organizează acţiuni antiromâneşti cu scopul de a crea panică, dezorganizare şi confuzie generală. Astfel de acţiuni au loc în oraşele: Chişinău, Cernăuţi, Soroca, Tighina, Reni. Starea de spirit a populaţiei basarabene, încă de la începutul evacuării armatei, administraţiei şi civililor români, este consemnată de sursele sovietice astfel: “…ruşii indiferenţi; evreii aclamă intrarea Sovietelor în Basarabia. Românii de la sate surprinsi de evenimente, nu înteleg ce se petrece”. Documentele strânse arată că “actele de agresiune şi batjocorire” întreprinse împotriva armatei române care se replia începând cu data de 28 iunie 1940, au fost iniţiate şi desfăşurate de armata sovietică în colaborare cu bandele formate mai ales din minoritari, “între care si o suma de evrei”[2].”

              In acest context poate intelegeti si discutiile pe care le-ati dat drept exemplu. Vi s-ar fi parut corect atunci ca romanii din Basarabia sa fie exterminati si inlocuiti cu alte populatii? Cred ca este usor acum, dupa atatia ani, sa stam confortabil in fotolii si sa prezentam doar argumente convenabile noua (fie ca sunt pro fie ca sunt contra). Nu sunt romanii antisemiti, dar nu au nici memoria scurta. Cititi si saptamana rosie a lui Paul Goma. Cititi si @de ce atat ura”, articol semnat de N. Iorga. sau si pe Iorga il acuzati de antisemitism?
              Sa nu intelegeti acum ca as vrea sa pledez pentru “scopul scuza mijloacele”, in acest caz scopul fiind supravietuirea statului roman, la acea vreme si in acele conditii, cand eram prinsi intre ciocan si nicovala, Germania nazista si rusia sovietica. Dar daca vreti intr-adevar sa incepeti o dezbatere valida, atun ci ar trebui sa puneti lucrurile in context. Si sa nu aruncati cu pietre atunci cand nu sunteti fara pata…..

            • Petru Clej Petru Clej spune:

              E clar: dacă veniți cu citate din Wikipedia și le mai scoateți și lucrurile din context nu are rost să discutăm. Nicolae Iorga e cunoscut pentru antisemitismul său. Până una alta, vă rog să consultați linkurile recomandate, altfel ne sau mai degrabă îmi pierd timpul de pomană scriind astfel de articole.

              A propos de elucubrația cu exterminarea românilor și înlocuirea lor cu alte populații, iată ce zicea Antonescu însuși în ședința de cabinet de miniștri la 16 noiembrie 1943, referindu-se la colaboraționiștii de etnie română ai regimului de ocupație sovietică:

              „Când am venit acolo, ne-am găsit în faţa unor reclamaţii fără sfârşit în care se arăta că peste 40 000 de ticăloşi din această provincie se făcuseră în timpul ocupaţiei ruseşti, mai ruşi decât ruşii, persecutând populaţia românească. Populaţia românească cerea pedepsirea lor. Am fost în faţa acestei probleme şi, dacă pedeapsa era capitală, mai cream încă 50 000 sau 100 000 nenorociri. Şi atunci n-am vrut să-i pedepsesc şi am aplicat clemenţă, ca şi în cazul legionarilor.”

              http://www.survivors-romania.org/text_doc/liviu_beris_sr.htm#_Ce_%C5%9Fti%C5%A3i_despre

              Și ca să nu existe niciun dubiu cu privire la fanatismul antisemit al lui Ion Antonescu, iată ce spunea “Conducătorul” în ședința Comitetului de Miniștri la 6 aprilie 1941 (deci înaintea declanșării războiului alături de Hitler)

              va trebui să inspirăm românilor ura împotriva duşmanilor naţiei. Aşa am crescut eu, cu ură împotriva turcilor, jidanilor şi ungurilor . Sentimentul acesta de ură împotriva duşmanilor patriei trebuie împins până la ultima extremitate. Îmi iau eu această răspundere

      • Grammaticus spune:

        Domnule, dvs. strecurati niste chestii voit “naïve” sau (dar nu cred in varianta asta) involuntar naïve. Si anume “umilit” (sar peste) “prin curatatul zapezii…”. Da; asa cum mi se pare ca insinuati serpisorul asta in context, lumea o sa zica, pe buna dreptate, “ce, asta e umilinta”? Va recomand sa cititi presa vremii (gen “Porunca vremii”) dar si ziare obisnuite sa vedeti si sa nu credeti la ce se deda blindul nostrum popor, ca ne crapa obrazul de rusine, in tratamentul acestor concetateni, asupra carora s-a dezlantuit forta de represiune a statului, in loc ca acesta sa fie garantul respectarii LEGALITATII si DREPTATII. O sa cititi exact cum au fost impuscati oameni ca au plecat din aceste “tabere” de munca. Si nu era vorba de “curatatul zapezii “.

        • Petru Clej Petru Clej spune:

          Mă întreb: la ce am mai pus linkul către Raportul Comisiei Wiesel, recunoscut OFICIAL de către statul român?

          Antonescu a trimis DIRECT la moarte 280 – 380 de mii de evrei în:

          - Pogromul de la Iași și Trenurile Morții (iunie – iulie 1941);
          - Ordinul de “curățare a terenului” – evrei executați sumar în Basarabia, Bucovina și Herța după 22 iunie 1941 până la sfârșitul lunii iulie 1941;
          - marșurile forțate ale deportaților evrei din aceste teritorii înspre Transnistria din toamna lui 1941;
          - represaliile de la Odesa octombrie 1941;
          - lagărele de muncă și exterminare din Transnistria, AFLATĂ SUB CONTROL ROMÂNESC – guvernator Gheorghe Alexianu, cu sediul la Odesa. Aici se remarcă cele trei lagăre sinistre din județul Golta (prefect Modest Isopescu, subprefect Aristide Pădure) unde au pierit zeci de mii de evrei din Basarabia, Bucovina și Transnistria – toamna lui 1941 – 1943.

          La aceștia se mai adaugă deportarea a 25000 de romi din care 11000 au pierit în Transnistria.

          Evreii din Vechiul Regat (cu excepția unui lot de circa 250 din București care au fost deportați în Transnistria – vezi cartea Soniei Palty Evrei, treceți Nistrul!) și sudul Transilvaniei trebuiau deportați în lagărul german de la Belzec, din sudul Poloniei. În vara lui 1942, Antonescu s-a răzgândit și nu a mai acceptat deportarea lor.

          • popescu_dtru spune:

            ” În vara lui 1942, Antonescu s-a răzgândit și nu a mai acceptat deportarea lor”.

            Deci, i-a salvat.

            • Petru Clej Petru Clej spune:

              Ion Antonescu salvatorul i-a salvat pe evrei de Ion Antonescu exterminatorul.

            • anc spune:

              Si-a dat seama ca razboiul nu merge in directia dorita si atunci a anlat deportarea pentru a avea o moneda de schimb in tratativele cu aliatii. In plus, au existat presiuni ale unei parti a elitei romanesti pentru a nu fi deportati
              Raportul Wiesel, pp. 256-257:
              “La sfârsitul lui 1942, în strânsã legãturã cu schimbãrile de pe Frontul de Est, Antonescu a tolerat – ba chiar a încurajat – diverse contacte cu Aliatii, prin intermediul tãrilor neutre (la Lisabona, Stockholm, Ankara sau Cairo), ceea ce denotã o abordare mai realistã a evaluãrii sanselor de a câºtiga rãzboiul. Dupã 1942, si-a imaginat, ca multi alti politicieni români, cã evreii
              români ar putea fi folositi ca monedã de schimb, în scopul îmbunãtãþirii imaginii României
              în Statele Unite si Anglia.
              Dar aceasta nu înseamnã cã decizia de a nu-i deporta pe evreii din Ardealul de Sud,
              Moldova si Muntenia spre lagãrele naziste din Polonia ocupatã a fost una exclusiv
              oportunistã. Dupã toate probabilitãþile, diferitele intervenþii – printre care cea a Mitropolitului Bãlan, cea a Familiei Regale si cele ale corpului diplomatic – au jucat un rol important
              în luarea acestei decizii. Oricum, dupã Stalingrad, Antonescu a acordat o mai mare
              atentie imaginii României în strãinãtate.”

            • Petru Clej Petru Clej spune:

              Am dat deja în articol un link către Raportul Comisiei Wiesel. Aveți impresia că s-a ostenit cineva să-l acceseze dintre cei comentează cu idei fixe și pe de lături?

  7. Ehud Ravid spune:

    Bravo pentru articol. Din pacate, adorarea lui Antonescu in Romania ajunge pana acolo, unde un fost ziarist evreu, cetatean israelian, astazi impresar, cotcar si pseudo-scriitor, pe numele de Tesu Solomovici, scoate in Romania o carte in doua parti in care il proslaveste pe Antonescu, cel care trimisese la moarte sute de mii din coreligionarii sai. O lume nebuna, nebuna, nebuna…..

