Home » Infrastructura »Societate/Life » Citesti:

Proiect de tara: sa legam Transilvania de Regat

Dragos Damian iulie 8, 2016 Infrastructura, Societate/Life
26 comentarii 3,075 Vizualizari

Vineri 1 iulie, pe la ora 1 la pranz, cand mi-am terminat treburile, am decis sa plec cu masina din Bucuresti catre Cluj, ruta prin Valea Oltului, facand un calcul simplu: urmatorul avion era la ora 6.30 seara (asta daca n-ar fi intarziat, cum se intampla mai tot timpul), asa ca as fi ajuns acasa pe la ora 8 seara – cu masina fac circa 6 ore, deci ajung acasa pe la ora 7 seara.

O inspiratie gresita, un calcul pur teoretic, asta pentru am ajuns acasa la ora 20.45. Pe Valea Oltului sunt blocaje la lucrari la doua pasaje supraterane (Carligu Mic, Cainenii Mici – stand cate 15, respectiv 30 minute la semafor, respectiv trecere de nivel, ai timp sa retii numele si coincidenta) la care lucrau 4, poate 5 oameni cu lopeti; intre Sibiu si Sebes, la infamul pasaj de la Aciliu nu lucra nimeni, fusesera retrase toate utilajele, iar drumul ocoleste pe ruta veche; la intrarea in Alba Iulia dinspre Lancram se sta 1 ora in coloana (in foto), drumul este in reparatii; dar cea mai trista constatare a fost ca nu se lucra nicaieri pe tronsonul autostrazii Sebes – Turda, desi era ora 7 seara si vreme excelenta pentru constructii.

Ce nu a lipsit desigur pe tot drumul erau echipajele de politie cu radar –  dar altfel nici un politist sa usureze traficul, si chiar ar fi fost o binecuvantare, mai ales la intrarea in Alba Iulia.

Iar cele aratate mai sus se refera la un autoturism, imaginati-va cat face un TIR incarcat cu marfa in Bucuresti care iese din tara prin vama Bors….

Un drum Bucuresti – Cluj pe autostrada Transilvania ar masura 350 km, si ar fi parcurs in sub 3 ore, adica tot atat cat ia un drum cu avionul pe aceeasi ruta, socotind si timpii de asteptare si control, drum dus-intors aeroport, etc. Costul dus-intors al deplasarii cu masina ar fi de maxim 100 Ron / persoana (3 pasageri, consum 8 l / 100 km). Costul din prezent al unui zbor cu avionul este de peste 600 Ron, daca iei biletul de foarte din timp, dar de fapt sare de 1.200 Ron si ajunge la 1.800, pentru ca din cauza rezervarii tarzii esti “premiat” cu un upgrade la business (de unde un avion ATR ajunge sa aiba pana la 9 randuri de business si doar cateva de economy).

Adica, o autostrada reduce costurile si timpii de deplasare intre cele doua mari orase ale tarii de pana la 10 ori fata de avion.

Au spus-o foarte multi deja ca la 100 de ani de la Marea Unire cele trei provincii istorice nu sunt legate intre ele. Mai rau este insa ca Tara Romaneasca si Moldova nu sunt legate de Europa, pentru ca nici acum nu am gasit o cale sa strapungem Carpatii. Prin urmare se poate afirma extrapoland ca nici Romania in intregul ei nu este cu adevarat integrata in UE.

Astfel ca primul si poate singurul proiect adevarat de tara este sa legam Transilvania de Regat in maximum 1 an, alocand resursele necesare. Istoric, administrativ, politic, militar si economic – si din orice alt unghi ai privi-o –  Romania ar fi de 10 ori mai puternica daca ar cimenta, la propriu, aceasta legatura.

PS: daca mergeam pe ruta Valea Prahovei, faceam 10 ore, din cauza aluviunilor care au blocat drumul in zona Posada si a accidentului teribil din Feldioara

PPS: avionul de Cluj a intarziat doar 30 minute, cel de Timisoara in schimb 6 ore.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "26 comments" on this Article:

  1. bugsy spune:

    “Un drum Bucuresti – Cluj pe autostrada Transilvania ar masura 350 km, si ar fi parcurs in sub 3 ore, …………………….” – sunteti sigur, dar foarte sigur de asta?

