marți, august 11, 2026

Fizica școlară nu se măsoară cu kilogramul. Ce pierdem când tot mai puțini oameni o pot și vor să o predea

Trebuie spus de la început: nimic din acest text nu este un atac orientat asupra unei persoane sau instituții. Cred, însă, că a venit timpul să vedem de ce se întâmplă ceea ce se întâmplă și, mai ales, cum să recuperăm niște lucruri care s-au pierdut. Sau despre care, poate, nu am crezut vreodată că […] citește tot articolul

Promisiunea nemuririi ca etern placebo

Probabil că una dintre cele mai vechi neliniști ale omului a fost cum să cucerească nemurirea. Fiind singura ființă care are conștiința propriei finitudinii, a încercat în fel și chip să rezolve acest neajuns major al existenței sale. Cum ar putea fi învinsă moartea? Există oare viață dincolo de moarte? Putem trăi veșnic? Primele răspunsuri […] citește tot articolul

Dreptul de a fi artist și iluzia consacrării

După mai bine de patru decenii dedicate muzicii, ca interpret, compozitor și producător, iar în ultimii ani din perspectiva funcției de vicepreședinte al Institutului Cultural Român, am avut privilegiul de a privi lumea culturii din două ipostaze complementare, aceea a creatorului și aceea a responsabilității exercitate în serviciul public, într-una dintre instituțiile fundamentale ale diplomației […] citește tot articolul

Prostia energetică românească

Bulgaria a înțeles ce înseamnă securitatea energetică. România a înțeles doar ordinul de închidere Bulgaria a făcut ceea ce politicienii români par incapabili să înțeleagă: a tratat energia ca pe o problemă de securitate națională, nu ca pe o temă de bifat în fața Bruxelles-ului. Complexul Maritsa East – minele de lignit, termocentralele, infrastructura de […] citește tot articolul

Criza energetică nu are un singur autor

De la început precizez că nu sunt un specialist în politici energetice. Nu am masterate sau experiență de decenii in domeniu, dar un lucru este atât de evident încât ține mai degrabă de bun simț și de memoria comună: Discuția despre energie riscă să devină încă o confruntare sterilă între două tabere care se declară, […] citește tot articolul

Curba de sacrificiu ca instituție. Expertiza externă și o rutină de două secole

Articolul de față analizează rolul ciclic și ritual al expertizei externe și al interpreților săi interni în aplicarea curbelor de sacrificiu. Acest model, reprodus de la Regulamentele Organice încoace, nu a fost un set de măsuri, ci mai degrabă o poziție de la înălțimea căreia se vorbește în numele unei prescripții venite din afară. Această […] citește tot articolul

Cum poți verifica, în 20 de minute, dacă primăria ta chiar a făcut drumurile pentru care a luat bani

Două surse publice, o comparație simplă — și afli singur ce nu-ți spune nimeni. Ai văzut, probabil, anunțul: primăria din comuna sau orașul tău a obținut milioane pentru asfaltarea drumurilor, printr-un mare program național. Poză cu primarul, cifre mari, felicitări. Poate au trecut de atunci doi ani, trei, iar drumul din fața casei tale e […] citește tot articolul

Moșia Țibucani, una dintre primele proprietăți evreiești din Principatul României

Printre consecințele Congresului de la Berlin din 1878 s-a numărat și modificarea Articolul 7 al Constituţiei de la 1866 în sensul acordării cetăţeniei române şi locuitorilor care nu erau creştini. Prin urmare, evreii trăitori în România au început să dobândească – încet și cu mare greutate – cetățenia, fapt care le-a permis unora dintre ei […] citește tot articolul

Trei autori care explică succesul populismului de dreapta în Europa și ce ne pot spune despre situația din România

Interesul electoral pentru formațiunile populiste de (extremă) dreapta reprezintă astăzi o realitate politică incontestabilă. Indiferent dacă ne uităm spre vestul continentului, unde Chega s-a clasat pe locul al treilea la alegerile din 2025 într-o țară cu ceea ce am putea numi o tradiție de stânga, în timp ce Alternativa pentru Germania a depășit Partidul Social-Democrat, […] citește tot articolul

SMR sau CANDU: să cumpărăm combustibil din import sau să ni-l fabricăm singuri din propriul nostru deșeu nuclear? O decizie cu bătaie foarte lungă

Plec de la o întrebare pe care vreau să o pun celor responsabili din statul român și din companiile de stat. Cum vedeți voi viitorul energetic nuclear  al României ? Vreți până la urmă independență energetică? Care e viziunea voastră, pentru că cinstit ar fi să o știm și noi? Aveți vreo viziune, sau totul […] citește tot articolul

Nouă ce ne mai rămâne de făcut? Cercetarea științifică de a doua generație ca o măsură de compensare a degradării cercetării prin utilizarea inteligenței artificiale generative

Preambul Titlul acestui eseu este o traducere liberă a titlului articolului recent al lui Claudio Novellia și Luciano Floridi [NF] disponibil aici, pe care mi l-a semnalat Adriana Monica Solomon în contextul unui schimb de mesaje pe tema dezvoltărilor recente raportate de OpenAI cu privire la soluțiile a zece probleme de matematică și informatică cu […] citește tot articolul

Banca Națională și încrederea în leu

Deși afirmația poate părea abstractă, banii constituie baza sistemelor economice moderne și elementul esențial al deciziilor consumatorilor, firmelor și intermediarilor financiari. Ei sunt mijlocul prin care populația și întreprinderile își formează veniturile,  cumpără bunuri și servicii, economisesc, investesc, achită contribuții la asigurările sociale și prime de asigurări de bunuri și persoane, acordă și primesc credite, […] citește tot articolul

Suntem pe cale să ratăm oportunitatea implementării tehnologiei SMR?

„Unul dintre proiectele despre care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești, acel reactor. Știți cât a consumat Nuclearelectrica acolo? Peste 240 de milioane de dolari. Și vom rămâne cu un teren și cu niște hârtii. Întrebarea este: merită asta? În loc să facem niște investiții cu cap și să negociem […] citește tot articolul

Revenirile din străinătate în diagnoza de dezvoltare/sărăcie locală

Cum arată, din punct de vedere al dezvoltării, localitățile în care revin mulți sau puțini dintre cetățenii unei societăți de emigrare ? Aceasta este întrebarea pe care o punem datelor, în continuare, pe cazul unei societăți din partea central-estică a Uniunii Europene, respectiv România. De obicei este analizată semnificația revenirilor în țară în raport cu emigrările, […] citește tot articolul

Manuscrisul ars care a vorbit fără să fie deschis

În dimineața zilei de 25 iunie 2026, Sala de lectură a Bibliotecii Naționale „Vittorio Emanuele III” din Napoli, instituția care păstrează cea mai mare parte a papirusurilor de la Herculaneum, a găzduit conferința de presă în cadrul căreia au fost prezentate public rezultatele „desfacerii” virtuale și ale lecturii PHerc. 1667, nucleul carbonizat al unui sul […] citește tot articolul

O altă săgeată a timpului și o nouă lege a naturii: informația integrată ca anti-energie

Nu poți transforma lumea dacă nu o înțelegi și nu poți înțelege lumea dacă nu o poți măsuraParafrază după Lordul Kelvin În timpul pregătirii eseului A doua săgeată a timpului: Entropie, informație, evoluție, care a prezentat în premieră cititorilor români o carte excepțională, publicată în februarie 2026 (Time’s Second Arrow: Evolution, Order, and a New Law […] citește tot articolul

Dezechilibre externe și competitivitatea exporturilor: provocări structurale

Persistența dezechilibrelor externe crește dependența de fluxurile străine de capital și afectează sustenabilitatea financiară. În privința României, dezechilibrele externe au cauze de ordin structural: cererea depășește producția internă, deci consumăm mai mult decât producem, iar exporturile rămân în urmă față de ritmul importurilor. Reducerea sustenabilă a dezechilibrelor externe nu se poate obține doar prin câștiguri de preț […] citește tot articolul

Restructurarea armatei ucrainene? Ce s-ar putea schimba sub conducerea noului șef al armatei, Drapatîi

