Home » Societate/Life » Citesti:

Furăciune

Mihai Buzea iunie 4, 2016 Societate/Life
65 comentarii 4,467 Vizualizari

În România, oamenii din Republica Moldova au reputație de săraci. În Republică, cei din România au reputație de hoți: „Noi sîntem haiduci, voi sînteți țigani!”, credo-ul național din RM, înseamnă exact asta, deși nu-i ușor de înțeles. Nici eu n-am înțeles, până nu mi-a explicat Dmitri.

În România, bulgarii au reputație de capsomani (capsoman = persoană foarte încăpățânată și complet lipsită de umor). În Bulgaria, românii au reputație de hoți: „Rumânia, țap țarap!” am auzit de sute de ori în uitații ani ’90, cînd făceam bișniță între Varna și București. N-aș fi înțeles niciodată sensul expresiei, dacă nu mi-l explica, jenată, Stiliana.

În România, sârbii sînt văzuți ca cei care-au pierdut trenul, datorită apetenței lor exagerate pentru violență. În Serbia, în schimb, românii au o imagine aproape bună: sînt priviți ca niște omuleți mărunței, negricioși, foarte fricoși, înzestrați însă cu un supranatural dar al înșelăciunii (în general) și-al hoției (în particular). Dacă nu m-ar fi lămurit Zoran, n-aș fi sesizat bogăția de sensuri al expresiei „Rumunschi curva!”; cînd e vorba de integrarea europeană, expresia trebuie înțeleasă ca un laudatio, nu în mod ofensator. Sigur, acesta e un caz particular.

În România nu există o unanimitate de păreri în privința ucrainienilor (țara lor e prea proaspătă pe hartă, în primul rînd, și complet necălcată de turiștii români, în al doilea rînd), iar în Ucraina există nu una, ci două convingeri despre români. Generația mai tînără nu știe și nu vrea să știe nimic, în afară de repetarea frustrantului refren „De ce românii sînt în UE și noi nu?!”, iar generația mai vîrstnică știe una și bună. Că românii fură. N-am văzut vreun român (în afară de mine) nici în Odessa, nici în Lvov, nici în Kamianeț, dar m-am văzut limpede prin ochii tulburi ai pensionarilor ucrainieni: unul d-ăla din România, un hoț.

Cred că e foarte clar că, din Ungaria mai departe, spre vest și spre nord, părerea generală despre caracterul național al românilor nu se modifică, sau, în sfîrșit, nu se modifică în bine. Pe lîngă „chestia” cu furatul, se mai adaugă „chestia” cu cerșitul, dar cam atît; în rest, nimeni n-are vreo idee despre România. Exact abordarea care există în România în privința Kîrgîstanului, de pildă, dar nu despre specificul național al kirghizilor e vorba acum.

Ci despre felul în care se văd românii pe ei înșiși. Sincer să fiu, habar n-am cum se văd românii, pentru că eu nu-s „românii”, sînt doar eu singur, așa că n-am să-mi dau cu părerea, ca invitații televiziunilor, ci am să dezgrop patru amintiri.

E februarie 2016, sînt la Londra, unde am găsit ceva de muncă, un contract pe perioadă determinată. Locuiesc în nord-estul extrem al orașului, în Chingford, că-i mai ieftin, și lucrez destul de aproape, în Haringey (noroc porcesc). Mai puțin noroc am la cazare: într-o casă-tip, cu cinci camere, sîntem 14 persoane, majoritatea muncitori (meșteri pe șantier, necalificați pe șantier, spălători de vase, spălători de geamuri, faianțari, menajere, plus ciudații: un asistat social și o elevă de liceu, tată și fiică). N-ar fi așa rău, anii trecuți am nimerit și mai prost, numai că de data asta colocatarii mei fură. Nu fură unul de la altul, Doamne ferește! Pot să-mi las portofelul în bucătăria comună, peste noapte, și nu-mi ia nimeni nimic din el, îl găsesc cum l-am lăsat (dacă nu mi-l rod șobolanii, că-i cam veche casa, iar proprietăreasa n-are bani de deratizare). Băieții au alt obicei: după ce vin seara de pe șantier, se spală, mănîncă, stau de povești pînă după miezul nopții, apoi ies la furat: haine, încălțăminte, cosmetice, piese auto, conserve, hrană congelată… mă rog, tot ce le cade sub mînă, dar întotdeauna și alcool. Lăzi de bere și sticle de whisky. Eu îi cert, dar ei se justifică cu temei: „Păi bine, Mihai, cum să dăm banii pe băutură? D-aia ne rupem oasele pe șantier, ca să spargem banii aiurea, în loc să-i trimitem în țară, la copii? Plus că de bani avem nevoie și noi aici, pentru iarbă”. Asta se întîmplă în fiecare vineri noapte. Pînă sâmbătă seara se consumă tot, iar duminică toată lumea se îmbracă frumos și se duce la biserică. Eu nu mă duc, stau și ascult poveștile aiuritoare ale lui Neluțu, singurul care nu merge nici la biserică, dar nici la furat (îi e frică de expulzare, că el are deja cazier): aflu cum în 1997, un colonel de poliție a măturat pe jos, la propriu, cu un general de armată care nu voia să-l repartizeze pe Neluțu (recrut, 19 ani, de profesiune zugrav de case român) la unitatea de pază a platformei petroliere de la Pitești: „Îți dai seama”, mă dumirește Neluțu, „ăla era loc de trei mii de dolari pe lună, banul jos! Și nu făceam nimic, doar închideam ochii la furăciune, atît! Bine, că din ăia trei mii, dădeam și la colonel, partea lui, ca să fie bine”. Îmi dau seama. Și eu eram soldat în termen în 1997. Primeam soldă aproape doi dolari pe lună (la paritatea de-atunci).

E iulie 2008, sînt la Paris, am găsit de muncă în Montmartre, unde și locuiesc. Debarasez la mese, se cîștigă bine, dar e cam greu cu cazarea: dorm pe jos, pe o saltea întinsă în bucătăria unei garsoniere de la ultimul etaj, pe Rue Albert (care „rue” asta nu e de fapt o stradă, ci o scară). Noaptea este foarte cald; ies la ore mici și m-amestesc în turma de drogați și pierde-vară care stau pe trotuar, în fața barului No Problemo (la baza scării Rue Albert, colț cu Rue Sarte). Cer și eu o bere, dar sînt o față nouă, așa că patronul-barman mă iscodește; cînd află că-s român, nu-mi dă bere, iese la mine c-un bătac de baseball și mă gonește de la tejghea și din cîrciuma lui. Îmi iau bere caldă de la arabi și mă-ntorc pe salteaua mea din mansardă. În zilele următoare, patronul-barman mă tot vede la treabă, pe la terasele din zonă, și intră-n vorbă cu mine: „Ai venit la portofele?”. Îi spun că sînt muncitor sezonier, nu hoț de portofele, dar nu mă crede. Îi descos pe băieții de la muncă, iar cei mai vechi îmi povestesc că i se spune Fjodur, că e irlandez și că-i pasionat de Dostoievski. Mă înființez iar la No Problemo, dar mult înainte să apară fauna nopții, și încropesc un dialog cu Fjodur, de pe cu totul alte poziții: preferatul lui e Mîșkin, al meu e Verhovenski, discutăm cu pasiune pînă cînd el mă-ntreabă de ce-am mințit. Îi spun că există și români care nu fură și-i distrug tot Weltanschauung-ul pe care și-l clădise încă din 1990 (!), cînd românii ce năpădiseră Dublinul îi furau mereu bicicleta și-i făceau pipi în cutia de scrisori (Fjodur era sărac, stătea într-un cămin de nefamiliști).