    • Lupul Monarhist spune:

      Tesu Solomovici este ziarist, nu istoric. Prin urmare, ceea ce publica trebuie privit ca experienta personala. E intr-adevar, un caz aparte, greu de inteles cand vine din partea unui evreu-roman.

  8. T.B. spune:

    1. CORECT: Antonescu “a trimis” la moarte sute de mii de evrei si romi. I-a trimis in Transnistria, unde i-a lasat fara mijloace de subzistenta, i-ar pe unii i-a impins peste Nistru, unde au incaput pe mana nemtilor.
    2. CORECT: Holocaustul a fost real, nu numai in Germania nazista, ci si in teritoriile ocupate de nazisti, cu precadere in Polonia, Ucraina, Tarile Baltice, unde si localnicii au contribuit din plin la masacrarea evreilor.
    3. GREU DE INTELES: In lagarele naziste (Auschwitz etc) supraveghetorii detinutilor erau tot evrei (cunoscutii Kapo), unii la fel de fara mila ca si nazistii. Greu de inteles si unele aspecte care reies din filmul “Pianistul” (evreii bogati din Ghetoul din Varsovia care nu se ingrijeau in niciun fel de soarta celorlalti evrei din Ghetou).
    4. INCREDIBIL: Intr-o discutie cu un fost detinut evreu la Auschwitz, care a reusit sa evadeze cu putin timp inainte de sosirea rusilor, acesta mi-a spus ca, desi a stat acolo un timp indelungat, nu stia (cat timp a stat acolo) ca exista si camere de gazare. A aflat ulterior.
    5. NEINTELEPT: Faptul ca, contestarea Holocaustului a devenit infractiune pedepsita de legea penala. Asta creaza disconfort, neintelegere a utilitatii unei astfel de prevederi, ideea ca a fost impusa neevreilor de catre evreii cu influenta pe plan global. Contestatarii Holocaustului au devenit si mai activi si aduc argumente care nu mai sunt demontate cu contraargumente, ci cu pedeapsa penala. O mare, mare greseala!

    • Lupul Monarhist spune:

      Cateva observatii. Cand am fost adolescent, in anii ’80, am facut o excursie in Polonia (tara vecina si prietena Romaniei in epoca socialista) si cu acea ocazie am vizitat pentru o zi lagarele de la Auschwitz si Birkenau, transformate de autoritatile poloneze intr-un complex de muzee si memoriale.

      4. Niciun detinut nu stia de existenta camerelor de gazare. De altminteri, autoritatile lagarului informau detinutii ca vor merge la dusuri, o faza preliminara parte dintr-un proces de dezinfectie. Erau tunsi, dezbracati si incolonati catre “baia publica”, formata dintr-o cladire anosta din beton. Erau inghesuiti in incapere dupa care usa era blocata de soldati, din trupe SS. Dusurile eliminau gaz Zyklon-B, un produs chimic folosit incepand cu anii ’30 ca dezinfectant sau dezinsectant, chiar si in agricultura. Exista un display cu cutiile in care era livrat Zyklon-B. Urma incinerarea celor decedati, in crematoriul adiacent camerelor de gazare. Atunci cand crematoriile nu mai faceau fatza, se trecea la executii in masa, corpurile detinutilor fiind ingropate in zone comune.
      Vizitand muzeul este o experienta unica din toate punctele de vedere. Personal, pe mine m-a marcat drept dovada ca imi aduc aminte cu lux de amanunte unele detalii dupa aproape 30 de ani.

    • Petru Clej Petru Clej spune:

      FALS. Transnistria era sub control românesc. Aici au murit cei mai mulți evrei și responsabilitatea îi aparține în exclusivitate lui Ion Antonescu și regimului pe care-l conducea cu mână de fier.

  9. tibicarom spune:

    TB are dreptate cu clasificarea corespunzatoare a categoriilor. analizate. In anii 1995-1999 am cercetat la arhivele Crucii Rosii Internationale actele privind comisia ICRR sosita in ianuarie nu am auzit pana azi.cala, Evreii deportati acolo proveneau exclusiv din teritoriile eliberate: Bucovina de nord si Basarabia. Comisia a fost insotita de delegati ai Crucii Rosii Romane condusa de presedintele ei dr.Constinescu si de câteva doamne din comitetul central format din Ivona Burileanu, Sturdza, Sutu, Cancicov si altele care faceau serviciui voluntar in spitale si pe autoambulante De Viorica Agarici nu auzisem pana azi ca ar fi fost atunci presedinta..Comisia internationala a identificat mai mult de 70.000 evrei gasiti in satele din Transnistria, majoritatea parasite. Nu s-au gasit lagare organizate cu sarma ghimpata,si paza, Exista doar ordinul de prezentare saptamanala la control la jandarmerie. Majoritatea evreilor lucrau in meserii diferite si unii din ei erau chiar aprovizionati cu pachete de la rudele lor din vest. Raportul comisiei intoarse la Geneva nu a fost niciodata publicat..