În mai 2014, o mașină de luptă a infanteriei ucrainene se îndrepta în viteză spre o baricadă din Mariupol. „Calc-o!“, i-a ordonat șoferului comandantul de batalion Mihailo Drapatîi, iar vehiculul a trecut în forță prin baricadă. Episodul este invocat adesea pentru a ilustra hotărârea noului comandant al Forțelor Armate ale Ucrainei. Totuși, acum, doisprezece ani […] citește tot articolul

Speranța de viață la naștere pe regiuni de dezvoltare: între 80,4 ș 81,8 ani la femei și între 71,9 și 74,7 ani la bărbați

Introducere Speranța de viață la naștere este cel mai relevant indicator al gradului de dezvoltare generală a unei societăți. Reflectă calitatea alimentației populației și consumul de băuturi, condițiile de locuit, activitatea fizică, accesul și calitatea asistenței medicale, cultura sănătății, controlul tensiunii arteriale și al colesterolului, calitatea mediului.   O persoană având o speranță de viață ridicată […] citește tot articolul

Fizica școlară nu se măsoară cu kilogramul. Ce pierdem când tot mai puțini oameni...

1
Trebuie spus de la început: nimic din acest text nu este un atac orientat asupra unei persoane sau instituții. Cred, însă, că a venit timpul să vedem de ce se întâmplă ceea ce se întâmplă și, mai ales, cum să recuperăm niște lucruri care s-au pierdut. Sau despre care,...

Promisiunea nemuririi ca etern placebo

2
Probabil că una dintre cele mai vechi neliniști ale omului a fost cum să cucerească nemurirea. Fiind singura ființă care are conștiința propriei finitudinii, a încercat în fel și chip să rezolve acest neajuns major al existenței sale. Cum ar putea fi învinsă moartea? Există oare viață dincolo de...

Dreptul de a fi artist și iluzia consacrării

1
După mai bine de patru decenii dedicate muzicii, ca interpret, compozitor și producător, iar în ultimii ani din perspectiva funcției de vicepreședinte al Institutului Cultural Român, am avut privilegiul de a privi lumea culturii din două ipostaze complementare, aceea a creatorului și aceea a responsabilității exercitate în serviciul public,...

Prostia energetică românească

Bulgaria a înțeles ce înseamnă securitatea energetică. România a înțeles doar ordinul de închidereBulgaria a făcut ceea ce politicienii români par incapabili să înțeleagă: a tratat energia ca pe o problemă de securitate națională, nu ca pe o temă de bifat în fața Bruxelles-ului. Complexul Maritsa East – minele...

Criza energetică nu are un singur autor

6
De la început precizez că nu sunt un specialist în politici energetice. Nu am masterate sau experiență de decenii in domeniu, dar un lucru este atât de evident încât ține mai degrabă de bun simț și de memoria comună: Discuția despre energie riscă să devină încă o confruntare sterilă...

Curba de sacrificiu ca instituție. Expertiza externă și o rutină de două secole

7
Articolul de față analizează rolul ciclic și ritual al expertizei externe și al interpreților săi interni în aplicarea curbelor de sacrificiu. Acest model, reprodus de la Regulamentele Organice încoace, nu a fost un set de măsuri, ci mai degrabă o poziție de la înălțimea căreia se vorbește în numele...

Cum poți verifica, în 20 de minute, dacă primăria ta chiar a făcut drumurile...

1
Două surse publice, o comparație simplă — și afli singur ce nu-ți spune nimeni.Ai văzut, probabil, anunțul: primăria din comuna sau orașul tău a obținut milioane pentru asfaltarea drumurilor, printr-un mare program național. Poză cu primarul, cifre mari, felicitări. Poate au trecut de atunci doi ani, trei, iar drumul...

Moșia Țibucani, una dintre primele proprietăți evreiești din Principatul României

Printre consecințele Congresului de la Berlin din 1878 s-a numărat și modificarea Articolul 7 al Constituţiei de la 1866 în sensul acordării cetăţeniei române şi locuitorilor care nu erau creştini. Prin urmare, evreii trăitori în România au început să dobândească – încet și cu mare greutate – cetățenia, fapt...

Trei autori care explică succesul populismului de dreapta în Europa și ce ne pot...

16
Interesul electoral pentru formațiunile populiste de (extremă) dreapta reprezintă astăzi o realitate politică incontestabilă. Indiferent dacă ne uităm spre vestul continentului, unde Chega s-a clasat pe locul al treilea la alegerile din 2025 într-o țară cu ceea ce am putea numi o tradiție de stânga, în timp ce Alternativa...

