Home » Analize »Societate/Life » Citesti:

Toleranța față de intoleranți. O lectură a “legii anti-legionare” și a criticilor sale

Alexandru Climescu iulie 31, 2015 Analize, Societate/Life
83 comentarii 6,890 Vizualizari

În anul 2002, cultul lui Ion Antonescu includea, pe lângă publicistică și discursuri elogioase, busturi și străzi botezate după numele mareșalului. În același an, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență nr. 31 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. Actul normativ incrimina totodată negarea Holocaustului, definit ca “persecuţia sistematică sprijinită de stat şi anihilarea evreilor europeni de către Germania nazistă, precum şi de aliaţii şi colaboratorii săi din perioada 1933-1945”.

Patru ani mai târziu, cu ocazia aprobării și modificării ordonanței de către legislativ, două comisii ale Parlamentului României au adoptat un amendament prin care se elimina din definiția Holocaustului sintagma “aliații și colaboratorii săi”. Această modificare, dacă s-ar fi regăsit în forma finală adoptată de Parlament, ar fi limitat responsabilitatea pentru Holocaust la Germania nazistă și, astfel, ar fi externalizat culpa pentru cei peste 300000 de evrei exterminați în timpul regimului Antonescu.

În perioada iunie-iulie 2015, au fost adoptate și promulgate noi amendamente ale ordonanței care, de data aceasta, aduc un plus de specificitate locală actului normativ. Spre deosebire de versiunea anterioara, ultimele amendamentele definesc Holocaustul din România, interzic promovarea simbolurilor și ideologiilor legionare și extind interdicția cultului public asupra persoanelor vinovate de crime de război și genocid.i

Procesul de modificare a Ordonanței 31/2002 a stârnit tipuri diferite de reacții critice, mai cu seamă din partea unui segment de public presupus avizat. De pildă, Radu Preda, președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, nu este convins dacă latura criminală a Mișcării Legionare a fost „parte a doctrinei fondatoare sau a fost opera unor indivizi în anumite momente” întrucât nu a citit toată doctrina legionară și nu se poate pronunțaii. Însă obsesia antisemită prezentă în documentele fondatoare ale ideologiei legionare, materializată în legislația antisemită din perioada Statului Național Legionar și uciderea unui număr de 120 de evrei în timpul Pogromului de la București , alături de violențele de stradă și asasinarea adversarilor politici evidențiază că eliminarea „jidanilor” și „jidăniților” din societatea românească reprezintă o idee centrală a legionarismului și nu o manifestare secundară.

Cosmetizarea Mișcării Legionare devine evidentă în observațiileiii trimise Parlamentului în iunie 2015 de către Radu Ciuceanu în calitate de director al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului (Academia Română). Acesta menționează faptele de vitejie ale legionarilor pe front în timpul războiului, fără a lua în considerare indiciile privind participarea acestora la violențele împotriva evreilor din Iași, Basarabia, Bucovina de Nord și Transnistria. Totodată, Radu Ciuceanu enumeră o serie de atribute ale doctrinei legionare precum apărarea creștinismului ortodox, formarea unei elite disciplinate, revoluția spirituală pentru formarea „omului nou”, „cetățean cu calități superioare, devotament și spirit de jertfă”. Lipsa unor mențiuni despre ideologia antisemită, caracterul totalitar, politicile antisemite și crimele săvârșite de legionari proiectează în spațiul public o imagine a Mișcarii Legionare selectivă și distorsionată, învestită cu autoritatea epistemică a unei instituții care analizează științific tocmai fenomenul totalitar.

Negarea caracterului fascist al Mișcării Legionare este un alt argument formulat de Radu Ciuceanu împotriva ordonanței, acesta invocând ca dovadă o declarație publică a Acad. Dan Berindei, Președinte de Onoare al Secției de Istorie din cadrul Academiei Române. Alin Mureșan, șef al Serviciului „Analiza regimului comunist” din cadrul IICCMER, consideră de asemenea că fascismul este un regim pe care România nu l-a cunoscut în niciun moment.iv Marius Oprea, angajat al aceluiași institut, susține că tribunalele de la Nürnberg nu au calificat Mișcarea Legionară ca fiind fascistă.v Pentru Cosmin Budeancă, ordonanța reprezintă o tentativă de legiferare a istoriei.

Însă caracterul fascist al Mișcării Legionare nu este o inovație dictată de lege. Poate nu întâmplător, cele mai multe lucrări care analizează Mișcarea ca fiind o organizație fascistă aparțin unor cercetători reputați din străinătate (Stanley Payne, Roger Griffin, Robert Paxton, Philip Morgan etc., la care se adaugă studiile semnate de Radu Ioanid, Mihai Chioveanu și Constantin Iordachi (lista nu este exhaustivă), dar și Raportul Comisiei Wiesel, asumat în 2004 de către statul român.

Recursul repetat la mitul conform căruia tribunalele de la Nürnberg ar fi stabilit caracterul ne-fascist al Mișcării Legionare sau ar fi exonerat-o reprezintă o metodă frecvent utilizată de către organizațiile neo-legionare din România, care astfel încearcă să dobândească legitimitate făcând apel la sfera autorității judecătorești. În realitate, jusridicția acestor tribunale a fost limitată la crimele săvârșite de către cetățenii germani, astfel încât cazul Mișcării Legionare nu a fost examinat la Nürnberg.

Cel mai sensibil argument formulat împotriva modificării Ordonanței 31/2002 este legat de presupusa interdicție de a studia opera sau biografia persoanelor cu angajament legionar. Conform lui Radu Predavi, activitatea IICCMER ar avea de suferit odată cu adoptarea noilor amendamente fiindcă foștii legionari cu o operă memorialistică despre perioada comunistă ar fi decredibilizați. Marius Oprea se intreabă daca are voie să îi pronunțe numele lui Petre Țuțea sau să redacteze o monografie istorică despre Garda de Fiervii. În mod curios, până la includerea simbolurilor legionare în textul ordonanței, nu a existat o dezbatere despre ce se va întâmpla cu operele lui Martin Heidegger, Knut Hamsun sau Gunter Grass, cunoscuți pentru angajamentul sau simpatiile lor fasciste.

O lectură eliberată de prejudecăți a legii lămurește în ce situații se aplică interdicția. Cele două manifestări principale incriminate de ordonanță sunt cultul persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi crime de război, și promovarea simbolurilor, ideilor, concepțiilor și doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Persoana vinovată de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război este definită la art. 2 lit. c ca fiind orice persoană condamnată definitiv de către o instanţă judecătorească română ori străină sau prin orice hotărâre recunoscută în România, potrivit legii, pentru una sau mai multe infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi persoana din conducerea unei organizaţii al cărei caracter criminal a fost constatat prin hotărârea unei instanţe penale internaţionale.

Simbolurile ( definite la art. 2 drept embleme, drapele, insigne, uniforme, sloganuri, formule de salut, precum şi orice alte asemenea însemne), ideile, concepțiile sau doctrinele fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe sunt, conform articolului 2 lit. a, acelea care promovează ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice, naţionalismul extremist.

Ordonanța de urgență nu interzice studierea fascismului, legionarismului, a xenofobiei și a crimelor de război iar aplicarea acesteia nu va avea ca rezultat eliminarea din biblioteci a unor lucrări. Dimpotrivă, textul legii permite în mod explicit utilizarea în public a materialelor rasiste sau xenofobe în interesul științei sau educației. (art. 4, alin. 3). De asemenea, ordonanța nu face referiri la persoane condamnate pentru uneltiri contra ordinii sociale, crime împotriva clasei muncitoare și a membrilor mișcării revoluționare sau la alte infracțiuni cu caracter politic, ci doar la infracțiuni consacrate în dreptul penal internațional.

În ceea ce privește critica întemeiată pe presupusa restrângere a libertății de exprimare prin această ordonanță, în anii 2005 și 2006 Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra conținutului actului normativviii, conchizând că exercitarea unei propagande naţionalist-şovine sau exercitarea unei propagande care are drept scop promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe reprezintă, în esenţă, o manifestare abuzivă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale. Exercitarea dreptului la informaţie, libertatea conştiinţei sau libertatea de exprimare nu implică intoleranţa naţională sau rasială, adică negarea drepturilor şi libertăţilor altor persoane pe criterii de apartenenţă naţională ori rasială.Tolerarea unor asemenea fapte ar contraveni tuturor dispoziţiilor constituţionale invocate, precum şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.

Opinia dominantă despre extremiștii de dreapta din România este că aceștia nu reprezintă un pericol atât timp cât nu sunt relevanți din punct de vedere electoral și nu comit acte violente. În timp ce Marius Oprea afirmăix că negarea Holocaustului nu e o problemă atât timp cât negaționiștii nu produc o școală, doar 28% dintre români consideră că exterminarea evreilor a avut loc și în România, iar dintre aceștia doar un sfert asociază Holocaustul cu deportările în Transnistria.x

N O T E ________________________

i/ http://lege5.ro/Gratuit/g4ztmnjxga/legea-nr-217-2015-pentru-modificarea-si-completarea-ordonantei-de-urgenta-a-guvernului-nr-31-2002-privind-interzicerea-organizatiilor-si-simbolurilor-cu-caracter-fascist-rasist-sau-xenofob-si-a-promov

ii/ Interviu cu Radu Preda, descărcat de la http://www.activenews.ro/cultura-istorie/Interviu-cu-Radu-Preda-presedinte-executiv-IICCMER-despre-legea-anti-legionara-Nu-putem-fi-extremisti-in-raport-cu-extremele-101390

iii/ Documentul scanat descărcat de la http://www.ziaristionline.ro/2015/07/08/exclusiv-academia-romana-miscarea-legionara-nu-a-fost-fascista-legea-antilegionara-o-operatiune-impotriva-presedintelui-klaus-iohannis-a-poporului-roman-si-a-evreilor-din-romania/

iv/ Istoricul Alin Mureșan despre legea anti-legionară, descărcat de la http://webcache.googleusercontent.com/search?q=cache:-q0PjN8q5OsJ:www.activenews.ro/stiri/Istoricul-Alin-Muresan-despre-legea-anti-legionara-Este-ridicol-sa-prezinti-interzicerea-lui-Ceausescu-drept-efectul-ei-principal.-Carei-nevoi-a-societatii-ii-corespunde-interzicerea-fascismului-intr-o-tara-care-nu-a-cunoscut-acest-regim-nici-macar-o-zi-122726+&cd=2&hl=en&ct=clnk&gl=ro

v/ Care e miza reală a legii antilegionari?, descărcat de la adevarul.ro/cultura/istorie/care-e-miza-reala-legii-antilegionarii-marius-oprea-laadevarul-live-1100-1_55b9452df5eaafab2c12b813/index.html

vi/ Interviu cu Radu Preda, descărcat de la http://www.activenews.ro/cultura-istorie/Interviu-cu-Radu-Preda-presedinte-executiv-IICCMER-despre-legea-anti-legionara-Nu-putem-fi-extremisti-in-raport-cu-extremele-101390

vii/ Care e miza reală a legii antilegionari?, descărcat de la adevarul.ro/cultura/istorie/care-e-miza-reala-legii-antilegionarii-marius-oprea-laadevarul-live-1100-1_55b9452df5eaafab2c12b813/index.html

viii/ Deciziile nr. 67/2005 și nr. 293/2006 ale Curții Constituționale

ix/ Care e miza reală a legii antilegionari?, descărcat de la adevarul.ro/cultura/istorie/care-e-miza-reala-legii-antilegionarii-marius-oprea-laadevarul-live-1100-1_55b9452df5eaafab2c12b813/index.html

x/ http://www.inshr-ew.ro/ro/files/proiecte/Sondaje/Sondaj_opinie-INSHR-iunie_2015.pdf

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "83 comments" on this Article:

  1. DanT spune:

    Aici sunt doua probleme diferite:

    I. Interzicerea organizatiilor extremiste si a cultului responsabililor pentru crime de razboi si crime impotriva umanitatii sunt binevenite. E irelevant daca Miscarea Legionara era sau nu o organizatie fascista (mai degraba nu era, fascismul si legionarismul erau ideologii diferite). Important este insa ca era nationalista, antisemita, fundamentalist-ortodoxa si terorista.

    II. Incriminarea negarii Holocaustului este insa o incalcare a libertatii de exprimare. In SUA si Marea Britanie, tari exemplare in privinta drepturilor si libertatilor umane si a sistemului de justitie, negarea Holocaustului nu este incriminata. Tocmai aceasta interdictie va creea convingerea ca “e ceva in neregula” cu dovezile privind Holocaustul.
    Evident, a spune ca o crima nu a avut loc nu e echivalent cu incitarea la crima!
    Sper ca nu urmeaza incriminarea opiniei ca nu trebuie incriminata negarea Holocaustului!

    • Alexandru Climescu Alexandru Climescu spune:

      I. Exista ceea ce literatura de specialitate numeste fascism generic, un nucleu minim de trasaturi pe care diverse specii de fascism le impartasesc (fascism italian, national-socialism, ideologia ustasha, a crucilor cu sageti, legionarismul)

      II. Exista tari democratice in care negarea Holocaustului este incriminata – Franta, Germania, Cehia, Belgia si multe altele. O diferenta intre noi si americani: acum un an s-a iscat in SUA un scandal national deoarece o profesoara, la clasa, a cerut elevilor sa combata argumentat teoriile negationiste. Societatea civila, asociatii de parinti, istorici, jurnalisti, organizatii care combat rasismul au fost de parere ca un asemenea exercitiu, care angajeaza un dialog cu argumentele negationiste, ii legitimeaza pe autorii acestora. Asadar a existat un scandal public pentru ceva mai putin grav decat un episod negationist. Asta indica faptul ca in SUA, in absenta unei legi, functioneaza alte mecanisme de control, care la noi sunt inexistente.

      • DanT spune:

        Accentul trebuia pus tocmai pe acele “alte mecanisme”: comemorari, muzee, educatia scolara, combaterea argumentata si permanenta a discursului negationist etc.
        S-a ales in schimb solutia cea mai comoda: incriminarea unei opinii. Si se considerata o mare realizare.
        Nu pare nimeni sa inteaga ca putem fi liberi doar impreuna. Ca libertatea noastra e legata de libertatea tuturor iconoclastilor si negationistilor, de libertatea fiecaruia de a spune ca albul e negru si negrul e alb. Ca libertatea lor e garantia libertatii noastre. Ca opiniile celorlalti, atata timp cat nu constiuie incitari, trebuiesc combatute sau ignorate. Nu interzise.

        • Alexandru Climescu Alexandru Climescu spune:

          DanT,

          Si ce faci atunci cand profesori de istorie, muzee, manuale scolare neaga sau minimalizeaza Holocaustul si fac cultul lui Ion Antonescu? As putea da exemple clare.

          • DanT spune:

            Cred ca am fost destul de clar in distinctia pe care am facut-o. Cultul criminalilor (Antonescu) trebuie interzis, deoarece constituie o incitare pentru noi crime.

            In privinta celorlalte aspecte: voiam o lege prin care statul sa promoveze cunoasterea Holocaustului in Romania: muzee locale si unul national dedicate Holocaustului (nu vad cum ar promova acestea negationismul!), introducerea temelor in programa scolara si atenta verificare a manualelor, concedierea profesorilor daca acestia promoveaza negationismul (libertatea de opinie ar fi fost pentru persoane particulare, nu pentru angajati ai statului platiti tocmai pentru a implementa cunoasterea temei respective) etc. Pentru asta avem institutii.
            Ma dezgusta insa profund incalcarea libertatii de exprimare a particularilor.
            Incriminarea negationismului e o pata pentru democratia romaneasca si un precedent periculos: sunt multi cei care vor sa se interzica ceea ce nu le convine lor.
            De exemplu, dupa atentatul de la Charlie Hebdo Andrei Plesu cerea limitarea libertatii de exprimare:
            http://adevarul.ro/news/eveniment/crima-libertate-religie-1_54b2ed08448e03c0fd822b34/index.html

            A fost deschisa cutia Pandorei.

          • iosiP spune:

            Ce faci? Nimic fortat! Concret, le recunosti dreptul la opinie si ii contracarezi exprimand documentat opinia contrara, recurgi la prezentari in mass-media, la studii, la interviuri cu supravietuitorii etc.
            Dar daca le bagi in gura “pumnul legii” vei obtine exact ceea ce s-a obtiut deja: revolta impotriva limitarii dreptului la exprimare si banuiala ca exista interese ascunse in favoarea “unora”.
            Psihologic, nu exista metoda mai buna de a populariza o opinie decat interzicerea exprimarii acesteia iar daca cineva crede ca blocarea legala a exprimarii negationismului va duce la disparitia acestuia… ii urez succesuri!

            • George Gafencu spune:

              Domnule IosiP,

              Pentru o societate democratica avansata, ceea ce spuneti are sens.

              Insa nu si pentru Romania, unde se mai practica spalarea pe creier prin intermediul televiziunilor aservite si deformarea realitatii in interesul unora sau altora.

              Fara o astfel de lege o sa ne trezim maine cu Ceausescu erou national si reciclarea marilor corupti ca mari martiri pentru binele tarii.

              La ora asta Romania nu are anticorpi la extremisme de orice fel, ipocrizie si impostura.

            • iosiP spune:

              Domnule Gafencu,

              Dupa cum bine stiti, sunt libertarian (si in niciun caz utilitarian)! “Cunoscandu-va” virtual pe aceasta platforma sunt absolut convins ca nu este necesar sa-mi continui argumentatia… un mic “refresh” din Rothbard ar fi arhi-suficient ;)

        • Iulian spune:

          Punctul pe i: “combaterea” nu “incriminarea” sau “interzicerea”.

          Eu am aflat despre amploarea holocaustului din Romania abia anul trecut, din cartea Eichmann in Jerusalem: A Report on the Banality of Evil (Hannah Arendt). Nu de la orele de istorie, nu de la colegii si prietenii evrei, nu de la persoane din generatia parintilor sau a bunicilor mei. Si nici de la parintii prietenilor evrei (si cind spun “prieteni” nu ma joc cu cuvintele).

          In aceste conditii, cum sa nu te indoiesti?

          Mi-am insusit informatia DOAR pentru ca venea de la EA.

          Adevarul istoric impus prin Lege invita la dubii. Pina la urma poti sa sustii cu argumente ca Stefan Cel Mare nu a fost chiar asa de grozav, ca poporul roman nu e neaparat un miracol istoric, ca Ceausescu a fost providential. Dar daca te indoiesti de Holocaustul din Romania – despre care ai aflat din Monitorul Oficial – ai incurcat-o.

          As fi foarte interesat sa aflu ce au raspuns copiii americani la provocarea intelectuala lansata de profesoara lor…

    • victor L spune:

      SUA si UK nu au trait Holocaustul in mod direct, pe teritoriul lor.
      Si totusi, la New York imi pare a fi cel mai mare Muzeu al Holocaustui. Nu cred ca e facut pentru a se aduce omagii celor intimplate.
      Dupa parerea mea ai doua pareri care se cam bat cap in cap:
      – “I. Interzicerea organizatiilor extremiste si a cultului responsabililor pentru crime de razboi si crime impotriva umanitatii sunt binevenite.”
      – II “Incriminarea negarii Holocaustului este insa o incalcare a libertatii de exprimare.”
      Condamnam crima, dar daca incriminam negarea crimei, incalcam libertatea de exprimare!

      • DanT spune:

        Parerea ta.

        Apologia crimei si a criminalilor, infiintarea partidelor care promoveaza ura si intoleranta trebuiesc incriminate pentru ca ele constituie incitari pentru ALTE CRIME.

        Negarea unei crime este doar o opinie. Nu e incitare. E ca si cum ai spune ca nu a murit nimeni in cele doua razboaie mondiale.
        Intelegi diferenta? Cele mai avansate democratii – cele anglo-saxone – au inteles lucrul asta. Democratiile Europei continentale au facut insa exces de zel.

        • Alexandru Climescu Alexandru Climescu spune:

          DanT,

          Indexul Democratiilor realizat de The Economist Intelligence Unit ordoneaza democratiile in functie de cat de avansate sunt. Daca se vor confrunta primele 20 de pozitii cu existenta sau lipsa legislatiei privind negarea Holocaustului, se poate poate observa ca sunt multe democratii avansate in care negarea Holocaustului e ilegala. Asadar, a spune ca cele mai avansate democratii nu incrimineaza negationismul este inexact.

          • ion adrian spune:

            Problema este ce inseamna aceasta negare si ca sa fiu mai clar revin la exemplul cu “sapunul facut din grasime umana”. Daca pana la lamurirea problemei a afirma pur si simplu ca nu crezi in povestea asta ar fi fost considerat negare, atunci negarea asta pune niste probleme pe care cred ca le-am lamurit foarte pe scurt in prima mea postare si m-ar interesa un raspuns punctual la aceasta problema punctuala . Poate o dati …

            • Alexandru Climescu Alexandru Climescu spune:

              ion adrian,

              Incerc un raspuns: interpretarea legii se face si dupa scop, nu doar literal. Scopul legii este anuntat in primul articol – combaterea rasismului, antisemitismului, fascismului, a cultului criminalilor de razboi.

              Daca cei care aplica legea se confrunta cu un caz in care un istoric neaga un anumit detaliu si au dubii despre cum sa aplice legea, se raporteaza la scopul acesteia si pot decide daca prin activitatea sa, istoricul a urmarit promovarea fascismului, antisemitismului sau doar lamurirea unei probleme stiintifice. E datoria celor care aplica legea sa stabileasca contextul, circumstantele, intentia, mobilul, scopul unei fapte.

              In Israel exista legislatie foarte clara privind negarea Holocaustului. In 2005 un purtator de cuvant de la Yad Vashem a afirmat ca nu exista dovezi ca s-ar fi facut sapun din corpurile evreilor. Nu a fost nicio problema din punct de vedere legal.

            • Alexandru Climescu Alexandru Climescu spune:

              Si iata cum a judecat CEDO intr-un caz:

              The first case ensues from the conviction of Roger Garaudy based on certain
              passages in his book considered by French courts to constitute the crimes of Holocaust
              denial, racial defamation and incitement to racial hatred. The Court recalls with
              approval the precedent of Lehideux and goes on as follows:
              “Denying the reality of clearly established historical facts, such as the Holocaust […]
              undermines the values on which the fight against racism and anti-Semitism are based
              and constitutes a serious threat to public order. Such acts are incompatible with
              democracy and human rights because they infringe the rights of others. Their
              proponents indisputably have designs that fall into the category of aims prohibited by
              Article 17 of the Convention.”
              Since the applicant’s ‘real purpose’ was to rehabilitate the Nazi regime and the
              main content of his book was ‘markedly revisionist,’ the judges considered his
              expressions to run counter to the fundamental values of justice and peace. Accordingly
              they applied the abuse clause and rejected this part of the application as incompatible
              ratione materiae with the Convention.

              Sursa: http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2428650

            • ion adrian spune:

              Am reusit sa zambesc cand am citit ca negarea uneia din supozitiile sustinute in cazul Holocaustului chiar de catre cei care l-au suferit si-l instrumenteaza in speta chiar Yad Vashem nu a constituit o crima de negationism.:)
              Acum foarte serios : eu intrebam aici si repetam si mai jos daca inainte de 2005, adica inainte ca insusi cei ce instrumentau dovezile cu privire la Holocaust sa fi renuntat la o anume sustinere, cineva care nu era dintre ei ar fi spus ce spun si ei dar abia dupa 2005 (sau referitor la Auschwitz daca pe timpul cand pe placute scria 4 milioane acel cineva ar fi spus ca nu crede ca au fost atatia -atentie, nu ca nu ar fi fost o multime de morti – si ca el crede ca au fost sa zicem doar un milion ceea ce este mai aproape de evaluarea oficiala actuala decat cele 4 milioane) nu risca sa fie judecat cu acel celebru art 17 pe care eu nu l-am prea gasit. Cat despre chestia cu Garaudy nu am inteles-o prea bine, adica nu e clar daca Garaudy este un negationist sau un acuzator fata de vre-un negationist dar fraza urmatoare din textul prezentat si citez:

              “Since the applicant’s ‘real purpose’ was to rehabilitate the Nazi regime and the
              main content of his book was ‘markedly revisionist,’ the judges considered his
              expressions to run counter to the fundamental values of justice and peace”
              in care daca se inlocuieste “the Nazi regim” cu un regim capitalist in Romania spusa prin 1950-1989 intr-un proces politic instrumentat de regimul comunist nu ar fi documentat perfect o crima politica anticomunista justificand mai toate condamnarile detinutilor politici efectuate de justitia acelui regim nelegitim si criminal care a fost comunismul.
              Oare gresesc? :)

      • Grammaticus spune:

        Nu stiu, ce problema aveti cu asta? Daca era un muzeu armenesc va deranja? Daca ar fi fost in Romania ati fi fost mai multumit?

        • victor L spune:

          de unde ati tras concluzia ca ma deranjeaza Muzeul Holocaustului din SUA? ori daca “era armenesc sau in Romania”?

    • petrica spune:

      si cate holocausturi au provocat SUA si M. Britanie?

  2. ion spune:

    Dar cu secera si ciocanul cum ramane?! Cand vor fi interzisi comunistii si simbolurile lor la Bruxelles si in Romania!

  3. paraschiv malvulescu spune:

    Din punct de vedere al intentiei de globalizara, al uniformizarii, actul normativ este binevenit, dar poate sunteti un pic mai explicit cine sunt intoleranții. Nu de alta, dar sincer, nu am vazut marsuri, defilari, manifestatii (publice sau in cadru restrans), altele decat cativa octogenari ce servesc fasole cu ciolan pe drumul Ploiesti – Bucuresti, undeva in luna noiembrie. Si al caror nume scade, de la an, la an – in mod natural. Astfel incat, scopul preventiv al legii nu stiu in ce masura poate fi atins, daca nu exista “ciudatii”.Daca scopul era de a avea o lege ce va cadea in desuetudine, ok.
    Daca exista date ca exista un potential de izbucnire a unei noi “molime” de genul celor descrise in actul normativ, legea este binevenita. Ca exista un potential de nostalgici in Ardeal, legea este iarasi binevenita (desi ma indoiesc ca SRI sau SIE se mai ocupa de aceste lucruri banale si neaducatoare de folos; preocuparile lor fiind :”campurile tactice”; “furnizarea de date instantelor de judecata”;”inregistrari”;”vulnerabilitatea interacţiunii sociale în spaţiul virtual”…etc.-preocupari savante, de traduceri din alte publicatii)

    PS, Intr-o era a internetului, a tabletelor, a facebookului, a relatiilor nondirecte – prin conectare, cum credeti ca ar cadra cu societate, niste indivizi anacronici, care ar face “acte sau fapte” de genul celor incriminate (altfel decat ca niste ciudati)?

  4. Andrei A. spune:

    De curând urmăream un documentar dedicat situației supraviețuitorilor evreimii europene între eliberarea din lagăre și periplul spre Palestina (sau Statele Unite). Se menționa acolo, “micul” pogrom de la Kielce din 1946, cu ai săi vreo 40 de morți. Deși diferențele între Polonia și România sînt incomensurabile, ce este totuși simptomatic aici, e reacția autorităților catolice în momentul în care au fost chestionate de un membru al administrației militare americane din Germania (care lucra clandestin deja pentru Haganah): Sînt comuniști domnule ! Lumea e supărată pe ei- noi nu avem ce să facem.
    Cred că tangențele la care mă refer sînt clare deși între multe alte deosebiri care despart situația celor două țări înainte, în timpul și după cel de-al doilea război mondial, se află ostilitatea fățișă cu care supraviețuitorii poloni au fost întâmpinați la întoarcerea acasă, încercând să-și redobândească casele și proprietățile. Câți comuniști se aflau în foștii deținuți ajunși în Kielce, este iarăși mai puțin relevant, în Polonia sau la noi.
    Cred că încă multe țări europene participante la război (și numai europene), nu și-au asumat pe deplin istoria- aici România și românii nu fac excepție. Dar cum Holocaustul nu a fost (pe tărâm românesc cel puțin) ceva picat din senin, ci rezultatul absolut firesc al unui crescendo de decenii, tot așa nu cred că o înțelegere, asumare și interpretare corectă poate fi cerută celor care au o cu totul altă imagine despre istoria țării (înainte, în timpul și după acest tragic process, pentru că nu poate fi numit eveniment). Exprimându-mă cât se poate de grațios și chiar nemeritat de grațios pentru unele elucubrații microcefale văzute în spațiul “Net”, Holocaustul poate fi văzut și ca un test Ph. Nu mi-a fost dat până acum să întâlnesc o situație în care două persoane să poată înregistra un perfect acord despre secolele XIX/XX și să se despartă doar când ajung la anii ’30-’40 (e vorba de istoria României).
    Există încă o slabă cunoaștere a istoriei, urmare a unor spălături cerebrale succesive care nu au debutat cu 23 August. Aceasta persistă, ca urmare a decăderii învățământului. pe care comuniștii l-au pervertit, iar capitaliștii de viță nouă l-au lăsat în paragină, dacă nu au intervenit spastic și fără noimă. Ar fi mai corect, deși nu politic, să afirmăm că țiganii ne-au furat învățământul. Că doar trebuie găsit un țap..
    Prin urmare, a discuta și plasa semnificația Holocaustului în contextul unei ignoranțe funciare, a unei nebuloase constituite din legende urbane și propagande regurgitate de diverse extreme, este imposibil. Nu-I de mirare că orice încercare de dialog cade în reacții viscerale.

  5. stefan spune:

    un articol sobru, pertinent si edificator! felicitari!

  6. ion adrian spune:

    Sine ira et studio:
    Francezii un popor alcatuit in mare masura din colaborationisti sau complici cu acestia fara sa neg luptatorii lor antinazisti au o legislatie facuta si dintr-un sentiment de culpabilitate.
    Oare si la noi care de asemeni am fost precum francezii dar mai degraba fata de ocupantul sovietic nu ar trebui o asemenea legislaie mai ales fata de comunisti adica ce au francezii, dar cu inlocuirea nazismului si fascismului sau colaborationismului cu caracterele criminale ce desciu totalitarsmului comunist ? Si daca nu ne ocupam de acesta nesimtindune culpabili nu ar trebui sa procedam precum englezii si americanii care desigur ca nu au astfel de sentimente de culpabilitate refulate precum francezii?

    Personal cred ca discutiile de soiul daca au fost 4 milioane sau 6 milioane etc etc sunt inutile. Si daca erau numai niste mii de evrei sau tigani sau polonezi sau… exterminati la pachet din motive rasiale sau etnice si holocaustul nu ar trebui pus in discutie.
    De fapt a nega holocaustul inseamna a nega ca a exstat un Auschwitz si altele aemenea si nu a disuta daca intr-un anume lagar ar fi fost sau nu o exterminare in masa pe motive etnice sau politice si a nega ca cei deportati erau calificati doar pornind de la etnicitatea lor sau religia lor sau convingerile lor politice(mai ales in totalitarismul comunist).
    a discuta amanunte tine de cercetarea stiintifica in domeniu dar cand unul din exterior vine cu argumente concluzive exprimate in propozitii universal afirmative sau negative de tipul : acuza cu fabricarea sapunului din grasime uman a fost o greseala recunoscuta si deci tot ce se spune despre holocaust este o minciuna sau ceva mai soft este posibil sa fie o minciuna, asta suna or a cretinism intelectual care daca este califcat intr-o instanta poate duce la o anume absolvire de raspundere, or a intentie camuflata de a nega holocaustul sau cel putin a strecura mari indoieli in privinta existentei lui ceea ce desigur ca este inacceptabil. deci cercetarea se poate ocupa de analiza oricarei acuze punctuale si eu am convingerea ca sunt destule care confirma indubitabil existenta intr-o proportie mai mare sau mai mica a acestui genocid monstruoas al sec XX.

    Oricum savuroasa propozitia de caracterizare a corectitudinii politice in domeniu dar dusa la extrem facuta la misto de dl Dan T.:
    “Sper ca nu urmeaza incriminarea opiniei ca nu trebuie incriminata negarea Holocaustului!”

    • ion adrian spune:

      Erata:

      Si daca nu ne ocupam de acesta nesimtindu-ne culpabili…

      ….folosirea sapunului din grasime umana…

      Si mai sunt cateva litere sarite…

      • ion adrian spune:

        PS De legionari nu ma ocup caci o istorie reala si adevarata asupra acestei miscari nationalist etnic crestine nu prea s-a facut in od liber adica fara prejudecati si paris pris-uri din ambele parti.
        Daca fata de ei, dlor considera ca legea este neconstitutionala, suntem intr-un stat de drept mai traiesc inca apartinatori sau simpatizanti si au justitia la indemana .Suntem o tara libera si deci nu au motive sa se retina.

  7. Petrache spune:

    1. Primele legi antisemite, majoritatea pastrandu-se si in cadrul statului national legionar au fost emise pe vremea regelui carol II-lea. Nimic nu se spune despre cultul acestuia.
    2. Cate persoane si care au fost condamnate pentru pogromul de la Bucuresti? Daca discutam pe lege, cine sunt vinovatii, juridic, demonstrati, pentru acele crime?
    3. Cum se face ca pe vremea regimului comunist, niciun legionar nu a fost condamnat pentru o crima anti-evreiasca?
    4. Tribunalul de la Nurnberg a luat in discutie toate miscarile fasciste ale vremii, singurele care a considerat ca nu merita judecate fiind ML si aia din Bulgaria.
    5. Daca Miscarea Legionara nu a fost condamnata, ca organizatie sau ideologie, de niciun tribunal, care sunt temeiurile juridice pentru care o condamnam, noi, azi?

    • victor L spune:

      Tribunalul de la Nurnberg nu a avut in vizor toate miscarile fasciste din lume.
      Tribunalul de la Nurnberg a judecat si condamnat doar capii nazismului german.
      Un proces pentru Miscarea legionara trebuia sa-l faca Statul Roman. Care nu are “curajul” nici pentru procesul comunismului.

    • ion adrian spune:

      Intrebarile 2,3,4 ar trebui sa primeasca raspuns de la cei care stiu aceste lucruri si in functie de aceste raspunsur s-ar putea incerca un raspuns si la 5.

    • Alexandru Climescu Alexandru Climescu spune:

      Petrache,

      2: 3 persoane au fost condamnate si executate in ’41 pentru violente antisemite in timpul Pogromului. Pentru participarea la rebeliune, mii au fost judecati tot in ’41.

      1, 3: oug 31 incrimineaza cultul criminalilor de razboi si face referire la condamnari pronuntate pe baza legislatiei privind crimele de razboi. La intrarea in razboi legionarii nu mai guvernau. Carol al ii-lea nu a fost judecat pentru crime de razboi.

      4: nu exista niciun document oficial care sa demonstreze ca Tribunalele de la Nurenberg au examinat toate miscarile fasciste ale vremii. Va inselati. Iar arhiva de la Nurenberg e publica si se gaseste in format electronic.

      5: Nici Adlof Hitler nu a fost judecat de niciun tribunal pentru ca era mort.

    • Alexandru Climescu Alexandru Climescu spune:

      Pentru Pogromul de la Bucuresti exista marturii, rapoarte, documente care demostreaza vinovatia legionarilor.

      • ISTORIC spune:

        Au fost sau nu condamnati, judecati si executati legionarii vinovati pentru crimele comise ATUNCI? Si nu numai ei, ci si o multime de altii care nu participasera direct la ele?
        In timp ce pentru crimele comise de comunisti, cu nume si pronume, nu a fost nici judecat si nici condamnat NIMENI ?

  8. Andrei A. spune:

    Mișcarea legionară a fost cel mai mare fenomen de masă din istoria recentă a României. Mi se pare deci naivă ocultarea ei- în fond, este ca și cum ai aborda istoria Germaniei fără anii ‘30, sau sări în cea a Italiei aproape toată perioada interbelică. Este important studiul acelei perioade din istoria României și pentru că prezintă disoluția statului român democratic până la dictatură. În fond, oricât ar fi de politically incorrect s-o afirmi, cei 16 lideri legionari au fost sugrumați de jandarmi fără ca majoritatea dintre ei să fi comis vreun delict penal care să merite așa pedeapsă,
    chiar dacă ai admite in extremis dreptul justițiar al unui stat în afara legilor. Iarăși, mișcarea legionară trebuie pusă într-un context- deseori văd comentarii despre vârfuri ale culturii române care au aderat la Legiune- există însă o largă categorie care nu „s-au înregimentat” și totuși au nutrit opinii asemănătoare. Dacă temerea este legată de faptul că fie și un proces virtual al mișcării ar conduce logic la o analiză a întregului popor, atunci e falsă- au „supraviețuit” națiuni europene care și-au asumat lucruri mult mai grave.
    Unde cred că se face deseori o greșeală, este în amestecul mișcării legionare cu Holocaustul legat de responsabilitatea română- ele au legături să le zicem psihologice, de simpatie, de educație sau lipsa ei, de ignoranță și mizerie, dar legal este fals să încerci a stabili o legătură între ele. Holocaustul este responsabilitatea statului român și în anumite cazuri ale unor cetățeni ai lui. O bună vreme, legionarii au funcționat ca țapi ispășitori, ușurând explicarea unor pasaje prin crearea unor mituri care nu au bază în adevărul istoric. Nu sînt nici simpatizant și nici apologet al mișcării legionare- mi se pare însă ridicol să încerci să înțelegi și să discuți o perioadă dar în același timp să navighezi între subiecte tabu.
    Cred că studiul și discuțiile despre mișcare, ca de altfel și despre marele ei dușman și rival, mareșalul Antonescu, sînt necesare pentru a asimila istoria României acelor ani. Poate cineva a hotărât că poporul român este prea slab de înger și nepregătit pentru abordarea acestor subiecte, sau se teme ca „djinnul să nu fie eliberat din sticla lui”. Nu știu eu dacă lucrurile stau chiar așa- dar cu siguranță poți să afirmi că dacă astăzi nu-și poate asimila și accepta propria istorie, atunci peste 100 de ani va fi la fel de infantil, de pueril și manevrabil.

    • ion adrian spune:

      Andrei, nu pot sa nu recunosc ca felul in care abordezi problema este pertinent si desigur elimina cretinismele care tin de doctrina noului totalitarism al corectitudinii politice exagerate.Admit ca exista si o “corectitudine corecta” tot astfel asa cum social democratia este corecta iar bolsevismul sau in genere marxism- leninismul sunt odioase.

  9. Zgabeata Iftode spune:

    O lege nascuta moarta, imposibil de aplicat, o comanda din exterior si creatoare de viitoare abuzuri tot la comada externa.

    • Ostropeata Serapim spune:

      Poate fi:
      1. Un raspuns slugarnic la o comanda externa;
      2. Un exces de zel (tot slugarnicie);
      3. Pregatirea unei arme care sa poate fi folosita la un moment dat de “Politia Gandirii” pentru eliminarea unor incomozi.

  10. Dan Schwartz spune:

    Foarte bun articol. Felicitari dlui cercetator!
    In aceeasi ordine de idei, recomand calduros celor inca nefamiliarizati cu ideea de antisemitism (sau nelamuriti ce inseamna asta) un film documentar multi-premiat pe toate meridianele lumii, autorul fiind un tinar cineast deosebit de talentat, nascut si crescut in Israel, pe nume Yoav Shamir.

    Documentarul, intitulat “Defamation”, poate fi vazut aici:
    http://www.freedocumentary.tv/defamation/

    Vizionare placuta!

    Shalom!

  11. Garett spune:

    În primii ani ai regimului comunist toți cei care fie au luptat activ împotriva comunismului sau pur și simplu erau indezirabili pentru noul regim au înfundat de-a valma pușcăriile sub titulatura generică de “legionari”. Acolo unde au dat de brute gei Vișinescu, Ficior etc.
    Paradoxal, noua lege îi mai condamnă o dată și “legitimizează” indirect crimele torționarilor comuniști…
    Dusă la extrem și în ridicol, după noua lege ar trebui închis Memorialul de la Sighet, pentru că, nu-i așa, face apologia unor deținuți etichetați drept “legionari”…
    A lua cu copy-paste o lege occidentală, fără o minimă analiză de context și a o arunca “pe piață” nu înseamnă neapărat o “modernizare”!

    • Alexandru Climescu Alexandru Climescu spune:

      Asa cum am spus, legea condamna cultul persoanelor declarate de instante vinovate pentru crime de razboi, impotriva umanitatii, genocid si nu cultul celor condamnati din motive politice.

      • garett spune:

        Il condamnam pe Gavrila Ogoranu pentru apartenenta la miscarea legionara sau il omagiem ca pe un luptator anticomunist? Si pe multi altii ca el? OK, condamnam legionarii. La fel au facut si comunistii…
        Si pe ei vad ca nu-i condamna nimeni!

  12. adi spune:

    Problema ar avea nevoie de o incadreare mai precisa , sa nu fie lasata sa pluteasca in generalitati , ar trebui intruniti mai multi factori care sa ofere definitia ,extremismului, , tocmai pt. a nu se cadea intr-un alt fel de extremism , adica , anti-extremismul sa nu devina un mijloc folosit impotriva unora sau altora .Fara nici o indoiala , e nevoie de o reactie foarte prompta impotriva neo-radicalismului , nu trebuie lasat sa se organizeze .Pe de alta parte insa , ar fi o adevarata catastrofa instituirea unui index al autorilor considerati ,fascisti, sau retrograzi , neliberali , o mutilare cumplita a culturii si istoriei , in care ar putea ramine , prin eliminari succesive , doar conformistii si bugetarii .Lucrurile trebuie foarte bine diferentiate , legionarismul sau neo-legionarismul trebuie definit in primul rind politic , prin intrunirea unor note definitorii , in care sa intre xenofobia , antisemitismul de orice fel , instigarea , etc. .Acesta trebuie interzis categoric , stirpit , slabiciunea regimurilor democratice este mai ales aceasta toleranta sau slabiciune fata de intoleranta , ce o submineaza din interior .

    • Alexandru Climescu Alexandru Climescu spune:

      Adi,

      Legea spune clar: “ideile, concepţiile sau doctrinele fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice, naţionalismul extremist.”

      Nimic din lege nu sugereaza ca ar fi posibil instituirea unui index al autorilor fascisti. Dimpotriva, raspandirea materialelor rasiste sau xenofobe este permisa de lege in interesul artei sau stiintei, cercetarii sau educatiei.

      Atentie, legea incrimineaza promovarea (adica sustinerea, sprijinirea conform DEX) ideologiilor fasciste, legionare, rasiste, xenofobe. Legea nu incrimineaza promovarea, sustinerea, sprijinirea cunoasterii despre fascism, legionarism, rasism, xenofobie.

  13. Pavalache spune:

    @petrica: genocid in State – masacrarea indienilor nativi din America de N. E un lucru recunoscut, nu e vreo discutie aici. Ref UK aici e mai discutabil, tinand cont de faptul ca au fost imperiu si ce au facut prin colonii.

  14. Nautilus spune:

    În anul 2002, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență nr. 31 tocmai fiindcă atât autoritățile de la noi, dominate 100% de PSD, cât și autoritățile din Bruxelles înțelegeau foarte bine de unde a apărut cultul lui Ion Antonescu și înțelegeau la fel de bine contextul.

    Adică a Doua Intifada în Israel, Rusia lipsită de putere, Putin nu avea curaj să spună lucruri care să îi deranjeze pe vestici, măgăriile comuniștilor încă proaspete în mintea oamenilor, așa încât oricine ar fi fost dușmanul lor era automat un erou. Din Australia până în California și din Norvegia până în Africa de Sud, interbelicul era Raiul pe pământ, Führerul un fel de superman care dobora 7 ruși dintr-o lovitură, escrocul de Sven Hassel era autorul vedetă, Uniunea Sovietică era un monstru de coșmar demn de Lovecraft ș.a.m.d. Până și cei care făceau propaganda în sens contrar, cei care trăgeau semnalul de alarmă asupra Holocaustului, gazului, crematoriului și săpunului, parcă tot ar fi strâns din dinți și ar fi recunoscut că ”staliniștii erau niște monștri, au omorât de 10 ori mai mulți”.

    La un moment dat, baronii media (care aveau și ei motive personale în această problemă…) s-au înfuriat văzând această tendință în viața publică, și au făcut Enemy At The Gates. Care a rulat, surpriză-surpriză, tocmai între 2001 și 2002.

    Acela a fost semnalul că teoria ”Comuniștii au câștigat toate confruntările fizice, care presupuneau gloanțe și bombe, dar au pierit pe mâna lor, fiindcă sistemul era atât de monstruos încât nu avea cum să mai existe. Al Treilea Reich a fost doborât de inamici din afară, și dacă aceștia ar dispare cîndva, el ar reînvia” (cam așa se terminau toate disputele legate de asta înainte de 2002) nu mai e politically-correct și trebuie să fie îngropată.

  15. Falstaff spune:

    Ce scop are aceasta legiferare a istoriei, si ce impact real asupra romanilor, ca sa reprezinte tema unei ordonante de urgenta?
    “Toleranta fata de intoleranti” – vasta tema filosofica… – mi se pare o afirmatie hazardata, daca ma iau dupa cele relatate in articol, un fel de alibi pentru promovarea univoca a unei concluzii sustinute de political correctness…momentana!
    Nu cred ca o noua diabolizare serveste cuiva, si nici nu e sigur ca astfel s-ar respecta adevarul istoric – alta vasta tema de interogatie -..
    Evident, crimele si criminalii trebuiesc denuntate, atentie insa la amalgamarile inerente subiectivismului retrospectiv, celui care judeca istoria cunoscand finalitatea evenimentelor.
    Dupa parerea mea, deocamdata, subiectul perioadei legionare este abordat selectiv si cu prea multa patima,atat dei de pro cat si de anti, ca sa reprezinte bazele unui document istoric valabil peste generatii. Romanii nu s-au pus de acord nici cu comunismul, si nici macar cu mineriadele, iar motivul principal al discordiei – devenita sport national! – s-ar putea sa tina si de modul in care aceste subiecte le sunt abordate de catre specialisti…Deocamdata, se pare ca intentiile unora sau altora, sunt prea partinice ca sa suscite altceva decat isterie or, nu asa se scrie istoria…

  16. AT spune:

    Daca asa stau lucrurile, sa recunoastem macar ca libertatea de exprimare si asemenea legi sunt in tensiune si ca, de acum inainte, ori de cate ori un grup vrea sa reduca la tacere un alt grup, principiul libertatii de exprimare nu mai reprezinta un obstacol.

    • ion adrian spune:

      Ar fi pacat ca lucrurile la acest fir care a deschis o discutie importanta, mai ales de principiu ,sa ramana in coada de peste si deci sa ai sau sa para ca aveti dreptate. :)

    • Alexandru Climescu Alexandru Climescu spune:

      De aici puteti afla opinia CEDO in legatura cu negarea Holocaustului. Veti observa ca discursul negationist, in practica CEDO, nu se bucura de protectia articolului privind libertatea de exprimare.

        • ion adrian spune:

          Dle Climescu inainte de a citi textul ca spun ca ma mir ca nu m-ati inteles adica nu era vorba de libertatea de exprimare ci de limitele care incadreaza discursul negationist caci in comunism a pune intrebari politicaly incorecte despre marxism-leninism, stalinism si in final ceausism era considerata o insulta adusa acestora.
          Asadar de unde si pana unde este negationism si unde nu e.
          De aici trebuie sa pornim ca sa nu divagam.

          PS Am citit rapid linkul dvs ba chiar mai mult am intrat si in pdf -ul textului.
          Nu este deloc clar si lasa loc la interpretari asa cum si rezumatul pe care-l voi copia aici ca sa fim mai exacti si ca oricine sa vada ambiguitatea sa:

          Holocaust Denial Before the European Court of Human Rights: Evolution of an Exceptional Regime

          Paolo Lobba
          University of Bologna – Department of Legal Studies; Humboldt University of Berlin

          April 24, 2014

          Oxford University Press, European Journal of International Law, Forthcoming

          Abstract:
          Litigation concerning domestic restrictions on Holocaust denial has produced a 30-year long jurisprudence of the European Court and European Commission of Human Rights. In spite of solemnly-declared principles on free speech, Strasbourg organs have progressively developed in this regard an exceptional regime based on the ‘abuse clause’ envisaged under Article 17.

          Had this detrimental treatment remained confined to its original sphere, it could have perhaps been considered as a negligible issue. However, the scope of the abuse clause was extended to encompass a growing class of utterances, including the denial of historical facts other than the Nazi genocide.

          This piece begins by examining the Strasbourg case law on Holocaust denial, with a view to enucleating the effects, scope and conditions of applicability of the special regime based upon Article 17. Once the shortcomings implied by this detrimental discipline have been exposed, it shall be argued that all expressions should be dealt with under the ordinary necessity test, in which the abuse clause ought to operate as interpretative principle. In the alternative, and as a minimum, the Court should pay due regard to the political and social context of the country where restrictions on free speech were enforced, setting aside the uniquely harsh treatment reserved to Holocaust denial.

          Number of Pages in PDF File: 22

          Keywords: Holocaust denial, denialism, freedom of expression, abuse clause, European Court of Human Rights

          Asadar eu consider ca daca cineva spune azi sau pe vremea cand chestia cu sapunul si cu 4 milioane morti la Auschvitz se considera un adevar, azi sapunul fiind recunoscut ca o eroare si numarul de la 4 milioane a scazut la 1,4-1,5 milioane(oricum un numar enorm) : ca Holocaustul este o inventie caci de fapt nu a existat asa ceva , ca toate dovezile sunt inventii etc etc asa ceva este negationism s azi se bazeaza pe erorile de mai sus pentru a nega in bloc aceasta crima abominabila este clar negationism
          Daca insa se indoia de cifra de 4 miloane sau de chestia cu sapunul sau chiar o nega fara sa nege in bloc crimele atunci nu este negationism.
          Ce credeti dvs dle Climescu si daca credeti ca si mine de unde rezulta ca chiar asa s-ar trata lucrurile?

          Multumesc daca veti raspunde efectiv la obiect.

          • Alexandru Climescu Alexandru Climescu spune:

            Ion Adrian,
            Daca cititi textul si nu doar rezumatul, veti observa ca pe langa analiza autorului sunt redate decizii ale CEDO foarte clare, care nu lasa loc la interpretari. CEDO utilizeaza expresia “clearly established historical facts”.

            A fost cifra de 4 milioane de morti la Auschwitz un fapt istoric stabilit clar? Nu, cifra a fost avansata initial in ’45 de guvernul sovietic. Tot in 45, Rudolf Hoess, in cadrul anchetelor, a spus ca Eichmann i-ar fi relatat despre 2,5 milioane de evrei gazati, cifra care lui Hoess i se parea exagerata. Reitlinger in ’53 avanseaza cifra de 900000, in ’56 Poliakov vorbeste de aprox 2 milioane de morti. Hilberg in ’61 mentioneaza cifra de 1 milion. Si asa mai departe.

            Discursul negationist este cel care neaga fapte istorice clar stabilite. Numarul victimelor de la Auschwitz nu a fost fapt istoric clar stabilite, avand in vedere cifrele contradictorii. Acum este, exista un consens ca in jur de 1 milion de oameni au murit la Auschwitz. Daca cineva spune ca au murit doar 10, se indeparteaza de faptul istoric stabilit clar si e negationist. Daca cineva spune ca au murit doar 900000, se situeaza in limitele faptului istoric clar stabilit.

            • ion adrian spune:

              Se pare ca in final constatam ca spunem acelasi lucru. Si vorba frantuzeasca: totul e bine cand se termina cu bine.
              PS De fapt si dl Andrei Plesu pe care l-a citat mai adineuri dl Tismaneanu spune cam acelasi lucru.

      • AT spune:

        Intr-adevar, CEDO nu recunoaste dreptul la libera exprimare in astfel de cazuri, dar nici nu sanctioneza statele care il recunosc.
        Dezbaterea, in cele din urma, se reduce la ce drept consideram mai fundamental: dreptul la libera exprimare sau dreptul de a nu fi ofensat.
        Exista si alte modele leislative spre care putem privi, de exemplu cel din SUA:

        “The U.S. Supreme Court stated the general rule regarding protected speech quite well in Texas v. Johnson, when it held:

        The government may not prohibit the verbal or nonverbal expression of an idea merely because society finds the idea offensive or disagreeable.

        Federal courts have consistently followed this holding when applying the First Amendment to public universities. While invalidating sanctions placed on a fraternity for holding an “ugly woman contest,” a federal district court in Iota Xi Chapter of Sigma Chi Fraternity v. George Mason University, 993 F.2d 386, held:

        The First Amendment does not recognize exceptions for bigotry, racism, and religious intolerance or ideas or matters some may deem trivial, vulgar or profane.”

        https://www.thefire.org/there-is-no-such-thing-as-hate-speech/

  17. Dorin Tanase spune:

    Din pacate, Marius Oprea a facut de-a lungul anilor mai multe declaratii dubioase fata de extrema-dreapta interbelica. Asa ca nu e de mirare situarea de acum. In ceea ce priveste afirmatiam cum ca ”Romania n-ar fi cunoscut niciodata un regim fascist” sustinuta de ”istoricul” Alin Muresan e de necrezut. Dar unde poate fi introdusa guvernarea legionara din toamna lui ’40, la liberalism, social-democratie?! La o simpla cautare pe google aflam ca respectivul nu e istoric de meserie, fiind absolvent de jurnalism. Cum poti sa te declari istoric netrecand prin istoria antica, medievala etc? Eventual cercetator, dar nu istoric. De asta cercetatorii fara o facultate de istorie ”la baza” au decenta de a se declara eventual politologi, nu istorici. Nemaivorbind de faptul ca acest Alin Muresan a fost descoperit drept un plagiator: http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/tismaneanu-a-girat-o-carte-a-iiccmer-despre-care-acum-spune-ca-ar-fi-un-plagiat-329529
    Radu Ciuceanu, cel ce a pus parafa Academiei Romane pe comunicat se apropie de varsta de 90 de ani si are un trecut politic post-decembrist in Partidul Romania Mare. Unele lucruri se leaga.

  18. Radu Popescu spune:

    “ideile, concepţiile sau doctrinele fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, precum ura şi violenţa pe motive etnice, rasiale sau religioase, superioritatea unor rase şi inferioritatea altora, antisemitismul, incitarea la xenofobie, recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice, naţionalismul extremist.”

    De ce nu se refera legea doar la ultima parte si anume “incitarea la xenofobie, recurgerea la violenţă pentru schimbarea ordinii constituţionale sau a instituţiilor democratice, naţionalismul extremist.”, adica la fapte si nu la opinii caci ideile si conceptiile sunt opinii? Ce facem, ingradim dreptul la opinie? Sau ne cenzuram ideile?

    Eu chiar imi doresc sa am de-a face cu oameni care isi exprima in mod deschis conceptiile, de-abia stiu mai usor cu cine am de-a face.

    • AT spune:

      “incitarea la xenofobie” poate fi trecuta intr-o clipita de la opinie la fapta. Am impresia ca fostul ministru Baconski putea fi usor acuzat pentru afirmatiile legate de romi sub incidenta acestei legi.

  19. Ulm Sora spune:

    Prin promulgarea acestei legi teama mi-e ca riscam sa reaprindem, chiar sa cream valvataie, taciunii unui foc care in Romania e demult stins. Miscarea Legionara nu mai exista decat in istorie si-n sufletele unor octogenari fosti “fratiori” si detinuti politici, din ce in ce mai putini si cred ca am cadea in ridicol daca i-am considera un potential pericol la adresa democratiei romanesti. In rest doar bufoni si paiate care se pretind “capitani”, “legionari”, “reprezentantii adevaratei credinte ortodoxe” si naiba mai stie ce. Chiar daca se imbraca in camasi verzi sau straie taranaesti si sunt foarte prezenti in online, e doar o aparenta. De fapt sunt grupuscule izolate, fara aderenta in societate, iar pe unii dintre ei ii banuiesc de grave tulburari psihice(la propriu). Lasate sa-si devoreze la nesfarsit propria fiere ele nu fac altceva decat sa se autoconsume, fara sa-i pese cuiva de cateva figuri periferice jalnice. Dar daca legea de fata aduce in banca acuzatilor o asemenea figura periferica, dar care sa aiba un dram de charisma si o picatura de talent oratoric? Daca rechizitoriul din punct de vedere juridic nu va fi fara cusur si avand in vedere multiplele ambiguitati si scapari ale legii nu are cum sa nu fie, mediatizarea cazului(cu siguranta va fi ultramediatizat) va transforma un bufon in erou, victima a “represiunii politice”, iar ideile sale nocive o sa devina mai mult decat prizabile, chiar valori de urmat. Ce facem atunci? O sa scoata domnul Florian jandarmii in strada si o sa inceapa arestarile? Nu cred, dimpotriva o sa descopere ca mai are multa treaba de facut si-n alte parti ale globului si ne va lasa pe noi astia “peizanii” sa “admiram” marsuri, parastasuri, camasi verzi, pistoale si “sfinte razbunari” stand cu frica in san sa nu ne bata politia legionara la usa. Suna apocaliptic ce spun eu, dar cred ca atunci cand vrei sa readuci la viata schelete(aceasta lege asta face) nu te poti astepta decat la zombi care “papa” tot.
    Cat despre negationisti, avand in vedere milioanele de dovezi documentare, fotografice, video si multiplele condamnari penale, cat de penibil sa fi ca sa negi asemenea evidente? Ne trebuie o lege ca sa le demonstram unor penibili ca sunt penibili? Daca niste idioti sustin ca soarele nu exista dam o lege prin care sa certificam ca dimpotriva el e acolo sus pe cer? La fel si Holocaustul, e un fapt indubitabil, a carui autenticitate nu poate fi pusa in discutie.

    • Andrada spune:

      Miscarea Noua Garda din Romania (sau miscari similare din tari vecine, care intr-un context politic favorabil infloresc de-a dreptul – vezi Ungaria), arata foarte clar ca aceasta e o tema de actualitate si ca nu sunt numai cativa octogenari nostalgici ai legionarismului implicati aici, ci o noua (si nu putin activa) generatie.
      Negationistii sunt si ei cat se poate de prezenti. De pilda eu am avut la unul din liceele de frunte dintr-un oras considerat mare centru cultural al tarii un profesor de istorie profund antisemit. Acest domn a predat zeci de ani teorii negationiste (cu tot marele cult al lui Antonescu si al legionarilor), fara sa fie niciodata scos din invatamant (si putini parinti sau colegi de catedra i-au contestat vreodata pozitiile). La vremea respectiva nu existau instrumente prin care o astfel de persoana sa poata fi data afara din invatamant, pentru ca folosea banii statului ca sa promoveze neadevaruri sau chiar pentru directa incitare la ura; iar pentru niste liceeni impresionabili Holocaustul nu era un fapt indubitabil, a carui autenticitate sa nu poata fi pusa in discutie – ba dimpotriva.

      Nu e deloc stins acest foc in Romania, doar ca nu ne dam seama suficient ce fel de implicatii are.

    • ion adrian spune:

      Ai dreptate si chiar ma intreb daca exista nu numai aici ci chiar in lume interesul sa apara noi incitari la ura, caci daca ne gandim la ce s-a intamplat in Serbia stim ca si acolo volenta a fost cautata a fi aprinsa cu orice pret. Oare ne trebuie antisemitism cu orice pret si cum spui tu, in oglinda si acest legionarism de mucava?

  20. Teofil G. spune:

    Cum se vede libertatea de exprimare din America – in doar citeva citate din Andrew Napolitano.

    Andrew Napolitano e un fost judecator american, actualmente analist judiciar pentru Fox News Channel, autor de carti si profesor de drept constitutional (Distinguished Professor at Brooklyn Law School).

    In articolul “What Freedom of Speech?” putem citi urmatoarele:

    “Marșul de la Paris al celor 40 de lideri politici din toată lumea a fost vîndut ca o ridicare în apărarea libertății de expresie in Vest; din păcate, cu greu s-ar fi putut găsi un mediu mai puțin prietenos pentru exprimarea liberă în care să se țină un astfel de marș. Chiar dacă Constituția Franței garantează libertatea de expresie, guvernul francez trateaza expresia ca pe o favoare din partea guvernului, nu ca pe un drept natural al tuturor persoanelor, așa cum, de exemplu, prevede Constituția USA.

    Guvernul francez a interzis exprimări pe care le consideră instigatoare la ură și chiar le-a făcut criminale. Cînd, la un moment dat, predecesorul revistei Charlie Hebdo și-a bătut joc de moartea lui Charles de Gaulle, guvernul francez a interzis și închis publicația definitiv.”

    * * *

    I-as invita pe partizanii punerii pumnului in gura oamenilor sa citeasca un alt articol al lui Andrew Napolitano: “Protecting hatred preserves freedom”. (“Protejînd dreptul la ură, apărăm libertatea.”)

    Citeva idei din articol:
    “Drepturile naturale, primul dintre acestea dupa viata insasi fiind libertatea de expresie, sint daruri de la Dumnezeu. Nu sint create de om si de aceea nu pot fi transferate unei entitati facute de om. Ele sint la fel de naturale ca degetele de la miini. Nu avem nevoie de adeverinte de la guvern ca sa le exercitam.

    In cazul liberei exprimari, e deosebit de periculos sa se acorde guvernelor drepturile naturale ale persoanelor fiindca statul poate sa isi foloseasca monopolul fortei pentru a reduce la tacere, pentru a o face inaudibila sau pentru a intimida vocea oricarei persoane pe care o uraste sau de care se teme. Unicul scop al Primului Amendament este sa impiedice guvernul (= legislativ + executiv + judiciar) sa se amestece in chestiunea liberei exprimari.

    Primul Amendament protejeaza, implicit, dreptul oricarei persoane de a imbratisa ura. El garanteaza tuturor persoanelor libertatea de gindire, exprimare si asociere. Gindirea si asocierea sint garantate neconditionat. Imaginati-va pericolele unui guvern care ne-ar spune cum sa gindim.

    Ura, desi invariabil destructiva pentru cei animati de ea, e un mod protejat de gindire si expresie si poate constitui baza pentru asociere. Se pot forma grupuri bazate pe ura, iar guvernul nu poate interfera cu acestea deoarece uraste si se teme de ura lor. Unele “hate groups” sint doar recipiente pentru confortul folcloric si de grup; altele doresc sa utilizeze violenta pentru a-si promova credintele nefaste.

    Insa dorinta singura de a utiliza violenta nu e criminala; doar utilizarea efectiva a violentei e.

    Remediul contra urii e ratiunea. (The remedy for hatred is reason.) Ura fata de alti oameni e totdeauna irationala. Are nevoie doar de o caracteristica din nastere – culoare, etnicitate, religie, de exemplu – si in mod irational ii atribuie trasaturi mitologice si unitare. Trasaturile acelea atribuite fac de obicei apel la fricile ancestrale si la prejudecatile celui care uraste, ii hranesc labilitatile si ii furnizeaza un paradis mental pentru esecurile sale. De aceea, ratiunea si opiniile contrare masiv-majoritare pot sa dilueze ura.”

    p.s. Spre deosebire de SUA, in Romania libertatea de exprimare este, cum a fost mereu si in trecut, doar o marfa negociabila. Multi am plecat din Romania exact din motivul asta. Ratia aceea de libertare din decembrie 1989 a fost admirabila, a fost sublima as putea zice, dar a fost si tare mititica. Sa ajunga la toata lumea, probabil… Si s-a volatilizat de pe rafturi in doar citeva luni… Acum vad ca se da libertate cu soia, cu naut si cu alti inlocuitori. Si in produsul final e tot mai putina libertate si tot mai multa soia…

    Adevarul e ca nici nu e (si nici nu a fost vreodata in Romania) cine stie ce cerere pentru libertatea de exprimare…

    • Radu Popescu spune:

      Aveti perfecta dreptate! Domnul Climescu si toti cei care incearca sa justifice o astfel de lege, ca sa nu mai vorbim de cei care au conceput-o, se invart intr-o colivie in care, unii isi dau capete in gura celorlalti, orbiti de ura care-i hraneste. Deosebirea e ca unii sunt pro si altii contra, dar niciodata rationali.

    • B. Fulger spune:

      Adevarul e ca nici nu e (si nici nu a fost vreodata in Romania) cine stie ce cerere pentru libertatea de exprimare

      Așa se explică starea națiunii. De ce ar exista o ofertă de produse de calitate pe o piață care înghite orice?!

      Sau, cu vorbele președintelui unei mari companii aviatice nord-americane după ce a cerut subordonaților să “taie” fără milă din cantitatea și calitatea mâncărurilor servite călătorilor, din spațiul dintre scaune, din numărul de însoțitori de bord, din absolut tot ce se poate “tăia”:
      “Dacă clientul se mulțumește cu margarină, de ce să-i dai unt?”

    • Nautilus spune:

      Kurt Vonnegut a imaginat cândva o scenă în care un americănos liber exprimabil (din cel tipic, redneck mâncător de cruci şi Biblii pe pâine) se leagă de altul, pe motiv că acela nu voia să stea de vorbă cu el despre religia “bokononistă”. Fiindcă tipul chiar nu voia să stea de vorbă cu el şi îl refuza politicos, redneckul nostru zbiară la el: “Dracu’ să te ia, mucosule!”

      Şi ăla îi răspunde foarte calm: “Să te ia Dracu’ pe tine, şi la Dracu’ şi cu Crăciunul şi cu Ziua Mamei”.

      În mod foarte curios, la noi raţia de libertate a însemnat că Ceauşescu era Satana, că lumea s-a descărcat bătându-şi joc de el şi înjurându-l în fel şi chip. Dar a însemnat şi că nimeni, niciodată, nu a zis nimic de 1 Mai (care se sărbătoreşte şi acum), nici de 7 Noiembrie, nici de clasa muncitoare, nici de 8 Martie, nici de paraliticul de Lenin. Şi nici nu a făcut caricaturi ca în Charlie Hebdo, în care Vasile Roaită călăreşte ca la Vaslui sirena, sau Ceauşescu se apleacă după săpun la duşurile din Doftana.

      Sistemul pe care unii l-au numit ilegitim şi criminal a fost, de fapt, tratat de presă şi populaţia civilă cu foarte mult respect.

    • Alexandru Climescu Alexandru Climescu spune:

      Cititi-l si pe Karl Popper.

  21. dinucondu spune:

    Prostii nu muint si nu calomniaza (eventual trec la invective), sunt prea prosti sa minta si sa calomnieze; cei care mint si calomniaza ce sunt oare? Stiu doar ai cui sunt: ai tatalui minciunii.
    Macar de ar fi spusa o calomnie la adresa mea, sa pot cere satisfactie in instanta…
    Recunosc, ma doare minciuna, ma doare calomnia, mult prea tare ca sa mai pot spune altceva.
    “transfigurarea neamului in lumina Invierii”, si toate cele din Doctrina Legionara se numesc fascism?
    (Tovarasului Stalin si amicului sau Hitler pentru prigonit legionari, slava!- poate asta sa ajunga cineva sa zica, de spaima in fata nedreptatii)
    Intre razboaiele mondiale, Eliade a raspuns unuia Paraschivescu, care ii acuza de fascism, suficient de limpede. (by the way: cand cu Iasiul, cu Transnistria, cu Bucovina de Nord si Basarabia legionarii erau inchisi in temnite si lagare inGermania si in Romania. In incheiere, considerati nedrepte hotararile de la Nurnberg? Poate demult asteapta si altii o repunere in discutie… Eu nu doresc.

  22. rucs spune:

    Citind articolul si comentariile, am ajuns la un link postat de autor, un articol propriu, despre faptul ca neolegionarii sunt camuflati in spatele imaginii celor care tin la memoria rezistentei anticomuniste. Asta mi se pare excesiv si chiar trist de zis. Nu inteleg de ce o suferinta e considerata mai mica, inferioara altei suferinte. Nu acesta este scopul ultim al actiunilor de comemorare, acela de prevenire a unor atrocitati similare, ca si acela de a onora memoria unor oameni in carne si oase care au suferit si au facut-o de cele mai multe ori la modul foarte nobil? Mi se pare ca pe alocuri discursul unora este de tipul ”Mortii nostri sunt mai buni decat mortii lor”. Si, chiar daca legionarismul are aspecte criminale (nu mi-e clar daca izolate sau in esenta), oamenii astia, fosti legionari care au trecut prin alt iad totalitar, si-au ispasit aceasta vina ideologica. Si da, consider ca trebuie exonerati de ea, pentru ca au trecut de acel stadiu si chiar trebuie sa li se aduca omagii. Pentru ca a nega asta e ca si cum ai nega ca omul poate evolua spiritual. Personal, consider o lipsa si o saracire sa nu avem acces la marile marturii ale secolului XX precum cartile lui Primo Levi, Anna Frank, Elie Wiesel, dar si Ioan Ioanid, Dumitru Bordeianu, Nicolae Purcarea etc. Ultimul, in cartea ”Urla haita” are remarci filo-legionare afirmand ca legionarii erau tineri cinstiti, patrioti etc. Dar nu are nicio remarca antisemita, xenofoba, rasista. Atunci? Ce poate fi incriminat in aceasta afirmatie? Asa erau legionarii pe care i-a intalnit el, sau cel putin asa a crezut ca sunt. El a admirat niste virtuti ale legionarilor (reale sau mimate), iar asta nu i se poate reprosa deloc. Daca virtutile erau reale, inseamna ca a avut norocul de a intalni doar tineri adusi in miscare de credinta si patriotism (iar nu de devieri agresive), daca erau virtuti mimate, inseamna doar ca a fost naiv. Ii poti imputa cuiva naivitatea? Ar fi ideal sa profitam de ambele lectii (genoocidul fascist si cel comunist), sa cinstim ambele memorii si sa omagiem ambele tipuri de suferinta nemeritata, crunta si, adesea, izvor de umanitate si lumina prin calitatea morala a victimelor.

    • Alexandru Climescu Alexandru Climescu spune:

      rucs,
      Atentie, am spus in acel studiu ca neolegionarii instrumentalizeaza memoria rezistentei anticomuniste pentru a reabilita Miscarea Legionara. Nu am spus ca memoria rezistentei anticomuniste este egala cu legionarismul.
      Prin simetrie cu remarca dumneavoastra, va intreb (retoric): poate fi incriminata afirmatia “nazistii au fost oameni cinstiti, patrioti, disciplinati” chiar daca nu se fac referiri antisemite?
      Uitati aici un text oarecum legat de comentariul dumneavoastra: https://tismaneanu.wordpress.com/2015/01/05/nu-orice-forma-de-anticomunism-este-legitima-interviu-de-petru-clej-cu-istoricul-adrian-cioflanca/

      • rucs spune:

        Va inteleg pozitia si mi se pare necesar ca institutiile precum Elie Wiesel sa ia atitudine in fata unor reactii aberante, care sfideaza logica, precum negarea Holocaustului, in conditiile in care exista un nor de marturii si de izvoare istorice. Inteleg si faptul ca trebuie sa semnalizati ca nu avem voie sa ne imbatam cu apa rece si sa ii consideram pe stramosii nostri imaculati. In Romania, in perioada interebelica si in Al Doilea Razboi Mondial a existat, din pacate, un curent antisemit, asa cum o atesta si Mihail Sebastian, lucru simtit pe propria lui piele, in cartea ”Cum am devenit huligan”. Nu e placut pt mine, romanca, sa citesc cum Sebastian, un om de o sensibilitate, inteligenta si talente coplesitoare, a fost discriminat de romani doar pt ca a fost iudeu. Da, institutiile iudaice au responsabilitatea de a ne ajuta sa ne amintim ca nu am fost imaculati, ca in Romania a existat discriminare, ca au existat progromuri. Totusi e foarte, foarte dezamagitor ca aceste institutii iudaice nu au prudenta de a a fi rezervate in cazurile incerte si de a nu manifesta pozitii radicale atunci cand vine vorba de oameni care au suferit din pricina comunismului si care au o opera si o activitate (postbelica, sa admitem), pentru care merita omagiati. As fi crezut ca este fireasca empatia intre victime, dar se pare ca, asa cum am spus in comentariul dinainte, dvs considerati – uneori – ca numai unii au voie sa depuna flori pe mormintele stramosilor lor. Cred ca sunt situatii cand a face demarcatii clare este mult prea delicat si, repet, s-ar impune rezerva. Dreptatea nu e a oamenilor, ci e Sus. Noi, aici, ne acomodam cu franturi de dreptate. De aceea mi se pare ca pozitiile radicale impotriva unor oameni care inseamna mult pt un procent major al romanilor (de ex mari duhovnici care au fost in inchisori ca Pitesti, Aiud, Gherla) va aduc un deserviciu. Si e pacat pt ca alimentati o tensiune nefireasca (atunci cand fraternizarea ar fi mai fireasca), care ar putea fi evitata prin tact, diplomatie, inteligenta sociala.

  23. Domnule Climescu era doar o chestiune de opţiune: aceea de a te complace într-o societate aşa -zis democratică (în care valorile naţionale erau şterse, non-valoarea promovată, patria jefuită, simbolurilor naţionale dărâmate, naţiunea sărăcită şi batjocorită, pământul ţării înstrăinat , tinerii forţaţi să plece din ţară şi să slugărească alte neamuri , în care instituţiile statului erau folosite în scop represiv împotriva libertăţii de opinie) şi cealaltă de a lupta pentru înfăptuirea revoluţiei morale a neamului tău( care presupune contrariul celor expuse mai sus) chiar cu preţul vieţii.
    Unii dintre români au ales să moară cu demnitate, chiar dacă le-au fost zdrobite oasele pe roată sau au fost ştrangulaţi în camioanele jandarmeriei de către alţi români.
    Aşa este scrisă uneori, din păcate, istoria acestui neam românesc domnule Climescu, în funcţie de moralitatea autorului şi solda sa, iar din fericire de cele mai multe ori este spusă prin viu grai de stăbuni strănepoţilor, aşa încât legile strâmbe şi străine nu vor prinde rădăcini.

  24. garett spune:

    Daca mai avea cineva vreun dubiu ca este vorba despre o lege anti-nationala:
    “O parere diferita a avut Alexandru Florian, directorul Institutului “Elie Wiesel” in Romania, care considera ca Ion Gavrila Ogoranu se face vinovat de antisemitism prin prezenta sa in fruntea “Fratiilor de Cruce” (organizatie de tineret a Miscarii Legionare) si ca intra sub incidenta actualei legii la articolul “cultul persoanelor condamnate”. Pe acelasi argument, seful Institului “Elie Wiesel” spune ca nu poate exista un nume de strada sau o statuie legate de numele lui Vulcanescu sau Tutea.”
    http://revistapresei.hotnews.ro/stiri-radio_tv-20340865-crin-antonescu-despre-legea-antilegionara-nu-interzice-nicio-opera-niciun-autor-admir-ioan-gavrila-ogoranu-consider-erou-romaniei.htm

  25. Eric spune:

    Acest tip de legi sunt profund nocive si nici o justificare de pe lumea asta nu le va face altfel. Sa-i spui unui om: te bag la puscarie daca spui asta sau daca gandesti asta despre cutare sau cutare subiect/perioada/personaj/fenomen istoric este o grozavie. Restul e sofism de cea mai joasa speta. Indiferent ca e vorba despre comunism si/sau exponentii lui fie ca e vorba despre nazism si/sau exponentii lui. Este cu adevarat o murdarie fara seaman, izvorata din mintea si sufletul unor oameni care nu dau doi bani pe libertate. Care nu o merita. Asta e tot ce trebuie spus in opinia mea.

  26. ion adrian spune:

    Dar cu ast fundamentalism ce sa facem?
    http://www.directproprietar.ro/Institutul-Elie-Wiesel-a-eliminat-la-Sighet-placa-comemorativ-a-unui-fost-deinut-politic
    PS Se pare ca Mircea Vulcanescu deocamdata a scapat. Pana cand?

  27. “Radu Ciuceanu enumeră o serie de atribute ale doctrinei legionare precum apărarea creștinismului ortodox, formarea unei elite disciplinate, revoluția spirituală pentru formarea „omului nou”, „cetățean cu calități superioare, devotament și spirit de jertfă”.
    Pai astea sint tocmai “valorile” extremei drepte, (si partial al extremei stingi). Nu am auzit vreun conservator, liberal, social democrat, crestin democrat sa doreasca “FORMAREA OMULUI NOU”,,etc , etc.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Alexandru Climescu


Alexandru Climescu

Alexandru Climescu - cercetător la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” și doctorand în Științe Politice la Universitatea din Buc... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)