  10. Petru Clej Petru Clej spune:

    Oameni buni, ați citit titlul articolului? Ați citit articolul? Vreți, pentru numele lui Dumnezeu, să renunțați la obsesia asta cu Antonescu și să vă referiți în comentarii la acești eroi români cvasi-necunoscuți? Raportul Comisiei Wiesel a apărut acum aproape 10 ani, trebuia să fi știut ce conține, de-acum.

    • Maxa spune:

      Ei, si dumneavoastra acum. Cum ziceam mai sus, dat cautare dupa cateva nume de legionari (inclusiv Antonescu) si vedeti cam care e vibe-ul pe net. Nu inteleg ce va mira. Cand Sova are nevoie sa mearga in excursie de studii la New York ca sa afle de Holocaustul din Romania, ce pretentie sa ai de la marea masa? E ceva putred rau de tot in Romania si in curand o sa dea pe afara, mai ales cu apelurile de acum la “ucrainizarea” Romaniei care se tot intetesc de pe la unii care confunda lupta politica cu aruncarea de molotoave. Si multi de care nu ai auzit nimic vreodata au incalecat acum pe iapa Rosia Montana si, mai ales, pe armasarul Gazele de Sist pentru ca au inteles ca e un vehicul bun de propagare a ideii nationaliste.
      Just wait and see …

  11. tibicarom spune:

    Scuze pentru cateva erori strecurate pe care le indrept aici.
    Comisia ICRR a plecat din Bucuresti in ianuarie 1944 prin Tighina si Odessa in toata Transnistria, vizitand satele in care erau internate familiile evreesti deportate acolo din ianuarie 1942 exclusiv din Basarabia si Bucovina de nord. Ar fi stat si mai mult dar se apropia frontul ruso-german de Transnistria si autoritatile se pregateau sa evacueze provincia.

  12. garett spune:

    Inainte de a acuza in corpore poporul roman de antisemitism ar fi interesant de vazut si ce, si mai ales cum, i s-a spus despre rolul Romaniei in Holocaust. Practic s-a trecut de la negarea oficiala ca politica de stat la o recunoastere pur formala si incriminarea negarii sale peste noapte printr-o simpla lege. Cum romanii considere in genere legile ca fiind “cu dedicatie” calea aleasa a fost practic cea mai proasta cu putinta, aruncand in derizoriu si discutabil ceva ce ar fi trebuit sa fie un lucru serios si in fond necesar, o restaurare a istoriei. Demistificarea istoriei, mai ales in cazul unui personaj ca Antonescu nu se poate face pestre noapte, gata, am dat o lege ca a fost criminal de razboi si toata lumea va intelege subit! In plus, nu stiu cat de “stimulanta” este realitatea in care Antonescu este criminal de razboi in schimb Horthy este comemorat si i se inalta statui! Dubla masura naste contradictii, care la randul lor nasc resentimente…

    • Petru Clej Petru Clej spune:

      Unde este acuzat în corpore poporul român in corpore de antisemitism? Ce legătură are Horthy cu acest articol? De ce acest perpetuu reflex pavlovian cu Antonescu?

      • Garett spune:

        Fix din articolul dvs.: “În România există un resentiment destul de răspândit împotriva recunoașterii oficiale a responsabilității statului român în Holocaust.”
        Really? Aveti date in acest sens? Un sondaj de opinie, ceva? Sau doar faceti afirmatii facile?
        De ce apare Antonescu? Iarasi, tot din articolul dvs: “…atribuia regimului condus de Ion Antonescu responsabilitatea uciderii a 280000 până la 380000 de evrei și 11000 de romi…”

        Ar fi interesant de vazut un paralelism intre resentimentele ungurilor impotriva recunoasterii oficiale a Holocaustului, de pilda, numarul de victime atribuite regimului condus de Miklos Horthy si stadiu curent al receptarii acestuia in societatea maghiara.
        Eu v-am intrebat simplu: ce il face pe Antonescu criminal de razboi si pe Horthy demn de comemorat?

        • anc spune:

          La acest link gasiti sondaje referitoare, printre altele, la reprezentarile populatiei privind Antonescu si Holocaustul. Veti vedea ca, pentru ingrijiorator de multi oameni, Antonescu e un mare patriot si Holocaustul s-a intamplat doar in Germania.

          http://www.inshr-ew.ro/sondaje

          • garett spune:

            Puteti va rog sa-mi dati si un link catre un sondaj efectuat de catre cineva “fara miza” in aceasta poveste? Doar asa, de dragul obiectivitatii…

            • Petru Clej Petru Clej spune:

              Sondajul este realizat de o firmă specializată din România. Dacă aveți dumneavoastră alte rezultate, vă rog să le prezentați. Până la proba contrarie, nu aveți argumente.

            • garett spune:

              Aceleasi “firme specializate” care realizeaza si exit-poll-uri? Haideti!

            • Petru Clej Petru Clej spune:

              Nu aveți niciun argument. Mai rău, nu vă puteți ascunde iritarea și de aceea recurgeți în permanență la off-topic.

        • Petru Clej Petru Clej spune:

          Pe de o parte, cam 40% dintre români nu au informaţii despre Antonescu. Asta în sine este un lucru foarte grav, pentru că ar trebui să existe un minim de informaţii despre regimurile totalitare din România. Dar, dintre cei 60% rămaşi, cam jumătate spun că a fost un erou, în vreme ce 30% susţin că a fost un criminal de război., spune Radu Ioanid, director la Muzeul Holocaustului de la Washington, într-un interviu acordat Evenimentului Zilei http://www.evz.ro/detalii/stiri/n-am-nicio-indoiala-antonescu-a-fost-un-criminal-871981.html. Nu cred că Radu Ioanid, sociolog de formație, a scos datele astea din burtă.

          Ar fi interesant de vazut un paralelism intre resentimentele ungurilor impotriva recunoasterii oficiale a Holocaustului, de pilda, numarul de victime atribuite regimului condus de Miklos Horthy si stadiu curent al receptarii acestuia in societatea maghiara.
          Eu v-am intrebat simplu: ce il face pe Antonescu criminal de razboi si pe Horthy demn de comemorat?

          Paralelismul nu este obiectul acestui articol. Dar dacă tot vorbiți de Horthy, ar fi bine mai întâi să vă documentați despre cum, cine și când a organizat și executat deportările de evrei din Ungaria, de la al căror început – martie 1944 (rețineți data) – se împlinesc în curând 70 de ani.

          Ion Antonescu a fost condamnat, în legătură cu nimicirea a sute de mii de evrei, de crime împotriva omenirii. În 2008 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea de achitare a lui Antonescu pe acest cap de acuzare. http://www.infolegal.ro/iccj-a-respins-cererea-de-reabilitare-a-maresalului-antonescu/2008/05/07/

          PS Un alt comentator a postat linkuri către sondajul realizat în 2007 cu privire la atitudinea românilor față de Holocaust.

          • Garett spune:

            A organizat si executat personal Antonescu deportarile de evrei? A fost sef al statului si a raspuns in aceasta calitate. Horthy era la randul sau sef al statului. Este la fel de raspunzator! Despre ce vorbim?

            • Petru Clej Petru Clej spune:

              În legătură cu deportarea evreilor din Ungaria, vă recomand să citiți ce scrie pe situl Muzeului Holocaustului de la Washington, care nu poate fi acuzat de simpatie față de Horthy.

              http://www.ushmm.org/wlc/en/article.php?ModuleId=10005458

              Eu însă vă rog să răspundeți la o singură întrebare: de ce a început deportarea în masă a evreilor de pe teritoriul actual al Ungariei și din nordul Transilvaniei în martie 1944, după ocuparea țării de către Germania nazistă, în timp ce în România a început în toamna lui 1941, deși țara nu era ocupată de Germania Nazistă?

            • bugsy spune:

              @garett: http://www.yadvashem.org/odot_pdf/Microsoft%20Word%20-%206429.pdf de preferat ar fi sa va documentati inainte de a va da in spectacol …..

  13. Garett spune:

    O sa va dezamagesc: nu sunt iritat! N-am nici o problema vis-a-vis de restaurarea istoriei, v-am mai spus este ceva ce trebuie facut. Ce consider insa discutabil este modul cum este facut si mai ales generalizarea “romanii au resentimente”. Nu, pur si simplu romanii nu au fost informati, li s-a spus: asta e legea, asta trebuie sa credeti.

    • Petru Clej Petru Clej spune:

      Cel mai rău este că faceți comentarii în totală necunoștință de cauză. În rest, sunteți resentimentar și iritat și continuați cu off-topicul în lipsă de ceva mai bun.

  14. Garett spune:

    Fie cum spuneti dvs. n-are rost sa mai continuam. Scuzele mele sincere daca ati considerat ca v-am jignit in vreun fel. O singura precizare, ca sa fie clar: chiar cred ca Holocaustul a fost reprobabil si initiativa dvs. de a populariza si pe acei romani care au contribuit la salvarea unor evrei este laudabila. Unele afirmatii nitel pripite m-au “iritat”.
    In fine…

    • Petru Clej Petru Clej spune:

      Care sunt afirmațiile pripite și care sunt contra-argumentele? Dar nu de genul “ce astea sunt aceleași companii care au făcut exit-poll-uri?” Nu jigniți în niciun fel, sunteți dezamăgitor prin faptul că sunteți extrem de slab informat.

  15. UnOarecare spune:

    Infricosator si de nedescris de dureros ca oamenii sunt in stare de asemenea samavolnicii.
    Sper sa nu uitam niciodata ca sa nu repetam chinul omului de catre om.
    De catre NIMENI, nici de cei ce au suferit adica.

  16. Iancu T spune:

    Am avut ocazia sa o cunosc pe doamna Magdalena Stroe, prof. universitar de filozofie, care este “Drept intre popoare”. Puteti afla cum si-a salvat prietena evreica de la deportare, la varsta adolescentei, in interviul de mai jos, luat de Adrian Onică la Bucureşti în 20 şi 21 iulie 2005.
    http://www.bjt2006.org/MagdalenaStroe.pdf

  17. Lupul Monarhist spune:

    Inca o marturie impresionanta despre deportarile din Cernauti si Traian Popovici. Un articol aparut pe DW in limba romana: http://dw.de/p/1Axs9

  18. Petru Clej Petru Clej spune:

    Recomand o bibliografie despre Holocaustul din România aici:

    http://acum.tv/articol/43266/

  19. Gabi M. spune:

    Domnule Clej, am o intrebare pentru dumneavoastra. De ce regimul comunist a ascuns aceste atrocitati comise de autoritatile romane in Transnistria? In alte tari comuniste(URSS, Polonia, Cehoslovacia) s-a spus adevarul despre Holocaust sau doar la noi acesta a fost ascuns?

    • Petru Clej Petru Clej spune:

      Vreți să-mi spuneți și mie când s-a spus adevărul despre Holocaust în celelalte țări comuniste?

      • Gabi M. spune:

        Pai eu nu am afirmat, v-am intrebat. Reformulez: de ce nu s-a spus adevarul despre Holocaust in statele comuniste? Ma refer la adevarul istoric(documente, date, marturii, anchete).

        • Petru Clej Petru Clej spune:

          Nu s-a spus adevărul pentru că liderii comuniști nu doreau să creeze o categorie specială de victime.

          În URSS aceasta s-a materializat în interzicerea după 1945 a publicării Cărții Negre scrise de Ilia Ehrenburg și Vasily Grossman și a persecuției de către Stalin a membrilor Comitetului Evreiesc Antifascist și a Complotului Medicilor care avea să culmineze cu persecuțiile antisemite masive ce s-au încheiat doar odată cu moartea lui Stalin în 1953. Celelalte țări comuniste au urmat exemplul URSS.

          Mai târziu, cotitura spre național-comunism a făcut neconvenabilă scoaterea la iveală a rolului unor Antonescu, Tiso, Szalasi în Holocaust.

          În plus, după sprijinul inițial acordat statului Israel, URSS a făcut un viraj net spre antisionism care a dat semnalul unor politici antisemite în întreg lagărul comunist.

          • astrid spune:

            Continuand pe aceeasi tema: erau totusi suficient de porniti impotriva lui Antonescu (daca stiu bine, ar fi vrut sa-l execute chiar ei) incat chiar nu inteleg cum de nu au profitat de ocazie pentru a-l trimite la Nurnberg, de exemplu. Apoi, mai am niste intrebari:
            - Nu a dat Wilhelm Filderman, coleg de scoala cu Antonescu, deportat si el in Transnistria si reintors, un interviu americanilor, in care le-a povestit situatia de acolo? Apoi el chiar a emigrat in SUA. Ce interes avea el sa musamalizeze aceste atrocitati?
            - In Romania a vorbi de bine despre Antonescu a devenit egal cu o crima. Cum se face insa ca in Ungaria se depun coroane de flori la casa memoriala a lui Horthy? Am trecut pe langa ea si mi-a venit sa plang. Horthy a trimis evrei la Auschwitz fara sa stea pe ganduri; a comis genocid impotriva romanilor din Ardeal, dar despre asta nimeni nu vorbeste. Si asta ma face sa plang. In Olanda de exemplu, la muzeul marinei exista o sectie in care se aminteste de perioada in care foloseau sclavi din coloniile lor africane, si in care isi cer scuze si spera ca asta sa nu se mai intample niciodata. Nu am fi indreptatiti sa cerem acelasi lucru vis a vis de Horthy? De ce sunt aplicate jumatati de masura?
            - Cum explicati multmirile adresata oficial de Shimon Perez ROMANILOR pentru ajutorul dat evreilor in acele timpuri groaznice? El vorbea de 400.000 de evrei salvati din Romania in acea perioada; discursul respectiv e pe youtube si oricine poate sa il vada.
            - ce ma deranjeaza cateodata este ca de fiecare data cand cineva ridica aceste probleme este catalogat antisemit. Ma intreb de ce? Inveti punand intrebari. A avea dubii, si dubii rezonabile, nu inseamna neaparat a fi antisemit – eu de exemplu nu pot sa cred ca la momentul respectiv vezi doamne au reusit toti sa fie pacaliti si nici macar supravietuitorii din Transnistria, iesiti si din regimul comunist, nu au alaturat glasurile lor celorlalti supravietuitori.
            Istoria ar trebui spusa si tinuta minte asa cum a fost, fara a imparti vini in dreapta si in stanga. Sau a gasi vini numai de o singura parte – in razboi la urma urmei ne omoram unii pe altii, din pacate. Era o poezie a lui Blaga, daca nu gresesc, care spunea ceva despre doua armate care se razboiau, fiecare cu Dumnezeul lor in gand…E trist, poate ca vom reusi, ca specie umana, sa ne depasim aceasta conditie.

            • Petru Clej Petru Clej spune:

              Cel mai deprimant este când scrii degeaba. Degeaba am pus linkuri, că tot aceleași gogomănii sfertodocte sunt postate cu o îndârjire demnă de o cauză mai bună. Hai să iau la demontat aceste elucubrații.

              Continuand pe aceeasi tema: erau totusi suficient de porniti impotriva lui Antonescu (daca stiu bine, ar fi vrut sa-l execute chiar ei) incat chiar nu inteleg cum de nu au profitat de ocazie pentru a-l trimite la Nurnberg, de exemplu. Apoi, mai am niste intrebari:

              Observați, nu folosește nici măcar subiectul: evrei (sau mai bine zis “jidani”, cum se exprimă indivizi din speța asta). Nu știu de unde scoate chestia cu “ar fi vrut să-l execute chiar ei”. Apoi nu știe nici faptul elementar că la Nurnberg au fost judecați liderii regimului nazist din Germania. Liderii fasciști din țările aliate Germaniei – Petain și Laval în Franța, Antonescu în România, Szalasi în Ungaria, Tiso în Slovacia, Pavelic în Croația, Quisling în Norvegia, etc, au fost judecați în țările lor.

              - Nu a dat Wilhelm Filderman, coleg de scoala cu Antonescu, deportat si el in Transnistria si reintors, un interviu americanilor, in care le-a povestit situatia de acolo? Apoi el chiar a emigrat in SUA. Ce interes avea el sa musamalizeze aceste atrocitati?

              Filderman a fost deportat timp de trei luni în Transnistria din mai până în august 1943, ca pedeapsă pentru intervențiile permanente pe lângă Antonescu pentru oprirea persecuțiilor împotriva evreilor, în special tratatmentul din Transnistria. El a ajuns acolo după ce majoritatea evreilor deportați muriseră.

              “- In Romania a vorbi de bine despre Antonescu a devenit egal cu o crima. Cum se face insa ca in Ungaria se depun coroane de flori la casa memoriala a lui Horthy? Am trecut pe langa ea si mi-a venit sa plang. Horthy a trimis evrei la Auschwitz fara sa stea pe ganduri; a comis genocid impotriva romanilor din Ardeal, dar despre asta nimeni nu vorbeste. Si asta ma face sa plang. In Olanda de exemplu, la muzeul marinei exista o sectie in care se aminteste de perioada in care foloseau sclavi din coloniile lor africane, si in care isi cer scuze si spera ca asta sa nu se mai intample niciodata. Nu am fi indreptatiti sa cerem acelasi lucru vis a vis de Horthy? De ce sunt aplicate jumatati de masura?”

              Am postat linkul despre Horthy chiar de pe pagina Muzeului Holocaustului de la Washington. Am întrebat pe cineva aici cum își explică faptul că deportarea în masă a evreilor din Ungaria și nordul Transilvaniei a început pe 15 martie 1944, după ocuparea țării de către Germania nazistă, pe când în România lui Antonescu a început în toamna lui 1941 fără nicio intervenție din partea Germaniei aliate. Bineînțeles că n-am primit răspuns. Horthy a ordonat în toamna lui 1944 oprirea deportărilor evreiești, fapt pentru care a fost arestat de germani și înlocuit cu Szalasi, care după război a fost judecat, condamnat la moarte și executat.