SMR sau CANDU: să cumpărăm combustibil din import sau să ni-l fabricăm singuri din...

30
Plec de la o întrebare pe care vreau să o pun celor responsabili din statul român și din companiile de stat. Cum vedeți voi viitorul energetic nuclear  al României ? Vreți până la urmă independență energetică? Care e viziunea voastră, pentru că cinstit ar fi să o știm și...

Nouă ce ne mai rămâne de făcut? Cercetarea științifică de a doua generație ca...

67
PreambulTitlul acestui eseu este o traducere liberă a titlului articolului recent al lui Claudio Novellia și Luciano Floridi disponibil aici, pe care mi l-a semnalat Adriana Monica Solomon în contextul unui schimb de mesaje pe tema dezvoltărilor recente raportate de OpenAI cu privire la soluțiile a zece probleme...

Banca Națională și încrederea în leu

13
Deși afirmația poate părea abstractă, banii constituie baza sistemelor economice moderne și elementul esențial al deciziilor consumatorilor, firmelor și intermediarilor financiari. Ei sunt mijlocul prin care populația și întreprinderile își formează veniturile,  cumpără bunuri și servicii, economisesc, investesc, achită contribuții la asigurările sociale și prime de asigurări de bunuri...

Suntem pe cale să ratăm oportunitatea implementării tehnologiei SMR?

25
"Unul dintre proiectele despre care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești, acel reactor. Știți cât a consumat Nuclearelectrica acolo? Peste 240 de milioane de dolari. Și vom rămâne cu un teren și cu niște hârtii. Întrebarea este: merită asta? În loc să facem niște...

Revenirile din străinătate în diagnoza de dezvoltare/sărăcie locală

5
Cum arată, din punct de vedere al dezvoltării, localitățile în care revin mulți sau puțini dintre cetățenii unei societăți de emigrare ? Aceasta este întrebarea pe care o punem datelor, în continuare, pe cazul unei societăți din partea central-estică a Uniunii Europene, respectiv România. De obicei este analizată semnificația revenirilor...

Manuscrisul ars care a vorbit fără să fie deschis

În dimineața zilei de 25 iunie 2026, Sala de lectură a Bibliotecii Naționale „Vittorio Emanuele III” din Napoli, instituția care păstrează cea mai mare parte a papirusurilor de la Herculaneum, a găzduit conferința de presă în cadrul căreia au fost prezentate public rezultatele „desfacerii” virtuale și ale lecturii PHerc....

Fizica școlară nu se măsoară cu kilogramul. Ce pierdem când tot mai puțini oameni o pot și vor să o predea

Trebuie spus de la început: nimic din acest text nu este un atac orientat asupra unei persoane sau instituții. Cred, însă, că a venit timpul să vedem de ce se întâmplă ceea ce se întâmplă și, mai ales, cum să recuperăm niște lucruri care s-au pierdut. Sau despre care, poate, nu am crezut vreodată că […] citește tot articolul

Promisiunea nemuririi ca etern placebo

Probabil că una dintre cele mai vechi neliniști ale omului a fost cum să cucerească nemurirea. Fiind singura ființă care are conștiința propriei finitudinii, a încercat în fel și chip să rezolve acest neajuns major al existenței sale. Cum ar putea fi învinsă moartea? Există oare viață dincolo de moarte? Putem trăi veșnic? Primele răspunsuri […] citește tot articolul

Dreptul de a fi artist și iluzia consacrării

După mai bine de patru decenii dedicate muzicii, ca interpret, compozitor și producător, iar în ultimii ani din perspectiva funcției de vicepreședinte al Institutului Cultural Român, am avut privilegiul de a privi lumea culturii din două ipostaze complementare, aceea a creatorului și aceea a responsabilității exercitate în serviciul public, într-una dintre instituțiile fundamentale ale diplomației […] citește tot articolul

Prostia energetică românească

Bulgaria a înțeles ce înseamnă securitatea energetică. România a înțeles doar ordinul de închidere Bulgaria a făcut ceea ce politicienii români par incapabili să înțeleagă: a tratat energia ca pe o problemă de securitate națională, nu ca pe o temă de bifat în fața Bruxelles-ului. Complexul Maritsa East – minele de lignit, termocentralele, infrastructura de […] citește tot articolul