E august 1981, sînt la țară, la Ghijasa de Sus (undeva între Mediaș, Făgăraș și Sibiu). Tot satul este colectivizat, toată suflarea muncește la CAP, în afară de o familie de romi, care trăiește din împletituri de răchită („corfe”) și din munca cu ziua, bărbații la coasă, femeile la sapă. Unchiu-meu se îmbată rangă pe câmp („în hotar”) și pierde căruța, cu cal cu tot. A doua zi, căruța e găsită în drum, iar calul apare singur la poarta casei, dar fără harnașament. Șeful de post îi aliniază pe romi în curte la unchiu-meu, lîngă șură, și îi „încinge” preț de vreo oră, pînă obosește și i se umflă mîinile, iar fețele romilor nu se mai văd sub masca de sînge, lacrimi și muci. Nimeni nu știe nimic, iar harnașamentul calului apare după o săptămînă, „găsit” de niște ciobani din satul vecin, care pretind o mare cantitate de rachiu pentru bunăvoința de a-l aduce proprietarului. Toată toamna, unchiu-meu îi cedează șefului de post partea lui de furăciune și i-o cară acasă cu căruța (întreg satul fură de la CAP, inclusiv popa și învățătorul; dar nu și familia de romi, că ei nu-s „în colectivă”!). Nu înțeleg, îmi fac curaj și întreb. Unchiu-meu mă luminează: „Are purcei la îngrășat, îi trî’be musai cucuruz. Și apoi șeful îi om bun, păzește ceapeul, să nu fure țîganii. N-ai vă’zt ast’ vară…?”.

E 1976 și tocmai am fost operat de apendicită. Nu știu de ce, dar n-am voie să dorm după operație, așa că taică-meu stă cu mine în salon și-mi citește basme, să mă țină treaz. Povestea lui Petre Ispirescu, „Hoțu Împărat” îmi rămîne pe fundul minții, ca o mîzgă, și mă face să mă întreb dacă vreun alt popor al lumii are vreun asemenea basm în lada lui de zestre. Nu știu, nu sînt folclorist, dar poate oricine să-și dea cu părerea după ce-și mai împrospătează memoria: http://www.povesti-pentru-copii.com/petre-ispirescu/hotu-imparat.html

Iarăși, nu știu care este sentimentul românesc al ființei, nici măcar nu știu dacă sentimentul ăsta e o întrebare sau o afirmație. Dar, dacă este o-ntrebare, unul din posibilele răspunsuri ar fi cel din titlu.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "65 comments" on this Article:

  1. Gogu spune:

    Inca n-au aparut pe aici “dacii”, care sa va conteste vehement si violent.

  2. Catalin spune:

    Un articol excelent, un stop cadru in afara sabloanelor, l-am citit pe berasuflate si va multumesc pentru cateva minute de calitate intr-o sambata plictisitoare.

  3. Nadia Ramasawmy spune:

    Au italienii un basm. Cric si Croc. Regele se lauda ca nu-i putea fura nimeni din visterie, cei doi incearca, unul moare, celalt fura.
    Regele ii da fata de sotie si il face mostenitor ca sa nu mai fure.

    Povestea-i din Piemont.

    Italo Calvino – Basme italiene.

    • Mihai Buzea spune:

      L-am gasit pe net, dar trebuie sa gasesc cartea print ca sa pot citi basmul https://it.wikipedia.org/wiki/Fiabe_italiane. Multumesc ca mi l-ati semnalat!

      • mihai spune:

        Basmul e frumos! Italienii ,ma rog ,mafiotii au o zicala care spune asa : ocazia il transforma pe om in hot, omul cinstit e un hot care nu a avut ocazia de a fura.
        Cred ca sarbul a avut dreptate :suntem ”curve” in sensul ca n-avem cuvant si onoare, hotia e mai mult gainarie la noi , nu prea seamana cu faptele fiului de imparat

  4. chishtocu verde spune:

    Felicitari pt. articol

  5. dusu spune:

    cind am cautat prima data chirie la perfizi englezi, am observat ca se feresc de individu ce zice ca i din romania.odata am dat de o chirie intr o casa primita ca ajutor social de o familie cu doi copii ,care subinchiriau tot etajul, ha ha trai pe malai ptr romini din Slatina.
    cautind de lucru, la un atelier, patronul imi zice ca lui ii place sa lucreze cu romini ca s harnici ! am inteles a doua zi de ce: erau toti unguri din Salonta; uni aveau pasaport unguresc ,dar erau si cu pasaport rominesc.
    fama rominilor va exista cit vor exista romini; nu se sterg sute de ani de istorie in citeva decade
    pe mine m or invatat la scoala ca regateni imi sint frati si ca rominul este singurul in lume care are in vocabular cuvintul “dor”, ha ha

  6. Ion spune:

    Un articol defaimator. Greu de inteles. Am calatorit mult dar nu am avut asemenea experiente. In primul rind este important in ce medii de invirti, apoi cum arati si apoi cum te exprimi. Ca sa ti se spuna in fata hot trebuie sa ai fata de tigan si mentalitate de rima. Nu asta reprezinta romanii. Romanii sunt oameni mindrii si putin au curajul sa le stirbeasca demnitatea. Autorului care confunda uscaturile cu padurea pot sa-i spun ca a citit degeaba folclorul lui Ispirescu. Astep sa retracteze ce a afirmat, in speranta ca nu a reflectat la cea ce a scris!!!

    • Harald spune:

      Am sa-ti fac cunostinta cu cateva zeci de soferi romani din UK, sa vezi cum fura si cum dau spaga pentru curse, dupa care poti sa vii sa ne povestesti despre mandria romanilor :P

      Ceea ce au romanii nu e mandrie sau demnitate, e doar aroganta si orgoliu. Dar trebuie sa tocesti cateva dictionare ca sa intelegi diferenta.

    • Nadia Ramasawmy spune:

      Ca aduserati vorba de exprimare – ati cam furat niste litere ati pus una aiurea

      medii de invirti
      sunt oameni mandrii
      putin au curajul sa le
      astep

      Venind la substanta afirmatiilor dumneavoastra

      Invartindu-ne in mediul politic si al patronatului romanesc de succes, dupa teoria dumneavoastra Dan Condrea, Decebal Traian Remes, Monica Ridzi, altii care au fost condamnati pentru coruptie si spalare de bani, Oprescu prins in flagrant delict primind mita, au fete cum ziceti si mentalitate de rima.

      Daca ar fi sa ma iau dupa ce ati scris as putea spune:

      Ion face afirmatii cu tenta rasista. In acelasi timp este deranjat ca cineva este judecat nu individual ci prin defectele atribuite unui popor. Ion crede ca oamenii apartinand unui popor au automat calitatile atribuite acelui popor.

      Ion da dovada de lasitate alegand sa posteze anonim.

    • Dan G spune:

      Articolul nu mi se pare defaimator ci reflecta comportamentul romanilor cu care autorul a lucrat: “cînd făceam bișniță între Varna și București. “, muncitor pe santier si celelte enumerate.

      • d spune:

        prin urmare articolul e foarte binevenit! de hotii marunti (muncitorii de pe santiere, bisnitarii etc, adica oamenii simpli, de ei uitam foarte usor si sintem tentati sa-i luam de “cinstiti” (deh, hoti neprinsi). asta pentru ca in media ii zarim doar pe ceilalti hoti.

        • Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

          Iată limita (de jos) a anonimatului: O LITERĂ. Cît despre textul nebulos-veninos, no problem: s-a văzut și la case mai mari.

          • d spune:

            anonimatul nu anuleaza argumentul.

            intr-o discutie de forum, numele participantilor sint prea putin important in comparatie cu argumentele aduse.

          • dusu spune:

            domnule Vasiliu; ptr ca ma opresc uneori la comentariile dvs, deci in semn de respect, vreau sa spun ;un nick e forma de a identifica o persoana intr un mediu al anonimatului. dvs o tzi fi chiar domnul vasiliu ? care dintre ei?
            si apoi, chiar nu ma intereseaza cine e rominul ! ca doara sint 22 milioane de romini !? ha ha
            ma intereseaza ce spune ! numa pe iliescu as vrea sa l am fata in fata si sa fim intr o padure

            • dusu spune:

              da la asta ii greu sa ajungi ca romini platesc din greu sa fie bine pazit si sa poata trai linistit in huzur pina moare.
              si apoi nu cred sa fiti atit de inocent sa credeti ca sub un nume propriu se afla sigur o persoana reala
              da cum de nu va revoltati ca sint aci securisti nu numa comentatori da si autori !?

    • Vasile spune:

      Din doua una, ori sunteti bogat, ori n-ati iesit niciodata din tara.

      • Dan G spune:

        @ Vasile (04/06/2016 la 17:44)

        Cui ii adresesezi acest raspuns ?

        “Din doua una, ori sunteti bogat, ori n-ati iesit niciodata din tara.”

      • Dan G spune:

        @ Vasile (04/06/2016 la 17:44)

        Nu pot afirma ca sunt bogat (pentru ca nu ati dat definitia dvs.) dar fac parte din “clasa medie” asa cum este definita aici.

        Am plecat din tara in 1995 (ca emigrant) si de atunci lucrez in profesia pe care am practicat-o si in Romania (fiind si licentiat de asociatia profesionala din aceasta tara).

    • rony spune:

      Articolul pune degetul pe rana. Mai in gluma, mai in serios, cu niste pedepse de evul mediu poate avem o sansa sa ne revenim; si cu educatie, bineinteles. In o suta de ani.

      Ioane, eu in locul tau as cauta sa-mi insusesc taina i-urilor inainte de a scrie asa mult si cu patos.

    • Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

      Dacă ”mîndri [(i)] a” românilor constă în scrisul cu greșeli și fără diacritice e clar că Dl. Buzea are dreptate 100%.

    • Nae spune:

      Sa fim seriosi…. prejudecati exista la toate nivelurile. Un sef de institut de cercetare din Franta a tinut sa-mi aminteasca ca sunt multi romani in Franta care fura si cersesc… (N-am inteles de ce a tinut sa-mi zica asta. Nici macar n-am fata de tigan. Si-apoi dac-as avea, ce???)

      Si oricum, prejudecatile astea sunt intarite de nenumerate exemple….

    • d spune:

      deci de-aia sint atit de putini romani care sa-i spuna in fata “hot” lui Ponta?

      apropo, pe linga folclorul lui Ispirescu mai e si vorba populara – sau mai stiti dvs vreo alta limba in care expresia “e mare hot / hotoman” sa exprime admiratia?

  7. euNuke spune:

    În Moldova, Franta, Bulgaria, Ucraina etc “cei din România au reputație de hoți”. Totul bazat pe impresiile obtuze si xenofobe ale unor Dimitri, Zoran, Gyury. O mana de anonimi care pasamite ar spune ceva despre tarele unui popor pe care nu l’au cunoscut decat din auzite. Iar daca rumanii au si basme cu hoti, gata, e clar, suntem hoti. Ati auzit de expresia ‘self-hating jew’? Eu zic ca deja is atat de multi ‘intelectuali’ -scriitori online, umoristi de blog, licentiati in diverse- care au o fixatie din a turna nu numai cenusa ci si urina in capul rumanilor incat expresia aia ar trebui iute adaptata si pe meleagurile noastre.

  8. Rasvan Lalu Rasvan Lalu spune:

    d-le Autor, ați avut ocazia să locuiți într-unul din cele mai pitorești colțuri ascunse ale Parisului, chiar în coasta Montmarte-ului …

    Textul e foarte bun prin autenticitate și abordare frontală a unei problematici ocultată pudic de românii de bine: etica hoției.

    Nu este o hoție fortuită ori nevoită, exasperată sau disperată, ci una premeditată, sistematică, întemeiată pe o ideologie a hoției ca act compensator și reparator al “celor fără de nimic” împotriva “celor ce au totul”.

    Desigur, ea este difuză în straturile cele mai de jos, cele ale subproletariatului, susceptibile de a dezvolta astfel de idelogii escapist-compensatorii și își are o lungă istorie apărută probabil în secolele șerbiei, prelungită în vremurile clăcășiei, potențată intens sub comunism și care se reafirmă viguros prin imensul val de români nevoiți să se sclavizeze și subproletarizeze în Occident. Intimidați și înstrăinați, acești români se consideră atât de jos, atât de inferiori și în afara lumii occidentale în care sunt siliți să trăiască și trudească, încât furtul de la acești noi și mari stăpâni, pe care ei îi percep ca având totul, nu este decât o mică reacție compensatorie – etica hoției.

    Iar dacă tineri români de valoare ca voi ajung subproletari în Occident, asta să le-o mulțumiți securiștilor care contină să-și bată joc de voi de, în curând, 70 de ani.

    • dusu spune:

      comentariul asta merita citit
      “Nu este o hoție fortuită ori nevoită, exasperată sau disperată, ci una premeditată, sistematică, întemeiată pe o ideologie a hoției ca act compensator și reparator al “celor fără de nimic” împotriva “celor ce au totul”. daca inteleg bine !?, punerea in ghilimele inseamna felul cum percepe hotul romin situatia; asa vad io !
      in societatea occidendala vin o multime de oameni mult mai saraci, africani in general, dar nu se preteaza la hotie si cersit cum o fac romini
      curvaria este o alta activitate foarte raspindita la romini; imi pare ca in Europa romincele sint premiante conform statisticilor( e si asta tot raspuns la saracie !), dar aspectul mai shocant este cind rominca pleaca la produs impreuna cu iubitul pe post de peste si nu se sfieste sa declare unde si ptr ce se duce;
      sa nu mi spuneti ca conducatorii patriei nu cunosc situatia ! ha ha doar sint hoti si beneficiari si ei; poporu romin trebuie sa traiasca unit,ca frati , nu sa ne improscam cu noroi noi singuri ca dusmanu asta asteapta; sa raminem o insula de stabilitate !

  9. Ionic spune:

    Dacă veni vorba despre pățanii prin Europa am și eu una -asemănătoare-. Poate interesează. Eram în cursă și m-a prins sfârșitul de săptămână în Fougeres, un orășel din Franța. Am stat la povești până târziu cu un român și el cu un camion. Pe la 4 dimineața m-am trezit pentru că mă obliga vezica urinară din cauza beri din seara precedentă … și … Doi tipi îmi umblau la prelată cu un cuter. Nu aveam marfă de furat doar dacă veneu cu un stivuitor iar celălalt român avea camionul gol dar și lui îi taiase prelata. După un schimb scurt de replici cu cei doi hoți îmi dau seama că sunt francezi și un pic afumați. În privința furatului eram liniștit pentru că pur și simplu marfa din camion trebuia manipulată cu stivuitorul. L-am trezit pe celălalt român îi spun că doi francezi puțin afumați ne-au dat târcoale și puțin speriat îmi spune că nici de la el nu puteau să fure pentru că este gol. La culcare ! Duminica după amiază trece pe lângă noi un echipaj al poliției locale și colegul le face semn să oprească. Imediat ce intră în vorbă cu ei le spune că 2 ROMÂNI au fost la furat noaptea … Nu-mi vine să cred. Nici măcar nu intrase în contact cu ei iar eu i-am spus că sunt francezi. Îl corectez în fața polițiștilor și le spun că erau francezi. Colegul nu se lasă și ca să-mi facă oarecum pe voie insistă și zice că hoți au fost români sau bulgari.
    M-am tot întrebat ce o fi avut omul ăla în cap ca să se autodefăimeze cu atâta bucurie ? Aceași întrebare mi-o pun și după ce am citit acest articol.

    • Bucur spune:

      Sa-ti dau eu raspuns: Te duci intr-o casa si gazda are ca invitati niste rude. O ruda incearca sa-ti fure portofelul. Daca-i spui gazdei, poate-ti va face dreptate, dar te va mai invita a doua oara in casa lui?

      • Ionic spune:

        Să nu mă mai invite niciodată. Chiar crezi că duc lipsa invitațiilor unde să mă fure ? Nu te-ai gândit că nici eu nu aș vrea să merg în astfel de locuri ? Oricum logica pe care vrei să o impui este de doi bani. Cică să mă las denigrat-furat pentru că nu mă mai invită … Ha ! Ha !
        Ideea este că suntem oameni și ei la fel oriunde în lume. Poate cel mai mult îi sperie că le deslușim șiretlicurile furtăciunilor de la următoarele nivele.

  10. alex spune:

    aceleasi povesti se spuneau si la 1900 in america despre italieni. exact aceleasi cuvinte. era o discriminare uriasa a italienilor de catre anglo-saxonii protestanti albi (WASP)

    • Harald spune:

      Foarte buna comparatia cu italienii. Uitati-va ce fel de tara e azi Italia, controlata de mafie in regiuni intregi, cu premieri ca Bettino Craxi, Giulio Andreotti si Silvio Berlusconi. Daca totul merge bine, cam in 3 generatii va fi si Romania o tara la fel de respectabila ca Italia.

  11. Rares Benga Rares Benga spune:

    Hai sa dezgrop si eu din sacul de amintiri o intamplare: acum 16 ani ajungeam ca student graduate la University of Maryland in SUA. Eram complet dezorientat, cu resurse limitate de bani si de timp, incercand in acelasi timp sa-mi rezolv probleme practice (locuinta, masina, etc.) odata cu un start abrupt si intens al cursurilor. Ei bine, ce m-a salvat in acele cateva luni, a fost Asociatia Studentilor Romani de la Universitate, o mana de oameni care se organizasera formal (cum putine alte tari o facusera) pentru a ajuta pe noii veniti sa faca tranzitia (asteptari la aeroport, cazare, bani imprumut, etc.). Ulterior, semestrele urmatoare, am facut si eu acelasi lucru pentru alti nou veniti. Mai am multe exemple similare de suport generos pe care l-am gasit in “networkul” romanesc din SUA de-a lungul anilor. Asta apropo de vechile mituri negative despre romanii care nu se ajuta unii pe altii, mituri similare cu cel despre romanii hoti.

    Ce alegem sa vedem si sa scriem despre noi e o chestiune de optiune pana la urma, nu o realitate obiectiva- exista povesti pozitive asa cum sunt si povesti negative.

    Exista insa, de mai bine de 150 de ani un curent in cultura romaneasca ce se hraneste din placerea unui discurs dispretuitor la adresa noastra insine. Un fel de savoare a autoflagelarii. Fara speranta, fara solutii. Un fel de masochism cultural national.

    Sa fim seriosi: de-a lungul istoriei si alte natii (italienii, irlandezii de ex.) au avut o reputatie proasta. Natii sarace, de emigranti rupti in fund, chinuindu-se sa o scoata la capat. E o etapa istorica dificila, plina de conflicte, care marcheaza caracterul national. Dar nu o rusine.

    Ce ne distinge pe noi de italieni sau irlandezi nu e reputatia proasta, ci placerea maladiva de a ne autoflagela cultural cu aceasta reputatie. Ca in articolul de fata. Trist…

    • dusu spune:

      america i o tzira cam departe, domnule, cu resurse limitate de timp….
      io nu stiu cind o inceput etapa furaciuni la romini ( poate de cind si or luat noul nume regateni !?), da va pot spune ca in ieuropa ii o rusine sa porti pasaport cu romania, pina poti face dovada sa ti speli rusinea
      in rest, vad atitudinea de bun romin….

      • Bucur spune:

        Regatenii au fost locuitorii Regatului României, nu exista absolut nici o legatură cu ceea ce spuneti. Romini cine vreti sa fie? Români nu, rromi nu, atunci?

        • dusu spune:

          e greu ptr cei ca dumneata sa inteleaga; setarea sau daca nu ofensez,spalarea pe creer e profunda : Moldova+Tara romineasca=Principatele unite,apoi regatul rominilor, apoi romania, dupa cucerirea Ardealului, romania mare, desi nu stiu sa apara oficial cu acesta titulatura tara regatenilor si a iobagilor valahi din Ardeal

    • d spune:

      au mai foast si alte natii care au calcat prin strachini in trecut, dar atita minciuna cit am pus noi in scrierea istoriei noastre in ultimii 150 de ani n-a mai pus nici o alta natie din europa. nici macar una!

      exemplul bun pe care il dati este destul de putin reprezentativ. daca ar fi reprezentativ, lumea academica de la noi ar arata cu totul si cu totul altfel. or in mod cert, cei mai multi din lumea academica din ro practica (cu subtilitate, e adevarat) minciuna si hotia.

    • Mircea Paul Vasiliu VASILIU MIRCEA PAUL spune:

      Lăsați cocoșeala valahă – VĂ ROG FRUMOS !

      Dacă TOT ce ne distinge de italieni și irlandezi se rezumă la „placerea maladiva de a ne autoflagela” UNDE și CUM îngropați The book of Kells, pe Aneirin, Taliesin și Llywarch Hen (veacurile întunecate 600-1000), ș.a. Că despre cultura Italiei de-a dreptul îmi e rușine s-o bag în discuție.

    • Harald spune:

      @Rares Benga – Dvs.vorbiti despre romani proveniti dintr-o clasa sociala a caror idee despre viitorul profesional al copiilor era aceea de a-i trimite la studii in State. Insa inainte de 1989 era mult mai numeroasa clasa celor care furau de la CAP ca sa aiba ce da mancare la animale, furau lemne din padure ca sa aiba cu ce face focul si nu multe zile pe an aveau suficienta mancare in casa.

      Hotia nu se practica de amorul artei, hotia se practica cel mai adesea pentru ca obiectul furtului este realment necesar. Iar dupa unele statistici, Romania e si astazi o tara unde a avea 3 sau mai multi copii inseamna condamnarea familiei la saracie, exact cum era si pe vremea lui Ceausescu.

      La un sfert de secol dupa caderea lui Ceausescu, ar fi fost destul timp ca salariul mediu sa ajunga macar spre 800 de euro ca in Portugalia, daca nu spre 1.000 de euro ca in Cehia. Asta nu s-a intamplat, prioritatile clasei politice au fost altele, iar furtul e i continuare metoda de supravietuire. Adica nu va disparea nici in generatia urmatoare, chiar daca numarul celor care isi vor trimite copiii la studii in State ar creste de inca 10 ori.

      • dusu spune:

        no am trait s o aud si pe asta “Hotia nu se practica de amorul artei, hotia se practica cel mai adesea pentru ca obiectul furtului este realment necesar”

  12. victor L spune:

    Articolul dlui Mihai Buzea, nu ma indoiesc, contine si adevar.
    Dar are si doza aia de superficialitate:
    - un barbat inselat, suferind si isteric se racoreste ‘toate femeile sint c..ve”
    - nu alta e formula de raspuns “toti barbatii sint niste porci”.
    Mai exista si ceea ce
    “Ionic spune:
    04/06/2016 la 22:33 ”
    ori
    ” euNuke spune:
    04/06/2016 la 20:53 “

  13. George M. spune:

    Felicitări pentru articol, domnule Gika!
    Eu lucrez în Berlin de mai mult de un an de zile într-o companie internațională, în domeniul IT. Cele mai multe prejudecăti despre români pe care le-am auzit provin în general de la colegii mei din țările vecine României. Majoritatea știu că sunt foarte mulți țigani în România, se miră când le spun ca de fapt nu sunt atât de mulți, dar numărul celor care pleacă în alte țări e destul de mare.
    Sunt din ce în ce mai mulți și in Berlin (dar există și țigani care provin din alte țări), îi recunosc de multe ori dintr-o privire că sunt de la noi. Am văzut unii care spălau parbrizele mașinilor la semafor, mi-am dat seama imediat că sunt de la noi, și apoi i-am și suzit vorbind între ei. Eram în acel moment cu un coleg brazilian, care credea că ar putea fi brazilieni, pentru ca și la ei există acest obicei al spălatului parbrizelor la semafor.
    Oamenii trec însă destul de repede peste prejudecățile pe care le au, cel puțin cei din mediul în care lucrez eu.

    • dusu spune:

      uite ca si dumneata mi ai demontat o prejudecata !
      io credeam ca aia de lucra in IT stiu sa faca diferenta intre mult si muult !
      da ii problema lingvistica probabil, ha ha
      sinteti cumva tigan ? ha ha

    • Mihai Buzea spune:

      Voi fi in Berlin peste exact doua saptamani. Si, da, am acelasi numar de telefon :)

    • CID spune:

      Intr-un recensamant facut in anii 90′ numarul de tigani din Romania era cam de 10 ori mai mare decat numarul de tigani din toata Europa. Dupa 2007 insa numarul celor care locuiesc in Romania a scazut puternic,azi cred ca avem un numar chiar mic-majoritatea au plecat spre zari mai calde.

  14. Nick spune:

    Platim si astazi pacatele pentru anii `90, care au scos multa uratenie din tara si au facut mult rau imaginii noastre in afara. Numai ca vremurile s-au schimbat si parca nici hotii nu mai sunt ce erau o data. In anii `90 se spargeau si furau masini destul de frecvent. Astazi mai rar vezi asa ceva. In acei ani se furau de la presurile de cauciuc din fata usii de la intrare pana si din boxele de la blocuri, iar hotii de buzunare mergeau frecvent prin autobuze. Parca nici talharii nu se mai intampla astazi asa frecvent si parca nici telefoanele mobile. Poate cea mai puternica amintire pe care o am legat de furturi e ca mi s-a furat cainele din curte in anii aia ….un minunat lup german….

    O constanta a ramas totusi….furtul la tara…..se fura ca in codru….iti taie livada sa o puna pe foc …iti demonteaza casa cu totul pana la temelie, fura garduri, fura cainii de rasa si rasadurile din pamant. Fura vinul din beci, aracii din vie si au reflexul primitiv de a muta gardul peste tine….putin cate putin….Daca satul roman moare, moare si din cauza asta…

    Daca romanii fura mai mult sau mai putin ca alte natii e greu de cantarit din punct de vedere istoric dar cateva idei se pot extrage….otomanii ne-au furat 500 de ani de civilizatie, nemtii ne-au furat o generatie care a luptat in doua razboiaie, rusii ne-au furat o treime din tara, iar austriecii au ridicat Viena pe carca palmasilor din imperiu (romani, sarbi, slovaci) …asa ca parca ne-as ierta pana la urma…un caine mai poti gasi, dar casa familiei din Cernauti sau 20 de ani din vietile bunicilor mei nu..

    • d spune:

      sint o multime de prejudecati si de interpretari eronate in comentariul dvs, insa una dintre ele este pe cit de clasica, pe atit de monumentala: ” austriecii au ridicat Viena pe carca palmasilor din imperiu (romani, sarbi, slovaci).”

      estul Imperiului Austriac, respectiv al Austro-Ungariei, era cu mult mai sarac si mai subdezvoltat decit vestul. cam asa cum e estul si sudul Romaniei in comparatie cu vestul tarii. prin urmare austriecii (respectiv Austro-Ungaria) a cistigat cam la fel de mult de pe urma romanilor cit cistiga PIB-ul Romaniei de pe urma judetelor Vaslui, Giurgiu sau Mehedinti…

      pentru a deosebi adevarul de minciuna iti trebuie gindire critica. insa in scoala romaneasca nu invatam asa ceva. dimpotriva, invatam pe de rost o sumedenie de minciuni care ne sint date drept adevaruri. in aceste conditii, gindirea critica ar fi de-a dreptul un pericol pentru “siguranta nationala”…

      • Nick spune:

        Hehe….”minciunile” respective le cred si sarbii si slovacii….si au stat la temelia dezmembrarii Imperiului Austroungar. Romanii din Vaslui si Giurgiu au aceleasi drepturi si libertati ca toti ceilalti romani, si nu sunt supusii unei “dualitati” care le sugruma identitatea, educatia in limba materna si ii foloseste pe post de carne de tun in prima linie din razboaiele de conjunctura. Gandirea critica inseamna exact ruperea de povesti romantate cu iz de lavanda in dosul carora stau de fapt inegalitatea si condamnarea la saracie perpetua doar pt ca ai fost nascut in alta etnie…

        • d spune:

          iata o alta dovada a inlocuirii gindirii critice prin inflacararea inimii!

          eu vorbesc in termeni economici, iar dvs imi scrieti imboldit mai mult de sentimente – altfel nu imi pot explica de ce imi raspundeti in mod atit de iliescian, ocolind argumentul meu si abatind atentia cititorului asupra unei alte probleme.

          apropo, daca problema drepturilor sociale si politice in imperiu, respectiv in k.u.k., v-ar fi fost realemente cunoscuta, nu ne-ati fi dat prilejul sa citim acest raspuns.

          apropo de carne de tun: intr-un an si jumatate de razboi, Regatul Roman a avut aproape la fel de multi soldati morti cit a avut UK in 5 ani de razboi. asta in conditiile in care populatia UK era de vreo 5 ori mai mare. curata gindire trebuie sa fi avut generalii cei cu alese sentimente atunci cind i-au trimis pe taranii cei prosti si ignoranti (din Vaslui, Giurgiu etc) sa treaca prin baraj de artilerie pentru a-i lua pe inamici in virful baionetei!

          • Nick spune:

            Care argument economic? Ca romanii din Transilvania aveau o contributie marginala la dezvoltarea imperiului? Cat au contribuit resursele Transilvaniei in economia imperiului? Ce sansa la educatie aveau fata de austrieci sau unguri? Cum a fost dirijata dezvoltarea economica, in perioada feudala? Care au fost zonele prioritare de dezvoltare ? Unde a inflorit cultura si educatia in perioada imperiala?
            Intrebari cu acelasi raspuns-discriminarea etnica a cauzat discriminare economica si decalaje de dezvoltare. Ori fi fost minoritarii mai prosti? Nu…pur si simplu nu au avut aceeasi sansa..Daca credeti diferit atunci poate locul va este pe alte bloguri cu suprematia ariana…sau misiunea mistica a rasei ungare…

            • d spune:

              a va pune intrebari e un inceput. acum puneti-va aceleasi in privinta Romaniei din secolul XX. decalajele (economice, culturale etc) dintre lunca Prutului / lunca Dunarii si Transilvania se explica tot prin discriminare etnica? cine pe cine a discriminat vreme de un secol in Romania?

              la intrebarile dvs. nu o sa va raspund aici. orice tentativa de-a mea de a va raspunde la aceste intrebari aici, in 200 sau in 2000 de caractere, s-ar solda cu un esec.

              insa nu disperati: raspunsul il puteti gasi intr-o multime de carti deja scrise. insa acele carti nu au fost scrise in romana, ci in limbi precum germana, engleza, franceza si italiana.

    • dusu spune:

      un autor mai sus va incadreaza ! ; daca nu l gasiti va zic io: Lalu
      da ai dreptate domle : nimic nu mai ii ca inainte ! si io am avut un ciine si amu nu mai am

      • Nick spune:

        Parca e ironic sa ti se fure gardul si cainele nu? Adica chestiunile care ar trebui sa te pazeasca de hoti…iar Lalu are dreptate la fel cum am si eu… Daca e sa vorbim de pacate atunci hai sa vorbim si de pacatele vecinilor, si sa vedem cat de mult am furat noi de la noi sau de la altii, si cat de mult am fost furati in istoria noastra. Nu ca sa ne scuzam cumva, ci judecand pur si simplu dreptul nostru la respect…Clar??

        • dusu spune:

          clar,clar… desigur asta i motivul ptr care furati, ca v or asuprit destul inainte si amu voi sinteti la putere; ii puteti si vinde pe aia care v or mai ramas ! daca nu, ii faceti romini sa stie si ei sa fure

    • Harald spune:

      @Nick – a tăia livada presupune muncă. N-ar munci nimeni să taie lemne, dacă n-ar avea nevoie disperată de ele.

  15. Dedalus spune:

    Evident, experientele personale difera.

    Din pacate insa situatia e mult mai trista daca vorbim despre reprezentantii oficiali ai Romaniei, fiei ei la nivel politic, fie simpli functionary.

    Sa ne amintim doar de dezastrul din fondurile europene (ce se va repeat si cu noul exercitiu financiar, avand in vedere ca nu au fost inlaturate cauzele). Crede cineva ca prin cancelariile europene cuntem laudati?!

    Chiar Vasilescu de la BNR a spus ca legile Romaniei sunt confuse (exprimare delicate as zice). Pai, legiel alea le-au facut martienii?!

    ====

    Am vazut ordine de ministru de o imbecilitate rara, ordine ce solicita documente absolut aberante, proceduri kretinoide instaurate de functionari extrateriestri.

    Autorul povesteste situatii private, iar altii posteaza si exemple positive. De accord si cu unii si cu altii.

    Dar pe partea administrative oficiala detinem incontestabil titlul de prostii Europei.

    ====

    Cred ca problema noastra majora este ca refuzam sa ne vedem defectele. Le avem, exact asa cum le are orice natie de pe planeta. Noi ne incapatanam insa sa ne credem grozavi si neacceptand problemele majore pe care le avem, nici nu le putem corecta (mcar partial sau gradual).

    • Harald spune:

      Nu e suficient să ne vedem defectele. A face economia românească să meargă până la nivelul la care 75-80% dintre familii să poată cheltui 20 de euro pe zi pentru mâncare e mult mai complicat decât să ne vedem defectele.

      Faptul că există oameni care neagă realitatea nu ajută, dar nici nu dăunează la modul serios. Problema e ”tehnică”, dacă putem spune așa. Și are legătură cu lipsa oricărui interes din partea politicienilor și a funcționarilor publici de rang înalt de a face lucrurile să meargă. Nu cred că niște economiști de talia lui Mugur Isărescu sau Lucian Coritoru sunt incapabili să înțeleagă daunele pe care le provoacă economiei fiscalitatea furibundă, birocrația irațională și restricționarea administrativă a activităților economice. Dar niciun politician nu e interesat de vreo liberalizare economică, pentru că puterea lor crește doar prin restricționare, nu prin liberalizare.

  16. pro_fan spune:

    in concluzie, singura certitudine ce poate fi generalizata este ca romanii nu fura, ci doar completeaza

    • dusu spune:

      ezact ! puteti citi si aci, negru pe alb : ptr ca au nevoie disperata de acel obiect si ca pedeapsa ptr anii de asuprire in care si ei au fost furati.
      regateni si au dat mai repede seama cum trebe sa procedeze, iar romini noi, aia din Ardeal ca s cu mintea mai inceata, invata si ei acum; romini trebuie sa fie unitari si indivizibili

      • Harald spune:

        Regățenii au fost în mai mare măsură spoliați de imperiile din jur sau jefuiți cu ocazia diverselor invazii, astfel că furtul ca metodă de supraviețuire a fost practicat pe scară mult mai largă. Transilvania a fost mereu în Europa Centrală, separată geografic, protejată militar și invadată mult mai rar, astfel încât ardelenii își puteau procura mult mai adesea prin muncă cinstită cele necesare traiului.