    PS: Lungimea totală planificată a autostrăzii este de 584 km! (Prin Brasov, nu pe Valea Oltului)

    • Adrian B spune:

      Astazi sunt 454 km pe Valea Oltului; cu autostrada Pitesti-Sibiu traseul e mai scurt cu vreo 60-70 km, deci aproximativ 390 km, la viteza legala un pic peste 3 ore (in tuneluri viteza e de obicei sensibil mai mica).

  2. bogdan spune:

    Sclipitoare idee! Dar stii care ar fi ideea cu adevarat geniala? Sa legam Transilvania de Moldova (de pe ambele maluri ale Prutului), ca la capitolul asta stam si mai prost si pe termen lung e poate mai important si la fel de rentabil! – Esti bucurestean inteleg, daca vrei sa te duci la Cluj, o iei spre Brasov sau Sibiu si de-acolo e cale dreapta, dar daca esti din Vaslui, Bagau sau Piatra Neamt, trebuie fie sa inconjori pe la Suceava-Campulung Moldovenesc-Bistrita, fie sa te duci intai la Ploiesti si de-acolo la Brasov…..stai ca ma opresc aici, ca tu esti deja de mult timp la Cluj! E grele!

    • Josef Svejk spune:

      Ei, dacă băcăuanul sau vasluianul știu un strop de geografie nu trebuie să meargă tocmai pe la Suceava sau Ploiești ca să ajungă în Transivania. Pot merge prin valea Trotușului pe la Oituz și Brașov. Când am fost acolo prin 2000 era un drum bunicel și nu foarte circulat.

      Cât despre autostrazile spre Moldova e mult mai important din punct de vedere economic să se lege Bucureștiul de Occident prin Transilvania, decăt Occidentul de Transnistria :-D Apoi să nu uităm că moldovenii noștii au fost întotdeauna votanți fideli ai PSD-ului și acum culeg roadele propiei istețimi: Subdezvoltare, corupție și sărăcie. E un cerc vicios aici. Pe de o parte Moldova e subdezvoltată și din cuza infrastructurii proaste, pe de altă parte infrastructura nu se poate dezvolta pentru că Moldova alege cu furie subdezvoltarea…

      • Iocan spune:

        Domnule Josef,

        felul în care ați expus o idee, legătura dintre discrepanțele economice ale țării și votul pro sau anti PSD, denotă îngustime intelectuală. Logica expunerii denotă îngustime caracterială, prin modul voalat de a-i face proști pe moldoveni. Bănuiesc că și bucureștenii sunt proști pt d-voastră, dacă tot a câștigat Firea. Sau o fi moldovenii stabiliți în București care au votat cu Firea. Nu există nici o legătură între votul acordat și infrastructură, cel puțin nu la nivel macro(regional).
        Volens nolens ideea legării Munteniei de Transilvania și abia după a Moldovei denotă egoism regionalist, indiferent că sunteți ardelean sau muntean. Cifrele cheltuite pentru infrastructură asta dovedesc, dacă nu era de ajuns numărul de 0 km de autostradă în Moldova. Domnule regionalist, dar cine dă dreptul unui guvern să creeze subdezoltare, cine dă dreptul să țină o regiune subdezvoltată? Nimeni domnule regionalist, nimeni nu poate lua resurse dintr-o parte și să le redistribuie atât de discreționar (vă repet, 0 km de autostradă în Moldova în 26 de ani). Cine are răbdare să caute pe internet statisticile nu va putea să dea decât dreptate afirmației că Moldova este tratată de guvern ca o regiune de mâna a doua la nivel de resurse pentru infrastructură. Interesele politico-economice ale grupurilor regionaliste, cu precădere ardelenești și muntenești dictează construcția infrastructurii, nu vreo logică economic știută nu, doar de non-moldoveni (există și o statistică a provenienței prim-miniștrilor din 1918 încoace, și aia spune multe în același sens). Pe internet mulți se dau inteligenți prin comentarii, argumentele lor însă denotă altceva.

