Home » Vot 2014 » Citesti:

Mai putem distinge mizeria cu ochiul liber?

Radu F. Alexandru noiembrie 14, 2014 Vot 2014
10 comentarii 1,328 Vizualizari

E o întrebare simplă, dar astăzi este crucială. Și fiecare cetățean al României care are drept de vot, indiferent unde trăiește, este dator să și-o pună. În măsura în care conștientizează faptul că ziua de 16 noiembrie 2014 va marca o dată de răscruce în istoria țării. Vom putea continua drumul de consolidare a democrației, al statului de drept; vom ajunge la o creștere economică reală, care să se facă simțită în viața fiecăruia dintre noi; deloc în ultimul rând, vom rămâne și ne vom onora așa cum se cuvine calitatea de membri ai UE și ai NATO. Diametral opusă este drumul care lasă loc celor mai negre predicții: reorientarea la 180 de grade a politicilor de alianță a țării, expansiunea nestăvilită a corupției, siluirea legilor, stagnarea economică, sărăcia. Prima cale este perspectiva care se desprinde din programul politic cu care Klaus Iohannis se angajează în fața românilor: ”România lucrului bine făcut”. Cea de-a doua este sinteza inebranlabilă a anilor de guvernare Ponta. Nu există nicio posibilitate de confuzie între cei doi.

Victor Ponta ne-a dat măsura capacităților lor, în cei doi ani de guvernare, într-o manieră care ne-a aruncat, de cele mai multe ori, în stupoare și revoltă. Niciun semn de îndreptare, de smerenie, de regret. Cu o infinită nerușinare ne-a mințit invariabil, fie că era vorba de studiile lui, de atașamentul lui față de lege, de respectul pentru normele fundamentale ale statului de drept. Am fost martorii repetatelor situații în care demnitari în cele mai înalte funcții, din țările UE sau administrației americane, i-au spus în față că este intolerabilă orice concesie, orice pas înapoi în lupta împotriva corupției. Victor Ponta a promis și și-a încălcat promisiunile a doua zi, într-o complicitate afișată sfidător cu marii corupți, pe care îi apără public până în pânzele albe. Ne rânjește în față cu statistici care pot face orice om care trăiește în altă lume sau e sărac cu duhul că în România guvernului Ponta curge numai lapte și miere – în realitate, oamenii sunt tot mai apăsați de o viață plină de griji și lipsită de bucurii.
Pe Klaus Iohannis a ajuns să-l cunoască o țară întreagă odată cu intrarea lui în competiția pentru alegerea președintelui țării. Nimic din trecerile lui anterioare prin spațiul public nu au fost suficiente pentru a ne oferi o imagine edificatoare asupra celui despre care știam doar că este meritoriul primar al Sibiului. Un timp extrem de scurt i-a fost suficient ca să convingă asupra seriozității cu care tratează lucrurile; asupra temeiniciei cu care și-a articulat Programul cu care vrea să reformeze România. Klaus Iohannis este primul român, în douăzecișicinci de ani! care ne cheamă să clădim o țară în care lucrurile să fie bine făcute. O țară în care să fim respectați și să ne respectăm unii pe ceilalți. O țară la care aproape nici nu am mai visat. Pentru că normalitatea, despre asta e vorba, aproape că a ieșit din gândurile, din aspirațiile noastre. Astăzi, grație lui Klaus Iohannis, mulți, toți mai mulți ajung să creadă că se poate.
Nu mă număr printre cei care au așteptat cu sufletul la gura dezbaterea dintre Klaus Iohannis și Victor Ponta. Între malurile prăpastiei care îi desparte pe cei doi nu există nicio punte de trecere. Am reținut totuși două trăsături pe care le consider neprețuite, pentru cineva care aspiră la cea mai înaltă funcție în stat. Prima: capacitatea extraordinară de-a a-ți păstra cumpătul; de a rămâne sigur pe tine și neclintit în fața unor valuri de insulte și provocări. A doua: noblețea de-a fi gata să-ți prezinți scuze celor față de care, fără voia ta și fără să știi – ”cu vorba, cu gândul sau fapta” – poate ai greșit vreodată. Ambele sunt trăsături inconfundabile ale  lui Klaus Iohannis.
A mai adăuga și un singur rând despre Victor Ponta mi se pare că m-ar face vinovat în ochii celor cărora mă adresez că aș putea să-i suspectez de lipsă de luciditate și de discernământ. Ar fi o eroare pe care nu pot să o fac.
Sunt sigur că, la fel ca și mine, puteți distinge mizeria omenească cu ochiul liber.
Numele ei este VICTOR PONTA!

Ai informatii despre tema de mai sus? Poti contribui la o mai buna intelegere a subiectului? Scrie articolul tau si trimite-l la editor[at]contributors.ro



Currently there are "10 comments" on this Article:

  1. Traian B spune:

    Felicitari. Foarte bun articol

    • Radu F. Alexandru Radu F. Alexandru spune:

      Onorat.

      • ion adrian spune:

        Pentru maine seara orice ar spune exit polurile cei care inca vor mai vota si dupa ora 21 a Bucurestiuli, ca si in 2009 trebuie incurajati sa voteze in continuare, pentru ca si acum ca si atunci ei ar putea sa faca diferenta.

  2. Gheorghe Caprio spune:

    LA URNE, CETĂŢENI!

    Cetăţeni,
    O coaliţie malefică de forţe politice evadate din tenebrele istoriei s-a năpustit asupra noastră încercând cu neruşinare, lăcomie şi disperare să ne confişte viitorul.
    Nimeni n-a reuşit vreodată în istoria României moderne sau a vreunei ţări civilizate să adune sub acelaşi stindard atâtea fantome ale trecutului, care se încăpăţânează să ne bântuie destinele: criptocomunişti mitomani încolonaţi în spatele lui Victor Ponta, naţionalişti extremişti şi xenofobi, populişti sfertodocţi demagogi şi cameleoni politici fripturişti.
    A reuşit, în cele din urmă, acel partid – P.S.D. – care, ascunzându-şi chipul real şi vocaţia totalitară sub faldurile capitalismului de cumetrie, a confiscat idelurile naţionale şi valorile democratice pentru care s-au jertfit cu un sfert de veac în urmă eroii revoltei anticomuniste. A reuşit liderul acestui partid, Victor Ponta, al cărui profil politic s-a conturat sub pulpana comuniştilor de mătase, Ion Iliescu –„bunicuţa de onoare” a pesedismului, de la care a împrumutat clişeele demagogiei viclene dar găunoase – şi Adrian Năstase – „tătucul ideologic” eşuat, temporar, după gratii, care i-a inoculat aroganţa şi setea de putere absolută.
    Având în spate o clientelă politică frustrată, hulpavă şi penală, care a sugrumat cu tentaculele sale oculte economia ţării şi a secătuit avuţia naţională, acumulând averi greu de imaginat, ce permit reprezentanţilor săi să trăiască fără griji în lux şi huzur împreună cu familiile lor mai multe vieţi, în timp ce milioane de salariaţi şi pensionari oneşti abia reuşesc să-şi încropească traiul de azi pe mâine, „cârlanul” iliescian Victor Ponta a fost slobozit în cursa spre Palatul Cotroceni.
    Cetăţeni,
    Niciodată în istoria unei societăţi democratice, nu s-a dezlănţuit o campanie propagandistică mai deşănţată, mizerabilă şi periculoasă pentru acapararea puterii prin orice mijloace, vizând demonizarea adversarului politic în vederea transformării lui în „duşman al poporului”. Linşarea mediatică a domnului Klaus Iohannis a fost orchestrată după cele mai detestabile tipare bolşevico-naziste. Majoritarii au fost asmuţiţi împotriva minoritarilor, românii împotriva străinilor, ortodocşii împotriva protestanţilor, familiile cu copii împotriva celor fără copii, conform binecunoscutei strategii „divide et impera”. Instituţii publice au fost utilizate pentru a cultiva frica în rândurile pensionarilor, minţiţi că pensiile le vor fi tăiate dacă-l votează pe Klaus Iohannis.
    Până şi sfânta biserică a fost ispitită de către demoni cu chip uman, ascunşi uneori sub straie preoţeşti şi arhiereşti, să dea Cezarului roşu nu reculegere şi iertare a păcatelor, ci cât mai multe voturi. Icoana Sfântului Arsenie Boca al Ardealului a fost pângărită prin imprimarea trandafirilor electorali ai P.S.D. şi a numelui candidatului său. Un adevărat creştin ortodox nu ar fi implicat niciodată biserica în campania electorală.
    Idei, lozinci şi practici electorale extrase din coşul de gunoi al istoriei, condamnate de instituţiile şi instanţele internaţionale care apără drepturile omului, au fost reactualizate cu neruşinare şi iresponsabilitate. Cohorte de jurnalişti şi pretinşi intelectuali care, mânaţi de pofta de arginţi, au abandonat orice principii deontologice, vânzându-şi demnitatea, s-au angajat într-o amplă campanie de spălare a creierelor, de incitare a celor mai abjecte instincte primare dezumanizante, într-o veritabilă tentativă de atentat la adresa inteligenţei şi a bunului simţ al neamului nostru.
    Cetăţeni,
    Orice om de bună credinţă se întreabă cum de este posibilă revărsarea asupra sa a acestei avalanşe de zoaie electorale, minciuni sfruntate, contrazise în mod evident de realitate. Orice om debună credinţă înţelege că toatea acestea trădează frica celor care ne-au confiscat trecutul şi prezentul şi vor să ne confişte şi viitorul că-şi vor pierde controlul asupra noastră dacă vor pierde puterea. În acelaşi timp, ni se dezvăluie, în tot cinismul său, dispreţul cu care ne privesc actualii guvernanţii, ca pe nişte ignoranţi, naivi uşor de păcălit şi manipulat.
    Nu trebuia să se întâmple aşa ceva într-o ţară membră a UE, la începutul mileniului al treilea, domnule Ponta! Cum de mai puteţi fi mândru că sunteţi român? Să ştiţi că milioane de români nu mai sunt deloc mândri că şi dumneavoastră sunteţi român. Prin tot ceea ce aţi făcut ca prim-ministru şi prin modul ignobil în care v-aţi comportat în campania electorală, dumneavoastră şi armata dumneavoastră roşie, ne-aţi demonstrat că nu puteţi fi preşedintele tuturor românilor.
    Fără pic de respect pentru valorile istoriei naţionale sau reală înţelegere a lor, aţi confiscat expresia „Marea Unire a tuturor românilor”, transformând-o în slogan electoral. Aceasta defineşte cea mai frumoasă pagină a istoriei noastre şi s-a impus ca marcă a patrimoniului istoric al naţiunii române. În anul 1918, însă, românii nu s-au unit în jurul unui partid sau lider politic, ci în virtutea unui ideal naţional. Nimeni până acum, nici măcar actorii acelor evenimente, nu a avut tupeul să confişte această magnifică împlinire istorică sau expresia care o defineşte, în scopuri politice. Din respect pentru amintirea sutelor de mii de eroi care s-au jertfit pentru împlinirea ei. Şi dumneavoastră ar fi trebuit să dovediţi acest minim respect, domnule Ponta!
    Nu puteţi fi garantul statului de drept, pentru că v-aţi situat deasupra legilor, pe care le-aţi modificat după bunul dumneavoastră plac, prin ordonanţe de urgenţă, nu în funcţie de interesele poporului, ci ale dumneavoastră şi ale clientelei dumneavoastră politice. Pentru dumneavoastră, drepturi cetăţeneşti fundamentale, cum ar fi dreptul la vot reprezintă o simplă lozincă, aşa cum aţi declarat.
    În timpul dezbaterilor electorale ne-aţi convins că aţi ridicat arta minciunii politice şi a dezinformării oficiale la un nivel pe care l-ar putea invidia până şi părinţii dumneavoastră ideologici. V-aţi trădat reflexele de procuror de tip stalinist, acuzându-l pe contracandidatul dumneavoastră că este „moşier” şi că „ne consideraţi sclavii dumneavoastră”. Aţi arătat că orgoliul nemăsurat nu vă permite să fiţi un adevărat „domn”, refuzând să vă cereţi public scuze familiei contracandidatului, pe care propagandiştii dumneavoastră, forţând limitele nesimţirii, au împroşcat-o cu atâteaa mizerii. Domnul Klaus Iohannis a făcut acest gest de minimă decenţă, deşi a avut mult mai puţine motive să-l facă.
    Cetăţeni,
    Prin tot ceea ce a făcut ca primar al municipiului Sibiu, pentru care a obţinut statutul de capitală culturală europeană în anul 2007, şi prin modul demn, calm, în care s-a comportat în timpul unei campanii electorale în care a fost supus linşajului mediatic împreună cu întreaga sa familie, considerăm că domnul Klaus Iohannis reprezintă singura garanţie că minciuna, corupţia şi mitocănia nu vor fi ridicate la rang de politică de stat, în cazul în care va fi ales preşedinte.
    Toţi suntem responsabili pentru prezentul şi viitorul nostru şi al copiilor noştri. În primul tur al alegerilor prezidenţiale, procentul cel mai mare (circa 47%) a fost obţinut de către cei care nu s-au prezentat la urne, dezamăgiţi de prestaţia şi năravurile unei clase politice rapace, în care nu mai au încredere. Cei care nu-şi valorifică dreptul la vot, chiar dacă sunt majoritari, sunt însă cei care pierd întotdeauna alegerile, lăsându-i pe alţii să decidă pentru ei. Sunt responsabili în egală măsură pentru destinele ţării ca şi cei care votează. Despre ei, marele filosof grec din Antichitate, Platon spunea că sunt pedepsiţi prin faptul că „ajung să fie conduşi de inferiorii lor”.
    „O ţară de oi merită un guvern de lupi” afirma jurnalistul american Edward R. Marrow. A sosit vremea să ne demonstrăm nouă dar să arătăm şi lumii civilizate că nu suntem „o ţară de oi” şi că ne putem impune voinţa de fi conduşi altfel şi merităm respectul guvernanţilor. Klaus Iohannis este singurul care ne oferă o speranţă în acest sens. Pentru a nu lăsa speranţa să moară avem la îndemână votul din 16 noiembrie 2014. Să nu-l irosim! Nu trebuie decât să ne prezentăm la urne şi să-l votăm pe Klaus Iohannis.
    La urne, cetăţeni!
    Votăm ca să sperăm!
    Sperăm ca să schimbăm!
    Schimbăm ca să contăm!

  3. Acelasi spune:

    Raspunsul e: NU.

  4. sfinx spune:

    Desi va respect fraza asta:
    ” Vom putea continua drumul de consolidare a democrației, al statului de drept;” coroborata cu modul in care l-ati balacarit pe basescu nu da bine.
    E clar pentru oricine de pe platforma asta ca nu exista alta optiune decat Iohannis (desi sincer apucaturile astea cu cenzurarea comentariilor care par chiar si “remote” favorabile lui ponta ma descumpaneste) asa ca aici nu faceti decat sa ne intariti convingerile :)
    O sa vedem luni, speranta moare ultima.

    • Radu F. Alexandru Radu F. Alexandru spune:

      Va rog, nu faceti confuzii ne fericite. Nu l-am balacarit niciodata pe Traian Basescu. De cele mai multe ori, pe parcursul atator ani, i-am sustinut initiativele si pozitia. dar mi s-a parut corect, fata de mine si fata de oameni, sa-mi exprim rezervele, chiar pe un ton critic, atunci cand erorile comise de dl. Basescu erau iacceptabile. Ceeace cred ca este complet diferit de a ”balacari”.

    • Radu F. Alexandru Radu F. Alexandru spune:

      Nu l-am balacarit niciodata pe Traian Basescu. Pe parcursul multor ani, am fost un sustinator al optiunilor si a deciziilor politice pe care le-a luat. Au fost situatii cand am considerat ca a comis grave erori. Atunci m-am simtit dator sa-mi spun un punct de vedere critic. Ceeace cred ca este corect si complet diferit de a ”balacari”.

  5. Ela spune:

    In urma cu 25 de ani, românii au facut revolutia in strada, a sosit momentul sa o faca, in sfarsit (!!!), si in mintile lor! Unde nu-i cap, vai de picioare… :(
    Celor carora le ajung vorbele mincinoase dar mieroase ale lui VP, le-as aminti ca au numai o viata!



Comenteaza:







Do NOT fill this !

Autor

Radu F. Alexandru


Radu F. Alexandru

Senator PDL. Profesor-asociat Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică. Membru titular al Uniunii Scriitorilor din România; membru PEN-CLUB România; memb... Citeste mai departe


MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

"Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel." - Mihai Maci

E randul tau

Că incompetența și corupția sînt legate, merg mînă în mînă, stau la aceeași masă, etc., ...

de: vintila mihailescu

la "Corupție sau incompetență?"

Cauta articole

decembrie 2016
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Noi    
 1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031  

Valentin Naumescu – Marile schimbari. Crize si perspective in politica internationala. Editie bibliofila

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

(An essay by Vladimir Tismaneanu and Marius Stan)