joi, august 20, 2026

Dincolo de Metrici și Retorici II: Anatomia unui Mexican Standoff instituțional și Trei Cartușe pentru ieșirea din Impotența intelectual-administrativă

De la Nature Index și SciVal la anatomia conversiei banului public în cunoaștere — și la momentul în care trebuie să încetăm să confundăm absorbția cu performanța Preambul: Două instrumente, aceeași întrebare incomodă. Prima parte din „Dincolo de Metrici și Retorici” pornea de la un paradox: România produce mai multe publicații indexate și are indicatori […] citește tot articolul

Aderare sau reunificare? Negocierile Republicii Moldova cu UE în vederea aderării comportă acum mai puține riscuri decât reunificarea cu România – până la un punct

Datorită faptului că nu a fost reconfirmat în funcția de ministru al Apărării la Kyiv, așa cum s-ar fi așteptat, din pricina sprijinului popular masiv de care se bucură în Ucraina, Mykhailo Fedorov a declarat că trebuie organizate alegeri prezidențiale cât mai curând posibil (ar fi trebuit organizate în 2024 dar starea de război nu […] citește tot articolul

Visul casei la țară are un preț ascuns. Nu e terenul

Ce am aflat despre costurile pe care nu le scrie niciun anunț imobiliar. Visul acesta îl are, într-o formă sau alta, aproape toată lumea. O casă undeva la marginea unui sat, cu aer curat și liniște, departe de blocuri și de trafic. Un teren cu priveliște, câțiva pomi, spațiu pentru copii. Iar când te uiți […] citește tot articolul

PNRR, la bilanț: mituri și realități

Polarizării și politizării accentuate din ultimii doi ani din România nu i-a scăpat nici PNRR-ul, fondul special mixt al UE, format din grant și împrumut, gândit de Comisie în 2020-2021, în principal ca instrument de reziliență pentru o nouă eventuală criză, dar având și o importantă componentă socială. Pentru că nu este vorba despre un […] citește tot articolul

Scientometrie și impostură

Articolul de ieri al profesorului Daniel Nica ridică o problemă importantă: consecințele utilizării excesive a scientometriei în evaluarea performanței academice. Argumentul articolului este, la o privire rapidă, atrăgător: instituțiile de învățământ superior (occidentale) au dezvoltat în ultima sută de ani o cultură în care valoarea producției intelectuale este măsurată, în primul rând, prin indicatori cantitativi. […] citește tot articolul

Misterul dispariției lui Saint-Exupéry

Până mai deunăzi,  adică până în ziua în care am citit cartea Antoine de Saint-Exupéry:ultimul zbor, carte datorată lui Jacques Pradel și lui Luc Vanrell, apărută în 2026 în traducerea lui Sorin Cristescu, care s-a ocupat și de alcătuirea notelor de subsol, la editura bucureșteană Corint Istorie, aproape că nu știam nimic despre cât de […] citește tot articolul

Pământurile Negre

Povestea-i simplă și eternă: m-am îndrăgostit de profa de franceză. Și ea de mine – așa, puțin, cum le șade bine blondelor – dar n-a ieșit nimic, că era pandemie și eu aveam copil mic de crescut, iar dup-aia (după care „aia”?) profa a plecat în Africa. Nu înainte de-a mărturisi tot, ca la poliție. […] citește tot articolul

Admiterea la liceu și cei care pot plăti. Politici împotriva dovezilor

Două politici discutate în ultima perioadă, aparent fără legătură între ele, ridică aceeași întrebare: cât de mult contează dovezile și vocea celor afectați atunci când sunt luate deciziile publice? România are cea mai ridicată mortalitate rutieră din UE: în 2024, 78 de persoane au murit în accidente rutiere la un milion de locuitori. România are […] citește tot articolul

O genealogie a imposturii academice

(sau despre „efectul cobra” al principiului Publish or perish) Trăim în plină epocă Publish or perish, în care cantitatea și scorul scientometric al publicațiilor cântăresc mai mult decât calitatea lor. Dar cum am ajuns aici? Și de ce efectele sunt mai rele decât credem? Să o luăm cu începutul. Formula Publish or perish apare în […] citește tot articolul

Armand Goșu: „Procesele politice sunt tot mai controlate de securiști, nu de politicieni” în Rusia

Pe 10 august, Curtea Supremă a Rusiei a scos partidul Iabloko din cursa pentru alegerileparlamentare din 18–20 septembrie. Asta după ce, la sfârșitul lui iulie, Comisia ElectoralăCentrală validase lista Iabloko, iar numele partidului era pus pe buletinul de vot, pe poziția adoua. Motivul invocat: finanțare din străinătate. Instanța a reținut o adresă a Rosfinmonitoring,clasificată și […] citește tot articolul

FIFA Forward Enterprise: eșecul unei privatizări anunțate. Fotbalul ca afacere

„Cu siguranță meritați primul Premiu FIFA pentru Pace pentru modul în care acționați, pentru modul personal în care vă atingeți obiectivele și felul în care ați obținut aceste rezultate incredibile. Puteți, domnule Președinte, conta întotdeauna pe sprijinul meu, pe sprijinul întregii comunități fotbalistice – a comunității de «soccer» – pentru a vă ajuta în efortul […] citește tot articolul

Alina Pop: Suveraniștii nu sunt o masă amorfă și nici cei mai săraci sau needucați români

Sociologa Alina Pop, co-autoare a volumului “Suveranismul în România. De ce votează oamenii cu politicieni extremiști”, afirmă că opțiunea pentru partidele suveraniste nu este legată aprioric de sărăcia extremă. „Aș vrea să demolăm un mit, că ar trebui să vorbim despre votanții suveraniști ca despre un grup amorf, care se nu se diferențiază între ei […] citește tot articolul

A spune NU supunerii. Puțină ontologie

De ce s-ar supune cineva voluntar „post-adevărului” sau „ignoranței voluntare”  sau „dezvoltării personale”  sau etc? De ce cineva, oricine, ar concede neadevărului, neștiinței? De ce cineva, oricine, ar încuviința  să-și comodifice propria viață? De ce cineva, oricine, ar îngădui să-și predea viața dezvoltării personale? citește tot articolul

Dincolo de jurisdicția morții: geografia tărâmurilor imposibile

În toate civilizațiile apar fisuri în ordinea lumii. Un tărâm ascuns, o înălțare misterioasă, o plantă a regenerării. Ca și cum memoria omenirii ar păstra amintirea unui spațiu pierdut, aflat dincolo de timp, de degradare și de moarte. Acolo începe geografia tărâmurilor imposibile. Căutarea primei nemuriri „Pentru cine ai trudit, Ghilgameș? Pentru cine s-a istovit […] citește tot articolul

„Spiritul de la Anchorage” un an mai târziu: diplomația fără strategie a lui Trump

La un an după întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin din Alaska, „spiritul de la Anchorage” a supraviețuit nu ca plan de pace, ci ca metodă de negociere personalizată și de presiune duală, menită să producă un acord pe care Trump să îl poată revendica drept al său, indiferent de ceea ce urmează. AUTORI: […] citește tot articolul

Incompetență sau sabotaj? Stocarea pe hârtie prin hidrocentrale cu pompaj de jumătate de miliard de euro

România pompează bani în proiecte, nu apă în lacuri: povestea celor 291,5 MW de stocare care nu stochează România are pe hârtie 291,5 MW de hidrocentrale cu pompaj. În realitate, avem aproape zero capacitate de stocare prin pompaj. România este campioană la o disciplină în care nu există competiție: construim capacități energetice pe hârtie și […] citește tot articolul

Cărbunele este perdeaua de fum a salvării sistemului energetic  

La fiecare impas în sectorul energetic politicienii invocă „greșelile” făcute (decizia de închidere a cărbunelui, nefinalizarea hidrocentralelor) și găsesc vinovați (UE, ONG-urile, alți miniștri), dar niciunul nu își asumă cu adevărat schimbarea necesară. Acum au găsit din nou pretextul să „salveze” sistemul energetic prin amânarea închiderii cărbunelui. De data aceasta, cauza este seceta. Legea recent […] citește tot articolul

Învățăm să ne apărăm mai mult decât să cooperăm. Despre frica cu care ne-am obișnuit atât de mult încât o numim profesionalism

România dintre adevăr și protecție Există un moment aproape inevitabil în multe organizații de peste tot. Un moment aparent banal, care rareori apare în rapoarte, dar care ne vorbește despre sănătatea culturii organizaționale și societale. Într-o ședință importantă, cineva întreabă: „Ce probleme avem?” Se lasă câteva secunde de liniște, iar apoi apare răspunsul liniștitor: „Nu […] citește tot articolul

Riscuri reale versus riscuri percepute și despre modul în care poate fi gestionată incertitudinea în relația Occidentului cu Rusia

În relațiile internaționale și în domeniul studiilor de securitate, una dintre cele mai dificile provocări este modul de a diferenția între riscurile reale și cele percepute. De ce? Noțiuni precum risc, amenințare, provocare — fundamentale în studiile de securitate — conțin o doză mare de subiectivitate și sunt legate de percepție. Adică includ un grad […] citește tot articolul

Sfârșitul certitudinii și incertitudinea eliberatoare

Un eseu de Demetris Koutsoyiannis Prima prezentare în mass-media din România a profesorului Koutsoyiannis a fost făcută în articolul meu din 2023: „Despre ouă și găini, temperaturi și CO2 și legături cauzale în procesele climatice contemporane”. Varianta engleză, On Eggs and Chickens, Temperatures and CO2 and Causal Links in Contemporary Climate Processes, a fost inclusă […] citește tot articolul

Dincolo de Metrici și Retorici II: Anatomia unui Mexican Standoff instituțional și Trei Cartușe...

0
De la Nature Index și SciVal la anatomia conversiei banului public în cunoaștere — și la momentul în care trebuie să încetăm să confundăm absorbția cu performanțaPreambul: Două instrumente, aceeași întrebare incomodă.Prima parte din „Dincolo de Metrici și Retorici” pornea de la un paradox: România produce mai multe publicații...

Aderare sau reunificare? Negocierile Republicii Moldova cu UE în vederea aderării comportă acum mai...

0
Datorită faptului că nu a fost reconfirmat în funcția de ministru al Apărării la Kyiv, așa cum s-ar fi așteptat, din pricina sprijinului popular masiv de care se bucură în Ucraina, Mykhailo Fedorov a declarat că trebuie organizate alegeri prezidențiale cât mai curând posibil (ar fi trebuit organizate în...

Visul casei la țară are un preț ascuns. Nu e terenul

3
Ce am aflat despre costurile pe care nu le scrie niciun anunț imobiliar.Visul acesta îl are, într-o formă sau alta, aproape toată lumea. O casă undeva la marginea unui sat, cu aer curat și liniște, departe de blocuri și de trafic. Un teren cu priveliște, câțiva pomi, spațiu pentru...

PNRR, la bilanț: mituri și realități

1
Polarizării și politizării accentuate din ultimii doi ani din România nu i-a scăpat nici PNRR-ul, fondul special mixt al UE, format din grant și împrumut, gândit de Comisie în 2020-2021, în principal ca instrument de reziliență pentru o nouă eventuală criză, dar având și o importantă componentă socială.Pentru că...

Scientometrie și impostură

9
Articolul de ieri al profesorului Daniel Nica ridică o problemă importantă: consecințele utilizării excesive a scientometriei în evaluarea performanței academice. Argumentul articolului este, la o privire rapidă, atrăgător: instituțiile de învățământ superior (occidentale) au dezvoltat în ultima sută de ani o cultură în care valoarea producției intelectuale este măsurată,...

Misterul dispariției lui Saint-Exupéry

2
Până mai deunăzi,  adică până în ziua în care am citit cartea Antoine de Saint-Exupéry:ultimul zbor, carte datorată lui Jacques Pradel și lui Luc Vanrell, apărută în 2026 în traducerea lui Sorin Cristescu, care s-a ocupat și de alcătuirea notelor de subsol, la editura bucureșteană Corint Istorie, aproape...

Pământurile Negre

7
Povestea-i simplă și eternă: m-am îndrăgostit de profa de franceză. Și ea de mine – așa, puțin, cum le șade bine blondelor – dar n-a ieșit nimic, că era pandemie și eu aveam copil mic de crescut, iar dup-aia (după care „aia”?) profa a plecat în Africa.Nu înainte de-a...

Admiterea la liceu și cei care pot plăti. Politici împotriva dovezilor

13
Două politici discutate în ultima perioadă, aparent fără legătură între ele, ridică aceeași întrebare: cât de mult contează dovezile și vocea celor afectați atunci când sunt luate deciziile publice?România are cea mai ridicată mortalitate rutieră din UE: în 2024, 78 de persoane au murit în accidente rutiere la un...

O genealogie a imposturii academice

30
(sau despre "efectul cobra" al principiului Publish or perish)Trăim în plină epocă Publish or perish, în care cantitatea și scorul scientometric al publicațiilor cântăresc mai mult decât calitatea lor.Dar cum am ajuns aici? Și de ce efectele sunt mai rele decât credem?Să o luăm cu începutul. Formula Publish or...

Armand Goșu: „Procesele politice sunt tot mai controlate de securiști, nu de politicieni” în...

19
Pe 10 august, Curtea Supremă a Rusiei a scos partidul Iabloko din cursa pentru alegerileparlamentare din 18–20 septembrie. Asta după ce, la sfârșitul lui iulie, Comisia ElectoralăCentrală validase lista Iabloko, iar numele partidului era pus pe buletinul de vot, pe poziția adoua.Motivul invocat: finanțare din străinătate. Instanța a reținut...

FIFA Forward Enterprise: eșecul unei privatizări anunțate. Fotbalul ca afacere

4
"Cu siguranță meritați primul Premiu FIFA pentru Pace pentru modul în care acționați, pentru modul personal în care vă atingeți obiectivele și felul în care ați obținut aceste rezultate incredibile. Puteți, domnule Președinte, conta întotdeauna pe sprijinul meu, pe sprijinul întregii comunități fotbalistice – a comunității de «soccer» –...

Alina Pop: Suveraniștii nu sunt o masă amorfă și nici cei mai săraci sau...

34
Sociologa Alina Pop, co-autoare a volumului “Suveranismul în România. De ce votează oamenii cu politicieni extremiști”, afirmă că opțiunea pentru partidele suveraniste nu este legată aprioric de sărăcia extremă. „Aș vrea să demolăm un mit, că ar trebui să vorbim despre votanții suveraniști ca despre un grup amorf, care...

A spune NU supunerii. Puțină ontologie

3
De ce s-ar supune cineva voluntar „post-adevărului” sau „ignoranței voluntare”  sau „dezvoltării personale”  sau etc? De ce cineva, oricine, ar concede neadevărului, neștiinței? De ce cineva, oricine, ar încuviința  să-și comodifice propria viață? De ce cineva, oricine, ar îngădui să-și predea viața dezvoltării personale?

Dincolo de jurisdicția morții: geografia tărâmurilor imposibile

În toate civilizațiile apar fisuri în ordinea lumii. Un tărâm ascuns, o înălțare misterioasă, o plantă a regenerării. Ca și cum memoria omenirii ar păstra amintirea unui spațiu pierdut, aflat dincolo de timp, de degradare și de moarte. Acolo începe geografia tărâmurilor imposibile.Căutarea primei nemuriri„Pentru cine ai trudit, Ghilgameș?...

„Spiritul de la Anchorage” un an mai târziu: diplomația fără strategie a lui Trump

14
La un an după întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin din Alaska, „spiritul de la Anchorage" a supraviețuit nu ca plan de pace, ci ca metodă de negociere personalizată și de presiune duală, menită să producă un acord pe care Trump să îl poată revendica drept al său,...

Dincolo de Metrici și Retorici II: Anatomia unui Mexican Standoff instituțional și Trei Cartușe pentru ieșirea din Impotența intelectual-administrativă

De la Nature Index și SciVal la anatomia conversiei banului public în cunoaștere — și la momentul în care trebuie să încetăm să confundăm absorbția cu performanța Preambul: Două instrumente, aceeași întrebare incomodă. Prima parte din „Dincolo de Metrici și Retorici” pornea de la un paradox: România produce mai multe publicații indexate și are indicatori […] citește tot articolul

Aderare sau reunificare? Negocierile Republicii Moldova cu UE în vederea aderării comportă acum mai puține riscuri decât reunificarea cu România – până la un punct

Datorită faptului că nu a fost reconfirmat în funcția de ministru al Apărării la Kyiv, așa cum s-ar fi așteptat, din pricina sprijinului popular masiv de care se bucură în Ucraina, Mykhailo Fedorov a declarat că trebuie organizate alegeri prezidențiale cât mai curând posibil (ar fi trebuit organizate în 2024 dar starea de război nu […] citește tot articolul

Visul casei la țară are un preț ascuns. Nu e terenul

Ce am aflat despre costurile pe care nu le scrie niciun anunț imobiliar. Visul acesta îl are, într-o formă sau alta, aproape toată lumea. O casă undeva la marginea unui sat, cu aer curat și liniște, departe de blocuri și de trafic. Un teren cu priveliște, câțiva pomi, spațiu pentru copii. Iar când te uiți […] citește tot articolul

PNRR, la bilanț: mituri și realități

Polarizării și politizării accentuate din ultimii doi ani din România nu i-a scăpat nici PNRR-ul, fondul special mixt al UE, format din grant și împrumut, gândit de Comisie în 2020-2021, în principal ca instrument de reziliență pentru o nouă eventuală criză, dar având și o importantă componentă socială. Pentru că nu este vorba despre un […] citește tot articolul

Scientometrie și impostură

Articolul de ieri al profesorului Daniel Nica ridică o problemă importantă: consecințele utilizării excesive a scientometriei în evaluarea performanței academice. Argumentul articolului este, la o privire rapidă, atrăgător: instituțiile de învățământ superior (occidentale) au dezvoltat în ultima sută de ani o cultură în care valoarea producției intelectuale este măsurată, în primul rând, prin indicatori cantitativi. […] citește tot articolul

Misterul dispariției lui Saint-Exupéry

Până mai deunăzi,  adică până în ziua în care am citit cartea Antoine de Saint-Exupéry:ultimul zbor, carte datorată lui Jacques Pradel și lui Luc Vanrell, apărută în 2026 în traducerea lui Sorin Cristescu, care s-a ocupat și de alcătuirea notelor de subsol, la editura bucureșteană Corint Istorie, aproape că nu știam nimic despre cât de […] citește tot articolul

Pământurile Negre

Povestea-i simplă și eternă: m-am îndrăgostit de profa de franceză. Și ea de mine – așa, puțin, cum le șade bine blondelor – dar n-a ieșit nimic, că era pandemie și eu aveam copil mic de crescut, iar dup-aia (după care „aia”?) profa a plecat în Africa. Nu înainte de-a mărturisi tot, ca la poliție. […] citește tot articolul

Admiterea la liceu și cei care pot plăti. Politici împotriva dovezilor

Două politici discutate în ultima perioadă, aparent fără legătură între ele, ridică aceeași întrebare: cât de mult contează dovezile și vocea celor afectați atunci când sunt luate deciziile publice? România are cea mai ridicată mortalitate rutieră din UE: în 2024, 78 de persoane au murit în accidente rutiere la un milion de locuitori. România are […] citește tot articolul

O genealogie a imposturii academice

(sau despre „efectul cobra” al principiului Publish or perish) Trăim în plină epocă Publish or perish, în care cantitatea și scorul scientometric al publicațiilor cântăresc mai mult decât calitatea lor. Dar cum am ajuns aici? Și de ce efectele sunt mai rele decât credem? Să o luăm cu începutul. Formula Publish or perish apare în […] citește tot articolul

Armand Goșu: „Procesele politice sunt tot mai controlate de securiști, nu de politicieni” în Rusia

Pe 10 august, Curtea Supremă a Rusiei a scos partidul Iabloko din cursa pentru alegerileparlamentare din 18–20 septembrie. Asta după ce, la sfârșitul lui iulie, Comisia ElectoralăCentrală validase lista Iabloko, iar numele partidului era pus pe buletinul de vot, pe poziția adoua. Motivul invocat: finanțare din străinătate. Instanța a reținut o adresă a Rosfinmonitoring,clasificată și […] citește tot articolul

FIFA Forward Enterprise: eșecul unei privatizări anunțate. Fotbalul ca afacere

„Cu siguranță meritați primul Premiu FIFA pentru Pace pentru modul în care acționați, pentru modul personal în care vă atingeți obiectivele și felul în care ați obținut aceste rezultate incredibile. Puteți, domnule Președinte, conta întotdeauna pe sprijinul meu, pe sprijinul întregii comunități fotbalistice – a comunității de «soccer» – pentru a vă ajuta în efortul […] citește tot articolul

Alina Pop: Suveraniștii nu sunt o masă amorfă și nici cei mai săraci sau needucați români

Sociologa Alina Pop, co-autoare a volumului “Suveranismul în România. De ce votează oamenii cu politicieni extremiști”, afirmă că opțiunea pentru partidele suveraniste nu este legată aprioric de sărăcia extremă. „Aș vrea să demolăm un mit, că ar trebui să vorbim despre votanții suveraniști ca despre un grup amorf, care se nu se diferențiază între ei […] citește tot articolul

A spune NU supunerii. Puțină ontologie

De ce s-ar supune cineva voluntar „post-adevărului” sau „ignoranței voluntare”  sau „dezvoltării personale”  sau etc? De ce cineva, oricine, ar concede neadevărului, neștiinței? De ce cineva, oricine, ar încuviința  să-și comodifice propria viață? De ce cineva, oricine, ar îngădui să-și predea viața dezvoltării personale? citește tot articolul

Dincolo de jurisdicția morții: geografia tărâmurilor imposibile

În toate civilizațiile apar fisuri în ordinea lumii. Un tărâm ascuns, o înălțare misterioasă, o plantă a regenerării. Ca și cum memoria omenirii ar păstra amintirea unui spațiu pierdut, aflat dincolo de timp, de degradare și de moarte. Acolo începe geografia tărâmurilor imposibile. Căutarea primei nemuriri „Pentru cine ai trudit, Ghilgameș? Pentru cine s-a istovit […] citește tot articolul

„Spiritul de la Anchorage” un an mai târziu: diplomația fără strategie a lui Trump

La un an după întâlnirea dintre Donald Trump și Vladimir Putin din Alaska, „spiritul de la Anchorage” a supraviețuit nu ca plan de pace, ci ca metodă de negociere personalizată și de presiune duală, menită să producă un acord pe care Trump să îl poată revendica drept al său, indiferent de ceea ce urmează. AUTORI: […] citește tot articolul

Incompetență sau sabotaj? Stocarea pe hârtie prin hidrocentrale cu pompaj de jumătate de miliard de euro

România pompează bani în proiecte, nu apă în lacuri: povestea celor 291,5 MW de stocare care nu stochează România are pe hârtie 291,5 MW de hidrocentrale cu pompaj. În realitate, avem aproape zero capacitate de stocare prin pompaj. România este campioană la o disciplină în care nu există competiție: construim capacități energetice pe hârtie și […] citește tot articolul

Cărbunele este perdeaua de fum a salvării sistemului energetic  

La fiecare impas în sectorul energetic politicienii invocă „greșelile” făcute (decizia de închidere a cărbunelui, nefinalizarea hidrocentralelor) și găsesc vinovați (UE, ONG-urile, alți miniștri), dar niciunul nu își asumă cu adevărat schimbarea necesară. Acum au găsit din nou pretextul să „salveze” sistemul energetic prin amânarea închiderii cărbunelui. De data aceasta, cauza este seceta. Legea recent […] citește tot articolul

Învățăm să ne apărăm mai mult decât să cooperăm. Despre frica cu care ne-am obișnuit atât de mult încât o numim profesionalism

România dintre adevăr și protecție Există un moment aproape inevitabil în multe organizații de peste tot. Un moment aparent banal, care rareori apare în rapoarte, dar care ne vorbește despre sănătatea culturii organizaționale și societale. Într-o ședință importantă, cineva întreabă: „Ce probleme avem?” Se lasă câteva secunde de liniște, iar apoi apare răspunsul liniștitor: „Nu […] citește tot articolul

Riscuri reale versus riscuri percepute și despre modul în care poate fi gestionată incertitudinea în relația Occidentului cu Rusia

În relațiile internaționale și în domeniul studiilor de securitate, una dintre cele mai dificile provocări este modul de a diferenția între riscurile reale și cele percepute. De ce? Noțiuni precum risc, amenințare, provocare — fundamentale în studiile de securitate — conțin o doză mare de subiectivitate și sunt legate de percepție. Adică includ un grad […] citește tot articolul

Cărți noi

coperta cartiiÎn această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

De la Apel către lichele (1989) la Strigoii noștri (2026) se întinde arcul de timp al unei declarații de dragoste pentru România, dar și, în oglindă, al unei la fel de statornice declarații de război împotriva politicienilor, demnitarilor sau poeților de curte lipsiți de scrupule și neiubitori de țară.  Pătimaș și revoltat, autoironic și nu o dată cu umor amar, Gabriel Liiceanu îi cheamă pe aceștia la lumina adevărului. „Ce faceți cu noi?“ pare el să întrebe. „Ce ne facem cu voi?“ – vezi mai mult

Carte recomandata

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ – vezi mai mult



adresa contact: editor[at]contributors.ro


Articole recomandate

La ce bun filozofii pe lume?*

de Gabriel Liiceanu

M-am întrebat, o viață întreagă, la ce sunt bun pe lumea asta. Sau, mai rău, dacă sunt bun la ceva. Și, până nu cu mult timp în urmă, de câte ori m-am întrebat la ce sunt eu bun, n-am știu să răspund. Ce știam să fac? Un medic, de pildă, nu are să-și pună întrebarea asta. El știe foarte bine, chiar înainte de a lua drumul facultății, care e răspunsul. Nu-l întrebi nici pe arhitect, nici pe inginer ce știu să facă și la ce sunt ei buni. De fapt, pe nimeni care, pe lumea asta, are o meserie al cărei nume e înscris într-un nomenclator. Citeste mai mult


Esențial HotNews.ro. Știrile care contează.

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

Pagini