Home » Vot 2014 » Citesti:

Ce au în comun fizica și alegerile din 02 noiembrie 2014 din diasporă?

Cristian Tatarau noiembrie 13, 2014 Vot 2014
7 comentarii 1,079 Vizualizari

Oamenii de știința ne spun ca nu este posibil să călătorim în timp pentru ca o asemenea călătorie ar conduce la paradoxuri temporale. Să presupunem că am călători în trecut și într-un fel sau altul am împiedica propria noastră naștere, atunci cine s-ar fi întors în trecut? Alții susțin idea ca atunci când schimbăm trecutul noi de fapt creăm un nou univers care poate exista în paralel cu universul nostru de origine, fără să-l atingă și fără sa putem sări dintr-unul într-altul. Ar putea fi chiar posibil ca la fiecare moment în care luăm o decizie să se nască o multitudine de viitoruri posibile, asemeni scânteilor unui foc de artificii care explodează. Fiecare scânteie ar fi un univers unic în care am fi luat o altă decizie.

Pe 2 noiembrie 2014 mi-am dat seama ca este posibil sa schimbăm trecutul. Ceva s-a strecurat prin fisurile timpului și cineva a luat o alta decizie cândva în trecut. Pentru o fracțiune de secundă nu mai stăteam în fata consulatului României de la München, întrebându-mă cum poate fi adevărat că se închiseseră ușile și poliția germana ne cerea să plecăm acasă fără sa fi votat. În acea fracțiune de secunda simțeam formele și pulsul celeilaltei scântei, în mod normal ascunsă, dar care ne intersecta realitatea în acel moment.

În 1989 aveam 8 ani și în timpul Revoluției părintii mei plecau la demonstrații. Uneori pleca numai unul pentru ca eu sa nu cresc singur dacă în drumul scânteii noastre ar fi fost scris ca unul sa nu se mai întoarcă acasă. Uneori erau plecați amândoi, timp în care eu aprindeam lumina în toate camerele și alergam panicat, fără încetare, ca la un maraton, de la un capăt la celălalt al apartamentului. Sunetele armelor care se auzeau în acele zile îmi aduseseră vestea despre cum ar fi putut arata un posibil viitor. Părinții mei au venit acasă mereu nevătămați. Au evitat locurile cele mai periculoase, dar eu nu știam acest lucru atunci.

Dar în acea zi de 2 noiembrie 2014 cineva a luat o decizie care a zburat șuierând înapoi în timp și mulți oameni s-au decis sa stea acasă. S-au gândit mult. Viitoruri posibile s-au ciocnit în mințile lor și mici fluctuații în textură, aromă sau gust i-au făcut să-și schimbe decizia. O infimă modulație și ei au stat acasă. Nu vor fi murit și cu 25 de ani mai târziu nimeni nu-și va fi amintit de ei întristându-se pentru ca craterele lăsate de gloanțe în zidul Universității nu vor mai fi existat. Pentru acel scurt moment când scânteile s-au atins mi-am amintit ca în acea scânteie stăteam în frig pentru a aclama mărețele realizări ale celui mai iubit dintre conducători.

Atâtea pagini albe. Care așteaptă să fie scrise. Ce sa scrii pe ele? Povestea vieții! Un caiet cu pagini albe este un îndemn sa fii tu însuți, sa trăiești și sa scrii. Sa devii unic învățând. Învățând sa vezi culori unde alții văd beton gri. Sa continui propoziția crezută pierduta. Sa ai curajul sa-i adaugi un cuvânt și sa te lași surprins recitind-o. Sa citești cu voce tare, convins fiind ca dacă acele cuvinte nu sunt auzite, lumea lor piere.

Acum suntem categorizați în „am voie sa votez” și „nu am voie sa votez”. Înainte categoriile erau „am prins carne” și „nu am prins carne”. Am așteptat împreună cu mama pentru câteva ore bune în spatele unui magazin, eu trebuia sa aștept pe un zid din apropiere ca să nu mă calce în picioare masa înfometată. Nu am prins carne. Carnea rece s-a terminat și carnea calda care a așteptat în zadar s-a resemnat și a plecat acasă. La consulat ne-au fost închise ușile și ne-a alungat poliția. Dar de data aceasta am căpătat voce și am cerut ce ni se cuvine.

Caietul cu cerneala care se scurge și care povestește. Te scrie pe tine! Nu întrerupe scursul ei, nu o folosi ca pavăză împotriva lacrimilor caci hrana ei este viața încă netrăită. Te așteaptă pe 16 noiembrie 2014, folosește-o cu înțelepciune!

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "7 comments" on this Article:

  1. Vlad spune:

    Foarte frumos … cu niste urme de nostalgie … E posibil sa retraiesti trecutul … dar pentru asta trebuie sa treci dincolo de timp.

  2. Arts spune:

    Frumos scris, sa speram ca după 25 de ani sa reușim sa câștigam. Dacă nu, continuam revoluția…

  3. radu spune:

    Dincolo de noapte,
    dincolo de vant
    clopote albastre se aud batand.
    Dincolo de soarta, dincolo de dor
    se intorc parintii la copiii lor.

    Dincolo de este, dincolo de-a fost
    canta cucuvaiul ragusit, anost.
    Dincolo de cantec, dincolo de vis
    ingerul meu doarme cu un ochi deschis.

    Dincolo de toate grijile lumesti
    nu mai spune nimeni pruncilor povesti.

    Dumitru Matcovschi
    (poet basarabean)

  4. Cristian Tatarau Cristian Tatarau spune:

    Nici un pic de nostalgie pentru timpurile alea ;-) Sper sa nu le retraim. Decidem duminica.

  5. lloopp spune:

    He he, incep cu sfarsitul, adica coada, la carne. Romania evolueaza, in bine, bulgarele de zapada va creste, si va fi indeajuns de mare incat copiii si nepotii nostri sa poata trai intr-o societate in care spiritul Janei de la carne isi va putea gasi linistea, si nu va mai bantui sub forma de stafie strigoi sau moroi aminitirile din copilarie ale nimanui.
    Pentru cine vrea sa stie cine a fost Jana de la carne : http://lloopp.wordpress.com/2014/10/26/jana-de-la-carne/

    Va multumim, tuturor celor din diaspora care ati votat, votati si veti vota, pentru ca nu ati uitat de unde ati plecat, si inca va mai pasa ! O parte dintre noi, nu stam degeaba :

    http://lloopp.wordpress.com/2014/11/14/despre-alegeri-cum-vad-eu-situatia-din-teren/

    Speram ca in 2019 sa votati electronic, sau prin corespondenta, din confortul locuintei dumneavoastra !

  6. sorin spune:

    Un mesaj corect:
    Scrisoare către românii din Marea Britanie

    În timpul care s-a scurs de la primul tur al alegerilor prezidențiale, am primit la Ambasadă sute de scrisori și mesaje și am discutat cu foarte mulți români din Marea Britanie. Unii dintre ei au votat la una din cele 11 secții deschise în data de 2 noiembrie, alții nu au reușit să o facă la cele trei secții din Londra.

    În imensa lor majoritate, aceste mesaje exprimă, pe un ton civilizat, dar ferm, dezamăgirea că nu toți cei prezenți la secțiile de votare au putut vota, dar, mai ales, așteptarea ca lucrurile să meargă mai bine în turul doi. Am primit și multe oferte de voluntariat pentru asigurarea unui proces electoral fluid în 16 noiembrie. Ca ambasador în Marea Britanie, nu pot să nu rezonez la semnalele primite de la românii care trăiesc în această țară. Am citit cu atenție toate aceste mesaje și, atunci când expeditorii ne-au cerut acest lucru, le-am transmis la București. Deși diferite ca formă, ele conțin idei și opinii asemănătoare, de aceea voi încerca să le răspund prin intermediul acestei scrisori.

    Toți cetățenii români majori sunt înscriși în registrul electoral permanent, în circumscripția în care își au domiciliul în țară și au dreptul să voteze, însă, datorită afluenței masive la vot, nu toți cei aflați în străinătate au avut posibilitatea să iși exercite acest drept. Ambasada României și diplomații desemnati de către BEC să fie membri in birourile secțiilor de votare din Marea Britanie au facut tot ceea ce a depins de ei, acționând, în strictă conformitate cu prevederile legale, pentru ca românii prezenți la urne pe 2 noiembrie să poată vota.

    Raluca Ragab și Irina Haivas (cu aceasta m-am întâlnit azi) calculează, într-o scrisoare deschisă, că în intervalul orar 7.00 – 21.00, « 420 persoane pot vota cu o singură ștampilă », deci dacă în fiecare comisie electorală ar fi 7 membri și 7 ștampile (numărul maxim legal), ar putea vota peste 2800 oameni, adică 8400 alegători la cele 3 secții din Londra. O analiză publicată la 3 noiembrie pe portalul « Contributors » (http://www.contributors.ro/editorial/cine-fraudeaza-votul-din-strainatate/) sugerează că într-o secție cu 5 ștampile, în 14 ore pot vota 4200 oameni, ceea ce înseamnă că în 3 secții, cu câte 7 ștampile fiecare, ar putea vota peste 17600 alegători.

    Aceste calcule arată că, teoretic, la Londra ar fi putut vota mult peste numărul celor care s-au prezentat la vot. Practic însă, să nu uităm că vorbim de oameni, nu de mașini, iar prezența la urne în primele ore a fost redusă. Aș adăuga faptul că nu toți alegătorii petrec același timp în secția de votare, sunt persoane în vârstă și părinți însoțiți de copii pe care nu-i putem încadra într-un interval standard de timp necesar exercitării votului. Așa se face că, în turul întâi, la Londra au putut vota 5.648 români, iar la ora locală 21.00 numărul celor aflați încă la cozi era mare. Situația nu s-a repetat în niciuna din celelalte 8 secții de votare organizate în provincie, semnificativ fiind că în Scoția, unde comunitatea românească este de cca 12.000 oameni, s-au prezentat la urne doar 533, iar în Irlanda de Nord, dintr-o comunitate estimată la 5.000 persoane au votat 127.

    Eliza Galos mi-a scris despre “încrederea pe care românii din Marea Britanie o au în Ambasadă și Ambasador… Ați avut mereu disponibilitate să îi ascultați, să încurajați inițiativele lor și să faceți evenimente pentru comunitate. Ați setat un standard foarte înalt de implicare în comunitate și de răspundere la nevoile românilor de aici prin Ambasadă, așadar vă rugăm să nu lăsați organizarea alegerilor să se abată de la aceasta », iar în mesajul de convocare a unui protest în Londra, la 9 noiembrie, se afirma că: « Ne adunăm să ne unim vocile, să ne audă domnul ambasador Jinga. Vrem încă două secții de votare. ». Solicitări asemănătoare se regăsesc în imensa majoritate a mesajelor primite la Ambasadă. Am susținut această idee și am transmis acasă toate aceste propuneri primite din partea comunității.

    Ambasada nu are, însă, competența să se pronunțe dacă există soluții legale pentru aceste solicitări, nici să le aprobe, și nu poate interveni în derularea operațiunilor în interiorul secțiilor de vot. Membrii birourilor secțiilor de vot se subordonează doar BEC și nu pot decât să respecte legea, indiferent cât de mare ar fi presiunea străzii și cât de legitime ar fi solicitările, iar BEC a confirmat că, în pofida unor dificultăți la secțiile de vot din străinătate, procesul electoral s-a desfășurat cu respectarea legii.

    Așa cum am spus și la 8 noiembrie într-o întâlnire cu membri ai comunității românești, la alegerile prezidențiale din anul 2009, în Marea Britanie au fost 8 secții și au votat cca 6000 români; la referendumul de demitere a președintelui, din vara lui 2012, au fost 8 secții și 4300 votanți; la alegerile parlamentare din 2012 s-au organizat 7 secții și au votat putin peste 1600 oameni, iar la alegerile europarlamentare din 2014 au fost 8 secții și au votat 800 persoane. La 2 noiembrie, au fost organizate 11 secții (deci cu 3 mai multe decât în anii precedenți), dintre care 3 în Londra, și au votat 9900 români.

    O mare parte a comunității românești este concentrată în Londra, dar sunt foarte mulți români și în alte mari orașe. Rezultatele votului din celelalte secții arată în felul următor: Newcastle – 209; Leeds – 558; Liverpool – 437; Birmingham – 895; Portsmouth – 777; Bristol – 765; Edinburgh – 533; Belfast – 127. Ambasada a propus să se deschidă secții de votare și în Canterbury și Southampton dar, consultând cetățeni români din orașele respective, răspunsul a fost că nu există interes din partea comunității românești locale. Același răspuns l-am primit, surprinzator, și din Newham, în estul Londrei. Lista secţiilor de votare în străinătate a fost postată pe site-ul MAE la 16 septembrie 2014.

    Situația din 2 noiembrie a fost cauzată de o serie de factori: absența unor membri din birourile secțiilor (au fost secții cu 3 sau 4 membri, în loc de 7); cerința legală de completare într-un tabel a datelor personale ale alegătorilor și declarația pe proprie răspundere au consumat mult timp, atât pentru membrii comisiilor de votare, cât și pentru alegători; faptul că la ora 21.00 mai pot vota doar alegătorii care se află în sala de vot, iar numărul lor nu poate fi mai mare decât cel al membrilor biroului secției (art. 46 din Legea nr. 370 : « La ora 21.00, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea închisă și dispune închiderea sălii unde se votează. Alegătorii care la ora 21.00 se află în sala unde se votează pot să își exercite dreptul la vot »).

    Din respect pentru sutele de români care așteptau la rând, am mers și la secțiile de vot de la ICR și Brent unde, timp de câteva ore, am discutat cu ei. Erau nemulțumiți de timpul lung de așteptare, dar marea majoritate își exprimau supărarea cu o decență exemplară. Voiau să știe că vor putea vota. Am sperat, alături de ei, să existe o posibilitate legală de prelungire a orarului de votare. Nu am fost « filmat cu camera ascunsă», pentru simplul motiv că sute de telefoane mobile înregistrau la vedere discuțiile. Nu m-a chemat acolo poliția britanică. Cei familiarizați cu normele diplomatice știu că poliția nu și-ar permite niciodată să solicite prezența unui ambasador într-o astfel de situație. Din contră, politiștii prezenți la Brent Civic Centre (aflați acolo la solicitarea primăriei locale, nu a Ambasadei) au insistat să evit dialogul cu oamenii, considerând că ar fi riscant, iar când le-am spus că tocmai pentru acest lucru am venit, mi-au oferit patru ofițeri care să mă însoțească. Am refuzat, spunându-le că ambasadorul României nu are nevoie de protecție atunci când se întâlnește cu alți români.

    Pentru turul doi, cred că trebuie să arătăm înțelegere, calm și civism. Da, este nevoie de eficiență, dar cei din comisiile de vot sunt tot oameni, supuși unui efort fizic și psihic constant timp de 15-16 ore, și merită același respect ca și cei care stau la rând să voteze. Se fac eforturi ca toată lumea să poată vota. Așa cum am promis, secția din Brent nu va mai fi la etajul III, ci la etajul I, și va avea o sală de așteptare pentru cca 500 persoane, pentru a se evita statul în stradă și urcarea cu liftul. Dată fiind prezența mai redusă la vot în alte localități, românii din Londra pot lua în calcul și posibilitatea de a vota într-un alt oraș în care există secție de votare. Încurajez venirea la vot începand cu ora 7.00, când se deschid secțiile, pentru a evita aglomerația din partea a doua a zilei. La 2 noiembrie, eu am votat la ora 11.00 la Secția Consulară și nu a durat mai mult de 10 minute, pentru că la rând erau doar 10-15 persoane.

    Vreau să mulțumesc tuturor celor care s-au oferit voluntari pentru 16 noiembrie. Pe unii i-am propus ca membri în birourile comisiilor secțiilor de vot, dar decizia aparține BEC. Alții vor da o mână de ajutor la direcționarea oamenilor către secțiile de vot, la ajutarea celor veniți cu copii, sau a celor care vor avea dificultăți la completarea declarației pe propria răspundere (care trebuie semnată în fața membrilor secției de vot). Este important să ne exercităm drepturile democratice manifestând, în același timp, respect unii față de alții, cu convingerea că fiecare dintre noi reprezintă România. Ambasada a acționat și va acționa întotdeauna cu bună credință și devotament necondiționat pentru apărarea intereselor și imaginii României, și în serviciul românilor din Marea Britanie.

    Dr. Ion Jinga

    Ambasadorul României în Marea Britanie



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Christian Tatarau


Cristian Tatarau

Plecat din Romania de aproape 20 de ani. Isi pregateste teza de doctorat in bioinformatica. Dupa studiile de biologie cu specializarea in neurostiinte a lucrat mai multi ani in cen... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)