              - Cum explicati multmirile adresata oficial de Shimon Perez ROMANILOR pentru ajutorul dat evreilor in acele timpuri groaznice? El vorbea de 400.000 de evrei salvati din Romania in acea perioada; discursul respectiv e pe youtube si oricine poate sa il vada.

              Ceea ce a adăugat Peres, iar antisemiții și negaționiștii nu vor să accepte, este că sub regimul Antonescu au fost nimiciți sute de mii de evrei.

              - ce ma deranjeaza cateodata este ca de fiecare data cand cineva ridica aceste probleme este catalogat antisemit. Ma intreb de ce? Inveti punand intrebari. A avea dubii, si dubii rezonabile, nu inseamna neaparat a fi antisemit – eu de exemplu nu pot sa cred ca la momentul respectiv vezi doamne au reusit toti sa fie pacaliti si nici macar supravietuitorii din Transnistria, iesiti si din regimul comunist, nu au alaturat glasurile lor celorlalti supravietuitori.

              A pune întrebări e una, a face afirmații elucubrante și negaționiste e cu totul altceva.

              Istoria ar trebui spusa si tinuta minte asa cum a fost, fara a imparti vini in dreapta si in stanga. Sau a gasi vini numai de o singura parte – in razboi la urma urmei ne omoram unii pe altii, din pacate. Era o poezie a lui Blaga, daca nu gresesc, care spunea ceva despre doua armate care se razboiau, fiecare cu Dumnezeul lor in gand…E trist, poate ca vom reusi, ca specie umana, sa ne depasim aceasta conditie.

              Filosofie de trei parale.

  20. Astrid spune:

    Imi cer scuze pt ambiguitate, in primul paragraf “ei ” se referea la sovietici.
    Departe de a nega ceva, sunt lucruri care totusi imi sunt neclare. Am sa accesez linkurile puse la dispozitie de dv.

  21. Garett spune:

    @autor: De curiozitate: sunteti cumva evreu? Nu ca ar fi ceva rau, fereasca Domnul, dar ar explica patima pe care o puneti in acest articol…

    • Petru Clej Petru Clej spune:

      Când n-ai argumente , începi cu remarcile personale. Nu, nu sunt evreu, iar dacă aș fi n-aș avea de ce să mă ascund așa cum alții se ascund după aliasuri și o fac pe curajoșii. Câtă mediocritate… Nu m-aș aștepta la altceva de la un antisemit.

  22. Petru Clej Petru Clej spune:

    Este uimitor cât de mutilați spiritualicește sunt unii din comentatorii de aici: le vorbești despre eroi români care au salvat vieți evreiești în Holocaust și ei reacționează precum câinii lui Pavlov: iritați când aud ceva critic de Antonescu, Horthy, evreii care te plătesc ca să scrii și alte gogomănii.

    Oameni buni, când veți învăța să discutați pe bază de fapte, nu de mituri? Când vă veți detașa de educația național-comunistă pe care ați primit-o?

  23. Iulian spune:

    Nu ati scris degeaba (cum, amarît, notati intr-unul dintre comentarii).

    Va multumesc pentru acest adevar. Unele dintre reactiile de aici dovedesc ca e nevoie de curaj ca sa scrii o astfel de poveste.

    De curind am terminat cartea Eichman in Jerusalem de Hannah Arendt din care pentru prima data am aflat numerele infricosatoare pe care le dati si Dumneavoastra aici. Nu am crezut ca sint adevarate – pina acum ar fi trebuit sa stiu care a fost situatia; am avut prieteni evrei foarte apropiati – nu mi-au spus nimic; am avut un profesor evreu la facultate – l-am gasit citat intr-un articol in Magazin Istoric (sic!) exprimindu-si recunostinta fatza de romani pentru ca …. Dupa ce am citit Arendt l-am intrebat pe unul dintre colegii actuali care a avut o bunica evreica: a confirmat ordinul de marime, a completat cu povestea salvarii bunicii (noroc chior si bani, nu vreun Drept intre Popoare) si a incheiat ca ei, cei care stiu, s-au obisnuit cu ignoranta voluntara generalizata.

    Infricosatoare sint atit numarul vitimelor cit si putinatatea romanilor de omenie. Oroare si sublim.

    Va multumesc inca o data.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Petru Clej


Petru Clej

Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)