  3. Lucifer spune:

    Cine-o fi de vină că nu avem autostrăzi?!Dar autorul să nu dispere,Transilvania va avea două autostrăzi,Moldova şi Oltenia niciuna…

  4. Harald spune:

    De ce să cheltui niște bani construind autostrăzi când poți să cheltui aceiași bani pentru ca niște oameni cu lopeți să mai ajusteze drumurile existente? Discutam cândva cu un tip care a avut nevoie de 4 ani ca să reabiliteze un pod peste Siret la Pașcani și spunea cât se poate de sincer că în loc să termine o lucrare într-o lună folosind 20 de buldozere, el preferă să lucreze 2 ani cu 200 de oameni la lopată, fiindcă în timpul ăsta mai plătește alți 200 de oameni în birouri și nici nu mai tre’să caute alte lucrări :)

    Iar la nivel de guvern mentalitatea e ca în feudalism: o autostradă ar reduce costurile de deplasare, dar în situația actuală se vinde mai mult carburant, deci ce sens ar avea?

  5. Mihai Badici Mihai Badici spune:

    Problema e ca proiectul exista, devreme ce autostrada Sebes-Turda este inceputa, iar pe valea oltului se lucreaza la forajele pentru SF. Doar ca anumite persoane, al caror nume trebuie amintite, au facut totul pentru a intarzia acest proiect. Un anume Dan Sova a incercat fara succes pe toata perioada mandatului sau, sa mute traseul pe la Brasov in speranta unei noi vaci de muls tip Bechtel. Tot atunci s-a anulat licitatia pentru SF-ul pe Sibiu – Pitesti. Iar momentan exista o miscare evidenta a dinozaurilor CNADNR de “bete-n roate” pe toate aceste santiere. Dacă acesta e proiectul national, cum putem numi atitudinea respectivilor?

  6. Decebal spune:

    Sunt tentat sa cred ca autorul circula mai mult cu avionul. Altfel ar trebui sa stie ca vineri, dupa pranz, trebuie sa te astepti la trafic ingreunat (serios) din Bucuresti catre toate directiile (mare, munte, Sibiu etc.).
    Daca plecii la ora 5 (dimineata), sunt sanse sa te incadrezi in cele 6 ore. Daca nu, nu. :)

    Cat despre autostrazi, nici nu stiu ce sa zic… Daca se faceau toate pe vremea guvernarilor PSD, am fi descoperit astazi ca le-am platit de 10 ori mai scump si ca azi sunt pline de gropi. Daca mai scormoneste DNA -ul ceva dosare de autostrazi din trecut si se lasa cu oarece condamnari, e posibil ca de-acum incolo sa ne facem autostrazile cu firme serioase si la pretul corect. :)

    Tot raul, spre bine… Sa trecem la treaba! :)

  7. Ștefan A. spune:

    - Italia a construti propria retea de autostrazi la media de 100 kilometri /an . Incepind cu 1955 .Tot autohton . Proiectare , constructie si exploatare .
    - Polonia inaugureaza in medie 90 kilometri de autostrazi pe an . Cam la fel si Ungaria .
    Autostrada Bors – Cluj- Bucuresti (faimoasa autostrada Transilvania ramasa doar pe hartie si in conturile personale ale unora) ar avea mai mult de 400 km .
    In o strategie nationala de infrastructura (care nu a existat si nu exista azi) ar fi fost autostrada “mama” la care urmau sa se “lege” celelalte autostrazi . Conectind Moldova cu Regatul si Moldova cu Transilvania . Incluzind legatura cu Dobrogea .
    De la Nastase incoace (o gramada de ani) nu a existat o gandire strategica in acest domeniu dar nici o planificare financiara anuala (ca studile de fezabilitate au devenit bani aruncati in vant , pardon clientelei politice)
    Ca urmare sintem unde sintem . Cu agravantul ca ce mai construim (mai bine zis finantam ca de construit ne construiesc altii) e atit de prost realizat incat se surpa imediat dupa inaugurarea triumfatoare , biruitoare . :)

    Va dati seama ca ne excludem singuri din comertul european impiedicand oricare investitie de anvergura din lipsa infrastructurii ? In parlament, la guvernele perindate si la Cotroceni , nu a priceput nimeni traba asta . Nici ieri dar nici azi . Si totusi , trecuti 26 de ani cu datoria crescuta de la 0,00% PIB la 40 % PIB . Prostie sau criminalitate ?

  8. Caliman Eugen spune:

    Ca sa vorbim de autostrazi si viziune economica, mai intai este nevoie sa iesim din surogatele economice nationale – tip ,,Strategia Romania Competitiva”!Modul in care putem iesi din aceste strategii teoretice, incit Romania sa aiba interesul, resursele economice si de vointa, pentru un PROIECT de TARA, am incercat sa-l conturez pe portalul CursDeGuvernare.ro, in comentariul la articolul ,,Lamuriri necesare la strategia ,,Romania Competitiva”.Fara un proiect national de tipul celui aratat, peste citiva ani ruta Bucuresti – Cluj va putea fi acoperita in si mai mult timp.Ori eventual cu postalionul, fiindca drumurile devin treptat impracticabile cu masina…

    • Florix spune:

      Iohannis a recunoscut public ca esentialul unui nou “Proiect de tara” este decuplarea clientelei politice – de orice fel – de la banul public si reducerea birocratiei. Aceste doua conditii simple si concrete sunt inceputul. Numai dupa aceea se poate discuta despre surogate economice nationale si desrpe alte subiecte mai complexe care necesita un consens al clasei politice – cum ar fi:

      - Reducerea numarului de companii aflate in proprietatea statului si interzicerea posibilitatii stergerii datoriilor la companiile de stat (ori eficienta, ori insolventa).

      - Reforma teritorial-administrativa si cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor europene (dupa modelul polonez). Fondurile pentru infrastructura sa mearga direct la regiuni si la comunitatile locale (ca beneficiari).

      https://www.youtube.com/watch?v=OamcWo_pNTg

      .

  9. Prototipescu_Fanel spune:

    istoria culoarului european IV a inceput, se poate spune, cu un dram de viziune si oarece intentii bune:
    prin infiintarea unui fond de dezvoltare cu statut special, separat de bugetul de stat, care, potrivit ministrului de atunci (unul foarte controversat), de prin 2006. ar fi inclus “2,2 miliarde de euro de la privatizarea BCR, aproximativ 800 de milioane de la privatizarea Electrica Bucuresti si, probabil, 500-600 de milioane de la privatizarea CEC”;
    pentru SF-ul tronsonului Lugoj-Deva, contractul s-a semnat in mai 2007; revizuire si actualizare, de fapt;
    iunie 2008: Sf-ul este finalizat si inaintat la CNADNR;
    cel putin potrivit legilor statisticii ce guverneaza pe plaiurile mioritice, ministrul ar trebui sa fie deja istorie;
    avizare in CTE CNADNR: undeva prin iunie 2010;
    lansarea procedurii de atribuire pentru loturile 2,3,4 Lugoj-Deva: 01.04.2012;
    deschiderea ofertelor: august 2012;
    procedura de evaluare si formalitatile ulterioare de semnare a contractului, constituirea GBE si emiterea ordinului de incepere au mai consumat o mica eternitate;
    pana pe 27 Noiembrie 2013, dupa ce in prealabil castigatorii au fost desemnati in mai 2013, iar contractele au fost semnate in august 2013;
    urmeaza faza DTAC, contractul fiind de tip galben, cu proiectare;
    acordul de mediu din 2010 (acordul de principiu din SF) a fost revizuit în forma definitiva in decembrie 2013;
    oarecum chiar suspect de rapid, dar nu neaparat de mare efect:
    Pentru lot4 Autorizația de Construire avea sa fie emisa abia in 15.10.2014 si doar pentru sectiunile A+B (fara C si D);
    in faza de intocmire a proiectelor tehnice, se constata neconcordante majore intre SF si realitatea din teren;
    solutiile tehnice si costurile neprevazute implicate impiedica avizarea proiectelor in CTE;
    se adopta avizarea partiala incat lucrarile pot demara pe unele sectiuni, dar practic dispare delimitarea dintre etapa de proiectare si cea de incepere a executiei;
    data inceperii executiei practic nu mai prezinta suficienta relevanta in raport cu termenul contractual de finalizare;
    stadii de executie la finalul anului 2014: Lot 2 <7%, Lot3 <4%, Lot4 <20%
    feb.2015: doar Lot3 are Proiectul tehnic avizat integral
    termen contractual de finalizare: mai2016
    Stadiul fizic la termenul contractual: Lot2 <40%, Lot3 si Lot4<45%.
    termenul de finalizare intra in prelungiri preconizate a fi fluierate de inaugurare prin 2018

    lungime lot2+3+4: 72km
    cu o medie de sub 72/(2018-2006)=6km/an de la initiere, viziunea incepe sa capete forme concrete
    pentru alte viziuni asemenea, se pare ca va mai va, in coordonate relative perioadei de recesiune de viziune din istoria mai recenta

  10. roland spune:

    nu am prea auzit vreodata de o autostrada Bucuresti – Suceava … cu legatura in Polonia, iar de aici, la cele 2 ramificatii :
    1. Suedia cu ferry ;
    2. Lituania, tarile baltice .. Finlanda.
    Asta ca sa treaca toti turci, grecii, … etc. pe la noi .

    • Harald spune:

      @roland – da’ pe-o hartă a Uniunii Europene v-ați uitat vreodată? Cam cât timp credeți că e dispus un transportator să-și țină TIR-urile în vămi, la intrarea și ieșirea din Ucraina?

      Cam cât de interesată credeți că e România să reducă distanța parcursă de camioane prin țară? E suficient să vedeți ostilitatea cu care România a tratat construirea podului de la Vidin – Calafat, pentru că traseul pe la Giurgiu presupune mai mulți kilometri parcurși (între Istanbul și Budapesta, de exemplu).

      Și dacă nu v-ați convins încă, uitați-vă la traficul dintre Deva și Arad plimbat pe la Giarmata, la traseul A1 care ocolește pe la nord Sebeșul și Sibiul în loc să le tranziteze pe la sud, la traseul în zig-zag pe care-l are E578 la Reghin etc. Toate sunt construite cu intenția clară de a maximiza numărul de kilometri parcurși, pentru a încasa mai mult din taxele pe carburant.

  11. Cristian Ioan spune:

    Haideti sa o luam un pic invers!
    Afirmatia:
    “Adica, o autostrada reduce costurile si timpii de deplasare intre cele doua mari orase ale tarii de pana la 10 ori fata de avion”
    este perfec adevarata,, mai ales daca ne referim la marfuri, si nu la pasageri, care pot sa prefere deplasarea ultrarapida cu avionul.
    Numai ca suntem in anul de gratie 2016, nu in 1992, cand abia iesisem din comunism.
    In acesti 26 de ani, la Putere s-au suceedat mai multe partide, formatiuni politice, si coalitii.
    DE DIFERITE ORIENTARI POLITICE!
    Ilici a tot fost, cu nenumarate mandate constitutionele si ne, dar nu a fost SINGURUL! Si tot nu avem autostrada Giurgiu-Arad, Sau Constanta- Oradea!
    Oare de ce?
    Pentru ca poporul nu a dorit asta. Majoritatea electoratului nu a fost interesata de cai de comunicatie nord-sud si est-vest. DACA poprul era interesat, alegea ploticieni care sa FACA autostrazi, chiar cu pretul umflat de trei ori. Sau dadea de pamant cu cei care au promis in campanie, dar nu au facut!
    Cum asta nu s-a intamplat, o singura explicatie este posibila: asa vrem. Asa ne place, ne simtim bine asa. Vox populi, vox Dei!

  12. Deceanu Ovidiu spune:

    Să te tot miri …

    Când te gândești cât de deștepți sunt românii…Doar citind comentariile de pe forumul ăsta îți dai seama ce deștepți, frumoși și puternici sunt românii.
    Cu așa concetățeni ar trebui să avem toată România acoperită cu autostrăzi și Carpații străpunși cu vreo cinci perechi de tuneluri către toate zările.
    Dar nu avem.
    Avem drumuri naționale cu două benzi care arată mai prost decât drumurile făcute de chinezi în Etiopia sau în Mozambic. Citeam undeva că 40% din drumurile de importanță națională sunt neasfaltate ci pietruite.
    Mă întreb oare cum se întâmplă o zi de lucru ca angajat al CNADNR? Oare câți din ei sunt mulțumiți de șpaga luată? mă gândesc la sefii de proiecte aici … nu la inginerașii de duzină care au dat șpagă ca să fie angajați acolo?
    CNADNR e oglinda fidelă a României. Angajații de-acolo au explicații nu soluții … ca tot românul.
    Toți sunt deștepți, căpoși, cum zicea bunică-mea dar au rezultate zero. Important e că salarul merge. Cu cât o intindem mai mult cu proiectele problemă cu atât e mai bine …
    România are o geană de speranță: cel puțin cei care scriu pe forumuri au soluțiile, cunosc totul și doar soarta îi mai desparte de o carieră strălucită în domeniul ” drumuri și poduri”.

    • Adrian B spune:

      La CNADNR angajatii nu iau spaga, ei sunt deja fericiti pentru ca nu fac nimic pe salarii mari. Normal ca nu au solutii, ca nu fac nimic, dar trebuie sa dea din cand in cand explicatii ca sa isi ia salariile in continuare.

  13. Jaime spune:

    In romania ar trebui sa se introduca in scoli un fel de materie numita Stiinta Organizarii, poporul asta este peste masura prost organizat. Nu este posbil sa constuiesti 40 km de autostrada pe an, in ritmul asta ai nevoie de 150-200 de ani sa ajungi la densitatea de autostrazi ale unor tari din vest.

    • lili spune:

      Ieri in Turul Frantei, etapa montana din Pirinei s-a desfasut pe ultima parte, vreo 50 de km, in Andorra, un stat cu o suprafata de 467 kmp si o populatie de vreo 80 000 locuitori, situata la o altitudine medie de aproape 2000 de metri!!
      Ce infrastrucura are tara asta, ceva de neimaginat pentru Romania!
      Vedeti pe net inregistrari cu km parcursi de Tour in Andorra si veti ramane uimiti si foarte dezamagiti ca in Romania asa ceva nu putem macar spera…
      La fel am vazut in Turcia, ce infrastructura are Turcia…Erdogan a transformat Turcia in 10 ani, vedem o tara moderna, cu o infrastructura de invidiat,… si construiesc de zor, recentul pod ce miscoreaza timpul de la Istanbul la Izmir este o minune tehnica de invidiat pentru orice tara…
      Este o problema de management de stat, de strategii si planuri de dezvoltare, de competente si de profesionalism, imposibile intr-o Romanie clientelara si pompieristica, unde lipsa de lideri si de profesionisti este evidenta si periculoasa pentru viitorul natiei si unde numai interesele electorale(din 4 in 4 ani) ale clasei politice determina sensul guvernarii.
      Cauza subdezvoltarii Romaniei este deprofesionalizarea in toate domeniile ce tin de stat, , batjocura la adresa profesionistilor si impunerea politrucilor de partid.
      Ce VALORI definesc azi clasa politica romaneasca, ce VALORI promoveaza cei aflati in fruntea institutiilor statului roman?!
      Nici una dintre VALORILE ce pot asigura progresul si viitorul mai bun al Romaniei, nici una macar.
      Vedem in schimb impostura si ipocrizia peste tot, dublate de hotie si minciuna.
      Acestea NU pot asigura un viitor, dimpotriva sunt garantia esecului, a subdezvoltarii unei tari.
      Exact asta urmaresc politicienii nostri, o tara subdezvoltata si un popor usor de manipulat la vot.

      • Jaime spune:

        Mentalitatea individualista a facut multe pagube si rau acestui popor, nu se prea gasesc voluntari sa lucreze 10 minute pentru binele comun. Pur si simplu cunoscatorii de limba romana gasesc pe net infinit mai putin material video si de podcasturi decat intr-o alta limba din occident. De ex. orice elev de la un liceu bun, orice invatator , profesor sau student sunt capabili sa se documenteze si sa puna pe youtube 10 minute de rezumat simplu despre un filozof clasic sau un personaj istoric. Estimez ca ar intra aici un milion de persone ,(adica desfasurat ca sa intelege puhoiul de indivizi intepeniti de la revolutie incoace sunt 100 stadioane cu cate 10 000 de oameni) cautati pe youtube ce filozofi poate invata un elev in limba romana.

  14. Josef Svejk spune:

    Hmmm… Taromul e totuși ieftin, cu condiția să nu cumpărați biletele de la ei :-D

    Am fost iarna trecută în România și cu toate că Delta și Tarom sunt amândoua în Sky Team n-am reușit nicicum să iau un bilet de la noi până la Cluj via București. Aveam câteva zile treabă la București. Am încercat să iau biltele de la București la Cluj pe site-ul Tarom (dus aproape $180/capita la bou-vagon si cu ceva peste $200 la business), dar nu acceptau nici un card american pentru că la adresa de facturare nu puteam să trec la rubrica „județ” nici un stat american :-D . Am luat până la urmă biletele de pe Travelocity și (Surpise, surpise!) costau sub $100 dus/întors la bou-vagon și vreo $150 la business (că de întors ne-am întors direct de Cluj) la exact aceeași ore și cu exact aceleași curse.

    Altfel n-am ce să mă plâng de Tarom. Perosnalul e agreabil, ATR-ul nu era nici mai curat și nici mai murdar ca cele ale altor companii. Otopeniul a devenit mult mai civilizat și mai curat față de când l-am văzut ultimă oară prin 2004-2005, că de atunci încolo e mult mai simplu să zbori în SUA direct de la Cluj prin Geneva, Viena sau Munchen…

  15. Iocan spune:

    Foarte frumos sau… poate nu. Dar Moldova când o legați de țară. Nu, nu mă refer la Rep. Moldova, acolo este treaba diplomației, ci la regiunea Moldova. Este singura regiune, alături de Oltenia, fără un km de autostradă din 1989 încoace. În Muntenia și Ardeal s-au tot construit și se construiesc autostrăzi. Unora chiar nu le este rușine să folosească atât de discreționar resursele colectate și de la locuitorii Moldovei. Și nu, locuitorii Moldovei nu primesc sub alte forme mai multe resurse decât cele pe care le trimit spre bugetul de stat. Statisticile se pot găsi pe internet.
    Pentru siguranța viitoare a statului român și a frontierei de est UE, ar fi bine că grupurile politice din Ardeal și Muntenia să se gândească că starea de subalternitate în care acestea țin regiunea Moldovei nu ajută la coeziunea și stabilitatea statului român. Discrepanțele economice, rezultatul al existenței sau lipsei infrastructurii, sunt deja un semn de alarmă.

  16. Dan spune:

    D-le Josef , cu tot respectul , nu cred ca moldovenii au ales , ci mai degraba NU au ales prin lipsa de la vot a nepensionarilor fapt care a dus la cresterea procentuala a PSD . Moldovenii nu pot fi acuzati de prostie asa cum sugerati dvs. ci de prea multa toleranta fata de greseli poate chiar delasare.O zi buna.

    • Josef Svejk spune:

      A nu alege e totuna cu a alege prost.

      Pana la urma nimeni nu i-a oprit sa mearga la vot pe idiotii ingeniosi care au stat acasa explicand, cu mecla lui Ponta in momentele sale de iluminare, ca n-au pe cine alege si/sau ca alegerile nu-s “fashionable”. Prin aceasta manevra i-au lasat pe aia cu creierasul cat nuca care isi vand votul pe o punga de alimente in pragul expirarii sa le decida viitorul. Punem pariu ca si la parlam,entarele de anul asta va fi la fel?!

      Acum nu ca asta e un fenomen ce se produce doar in Moldova. El se produce din pacate peste tot in Romania. Atata doar ca Moldova a fost lovita cel mai tare si mai consistent (o fi avand cei mai multi pensionari?) si in consecinta sufera cel mai tare. Motivele nici nu mai conteaza…

  17. Florange Dacien Salam spune:

    Asta cu infrastructura e interesanta intr-o tzara industrial-agricola. Uite, India ar avea nevoie de sosele si porturi ca sa expote mai mult orez; Vietnamul ne-ar putea trimite mai multe tricouri. Dar Romania este o tzara civilizata, cu o populatie educata, numai buna de angajat in furnizarea de servicii.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Dragos Damian


Dragos Damian

Presedinte Asociatia Producatorilor de Medicamente Generice din Romania Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)