joi, aprilie 18, 2024

Sfînta Cola şi Cartea Judecăţii de Apoi

La fel ca majoritatea celor din generatia mea am fost intarcat cu Pepsi (“My name is Cola. Pepsi Cola”). In ceea ce ma priveste, prima atestare documentara dateaza din mai 1970; conform letopisetului tinut de bunica mea, la un an si ceva ceream cu entuziasm “Petzi”.

Chiar daca fusese adusa de pe meleaguri indepartate, prin anii ‘70 “Petzi” era atit de raspindita incit parea sa faca parte din insasi fibra neamului nostru bi-milenar. O gaseai in cofetarii si in restaurante, o gaseai pe plaja sau la colt de strada, vinduta dintr-un lighean cu apa cu gheata, o gaseai chiar si la aprozar. Spre deosebire de Coca Cola, simbol al unei strainatati mitice, atit fascinante cit si inspaimintatoare, Pepsi era “de-a noastra”.

Dupa ’90, aura “capitalista” a Coca Cola a ajutat-o sa se impuna rapid. Majoritatea celor crescuti in spiritul Pepsi s-au convertit la Coca, iar numele generic de “cola” a ajuns sinonim cu aceasta marca.

As fi putut urma si eu acelasi drum. Ajuns in Bratislava in 1990, cu prima ocazie mi-am cumparat o Coca Cola si, cuprins de infrigurare, am gustat din lichidul bine-cuvintat… Dezamagirea a fost crunta, iar apostazia de scurta durata; si azi, la fel ca si acum 40 de ani, tot adept al “Petzi” sint (in fine, in realitate lucrurile sint ceva mai complicate; chiar daca in continuare imi place Pepsi si o beau cu placere, de fapt e o placere mai mult teoretica; in practica beau… ceai!)

So what? Pai, sa presupunem ca in cadrul unui sondaj de opinie am fi intrebati “Ce fel de cola beti?” Ce am raspunde? “Pepsi” pentru ca ea a fost prima cola gustata, chiar daca acum bem “Coca”? “Coca Cola” pentru ca asa beau toti cei din jurul nostru, chiar daca azi sintem bautori de “Pepsi”?

In mod evident, imensa majoritate a oamenilor si-ar afirma deschis optiunea actuala, nu cea din copilarie. In urma cu 20, 30 sau 40 de ani, nu am avut nici un cuvint de spus; decizia a apartinut parintilor si societatii; acum decizia ne apartine si e normal sa ne-o asumam.

Cazul de mai sus este banal si nu suscita polemici; cu totul altfel stau lucrurile atunci cind sint abordate subiecte percepute drept sensibile.

De exemplu, rezultatele oferite de ultimele două recensăminte (1992 şi 2002) în privinţa structurii religioase a populaţiei oferă o imagine puternic distorsionată a realităţii. Chiar si o privire sumara asupra datelor sugereaza serioase probleme de metodologie. Nu numai ca este ridicol sa sustii ca 99,9% din populatia unei tari europene, in secolul XXI, este credincioasa, dar, mai ales, cifrele oficiale diferă foarte mult de toate celelalte sondaje efectuate în ultimii 20 de ani de reputate instituţii de cercetare a opiniei publice.

Din toate cercetarile sociologice facute dupa ’90 rezulta un procent de minimum 5-10% din populatie care se declara atee, iar discrepanta cu datele „oficiale” ridica multe intrebari. De ce apare aceasta diferenta? Cu ce difera un recensamint de un „simplu” sondaj de opinie? Cum putem sa asiguram un recensamint corect?

In primul rind, recensamintul poarta o aura speciala: e oficial, rar si obligatoriu, iar asupra lui se rasfringe intreaga simbolistica a Puterii Statului. Recenzorii nu sint simplii operatori de interviu, ci functionari in serviciu comandat; prin vocea lor vorbeste Statul, o entitate abstracta, dar cu atit mai impunatoare.

E suficient sa adaugam in ecuatie un Stat departe de a-si respecta propriile standarde de laicitate, un Stat foarte inclinat sa raspunda pozitiv tuturor solicitarilor Bisericii Ortodoxe si incepem sa capatam o imagine mai clara asupra problemelor legate de recensamint. Atunci cind invatamintul religios este impus in scolile publice, atunci cind o buna parte din ceremoniile oficiale incep cu slujbe religioase, atunci cind insusi Presedintele tarii este uns in functie de Patriarhul BOR, poate cetateanul de rind sa fie considerat liber de orice presiune?