        Așa a intrat furtul în cultura românilor, din nevoia de supraviețuire în urma jafurilor din trecut, nu pe baza justificării raționale că ar fi normal să fure pentru că ar și ei ar fi fost furați în trecut. Există exemple și în zilele noastre, șoferi de camion ”uitați” de firmă zile întregi prin vest în așteptarea unei curse. Cu numai 2-3 euro în buzunar, li se înâmplă să mănânce printre rafturile din magazin diverse produse, tot furt e și ăsta, dar e greu să-i blamezi pentru așa ceva.

  17. Sergiu Simion spune:

    Corul national al invectivelor sau de ce cultura este principala problema a societatii romanesti

    Ultimele alegeri au rascolit din nou problemele cronice ale societatii romanesti. O privire atenta asupra climatului social de la noi poate evidentia o adevarata competitie nationala intre formatorii de opinie , care se intrec in clisee negative, paralogisme , idei preconcepute , prejudecati,etc. cu referire la tarele romanilor, dar toate construite dupa principiul inferentei dogmatice “de la unul la toti”.
    Cele mai recente productii ale fabricii de invective le gasim pe Contributors.ro . Conform acestei interesante viziuni alternative , coruptia nu este o problema a politicienilor si a coruptilor in general, ci a intregii societati sau mai exact o tara genetica a fiintei romanesti :

    „ Corupția, înclinația spre șmecherie, spre descurcăreală, spre furt, spre chilipir, spre nepotism și alte boli naționale nu trebuie curățată pe scena politică, ci pe scena României.”

    Tudor Catalin Zarojanu ( absolvent de informatica, jurnalist si scriitor) http://www.contributors.ro/politica-doctrine/de-ce-nu-le-pasa-romanilor-de-corup%C8%9Bie/

    „ …mă face să mă întreb dacă vreun alt popor al lumii are vreun asemenea basm în lada lui de zestre. Nu știu, nu sînt folclorist, dar poate oricine să-și dea cu părerea după ce-și mai împrospătează memoria: http://www.povesti-pentru-copii.com/petre-ispirescu/hotu-imparat.htmlIarăși, nu știu care este sentimentul românesc al ființei, nici măcar nu știu dacă sentimentul ăsta e o întrebare sau o afirmație. Dar, dacă este o-ntrebare, unul din posibilele răspunsuri ar fi cel din titlu.
    Mihai Buzea
    http://www.contributors.ro/societatelife/furaciune/

    In acest caz vorbim de un cliseu repetat in mod mecanic dupa un altul la fel de “stiintific , european cultural si democratic” care se incadreaza intr-o lunga traditie rezumata astfel de un sustinator fervent al ei :

    “Specula, corupţia, învârteala, ciupeala, într-un cuvânt, păcatele tipice şmecheriei dâmboviţene ţin de esenţa poporului român.”
    Ion Cristoiu
    http://adevarul.ro/news/societate/eterna-smecherie-romaneasca-1_50a7b7e37c42d5a66369e3c4/index.html

    Problema este ca aceasta viziune nu este deloc una singulara . Ea se incadreaza intr-un tablou mult mai general al esentei negative a poporului roman , tablou construit de personalitatile culturale, directorii de constiinta si formatorii de opinie ai momentului si repetat pana la saturatie.
    Paralogismul de baza in aceasta viziune mitologica este ca pentru coruptie, hotie,etc. de vina nu sunt coruptii si hotii , ci istoria :

    „Ceva nu merge in Romania, si nu doar sus, in clasa politica, si nu doar de ieri, de alaltaieri. Sa fie un blestem? Nu, e doar o istorie. Dar poate ca inseamna acelasi lucru.”
    Lucian Boia
    De este Romania altfel, Editura Humanitas, 2012

    In aceasta viziune fatalista tarele unora se explica ( doar ) prin trecutul si radacinile tuturor :

    „Acum suntem o naţie handicapată moral ”
    Mircea Toma
    adevarul.ro/news/eveniment/mircea-toma-acum-natie-handicapata-moral-1_50ae6afa7c42d5a6639c89a4/index.html

    „Mîrlania, ca sentiment al fiinţei româneşti, nu e nouă şi nu va dispărea.”
    Dragos Ghitulete
    (http://www.contributors.ro/fara-categorie/romania-mirlanilor-bine-ancorati/ )

    Teza cea mai interesanta si mai hazlie este aceea ca educatia ar trebui facuta de catre legiuitor si prin lege ( pentru ca doar asa putem redobandi claritatea morala pierduta , traiasca mentalitatea etatista… ) atunci cand , direct sau indirect , legile promoveaza exact pe cei care le incalca :

    “Vor fi fiind unii care vor spune că cei care-și aleg singuri hoți și bandiți ca primari sunt la fel de mizerabili ca aceia pe care i-au ales, căci, asemenea lor, ei au pierdut distincția existentă între bine și rău.
    Nu cred asta. Poate că venim dintr-un timp al istoriei în care această distincție s-a pierdut.
    Și-atunci e obligația legiuitorului să ne educe prin lege, să ne dea reperele și să ne ajute să redobândim claritatea morală pe care am pierdut-o în deceniile din urmă (s.n.), învinși de umilință, corupție și mizerie.
    De fapt despre asta vorbește până la urmă rezultatul dramatic al alegerilor locale…Dar, în adânc, el trimite la faptul că legile noastre fundamentale(s.n.) permit personajelor celor mai maligne să se cațere pe ignoranța noastră și să aibă câștig de cauză.”
    Gabriel Liiceanu
    http://www.contributors.ro/editorial/doua-trei-ganduri-in-marginea-alegerilor/
    Deruta constiintelor intelectuale ale natiunii este atat de mare incat nu pot intelege in ruptul capului cum alte sisteme politice si sociale pot schimba comportamentele oamenilor si cum pot construi profile sociale si individuale atat de diferite de cele de aici :

    „Foarte interesant la români este că, la aceleşi profil psihologic de adâncime, în funcţie de context, profilul de suprafaţă este diferit. Adică cineva care gândeşte pe formula «las’ că merge şi aşa», într-un alt context poate deveni responsabil şi muncitor. Te aştepţi ca, dacă cineva e leneş şi neinteresat de rigoare în ţară, să fie «şmecher» peste tot”
    Daniel David, psiholog
    http://adevarul.ro/locale/cluj-napoca/studiu-s-a-schimbat-poporul-roman–ultimul-secol-spiritul-turma-complexul-inferioritate-1_5344d8450d133766a89f16fe/index.html

    Cum aceasta stare de fapt a societatii romanesti nu este atribuita cataclismului social care a devastat Romania odata cu instaurarea comunismului si care a invatat oamenii sa minta, sa fure si sa injure, si nici explicata prin consecintele lui , reformarea societatii va ramane doar in sarcina celor interesati :

    „ Cine vrea o lege anticomunistă s-o facă! Fapt e că nu avem pe piaţă „iniţiatori” zeloşi ai unui astfel de document.”
    Andrei Plesu – Cand scrisul devine inutilhttp://adevarul.ro/news/societate/cind-scrisul-devine-inutil-1_55d08178f5eaafab2c9114f9/index.html

    In loc de concluzii

    Atunci cand in societatea noastra unii condamnati penal raman cu decoratii prezidentiale (http://www.gandul.info/stiri/lista-celor-11-condamnati-penal-care-raman-cu-cele-mai-inalte-distinctii-din-romania-presedintele-nu-poate-fi-obligat-sa-retraga-o-decoratie-10978067 ), atunci cand avem unii parlamentari si presedinti de partide politice cu dosare penale iar la recentele alegeri au avut dreptul sa candideze unii oameni cu dosare penale pentru ca legislatia actuala le permite acest lucru , nu ne mai trebuie discutii metafizice si savante despre esenta poporului roman sau genele sale ca sa intelegem ca pentru ce fac unii nu sunt vinovati toti ceilalti sau radacinile lor.
    Mai mult decat atat, dincolo ce ceea ce fac sau nu fac institutiile si legile, exista lucruri mult mai importante decat acestea pentru ca valorile unei natiuni nu se impun cu parul sau bâta ci prin legitimitatea morala si puterea exemplului.
    Altfel spus, cea mai grava problema a Romaniei contemporane nu este coruptia chiar gigantica asa cum este in momentul actual ( aceasta poate fi tinuta sub control si dovada este furia acerba impotriva DNA ) ci trivializarea societatii , destructurarea si resetarea sistemului de valori, selectia sociala negativa si (auto)degradarea programata a elitelor intelectuale care a distrus speranta sociala . Lipsa de reactie a elitelor a condus la transformarea simultana a societatii intr-o lume intoarsa pe dos, un laborator social, un penitenciar si o corabie a nebunilor in care infractorii , coruptii si plagiatorii iau decizii in locul si in numele oamenilor onesti pentru ca la noi viata bate filmul si realitatea depaseste imaginatia.
    In acest caz, sinucigasa lipsa de reactie a elitelor intelectuale la aceasta opera de deconstructie si decivilizare a societatii romanesti care din multe puncte de vedere se afla sub nivelul anilor `90 , echivaleaza cu un acord tacit si o participare oculta la aceasta degradare sociala programata , dar acest lucru poate fi spus numai de o personalitate din afara sistemului şi a ţării :

    ….cultura este principala problemă. Ea definește modul în care lucrează sistemul politic sau alte sisteme și instituții ale unei societăți. Asta e cheia, cultura, nu sistemul ! (s.n.) Noi studiem întotdeauna mass-media din punctul de vedere al sistemului şi asta ne dă o imagine a arhitecturii sistemului, dar nu ne spune cum sunt legăturile între diferitele părți ale sistemului și cum lucrează el. Așa că nu politica, nu economia, nu alte lucruri care de obicei definesc un sistem sunt principalii vinovaţi de starea mass-media, ci cultura, valorile, atitudinile, pentru că asta se traduce în practici și aici e problema cea mai mare.(s.n.)
    Peter Gross ( Intoarcere in laboratorul romanesc. Mass-media dupa 1989-Editura Nemira, Bucuresti, 2015)
    http://www.revista22.ro/articol.php?id=57193
    http://www.contributors.ro/editorial/doua-trei-ganduri-in-marginea-alegerilor/#comment-284080
    http://www.contributors.ro/politica-doctrine/de-ce-nu-le-pasa-romanilor-de-corup%C8%9Bie/#comment-284081

  18. Jaime spune:

    Am 20 de ani in spania, parca s-a mai domolit putin cu furatul, care pe atunci incepea chiar la ambasada, ca sa urgentezi ceva se ungea cu sute de euro, dar ce sa zic, avem multi hoti pe metru patrat, multa incultura de la seful statului pana la ultimul primar. Iar elitele parca sunt autiste, incapabile sa identifice nevoile poporului sau sa ia masuri. Vorbeam cu colegul de munca acum cateva zile , ce batai primeau sotiile pe vremea lui ceusescu, nici atunci si nici imediat dupa revolutie nu exita nici o dezbatere. Societatea avea bube mari, alcoolici , familii destramate si 100 000 mii de copii orfani pe care statul nu era capabil sa ii educe. Pur si simplu romanii nu sunt capabili sa aibe valori permanente, azi vorbim despre dreptate si maine furam. Ro. nu are o masa critica de populatie corecta, vedeti elita profesorilor universitari cu fabricile de diplome, iar votul dat penalilor spune multe despre mentalitate. Toti ne credem victime, candva am observat ca trecand pe langa romanii din spania prindeam de prea multe ori, ca unul dintre ei povestea cum s-a certat cu altul si reproduce frazele “yo i-am spus” ” imi bag… ” etc.

    • Mihai Buzea spune:

      Puteti face o comparatie intre Spania si Romania, din acest unic punct de vedere (“furaciune”)? Va multumesc!

  19. Ovidiu D spune:

    Buzea: Esti cam deprimat si ajungi sa deprimi si pe altii. Esti probabil un om bun dar nu cred ca aceasta atitudine defetista, ironic-mioritica te ajuta pe tine sau va ajuta romanii in general.
    O mare parte din acele “romanii sunt hoti ” sau “curvele de romani” din Republica Moldova se datoreaza propagandei uriase facute de Rusia timp de 70 de ani impotriva Romaniei. In Romania, intre noi, nu ne numim hoti sau curve iar Republica Moldova este tot un “noi”. Aceasta atitudine e sponsorizata din greu de Moscova.

    In rest, faptul ca suntem vazuti in Europa ” hoti” … e mai mult sau mai putin ceva interesant.
    Exemplele comentatorilor de mai sus legate de cum erau vazuti italienii si irlandezii in US la inceputul secolului trecut sunt salutare. Sa nu uitam ca acestia au fost supusi unor discriminari uriase, timp de peste 50 de ani. Romanii cinstiti din Vest sunt tratati absolut normal, fara discriminare.

    • Jaime spune:

      Orice act cognitiv are la baza comparatia, romanii au in grupul lor persoane cinstite si hoate, ca sa stii cum sa-i cataloghezi ii compari cu celelalte natii. Pe continentul european in special in competitie cu tarile din vest nu iesim prea bine, probabil stam mai bine decat africanii sau cei din orientul mijlociu, tari din america centrala sau de sud ca venezuela, columbia, argentina sunt mai corupte ca noi. Parerea mea este ca Preafericitul ar trebui sa iasa in fata si sa tina o predica de regenerare morala no predici cliseu sterile, nu o face pentru ca are si el multi hotomani in turma clerului, iar guvernul ar trebui sa finanteze campanii de civilizare a poporului nu sa astepte prin fenomene naturale lente emanciparea societatii.

    • Mihai Buzea spune:

      Multumesc pentru cuvantul dumneavoastra. Aparent, nu sunt deprimat, sunt un umorist care si-a facut o meserie din a rade de orice, incepand cu sine insusi, dar care uneori se defuleaza pe aceasta platforma, scriind “serios” (adica fara intentia explicita de a provoca rasul). La nivel mai profund, da, intuitia dumneavoastra este cumva corecta, adica sunt un om trist. Sa va spun un secret: toti umoristii sunt foarte, foarte tristi. Nu stiu de ce e asa. Dar asa e :(



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Mihai Buzea


Mihai Buzea

Mihai Buzea este manager PR. Are o licenta in Litere, un master in Comunicare si este colaborator la revista Catavencii Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)