Criza energetică nu are un singur autor

De la început precizez că nu sunt un specialist în politici energetice. Nu am masterate sau experiență de decenii in domeniu, dar un lucru este atât de evident încât ține mai degrabă de bun simț și de memoria comună: Discuția despre energie riscă să devină încă o confruntare sterilă între două tabere care se declară, […] citește tot articolul

Curba de sacrificiu ca instituție. Expertiza externă și o rutină de două secole

Articolul de față analizează rolul ciclic și ritual al expertizei externe și al interpreților săi interni în aplicarea curbelor de sacrificiu. Acest model, reprodus de la Regulamentele Organice încoace, nu a fost un set de măsuri, ci mai degrabă o poziție de la înălțimea căreia se vorbește în numele unei prescripții venite din afară. Această […] citește tot articolul

Cum poți verifica, în 20 de minute, dacă primăria ta chiar a făcut drumurile pentru care a luat bani

Două surse publice, o comparație simplă — și afli singur ce nu-ți spune nimeni. Ai văzut, probabil, anunțul: primăria din comuna sau orașul tău a obținut milioane pentru asfaltarea drumurilor, printr-un mare program național. Poză cu primarul, cifre mari, felicitări. Poate au trecut de atunci doi ani, trei, iar drumul din fața casei tale e […] citește tot articolul

În așteptarea ploii…

În urmă cu vreo patru ani, atunci când scriam despre un spectacol cu celebrissima piesă Omul care aduce ploaia de Richard Nash, pus în scenă de regizorul Vlad Cristache la Teatrul Anton Pann din Râmnicu Vâlcea, mărturiseam că îmi fusese imposibil să aflu data în care filmul cu același nume, regizat de Joseph Anthony, a […] citește tot articolul

Moșia Țibucani, una dintre primele proprietăți evreiești din Principatul României

Printre consecințele Congresului de la Berlin din 1878 s-a numărat și modificarea Articolul 7 al Constituţiei de la 1866 în sensul acordării cetăţeniei române şi locuitorilor care nu erau creştini. Prin urmare, evreii trăitori în România au început să dobândească – încet și cu mare greutate – cetățenia, fapt care le-a permis unora dintre ei […] citește tot articolul

Trei autori care explică succesul populismului de dreapta în Europa și ce ne pot spune despre situația din România

Interesul electoral pentru formațiunile populiste de (extremă) dreapta reprezintă astăzi o realitate politică incontestabilă. Indiferent dacă ne uităm spre vestul continentului, unde Chega s-a clasat pe locul al treilea la alegerile din 2025 într-o țară cu ceea ce am putea numi o tradiție de stânga, în timp ce Alternativa pentru Germania a depășit Partidul Social-Democrat, […] citește tot articolul

SMR sau CANDU: să cumpărăm combustibil din import sau să ni-l fabricăm singuri din propriul nostru deșeu nuclear? O decizie cu bătaie foarte lungă

Plec de la o întrebare pe care vreau să o pun celor responsabili din statul român și din companiile de stat. Cum vedeți voi viitorul energetic nuclear  al României ? Vreți până la urmă independență energetică? Care e viziunea voastră, pentru că cinstit ar fi să o știm și noi? Aveți vreo viziune, sau totul […] citește tot articolul

Nouă ce ne mai rămâne de făcut? Cercetarea științifică de a doua generație ca o măsură de compensare a degradării cercetării prin utilizarea inteligenței artificiale generative

Preambul Titlul acestui eseu este o traducere liberă a titlului articolului recent al lui Claudio Novellia și Luciano Floridi [NF] disponibil aici, pe care mi l-a semnalat Adriana Monica Solomon în contextul unui schimb de mesaje pe tema dezvoltărilor recente raportate de OpenAI cu privire la soluțiile a zece probleme de matematică și informatică cu […] citește tot articolul

Banca Națională și încrederea în leu

Deși afirmația poate părea abstractă, banii constituie baza sistemelor economice moderne și elementul esențial al deciziilor consumatorilor, firmelor și intermediarilor financiari. Ei sunt mijlocul prin care populația și întreprinderile își formează veniturile,  cumpără bunuri și servicii, economisesc, investesc, achită contribuții la asigurările sociale și prime de asigurări de bunuri și persoane, acordă și primesc credite, […] citește tot articolul

Suntem pe cale să ratăm oportunitatea implementării tehnologiei SMR?

„Unul dintre proiectele despre care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești, acel reactor. Știți cât a consumat Nuclearelectrica acolo? Peste 240 de milioane de dolari. Și vom rămâne cu un teren și cu niște hârtii. Întrebarea este: merită asta? În loc să facem niște investiții cu cap și să negociem […] citește tot articolul

Revenirile din străinătate în diagnoza de dezvoltare/sărăcie locală

Cum arată, din punct de vedere al dezvoltării, localitățile în care revin mulți sau puțini dintre cetățenii unei societăți de emigrare ? Aceasta este întrebarea pe care o punem datelor, în continuare, pe cazul unei societăți din partea central-estică a Uniunii Europene, respectiv România. De obicei este analizată semnificația revenirilor în țară în raport cu emigrările, […] citește tot articolul

Manuscrisul ars care a vorbit fără să fie deschis

În dimineața zilei de 25 iunie 2026, Sala de lectură a Bibliotecii Naționale „Vittorio Emanuele III” din Napoli, instituția care păstrează cea mai mare parte a papirusurilor de la Herculaneum, a găzduit conferința de presă în cadrul căreia au fost prezentate public rezultatele „desfacerii” virtuale și ale lecturii PHerc. 1667, nucleul carbonizat al unui sul […] citește tot articolul

O altă săgeată a timpului și o nouă lege a naturii: informația integrată ca anti-energie

Nu poți transforma lumea dacă nu o înțelegi și nu poți înțelege lumea dacă nu o poți măsuraParafrază după Lordul Kelvin În timpul pregătirii eseului A doua săgeată a timpului: Entropie, informație, evoluție, care a prezentat în premieră cititorilor români o carte excepțională, publicată în februarie 2026 (Time’s Second Arrow: Evolution, Order, and a New Law […] citește tot articolul

Dezechilibre externe și competitivitatea exporturilor: provocări structurale

Persistența dezechilibrelor externe crește dependența de fluxurile străine de capital și afectează sustenabilitatea financiară. În privința României, dezechilibrele externe au cauze de ordin structural: cererea depășește producția internă, deci consumăm mai mult decât producem, iar exporturile rămân în urmă față de ritmul importurilor. Reducerea sustenabilă a dezechilibrelor externe nu se poate obține doar prin câștiguri de preț […] citește tot articolul

Cărți noi

coperta cartiiÎn această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

De la Apel către lichele (1989) la Strigoii noștri (2026) se întinde arcul de timp al unei declarații de dragoste pentru România, dar și, în oglindă, al unei la fel de statornice declarații de război împotriva politicienilor, demnitarilor sau poeților de curte lipsiți de scrupule și neiubitori de țară.  Pătimaș și revoltat, autoironic și nu o dată cu umor amar, Gabriel Liiceanu îi cheamă pe aceștia la lumina adevărului. „Ce faceți cu noi?“ pare el să întrebe. „Ce ne facem cu voi?“ – vezi mai mult

Carte recomandata

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ – vezi mai mult



adresa contact: editor[at]contributors.ro


Articole recomandate

La ce bun filozofii pe lume?*

de Gabriel Liiceanu

M-am întrebat, o viață întreagă, la ce sunt bun pe lumea asta. Sau, mai rău, dacă sunt bun la ceva. Și, până nu cu mult timp în urmă, de câte ori m-am întrebat la ce sunt eu bun, n-am știu să răspund. Ce știam să fac? Un medic, de pildă, nu are să-și pună întrebarea asta. El știe foarte bine, chiar înainte de a lua drumul facultății, care e răspunsul. Nu-l întrebi nici pe arhitect, nici pe inginer ce știu să facă și la ce sunt ei buni. De fapt, pe nimeni care, pe lumea asta, are o meserie al cărei nume e înscris într-un nomenclator. Citeste mai mult


Esențial HotNews.ro. Știrile care contează.

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

Pagini