marți, aprilie 16, 2024

Un exemplu iresponsabil despre cum să nu te raportezi la comunitatea locală

Persoanele cu vizibilitate în societate sunt mai responsabile pentru faptele şi vorbele exprimate decât omul de rând, iar atunci când se pronunţă asupra unei chestiuni de interes public, ar trebui să-şi aleagă cu atenţie ideile şi cuvintele folosite. Când o astfel de persoană, dă dovadă de habarnism, trebuie să constatăm că încă un ins, ori doreşte să iasă în evidenţă („a vorbit şi Ion căci şi el este om”), ori reprezintă dovadă vie a agilităţii umane de a fenta meritocraţia.

Când însă un „ales al poporului” dă dovadă de maliţiozitate gratuită, atunci avem datoria de a taxa orice gest neavenit. Iar recentele afirmaţii ale deputatei PSD de Iaşi, Cristina Nichita, se încadrează în categoria prepotenţei răutăcioase şi inutile, chiar dacă doamna deputat s-a exprimat „cu jumătate” de gură, prin aluzii şi sofisme (a se vedea emisiunea „Raport de Caz”, TeleM Iaşi, din 23 septembrie a.c.).

Astfel, din ceea ce a lăsat de înţeles, stimata doamnă consideră că nu este de datoria dumneaei, să facă ceva pentru un proiect necesar zonei de nord-est a României, menit să aducă bunăstare întregii comunităţi regionale: autostrada care să lege Moldova de Transilvania. Reducţionismul doamnei deputat contravine deontologiei politice, fiind totodată o insultă la adresa electoratului moldovean.

În plus, reprezintă o palmă trasă acelei părţi a societăţii civile, implicate într-o iniţiativă de dialog cu autorităţile centrale, în vederea negocierii construcţiei autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi. Prin „negociere” trebuie să se înţeleagă o dezbatere publică sortită să atragă atenţia guvernului asupra necesităţii autostrăzii într-o regiune „ocolită”, în ultimul deceniu, de proiectele infrastructurale. Pe când alte regiuni ale ţării, au fost şi sunt incluse în planurile guvernamentale referitoare la modernizarea/completarea reţelei de transport a României, Moldova a fost şi este lăsată sistematic pe dinafară.

Parlamentarii locali nu au reuşit să pună Moldova pe harta vreunui master plan de transport al României, fie din cauza sistemului politic centralizat, fie din cauza disciplinei de partid cu „accente” dâmboviţene. În aceste condiţii, iniţiativa societăţii civile, „Moldova Vrea Autostradă”, ar putea determina un dezgheţ al logicii ultra-birocratizate care stă la baza proiectelor infrastructurale din România.

Dacă însă societatea civilă nu este încurajată, ba din contra, este privită zeflemitor de către politicieni, cum ar putea societea civilă să-şi dezvolte activitatea publică, mai ales în condiţiile unui autentic pionieriat civic. Din păcate, civismul încă îşi caută rostul, modul şi locul de manifestate în societatea românească, o iniţiativă precum „Moldova Vrea Autostradă”, putând fi un exemplu capabil să determine un veritabil „imitatio civicus”, indiferent de rezultatele finale.

Doamna parlamentar a dovedit că nu ştie că, în lumea contemporană, dialogul dintre individ şi stat, este purtat nu doar de partide, ci şi de societatea civilă. Cuvintele dumneaei ridiculizează valoarea civismului şi denotă indiferenţă faţă de scopul teoretic al partidului de apartenenţă, şi anume, acela de intermediar între cetăţean şi instituţiile publice. (Remus Tanasă)

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. Realizarea unei autostrăzi este în primul rând o chestiune tehnico-financiară. La 7.000 de mașini pe zi între Reghin și Pașcani, o autostradă înseamnă bani aruncați. Și la penuria de drumuri din zonă, pe la Borsec și Poiana Largului o să vedem inclusiv căruțe și tractoare pe o eventuală autostradă.

    Ceea ce trebuie într-adevăr este reducerea duratei unei deplasări pe traseul Iași-Tg.Mureș. Trebuie șosele de centură (preferabil cu sensuri separate) la Reghin, la Toplița, la Tg.Neamț, la Moțca – Pașcani, la Tg.Frumos și la Lețcani – Sculeni. După ce se asigură condiții civilizate pentru TOT traficul rutier între Tg.Mureș și Iași, adică inclusv pentru ”non-motorway traffic”, o să vină și vremea autostrăzii.

    Construirea, finanțarea și exploatarea unei autostrăzi au la bază niște parametri tehnico-economici și abia după aceea necesită decizie politică. În niciun caz înainte.

    • Bai „harald”…
      „La 7.000 de mașini…o autostradă înseamnă bani aruncați. ”
      Hai sa sa rectificam”
      O autostrada determina nr de masini in trafic, adica e pe dos,
      O autostrada e cauza unui trafic , a unei dezvoltari a regiunii – care este una din cele mai sarace ale Romaniei.
      Esti un monument de prostie. Abtine-te sa-ti mai dai cu parerea.

      • Te asigur ca e intr-adevar un monument de inteligenta sa sustii ca autostrada e cauza traficului :)
        La Times New Roman ai incercat?

  2. În link-ul oferit de autor apare cifra de ”34.000 automobile zilnic”. Ne poate spune cineva cum a fost obținută respectiva cifră? Așa, într-un mod responsabil, exact cum susține articolul că ar trebui procedat :)

  3. Stimate domn,
    pentru cifra de 34.000 de automobile zilnic, întrebaţi direct pe cei care se ocupă de saitul sugerat în legătură.
    Referitor la argumentarea dumnevoastră birocratică (boala României moderne), nu o să intru în amănunte şi cifre economice pentru că, din nou, vă sugerez să dialogaţi cu reprezentanţii asociţiei „Moldova Vrea Autostradă”, ei sunt în măsură să vă răspundă, dar cred că decalajul economic dintre regiunea Moldova şi restul regiunilor poate fi un bun semn de întrebare.
    Se ştie bine, că de mai bine de un deceniu, elitele bucureştene şi ardelene fac legea bugetului naţional în defavoarea Moldovei. „Să iei, de 20 de ani cel puţin, bani de la contribuabilii din Moldova ca să faci autostrăzi în altă parte, şi să nu le oferi absolut nimic în schimb, nu se mai numeşte deloc „solidaritate” şi nici „interes naţional”. Are de-a face cu o logică cinică, dictată oneros de interesele unor clici de oligarhi şi baroni al căror singur rezultat este şubrezirea unui stat şi frustrarea unei părţi a naţiunii” (Mihai Chiper, http://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/la-cos-cu-stereotipurile-regionaliste–107780.html).

    • 1. Moldova e un beneficiar net de la bugetul consolidat. „Să iei, de 20 de ani cel puţin, bani de la contribuabilii din Moldova ca să faci autostrăzi în altă parte, şi să nu le oferi absolut nimic în schimb, nu se mai numeşte deloc „solidaritate” şi nici „interes naţional” este o afirmatie complet falsa.

      2. Autostrazile nu se fac din motive politice, nici birocratice si in nici un caz din solidaritate, se fac pentru nevoi. Nu sunt flori in balcon, sunt structura casei si nu se face nici dupa vot, nici dupa ureche, ci dupa calcule. Exista limite de trafic pentru ca o autostrada sa fie necesara (sau justificata, depinde cum vreti sa o luati), in acest moment ca prioritate din pacate Moldova e mai in coada listei.

      3. Autostrazile si alte investitii se fac cu cap, nu cu „politica” si nu doar pentru ca le vrea un ONG sau populatia. Cu cap inseamna ca se face o analiza si se face o lista de prioritati; analiza exista, lista exista, pozitia pe lista nu e data de criterii fanteziste precum „solidaritatea” (tineti-va socialismul in lesa cand discutati despre investitii, nu e o discutie politica), si cele doua autostrazi spre Moldova (Ploiesti-Suceava si Iasi-Targu Mures) sunt in lista, o sa se faca atunci cand o sa le vina randul.

      4. Solidaritatea de care vorbiti nu e un criteriu pentru a conduce o tara, ci pentru a o distruge. Cand va luati salariul la sfarsitul lunii nu cred ca solidaritatea e criteriul dupa care va planificati cheltuielile, dar e la moda „solidaritatea” cand e vorba de „bani publici”, adica de … taxele celorlalti. Ar fi decent sa discutati despre solidaritate numai cand vreti sa va impartiti salariul cersetorilor din piata in Iasi, nu in numele celorlalte cateva milioane de cetateni taxati, cu sau fara voia lor.

      5. Inteleg ca Contributors e o platforma pe care se mai fac si comentarii politice, dar sa coborati atat de jos incat sa politizati – in lipsa de argumente serioase – o discutie despre autostrazi e mult prea jos. Serios, ma intreb cat de jos se poate cobora stacheta calitalii articolelor publicate.

      • Stimate domn Adrian,

        dumnevoastră vorbiţi în necunoştinţă de cauză sau mai exact prin omiterea unor detalii.
        1)o fi Moldova beneficiar net, dar în ce condiţii. Una este să primeşti bani pentru proiecte aducătoare de beneficii limitate pe termen scurt şi alta de beneficii continue pe termen lung. Despre ce beneficii vorbim când Moldova nu a fost inclusă în ultimul deceniu în nici într-un plan infrastructural? Ori asta înseamnă beneficii pe termen lung. Fără infrastructură, de unde investitori stăini? de unde PIB? de unde contribuţii mai consistente la stat? şi cum închizi gura unora ca dumnevoastră care jignesc Moldova şi moldovenii mai pe faţă sau mai pe la spate (dumnevoastră o faceţi fără menajamente).
        2) de acord, important este traficul. Dar, în ultimul deceniu, câţi km de autostradă s-au ridicat în Moldova? Facem o comparaţie cu Ardealul sau cu Muntenia? Domnule, facem analize empirice: având în vedere că ritmul de lucru în România, atunci când vine vorba de autostrăzi, este „atât de performant”, cu ce încălzeşte pe moldoveni faptul că regiunea nu mai este în coada listei de aşteptare? Tot aşteptăm de peste un deceniu, cât să mai aşteptăm?
        3) rândul autostrăzilor este decis de coteriile politice cu influenţă la Bucureşti, aşa că lăsaţi sofismele pentru cei neavizaţi!
        4+5) atitudine care confirmă concluzia articolului citat de mine în comentariul anterior: şubrezirea statului şi frustrarea unei părţi a naţiunii. Păi, de ce noi moldovenii, am tot plătit taxe de peste 150 de ani la un stat, care permite unora ca dumnevoastră, să vină în continuare cu frazeologie frumoasă pentru a-şi impune propriile interese locale, în detrimentul altor regiuni. Toate acestea, în ciuda evidenţei că anumite regiuni au fost lăsate în uitare, deşi li se atrage atenţia, în mod regulat, că-s neperformante economic…

        Punctul 5 nu vă face cinste, ci confirmă citatul Eleanorei Roosevelt referitor la faptul că minţile mici discută despre oameni (şi folosesc generalizări jignitoare, adaug eu)…

        O zi bună!

        • Răspunsul la întrebarea ”cât să mai așteptăm?” e destul de simplu. Mai devreme de 2035 – 2050 nu are sens construirea unui tronson de autostradă între Tg.Neamț și Toplița. Până atunci, se poate construi o centură de sud pentru Pașcani, între Ruginoasa și Timișești, care ar putea să intersecteze actualul E85 la Boureni, după care să ajungă dincolo de Timișești, cât mai aproape de Dumbrava.

          Cu sensuri separate și cu câte două benzi pe sens, s-ar putea câștiga acolo până la o oră întreagă din durata traseului. Plus faptul că s-ar evita complet Moțca, un adevărat coșmar pentru șoferii de TIR, care pe timpul iernii ajung uneori să ocolească pe la Castelul de Apă, ca să nu-și asume riscul de a încerca să urce la Codrii Pașcanilor.

          Transportul de mărfuri este primul care necesită drumuri rapide și sigure, nu ”datul cu mașina mică pe autostradă”. O centură de sud pentru Pașcani, pe traseul propus, ar aduce Iașul cu cel puțin o oră mai aproape de Viena, iar asta fără să coste 6 miliarde de euro.

        • 1. Nu jignesc moldovenii si as fi unul din beneficiarii unei autostrazi spre Suceava, ar fi drumul spre casa. Sunt doar realist si recunosc ca autostrada A1 spre Arad si Pitesti-Sibiu sunt mai importante si mai utile Romaniei, chiar daca mie personal nu imi sunt.
          2. Daca nu exista trafic de ce sa se fi construit autostrazi in Moldova, doar pentru ca „merita”?
          3. Master Planul de Transport pe urmatorii 15 ani a fost stabilit pe baza unor criterii clare – studiati inainte de a face afirmatii. De asemenea a fost negociat si aprobat cu UE, intrucat cea mai mare parte a banilor vin de acolo.
          4 si 5: daca va intrebati de ce platim taxe (si eu platesc) atunci federalizati Romania, faceti Moldova stat federal si sa vedem cu bugetul intern daca macar E85 (Bucuresti-Suceava) mai ramane asfaltat sau incepe sa creasca iarba pe el.
          5. Daca scrieti un articol pe un subiect la care nu va pricepeti, nu va ofensati cand apar reactii. Daca vreti sa va informati pe subiect va recomand sa urmariti discutiile de pe forum.peundemerg.ro (Asociatia Pro Infrastructura), acolo participantii la discutie chiar stiu ce zic; a fost discutat deja subiectul „autostrazi in Moldova” si au avut si ei patrioti inflacarati care au pus pasiunea in fata logicii si a ratiunii, dar au fost lamuriti. Cititi, nu strica sa aflati ce spun altii mai priceputi decat noi doi.

    • Stimate domn Remus T., dacă ”argumentarea birocratică e boala României moderne”, iar dvs.sunteți om de acțiune (cu o specializare evident caracteristică pentru un om de acțiune) atunci încercați să organizați finanțarea și construirea autostrăzii. Simplu.

      • Stimate domnule Harald,

        din păcate pentru mine, nu sunt un om de acţiune. Nu mă pricep nici la finanţe, darămite la proiectare de planuri infrastructurale.
        Pot însă să vă spun că, da, birocraţia este boala statului român modern. De altfel, este o boală a toate statelor moderne, îndeosebi a celor mici, formate în contextul secolului al XIX-lea. Expertiza tehnico-economică este mai mult decât necesară, iar la noi în ţară, aceasta se realizează la „centru”. În condiţiile în care „centrul” nu a proiectat nimic în Moldova de peste un deceniu, nu credeţi că comunitatea locală din regiune este nemulţumită? Având în vedere că în alte regiuni ale ţării s-a dezvoltat infrastructura, şi, în consecinţă, şi economia, nu credeţi că comunitatea locală din Moldova doreşte să aibă mai multe de spus? Ţinând cont şi de faptul că Moldova „este arătată cu degetul” şi ca există insulte care au la bază considerente economice (măi moldovene) , în unele zone ale ţării, nu credeţi că se naşte o suspiciune faţă de planurile de la „centru”? Într-adevăr, imaginea deformată şi insultele reducţioniste şi generalizante sunt folosite de minţile mici, dar, totuşi, există!

        • Autostrăzile din Transilvania asigură legăturile întregii țări cu vestul Europei, autostrăzile din Moldova ar asigura doar legătura Moldovei cu restul țării. Am crescut și locuit în Iași timp de zeci de ani. Când plecam la 8 seara de-acasă și conduceam așa cum știu eu, la 8 dimineață eram în Viena, cunosc traseul respectiv ”destul de bine”, aș putea spune. O autostradă ar fi fost mai mult decât binevenită, însă costurile realizării ei nu sunt justificate în niciun fel de traficul existent.

          Și chiar dacă traficul ar justifica realizarea ei, atât timp cât de la Tg.Mureș încă nu se poate ajunge la Viena pe autostradă, tot ar fi prematur. Dacă vreți să susțineți convingător o cauză, trebuie în primul rând să vă documentați, astfel încât să fiți în primul rând dvs. înșivă convins de justețea acelei cauze. Nu puteți să expediați la modul agresiv întrebarea despre cele ”34.000 de automobile”, dar să sperați în același timp că veți găsi susținători ai cauzei dvs.

          Iașul are propriile lui probleme de incompetență și corupție, recenta mutare a Vămii într-o zonă a orașului situată complet în afara traseelor pe care circulă camioanele spre și dinspre Albița și Sculeni este un exemplu excelent. A isteriza localnicii împotriva ”centrului” este cel puțin contraproductiv, în condițiile în care lipsesc condițiile obiective care să necesite realizarea autostrăzii. Nu construim o șosea de centură între Lețcani și Sculeni fiindcă așteptăm ”să vină guvernul să facă autostrada”, însă în timpul ăsta mutăm Vama la CUG ?!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Remus Tanasa
Remus Tanasa
Doctor, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2011-2013 – studii de master, Facultatea de Ştiinţe Politice, specializare „Relaţii Internaţionale” („Diplomaţie multiculturală şi siguranţă colectivă”), Universita degli Studi di Perugia, Italia 2008-2011 – studii de licenţă, Facultatea de Ştiinţe Politice, specializare „Ştiinţe Politice”, Universita degli Studi di Perugia, Italia 2005-2008 – studii de licenţă, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, România (titlu licenţă: „Franţa şi Principatele Române: imagini reciproce în contextul expansiunii revoluţionare şi napoleoniene”)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro