Home » Vot 2014 » Citesti:

Efectul de bumerang

Cristina Cioaba noiembrie 15, 2014 Vot 2014
4 comentarii 2,875 Vizualizari

Au curs râuri de vorbe în urma celor două confruntări directe dintre Victor Ponta și Klaus Johannis. Le-au fost interpretate cuvintele, mimica, privirea, felul de a clipi, zâmbetul, s-au făcut observații subtile cu privire la decorul emisiunilor, la punerea în scenă și câte și mai câte. De la vedetele opiniei până la cel din urma blogger, toată lumea și-a pus la lucru iscusința hermeneutică. Și câte verdicte definitive nu s-au emis? Unul e prea moale, e mutălău, când râde i se văd dinții, nu e pregătit, nu știe cifre, nu a învățat citate pe din afară, nu a venit cu Constituția, nici cu Biblia, nu se uită la celălalt, e prea sobru. Celălalt are cifrele la el, atacă, e colțos, șmecher mare, clipește des.

Mărturisesc că avalanșa asta de interpretări care mai de care mai sofisticate m-a bulversat cu totul. Mai ales că s-au întrecut în a le emite tocmai susținătorii candidatului de centru-dreapta. Desigur, asta nu înseamnă că ar fi trebuit să tacă sau să-și ascundă opinia sinceră. Dar mi se pare că cele mai multe dintre aceste radiografii au ratat portretele celor doi. Fiecare dintre ele rupe o bucățică din fotografie și o privește cu lupa propriei dorințe sau nemulțumiri, crezând că vede astfel chipul adevărat. Însă demonul se ascunde în nuanțe.

Spun că m-au bulversat, fiindcă, privindu-i pe cei doi împreună, dar și pe fiecare în parte (cele mai elocvente portrete mi se par a fi cele ale lui Florin Iepan din documentarul Doi pentru România), am văzut altceva: un Klaus Johannis calm, stăpân pe sine și atunci când e pus în dificultate, asumându-și firesc neștiința, tăcând atunci când i se arunca în față o mârlănie, vorbind corect, ales și fără precipitare, atacând cu siguranță și punctând cu precizie. Am văzut în el un altfel de politician, poate mai puțin abil în a manevra vorbele, însă egal cu sine, nedisimulat. Pe scurt, chiar așa cum singur se prezintă – un om normal. Că nu este un geniu locvace, așa cum am vrea unii dintre noi, nu-i putem reproșa. Seamănă mai degrabă cu un urs care coboară din munți decis să ajungă acolo unde și-a propus. Nouă însă ne-ar plăcea să facă piruete, să danseze în piața mare ca urșii duși în lanț. Lui Johannis nu-i sunt însă pe plac bătăile de tobă și nici bâlciul. El merge călcând apăsat, fără să privească în jur. Pare scos din proverbul “câinii latră, ursul merge”.

De cealaltă parte l-am regăsit pe același șmecheraș care învârte vorbe și cifre într-o râșniță din care nu ies decât minciuni, neobrăzat atunci când e pus în dificultate, inept atunci când e vorba de vreo profunzime, incapabil să primească bărbătește vreo provocare, agresiv în mârlănie, repetând până la sațietate același discurs umflat cu tertipuri ieftine de manipulare. Dar cel mai tare m-a frapat disperarea lui de a-și construi o imagine de învingător. Și cum cel mai la îndemână model era Băsescu, l-a invocat monoton și obsesiv în ambele întâlniri. M-au frapat mai ales două gesturi pe care sunt convinsă că le-a ales studiind toate aparițiile publice ale idolului său secret: insistența cu care ne-a bombardat cu statistici și cifre și fluturarea obsesivă a Constituției. Ponta a încercat să joace rolul lui Băsescu, pornind de la credința, sau superstiția, că asta este rețeta sigură a succesului. Vulnerabilitatea lui vine din neînțelegerea unei evidențe: rolul asta nu-l poate juca decât un singur actor: însuși Traian Băsescu. Imitatorii nu pot fi decât caricaturi. Iar o carictură a unui personaj cu trăsături inegale și contradictorii este pur și simplu hidoasă.

Victor Ponta ne-a arătat încă o dată care este adevăratul său profil. Un plagiator nu doar în lucrările științifice, ci și în privința propriei identități publice. Inconsitența personalității lui este cu atât mai vizibilă atunci când apare în platouri de televiziune însoțit de o șleahtă întreagă de susținători mai mult sau mai puțini celebri (cei mai dezolanți sunt actorii în extaz mistic și rapsozii naționali). Și, inevitabil, te întrebi: ce fel de bărbat e unul care vine cu mama de mână pentru a se legitima înaintea alegătorilor ca fiind suficient de matur pentru a conduce o țară?

Campania sa electorală ne-a arătat însă cât este de periculos. Sub sloganul unirii și al mândriei de a fi român s-a derulat în spațiul public un sinistru spectacol al urii. Strategii săi au scos la luptă un întreg arsenal, testat și îmbunătățit de-a lungul ultimelor două decenii de așa-zișii jurnaliști ai trusturilor de presă care au fost inventate anume pentru a deveni mașinării profesioniste de propagandă. Bineînțeles că numiții jurnaliști n-au fost nevoiți să inventeze aceste jucării. Le aveau gata pregătite de sistemele totalitare ale secolului trecut. Ei doar le-au adaptat nevoilor timpurilor noastre. Se știe bine că e de ajuns să repeți la nesfârșit o enormitate pentru ca, în cele din urmă, ea să se agățe obsesiv de mințile oamenilor. Povestea cu ortodoxia, etnia, adopțiile, traficul de organe, dar mai ales ruperea Ardealului sunt atacuri care vorbesc despre disperarea cu care Ponta și toți cei ascunși sub pulpanele lui aruncă acest bumerang al mârșăviei. Însă bumerangul a ieșit puțin din traiectoria sa: s-a lovit de cei care așteptau la cozi interminabile la vot în diaspora. Iar acum se întoarce propulsat de strigătele a zeci de mii de oameni care cer un singur lucru: dreptul de a vota.

Ați privit vreodată zborul unui bumerang? Traiectoria lui circulară depinde de forța cu care îl propulsezi. Dacă știi să-l arunci, ți se va întoarce plutind elegant și-l vei putea prinde cu ușurință între două degete. Însă dacă forța cu care îl arunci este prea mare, atunci riști să-l scapi sau să te lovească zdravăn.

Bumerangul puterii este o jucărie foarte periculoasă. În duminica asta vom vedea cine a fost cel mai bun jucător.

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "4 comments" on this Article:

  1. Catelu spune:

    Victor Viorel de fapt paraziteaza personajul Basescu. Fara Basescu, Victor Viorel se dezumfla ca o lanterna chinezeasca cand se termina lumanarea, pentru ca el de fapt e gol. Gol si de idei si si de caracter.

  2. Hantzy spune:

    Cristina Cioaba: “Ponta a încercat să joace rolul lui Băsescu, pornind de la credința, sau superstiția, că asta este rețeta sigură a succesului. ”
    Exact aceeași senzație am avut-o și eu în ce-l privește pe plagiator. Paradoxal, deși a fost pregătit de Năstase pentru politica mare și e șeful partidului ce-l are pe Iliescu drept simbol, Ponta l-a plagiat mai ales pe Băsescu. A ales sa devină, așa cum scrieți, o caricatură de caricatură. Dacă Ponta a fost cel mai mare aliat al lui Iohannis, Băsescu a îndeplinit rolul ăsta pentru Ponta.

  3. Marchi spune:

    Două portrete foarte reușite, realizate cu o desăvârșită măiestrie artistică. Mulțumim, doamnă Cristina Cioabă!
    Din păcate, „România” impostorului Ponta (cu durere o spun…) nu prea știe carte. Este „România” aceea pe care așa-zișii „slujbași” ai Domnului (care n-au nimic sfânt în ei!) o mână, ca pe o turmă, spre secțiile de votare. Pentru că (nu-i așa…?) „avem candidatul nostru creștin-ortodox”.
    „România” impostorului Ponta este aceea care zice „bogdaproste” când primește sacoșe cu făină, ulei sau mălai.
    „România” impostorului Ponta este aceea care crede în minuni. Care nu se miră, nu-și pune deloc întrebări cu privire la „darurile” cu care o copleșește impostorul Ponta. În legătură cu fularele rosii PSD, calendarele cu Victor Ponta, sau cu „iconițele” cu părintele Arsenie Boca, pe verso-ul cărora scrie SFINȚIT și Victor Ponta Președinte.
    Din păcate…

  4. cetateanu4 spune:

    nu cred ca “dezbaterea” prezidentiala are un rol asa mare in Romania.
    fronturile erau clare ca la meci, unii tin cu steaua, altii cu dinamo din “mosi-stramosi”, iar nehotaritii nu s-au uitat la meci, sau au intrebat cine cu cine joaca, deci nu prea-i vad votand, chiar daca normal ar fi sa tina cu echipa furata vizibil de arbitru.
    votul va fi, ca mai peste tot in lume, si unul negativ, in cazul nostru anti-Basescu(DNA) respectiv anti-Ponta (mafia PSD).
    insa intr-adevar incredibil cat Iohannis bashing din partea celor asa-zisi de dreapta.
    poate ca trebuie sa pleci din Romania sa-ti dai seama ce jalnic e sistemul dupa 25 de ani de la revolutie, nu vrei sa crezi ca mai e posibil sa vina cu metode ca in 1946 si stai cate ore trebuie la coada, cu riscul sa nici nu apuci.
    tocmai am aflat prezenta la vot in Romania, astea s-ar putea sa fie ultimele alegeri la care imi mai pun obrazul pt Romania, voi ajunge sa fiu mandru ca mi-e rusine ca sunt roman.



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Cristina Cioaba


Cristina Cioaba

A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București unde a obținut și titlul de doctor (2007). A editat volumul, Monica Lovinescu Jurnal esențial (Humanitas 2010).... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

cu ani in urma un prieten cambodgian mi-a povestit cum a fost omorat pe taica-sau pe vremea khmerilo...

de: r2

la "Ce-ar fi să vorbim cu-adevărat corect politic despre Fidel Castro?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)