Sa nu uitam si factorii culturali. Pe de o parte, este larg întîlnită ideea că dacă ai fost botezat, automat aparţii de acea religie; pe de alta, afirmaţiile de tipul „poporul român s-a născut ortodox”, repetate insistent în anumite cercuri, pot induce o autocenzură în ceea ce priveşte asumarea identităţii religioase reale.

Mai mult, la recensământul din 2002, maniera de formulare a întrebării sugera direct şi răspunsul; opţiunile oferite erau „ortodox” şi „altă religie (confesiune)”. Nu numai că nu se oferea o listă cu o gama mult mai largă de răspunsuri, nu numai că se inducea implicit ideea că o persoana trebuie să aibă o religie neexistând explicit opţiunea „ateu/fără religie”, dar se şi insista pe încadrarea ca membri ai unei comunităţi religioase bine-definite şi a celor care manifestau doar o religiozitate de ordin general, fără a se identifica cu o biserică/cult anume: „Religia reprezintă credinţa sau opţiunea religioasă sau spirituală, indiferent dacă această credinţă se manifestă sau nu prin aderarea la o comunitate religioasă. [s.n]”.Merită menţionat că în perioada în care s-a pregătit şi desfăşurat recensămîntul din 2002, BOR susţinea un lobby intens pentru a i se acorda, prin lege, titlul de „biserică naţională”.

Chiar dacă la recensămîntul de anul acesta formularea întrebării despre religie a suferit îmbunătăţiri faţă de 2002 prin eliminarea singularizării religiei creştin-ortodoxă, a întreba „Cărei religii consideră persoana că îi aparţine?” afirmă, din start, ideea că o persoană trebuie să aibă o religie.

Transmiterea unei astfel de sugestii, atît către populaţie cît şi către echipele de recenzori, poate să ducă, din nou, la distorsionarea semnificativă a rezultatelor. Lucrurile sînt cu atît mai îngrijorătoare cu cît neutralitatea Institutului Naţional de Statistică rămîne a fi dovedită.

Se ridică multiple semne de întrebare privind legăturile dintre INS si BOR. De exemplu, preşedintele INS a solicitat şi a obtinut sprijinul Bisericii Ortodoxe în derularea recensămîntului, iar reprezentantii celor două instituţii au avut mai multe întîlniri pe această temă.

Buna colaborare” dintre Institutul National de Statistica si BOR este evidentă şi la nivel simbolic; din informaţiile pe care le am INS este singura instituţie centrală de stat care dispune de… un sfînt patron – Sf. Dionisie Exiguul, „ales ca sfînt ocrotitor al Institutului Naţional de Statistică” la întrevederea din 12.09.2008 dintre preşedintele INS şi Patriarhul Daniel!

Dacă şi recensămîntul din 2011 va creea aceeaşi imagine distorsionată ca şi cel din 2002, consecinţele se vor extinde mulţi ani în viitor, iar privilegierea grupărilor religioase va continua să crească. De aceea este important ca noi toti, fie ca sintem bautori de Coca, de Pepsi sau de ceai, ortodocsi, catolici sau atei, sa ne declaram asa cum sintem azi, fara a ceda presiunii traditiei si fara a incerca sa facem pe plac unui clase politice aflata intr-o simbioza sulfuroasa cu Biserica.

NOTE:

1) Asa numita Domesday Book (Cartea Judecatii de Apoi) cuprinde informatiile strinse in urma recensamintului din 1086, ordonat in Anglia de William Cuceritorul. „De aceea am denumit aceasta carte Cartea Judecatii de Apoi” […] pentru ca deciziile sale sint fara de apel, la fel ca si in cazul Judecatii de pe urma.” (Richard FitzNigel; cca. 1179)

2) Foto © Oksana Kudryavseva

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

  1. Din textul de mai sus, desi enorm de lung pentru mai nimicul pe care il spune, nu am inteles cum suna intrebarea in intregul ei, dar am retinut obiectia referitoare la formularea „Cărei religii consideră persoana că îi aparţine?” pentru ca ea, zice povestitorul, „afirmă, din start, ideea că o persoană trebuie să aibă o religie.”

    E o concluzie trasa de par. Nu afirma nimic. In plus, maniera asta de a face din alb negru si din tintar armasar imi aminteste de o expresie a activistilor comunisti cu 4 clase: „ai grija, tovarase, ca se poate interpreta!”. Si daca il enervai, interpreta cum voia el si te reclama „mai sus”.

    Comparati cu intrebarea de la recensamintul populatiei din Canada de anul asta, luna mai. E directa, fara anestezicul „considera persoana”, ca doar atita lucru trebuie sa-i fie clar oricui:

    22. What is this person’s religion?

    Indicate a specific denomination or religion even if this person is not currently a practising member of that group.

    For example, Roman Catholic, United Church, Anglican, Baptist, Lutheran, Muslim, Presbyterian, Pentecostal, Jewish, Buddhist, Hindu, Sikh, Greek Orthodox, etc.

    Specify one denomination or religion only.
    ____________________________________
    ____________________________________

    No religion

    Vezi:
    http://www12.statcan.gc.ca/NHS-ENM/ref/Questionnaires/2011NHS-ENM-eng.cfm#Q22

    • Dupa cum chiar dvs. ati postat, in cadrul recensamintului din Canada, optiunea „FARA RELIGIE” este oferita explicit. La noi se pune o intrebare deschisa, fara sa se aminteasca nicaieri ca ai posibilitatea sa te declari ateu / fara religie.

    • Cred ca e o neintelegere la mijloc.

      La recensamantul din Canada din anul asta (recensamant ce e in desfasurare), pe forumular, inclusiv cel on-line, pe care l-am completat sapt. trecuta, NU exista intrebare referitoare la religie.
      Vor fi distribuite aleatoriu 4.5 mil. de formulare mai detaliate(la 36 % din populatie) pentru un asa-numit „survey”. Acolo da, va exista intrebarea despre religia persoanei respective.
      Au existat discutii si critici depre modul in care aceasta intrebare e formulata, deoarece ea cere religia la care persoana considera ca apartine , chiar daca nu o practica („Indicate a specific denomination or religion even if this person is not currently a practising member of that group”. – citat incheiat). In acest mod lumea va fi tentata sa afirma ca apartine religiei in care a fost botezat sau s-a casatorit, chiar daca nu a mai dat de ani buni pe la biserica. Asa ca exista riscul ca multi nepracticanti sa se declare apartinatori la una dintre religii si nu in categoria „No religion”.

      • Recensamintul 2011 din Canada, care se termina azi, are doua chestionare: unul obligatoriu (scurt; doar 10 intrebari) si unul optional, cu vreo 50 de intrebari. Intrebarea 22 (cea despre religie e pe al doilea). Daca ai raspuns online si nu ai avut de-a face cu chestionarul optional e pentru ca sistemul nu te-a selectionat. Pe mine m-a selectionat si am fost incurajat sa particip desi nu era o obligatie legala. Ar fi trebuit sa stii lucrurile astea daca zici ca ai raspuns online.

        Acum 5 ani era putin altfel. Iar acum 10 sau 15 ani altfel decit acum 5 ani etc.

        Prin urmare nu e nici o neintelegere (sau e doar pe partea ta), iar ceea ce tu numesti „un asa-numit survey” face parte integranta din recensamintul de anul asta. Doar ca: The information previously collected by the long-form census questionnaire will be collected as part of the new voluntary National Household Survey (NHS). This questionnaire will cover most of the same topics as the 2006 Census.

        Dar nu despre asta era vorba in propozitie.

  2. dar deh, intelectualu de azi scrie adanc si combate bine el e liber schimbist si europenist dar peste toate ca un lait motiv si corolar razbate o refrishanta miasma de ateism militant…asa e trendi, asa e cul, asa e politicali corect

    • asa e trendy? cred ca mai curand ‘credinciosii’ merg cu valul. altfel nu-mi explic de ce majoritatea populatiei nu respecta nici macar princiiple de baza ale religiei crestine.

  3. Oh…Pepsi :) nu stiu, cuvantul acesta imi va aminti intotdeauna de copilarie, de ciocolata cu rom, halvita, jucat sotron in fata blocului, abracadabra.
    Eu nu sunt bautoare inraita de sucuri , dar unui Pepsi cu muuulta gheata nu i-as spune niciodata nu. :)
    Nu stiu, consider ca intr-un mod simbolic, Pepsi de leaga de niste vremuri frunoase, inocente, visatoare. :)

  4. „Nu exista articole asemanatoare.”
    Asa se termina articolul. Ba exista, mai ieri directorul unui institut de sondaje facea apologia ateismului.
    Exista in tara asta o categorie de bagatori de seama pe care nu-i baga nimeni in seama. Si care, prin urmare, se chinuie sa para diferiti. Au o problema cu secolul in care traim (e inadmisibil ca in secolul XXI….) si au o problema cu cei care isi vad de treburile lor. Pentru ca nu-i baga in seama.
    Actori penibili pe o scena improvizata in piata de legume. Lumea trece pe langa ei si cumpara rosii. Nu de-ale lor, caci ale lor sunt stricate.
    E uimitor cat de mult deranjeaza pe unii ortodoxia.
    ASUR si-a dat in stamba de cateva ori pana acum tot pe subiectul asta. Acum ii mananca gura ca de ce la referendum sunt oamenii intrebati ce religie au. Ce conteaza, asa cum a aratat Iosif S. in primul comentariu ca asta e practica standard, de exemplu in Canada. Care mie mi se pare o tara civilizata. Probabil intrebarea pe care ASUR ar pune-o e: „tineti cu darwin?” iar raspunsurile posibile sunt da; da; nu, eu tin cu dinamo!
    Si deci in concluzie, reiese din recensamantul ASUR ca „romanii e dinamovisti sau darwinisti”.
    O gasca de atei, nu foarte inteligenta nici foarte numeroasa (cam 1,2% din populatia masculina a Romaniei cu studii superioare si cu varsta intre 19 si 29 de ani conform unui institut de sondare a opiniei al carui nume imi scapa) inflameaza forumurile cu cugetări adânci si se bucura intens cand scot cate o perla: ortodoxia e bigotă, ateismul e cool…
    Dragilor, oricat vreti sa rescrieti istoria, momentan nu se poate.
    Romanii au rezistat milenii datorita ortodoxiei. Jertfa taranului care mergea la razboi cu Hristos in fata pentru biserica si neam – asta vreti voi s-o stergeti. Asta va doare, asta nu intelegeti. Si din cauza asta, pentru voi Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Petru Musat, Mircea cel Batran, Constantin Brancoveanu, Vlad Tepes nu mai sunt oameni ci mituri. Si noi trebuie sa demitizam istoria. Demitizarea istoriei in conceptia voastra, a oamenilor fara spirit viu (ca sa il citez un pic pe Petre Tutea) inseamna sa o transformi intr-o epica emisiune cu titlul „Stirile istorice de la ora 5”.
    Azi, la inaltarea Domnului, noi romanii ne pomenim EROII. Acei romani care au murit pe campurile de lupta, in lagare, in inchisori si in prigoane pentru apararea neamului si a bisericii, intru slava lui Dumnezeu. Azi ni-i pomenim pe cei ce-i stim si pe cei ce nu-i stim, pe sfintii datorita carora putem vorbi romaneste si ne putem inchina in dreapta credinta.
    Oricat de mult sustineti ca respectati opiniile celorlalti, faptele voastre arata cu totul altceva. Stropiti cu noroi exact in zile sfinte.
    Asa cum faceau comunistii si securistii acum ceva vreme.
    Nu sunteti diferiti.
    Dragi atei, cand vom ajunge in fatidicul an orwellian 1984, atunci o sa va gustati momentul trecator de glorie pamanteana. Mai e doar un piculet pana atunci, aveti rabdare. Apare si cel caruia va inchinati in curand.

    Hristos s-a înălțat!

    • Imi demonstrezi un spirit gregar desavarsit si nicidecum credinta.In momentul cand scrii articolul,de ce nu il iai pe Hristos de mana sa vezi daca te urmeaza.
      Multi crestini,cu numele,habar nu au sa exemplifice 5 nume de personaje biblice,dar scuipa si fac cruce in acelasi timp.
      Articolul trateaza subiectul cu bun simt,dar se uita ca noi traim in Reapubblica Ortodoxa Romana,asa ca nu e nimc de facut.
      Iar pentru cei mai zelosi membri ai partidului ortodox,tin sa specific ca sunt crestin.

      • @cdomnu: si martorii lui iehova isi zic crestini; tu vezi-ti de mantuirea ta, nu te lasa demoralizat de crestinii care scuipa si isi fac cruce in acelasi timp
        @godless: eu nu stiu cum esti tu in viata reala, dar comentariul tau denota egocentrism si autosuficienta; in plus, plimbi clisee dintr-o parte in alta…

      • De ce conteaza manipularea rezulttatelor la referendum? Pentru ca politicienii sa aiba acoperire statistica atunci cand plaseaza mita politica BOR. Hai sa rationam un pic: conf. ultimelor rezultate, circa 85 % din populatie se declara ortodoxa. Sa presupunem ca vine nea cu referedumul, parca cenzor ii spune, si o intreaba pe mama a batrana a lui Gica, respectivul fiind ateu, baptist, adventist, budist, baha’i, etc., ce religie/confesiune/optiune spirituala are Gica. Ce credeti ca o sa spuna batranica, ca doar l-a botezat chiar ea, cu mana… preotului!
        Pai daca facem o micutza estimare, ca din cei 85% sa mai scadem cca. 15%, 5% atei, 10% agnostici, deisti, alte confesiuni, pai atunci ajungem la doar 60% ortodocsi!!! Nu mai exista acoperirea moral-statistica pentru mita electorala! Nasol!

  5. @piktor
    Romanii au rezistat milenii datorita ortodoxiei. Jertfa taranului care mergea la razboi cu Hristos

    Ha ha ha! Mergea la razboi cu Hristos. Poate mergea la razboi cu altceva, cu siguranta nu mergea cu Hristos:

    Aţi auzit că s-a zis: „Ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte.”
    Matei 5:39
    Dar Eu vă spun: să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce-i şi pe celălalt.
    Matei 5:40
    Oricui vrea să se judece cu tine şi să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa.
    Matei 5:41
    Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două.
    Matei 5:42
    Celui ce-ţi cere dă-i; şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute de la tine.
    Matei 5:43
    Aţi auzit că s-a zis: „Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău.”
    Matei 5:44
    Dar Eu vă spun: iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă asupresc şi vă prigonesc[…]

    Oricat de mult sustineti ca respectati opiniile celorlalti, faptele voastre arata cu totul altceva.

    Eu nu respect opiniile credinciosilor mai ales din cauza ca nici macar Biblia n-au citit-o iar apoi, nu ai decat sa respecti tu opiniile unuia care considera ca fundamentul cunoasterii si moralitatii speciei ar trebui sa fie constituit dintr-o carte scrisa de catre niste salbatici de acum 2000 de ani. Mars inapoi in Evul Mediu!

    Dragi atei, cand vom ajunge in fatidicul an orwellian 1984, atunci o sa va gustati momentul trecator de glorie pamanteana

    Intotdeauna imi pare bine sa primesc lectii despre totalitarism de la credinciosi. Nu exista vreo ideologie care sa depaseasca in vreun fel crestinismul in materie de totalitarism. Faci ce spune dumnezeu e ok, nu faci, te tortureaza pana iti sar capacele, singurul drept pe care il ai este sa te supui; nici macar sa gandesti nu ai voie deoarece acesta iti stie si gandurile. Dumnezeu este tiranul suprem. Norocul nostru e ca nu exista.

  6. Da, interesanta incercarea de argumentatie, numai ca e nepotrivit sa compari confesiunea religioasa cu un produs pe care il consumi. E tras de par.

    Apoi, daca esti ortodox nepracticant (trebuie definit?) nu inseamna neaparat ca esti ateu. Ori la noi majoritatea suntem ortodocsi nepracticanti. Da, declarati-va atei daca asta sunteti, e perfect normal. Dar sa faci o campanie care sa sustina asta..motivand ca starea de fapte actuala ..e oarecum deranjanta ptr ..autor, nu e ok. As avea nevoie de un motiv mai proeminent care sa justifice apelul pe care il faceti la adresa noastra. Ce urmariti de fapt?asta ma intereseaza.

    Apoi, daca nu se urmareste nimic si este numai opinia autorului, cine il opreste sa isi declare optiunea si sa fie mandru de ea?nimeni, cred eu. la fel si cu cei apropiati lui. Iar daca va deranjeaza starea de fapte , draga autor, va puteti muta in alte tari precum Cehia, Olanda, unde majoritatea populatiei este atee. DAR..surpriza surpriza, in Olanda exista multi credinciosi crestin isi chiar extremisti,, care sunt in stare sa te excluda (de ex sa refuze sa accepte o casatorie cu o persoana care nu este suficient de religioasa) din mijlocul lor. Ati auzit de Bible Belt? Apoi sunt musulmanii, care e putin probabil sa fie atei.

    La fel, sa nu cautati o legatura de cauzalitate intre ateism si prosperitate (in art de face nu este cazul, am citit argumentul asta in art de ieri si comentariile la el) . Olandezii au renuntat la religie din cauza ca practicantii protestantismului de aici l au luat prea in serios si astfel se creea o presiune extrem de mare pe membrii societatii sa fie la fel, sa urmeze regulile si sa nu iasa in evidenta cu nimic. Iar acest fapt ducea la drame, de multe ori. Nu puteai de exemplu sa cumperi un produs de la magazinul x ptr ca apartinea de comunitatea y. Nu se amestecau lucrurile, catolicii cu protestantii. De aceea s-au lepadat de religie olandezii, din sila de atata diviziune sociala, nu ptr ca au prosperat si asta a adus o secularizare implicita.

    Revenind, as dori sa stiu care sunt motivele ptr care ateii ar trebui sa fie incurajati 9daca este nevoie) sa se declare ca atare, sau si mai important, ptr ortodocsii nepracticanti, cum este oarecum cazul meu, sa se declare atei?

    As aprecia un raspuns, deoarece am rapuns unui articol in care ridicati o problema, Multumesc anticipat!

    • parerea mea personala e ca daca sunteti ortodox nepracticant si sunteti de acord cu finantarile statului catre BOR sa va declarati ca atare… insa daca nu va intereseaza mijmasurile astea de pe lumea asta puteti sa nu declarati nimic – exista optiunea nedeclarat- cand nimeni nu va folosi in nici un scop si nu va putea face presupuneri pe seama dvs, ca sunteti ateu sau ortodox sau orice altceva.

  7. Revenind, as dori sa stiu care sunt motivele ptr care ateii ar trebui sa fie incurajati (daca este nevoie) sa se declare ca atare

    Pai nu consideri ca nu doar ateii ci toti oamenii ar trebui sa fie incurajati sa se declare in conformitate cu credintele pe care le sustin? Nu de alta dar in cazul in care nu se intampla asa atunci vom avea o imagine distorsionata a grupurilor sociale, mai ales in contextul in care majoritatile si in special majoritatile de tip religios duc o lupta sustinuta pentru a elimina din tablou minoritatile. Sa nu uitam in in cartea lor de baza scrie ca ereticii si necredinciosii trebuie ucisi cu pietre (versiunea vechea) si torturati pentru eternitate (versiunea noua).

    sau si mai important, ptr ortodocsii nepracticanti, cum este oarecum cazul meu, sa se declare atei?

    Daca te consideri ortodox, n-ai de ce sa te declari ateu. Declara-te ceea ce esti, desi mie imi vine greu sa inteleg ce ar putea insemna ortodox nepracticant. Dpdv al BOR, daca esti nepraticant esti eretic. Daca iti place doctrina crestina dar nu si practicile cultului crestin ortodox te poti declara la capitolul altele, in cazul ca nu identifici o denominatie crestina cu a carei practici si doctrine sa fii de acord. A fi ortodox nepracticant inseamna a fi vreun fel de protestant sau unitarian. Din cate vad nu prea esti interesat de religie. Eu, chiar daca sunt ateu sunt extrem de interesat de religie din moment ce acest tip de ideologie dicteaza si un anume procent din comportamentul conationalilor, si un anume procent din comportamentul politicienilor precum si directiile in care se considera ca este adecvat sa se faca investitii din banii publici. Adica nu scoli sau infrastructura ci biserici.

  8. Fie 0,4 fie 5 % politica (cu sensul de policy- modul de colaborare dintre statul asta laic si biserica) nu se va schimba atata timp cat ailalti sunt o majoritate.
    Caci pana atunci politicienii nu vor fi interesati de minoritati nefolositoare la vot…
    Pt ei legitim e doar ce-i legitimeaza si pe ei, restul sunt neimportanti. Cu atat mai mult cu cat de obicei cei ce nu asculta de autoritati impuse arbitrar sunt greu de controlat oricum…n-are rost sa-ti bati capul sa-i prinzi si pe-astia cand ai deja o majoritate cu care stii cum sa operezi, care poate fi manevrata atat de usor…

    zici: neexistând explicit optiunea „ateu/fara religie”
    – daca citesti manualul recenzorului pt recensamantul din 2002 se specifica clar cum sa noteze si ateu si altele, de altfel daca nu s-ar fi specificat nu puteai sti procentul care a iesit de atei, ci doar alte religii. E drept ca se putea gresi mai usor… ca e mai simplu cu casute si pt recenzor…(totusi in cazul in care ar fi oameni capabili n-ar aparea prbleme in niciuna dintre situatii, iar cat timp exista oameni incapabili tot vor exista erori si cu casute.)

    „distorsionarea semnificativa a rezultatelor”- eu is practica de felul meu – n-as folosi astfel de sintagme pompoase decat cand intradevar s-ar rasturna situatia… aia ar fi distorsionare semnificativa – cand se schimba radical ceva- majoritatea devine minoritate si viceversa (atunci conteaza si pt politicieni caci trebuie sa schimbe politica adoptata in fata potentialilor alegatori)..in rest nu este relevanta (stiu ca sunta de sa te enervezi, nu asta e scopul, scuze) pentru ca nu schimba nimic pe tabla de sah, politicienii pot continua acelasi joc ca si inainte pt marea majoritate.

    • „daca citesti manualul recenzorului pt recensamantul din 2002 se specifica clar cum sa noteze si ateu si altele”

      Aaaa, deci toata poliloghia e bazata pe o minciuna? :-)
      Daca e asa, apoi autorul de mai sus ar trebui indemnat sa-si faca propaganda pe vreun blog personal, nu prin locuri pe unde trec si copii, femei, batrini…

      • nope, nu e vorba de o minciuna… atunci intr-adevar nu erau decat 2 optiuni mari : ortodox si alte religii (adica 2 locuri de bifat in loc de mai multe acum in care sa bifezi direct evitand incarcarea recenzorului cu prea multa informatie)

        Citez direct din MANUALUL PERSONALULUI DE RECENSAMANT 2002
        17. RELIGIA
        Ortodoxă ––––––––––– 10 (COD)
        Altă religie (confesiune)–––––-└┴┘ ( lasat liber pentru completarea codului DISTINCT fiecarei optiuni diferite)

        Recenzorul va înregistra religia respectând cu stricteţe declaraţia fiecărei persoane recenzateşi asigurând toate condiţiile pentru ca persoanele recenzate să-şi poată declara liber opţiunea religioasă.
        Modul de completare:
        ♦ se va înscrie semnul x în caseta cu codul 10 (ortodoxă) – pentru persoanele care declară religiaortodoxă;
        ♦ se va înscrie în spaţiul prevăzut altă religie (confesiune) – pentru persoanele care declară altăreligie (confesiune) decât cea ortodoxă; tot în acest spaţiu se va înscrie „nedeclarată” pentrupersoanele care nu doresc să-şi declare religia, „fără religie” pentru persoanele care declară cănu au o anumită confesiune religioasă sau credinţă sau “ateu” pentru persoanele care se declară ca atare.
        În funcţie de religia (confesiunea) înregistrată pe rândul punctat, recenzorul va înscrie în
        spaţiul prevăzut la capătul acestui rând codul religiei, potrivit listei de coduri prevăzută în capitolulIII la paragraful 124. :

        RELIGIA COD RELIGIA COD
        Ortodoxă 10 Penticostală (Biserica lui Dumnezeu
        Romano-catolică 11 Apostolică) 20
        Greco-catolică(Biserica RomânăUnită 12 Adventistăde ziua a şaptea 21
        cu Roma) CreştinădupăEvangelie 22
        Reformată 13 Evanghelică(Biserica Evanghelică
        Evanghelicăde confesiune augustană 14 Română) 23
        Evanghelicălutheranăsinodo- Musulmană 24
        presbiteriană 15 Mozaică 25
        Unitariană 16 Alte religii 26
        Armeană 17 Fărăreligie 27
        Creştinăde rit vechi 18 Ateu 28
        Baptistă 19 Nedeclarată 99

        ( s-au zapacit codurile din tabel la copy-paste dar cred ca toata lumea a inteles ca era cod specific pentru atei si atunci – cod 28… de altfel am ajuns sa citesc manualul recenzorului tocmai indemnata de articolul asta unde se zicea procentul de atei desprins din chestionare si problema cu optiunile alea 2 – ortodoxa si alte religii si mi se parea ca ceva nu bate…ca daca ar fi fost doar 2 optiuni si ateii ar fi intrat laolalta cu celelalte religii neputand fi separati atunci n-aveau de unde scoate vreun procent)

    • Atunci cind 1,5 – 2 milioane de cetateni se „evapora” din statisticile oficiale nu ti se pare o “distorsionarea semnificativa a rezultatelor”?

      La o pondere minima de 6 – 7% din populatie (v. datele furnizate de European Values Survey (1999) şi World Values Survey (2005)), ateii sint al doilea grup din societate (in functie de credinta) dupa ortodocsi. Catolicii sint cca. 5%, reformatii 3,5%, greco-catolicii 1% etc.

      Si, atentie, discutam doar de cei care se declara atei; acestia sint doar o mica parte din grupul, mult mai larg al „nereligiosilor”. Conform Gallup, in 2010 cca. 20% din populatie (5,5 milioane de oameni) declara ca „religia nu are nici o importanta in viata lor de zi cu zi”.

  9. Eu as propune sa luam acest text asa cum vrea sa fie: pornind de la neclaritatea institutionala si metodologica, o atragere a atentiei fiecarei persoane asupra optiunii pe care decide sa o aleaga.
    Problema religiei este una foarte complexa prin valentele individuale, familiale si comunitare pe care le implica. Practicanti sau nepracticanti, in familiile mixte, de exemplu, problema religiei este subiect de negociere atat in ce priveste ceremonia casatoriei, cat si a botezului copiilor. Cu atat mai mult cu cat in Romania religia inca consfinteste si apartenenta etnica. Pentru a avea o imagine, daca sotul si sotia nu au o problema in a se revendica ca apartinand unei anumite etnii si a recunoaste ca au casatorie mixta, pe copii nu-i poti declara ca sunt dpdv etnic mixt. Apare un moment de negociere in care sotii cam trebuie sa decida viitoarea aparteneta etnica a copiilor si implicit aparteneta lor scolara, religioasa (mai ales in contextul introducerii religiei in scoli) etc.
    Apartinand unei astfel de familii mixte, marturisesc ca decat am aflat de recensamant, singura intrebare la care ma gandesc cum sa raspund mai bine este ceea privitoare la religie (daca raspund cum simt sau cum sunt botezata fracturez familia, daca aleg calea buna pentru familie, nu spun adevarul). Complicat.

    • Problema ta nu este complicata daca este discutata intre 2 oameni rationali: tu raspunzi ce simti, sotul raspunde ce este iar copii ii prezentati ca „nedeclarati” pana ce ajung la o varsta cand pot hotari ei pt. ei. Negocierea de care vorbesti nu trebuie sa dea dreptate unei anumite parti, se poate face un compromis. Asta daca se vrea de ambele parti. Daca una dintre parti e mai inversunata, abia atunci este o problema.

  10. eu nu vad marea sprijinire a Bisericii de catre stat. Eu din intamplare stiu din generatia mea trei preoti, unul de oras doi de tara. De la stat primesc fiecare cate 700 de lei, pt Biserica n-au primit nic de la stat, ba mai mult statul vrea bani pe carte de munca ca de la orice om (pentru cei 700 lei dati). Primaria la oras mai da inca 700 de lei salariul unui administrator.

    Cu banii de la stat (700 de lei pt un om cu studii superioare) nu isi permit sa traiasca nici ei, d-apai sa plateasca lumina, caldura, curatenii, alea – alea.

    Nici macar cel de la oras nu face bani din inmormantari sau botezuri pt ca nu sunt asa de multe cum par. Toti isi ingroapa oamenii la cimitir si apeleaza la preotul de la cimitir (intr-un oras mare sunt 1-2 cimitire deci 1-2 parohii care intr-adevar fac bani de la credinciosi).

    mai mult, BOR prin Episcopii cere bani de la fiecare parohie.

    Deci pe scurt, nu vad cu ce ajuta statul nicio parohie pe care o cunosc. Toate sunt pe minus, si din ce inteleg asta e cazul la 90% din parohii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Alexandru Toma Patrascu
Alexandru Toma Patrascu
Membru fondator ASUR - Asociaţia Secular-Umanistă din România MBA la Open University UK Director de marketing într-o companie IT

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro