vineri, august 28, 2026

„Nu o chestiune atât de importantă”, CSAT și elefantul din încăpere

În ochii majorității românilor, reforma serviciilor de securitate după răsturnarea lui Ceaușescu a fost cel mai clar test al angajamentului de a rupe cu trecutul comunist. Orice nou serviciu de securitate din România se confrunta cu o sarcină uriașă în a câștiga respectul populației, dată fiind moștenirea de teamă lăsată de Securitate. În lipsa unei […] citește tot articolul

Când Pământul vorbește… Cine ascultă și înțelege?

EARTH! my likeness!Though you look so impassive, ample and spheric there,I now suspect that is not all;I now suspect there is something fierce in you eligible to burst forth…I dare not tell it in words—not even in these songs.Walt Whitman, Leaves of Grass (1860) Camus și tăcerea lumii Analizând tragicul existenței umane,  Albert Camus (Mitul […] citește tot articolul

Muzică, istorie și politică

Citind și încercând să aștern acum pe ecranul calculatorului o seamă de impresii despre cartea Muzici în tonuri naționaliste  datorată prestigiosului muzicolog Valentina Sandu-Dediu, carte apărută în anul 2026 la editura bucureșteană Humanitas, intru, cum s-ar zice, pe teren minat. Ascult zilnic muzică de toate genurile. Frecventez cu regularitate concertele săptămânale ale Filarmonicii. Am făcut-o […] citește tot articolul

Sub pianul cu coadă: amintirile care au modelat destinul unui dirijor. Piotr Borkowski în dialog cu Adrian Leonard Mociulschi

Dirijor, pedagog și personalitate marcantă a vieții muzicale poloneze, Piotr Borkowski a construit de-a lungul deceniilor o remarcabilă carieră internațională, pe scene din Europa, Asia și Statele Unite. Dar înaintea orchestrei, a marilor partituri și a aplauzelor publicului, a existat copilul care descoperea lumea prin sunete: porumbei pe acoperișuri, greieri în după-amiezile de vară, vibrațiile […] citește tot articolul

Stabilicum sau Melonellum. Cum se pregătește din vreme o majoritate parlamentară în Italia

În vara lui 2026, când în România se vorbește mult și, deocamdată, degeaba despre formarea unei majorități care să învestească în cel mai scurt timp un nou guvern, în mult mai experimentata politicește și spectaculoasa Italie se pregătește formarea guvernului în… toamna lui 2027, când vor avea loc alegeri parlamentare la termen. Tabăra politică a […] citește tot articolul

„Unt vs Margarină”, merdenele și teama de ce-i românesc – Despre insecuritățile ontologice din România de astăzi

„Vreau o țară ca afară” – acest slogan a definit percepția de sine a societății românești în epoca post-comunistă. De la preferințele muzicale la papilele gustative ale românilor, opțiunea experienței occidentale în detrimentul celei autohtone se manifestă pretutindeni. Occidentul ca punct de reper plasează România, în imaginarul colectiv, printr-un exercițiu de comparație, în stadiul periferic. […] citește tot articolul

Unde stocăm energia? De la echilibrarea sistemului național la flexibilitatea individuală, locală și regională

Disclaimer În ultima perioadă au apărut, aproape peste noapte, tot felul de „experți în energie” care promovează confuzii grave și induc publicului idei greșite. Sunt convins că jurnaliștii care îi invită să se exprime sunt bine intenționați, însă înainte de a le acorda spațiu ar trebui să verifice atent CV-urile invitaților. Nu contest că acești […] citește tot articolul

Un model european al perceperii clasei sociale de apartenență?

În Eurobarometrul (EB) standard 105, cu date culese  în martie-aprilie 2026, interogația este formulată în termeni de clasă socială, subiecții fiind întrebați dacă se consideră pe ei înșiși și gospodăria lor ca aparținând clasei muncitoare a  societății sau clasei înalte din societate. citește tot articolul

23 august 1939 sau totalitarismul

Ziua ȋn care se ȋncheie  Pactul Ribbentrop- Molotov este cea ȋn care totalitarismul se află la zenit. În Eurasia tiraniile decid soarta a ȋntregi naţiuni, ȋn vreme  ce ordinea partidului-stat şi a ideocraţiei pare să  ȋntruchipeze viitorul. Mai mult decât un act  gangsteresc de lichidare a libertăţii popoarelor, acordul din 1939 este punctul culminant al […] citește tot articolul

Alina și Șerban Pavelescu, „Istoria Orbilor”, despre necesitatea lui 23 august 1944 și caracterul criminal al memoriei induse de propagandă

Istoricii Alina și Șerban Pavelescu, ca și Editura Humanitas, au dat lovitura cu „Istoria orbilor. România în război, 1940-1945”. O carte de peste 800 de pagini, care prezintă o istorie cu totul diferită a țării în acea perioadă, axată pe „frontul de acasă” și pe un „puzzle de relatări”. În podcastul Book Snack, realizat de […] citește tot articolul

Triunghiul rivalității geopolitice din Asia de Est: Rusia, Japonia și China. Kurilele ca punct de presiune strategică

Vizita lui Vladimir Putin pe insula Iturup/Etorofu, în 13 august 2026, trebuie privită dincolo de dimensiunea simbolică a vechii dispute teritoriale ruso-japoneze. Insula este administrată de Rusia, dar revendicată de Japonia ca parte a „Teritoriilor de Nord”, alături de Kunashir, Shikotan și Habomai. Disputa datează de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și continuă […] citește tot articolul

Dincolo de Metrici și Retorici II: Anatomia unui Mexican Standoff instituțional și Trei Cartușe pentru ieșirea din Impotența intelectual-administrativă

De la Nature Index și SciVal la anatomia conversiei banului public în cunoaștere — și la momentul în care trebuie să încetăm să confundăm absorbția cu performanța Preambul: Două instrumente, aceeași întrebare incomodă. Prima parte din „Dincolo de Metrici și Retorici” pornea de la un paradox: România produce mai multe publicații indexate și are indicatori […] citește tot articolul

Aderare sau reunificare? Negocierile Republicii Moldova cu UE în vederea aderării comportă acum mai puține riscuri decât reunificarea cu România – până la un punct

Datorită faptului că nu a fost reconfirmat în funcția de ministru al Apărării la Kyiv, așa cum s-ar fi așteptat, din pricina sprijinului popular masiv de care se bucură în Ucraina, Mykhailo Fedorov a declarat că trebuie organizate alegeri prezidențiale cât mai curând posibil (ar fi trebuit organizate în 2024 dar starea de război nu […] citește tot articolul

Visul casei la țară are un preț ascuns. Nu e terenul

Ce am aflat despre costurile pe care nu le scrie niciun anunț imobiliar. Visul acesta îl are, într-o formă sau alta, aproape toată lumea. O casă undeva la marginea unui sat, cu aer curat și liniște, departe de blocuri și de trafic. Un teren cu priveliște, câțiva pomi, spațiu pentru copii. Iar când te uiți […] citește tot articolul

PNRR, la bilanț: mituri și realități

Polarizării și politizării accentuate din ultimii doi ani din România nu i-a scăpat nici PNRR-ul, fondul special mixt al UE, format din grant și împrumut, gândit de Comisie în 2020-2021, în principal ca instrument de reziliență pentru o nouă eventuală criză, dar având și o importantă componentă socială. Pentru că nu este vorba despre un […] citește tot articolul

Scientometrie și impostură

Articolul de ieri al profesorului Daniel Nica ridică o problemă importantă: consecințele utilizării excesive a scientometriei în evaluarea performanței academice. Argumentul articolului este, la o privire rapidă, atrăgător: instituțiile de învățământ superior (occidentale) au dezvoltat în ultima sută de ani o cultură în care valoarea producției intelectuale este măsurată, în primul rând, prin indicatori cantitativi. […] citește tot articolul

Pământurile Negre

Povestea-i simplă și eternă: m-am îndrăgostit de profa de franceză. Și ea de mine – așa, puțin, cum le șade bine blondelor – dar n-a ieșit nimic, că era pandemie și eu aveam copil mic de crescut, iar dup-aia (după care „aia”?) profa a plecat în Africa. Nu înainte de-a mărturisi tot, ca la poliție. […] citește tot articolul

Admiterea la liceu și cei care pot plăti. Politici împotriva dovezilor

Două politici discutate în ultima perioadă, aparent fără legătură între ele, ridică aceeași întrebare: cât de mult contează dovezile și vocea celor afectați atunci când sunt luate deciziile publice? România are cea mai ridicată mortalitate rutieră din UE: în 2024, 78 de persoane au murit în accidente rutiere la un milion de locuitori. România are […] citește tot articolul

O genealogie a imposturii academice

(sau despre „efectul cobra” al principiului Publish or perish) Trăim în plină epocă Publish or perish, în care cantitatea și scorul scientometric al publicațiilor cântăresc mai mult decât calitatea lor. Dar cum am ajuns aici? Și de ce efectele sunt mai rele decât credem? Să o luăm cu începutul. Formula Publish or perish apare în […] citește tot articolul

„Nu o chestiune atât de importantă”, CSAT și elefantul din încăpere

7
În ochii majorității românilor, reforma serviciilor de securitate după răsturnarea lui Ceaușescu a fost cel mai clar test al angajamentului de a rupe cu trecutul comunist. Orice nou serviciu de securitate din România se confrunta cu o sarcină uriașă în a câștiga respectul populației, dată fiind moștenirea de teamă...

Când Pământul vorbește… Cine ascultă și înțelege?

12
EARTH! my likeness!Though you look so impassive, ample and spheric there,I now suspect that is not all;I now suspect there is something fierce in you eligible to burst forth...I dare not tell it in words—not even in these songs.Walt Whitman, Leaves of Grass (1860)Camus și tăcerea lumiiAnalizând tragicul existenței...

Muzică, istorie și politică

3
Citind și încercând să aștern acum pe ecranul calculatorului o seamă de impresii despre cartea Muzici în tonuri naționaliste  datorată prestigiosului muzicolog Valentina Sandu-Dediu, carte apărută în anul 2026 la editura bucureșteană Humanitas, intru, cum s-ar zice, pe teren minat. Ascult zilnic muzică de toate genurile. Frecventez cu regularitate...

Sub pianul cu coadă: amintirile care au modelat destinul unui dirijor. Piotr Borkowski în...

Dirijor, pedagog și personalitate marcantă a vieții muzicale poloneze, Piotr Borkowski a construit de-a lungul deceniilor o remarcabilă carieră internațională, pe scene din Europa, Asia și Statele Unite.Dar înaintea orchestrei, a marilor partituri și a aplauzelor publicului, a existat copilul care descoperea lumea prin sunete: porumbei pe acoperișuri, greieri...

Stabilicum sau Melonellum. Cum se pregătește din vreme o majoritate parlamentară în Italia

2
În vara lui 2026, când în România se vorbește mult și, deocamdată, degeaba despre formarea unei majorități care să învestească în cel mai scurt timp un nou guvern, în mult mai experimentata politicește și spectaculoasa Italie se pregătește formarea guvernului în... toamna lui 2027, când vor avea loc alegeri...

„Unt vs Margarină”, merdenele și teama de ce-i românesc – Despre insecuritățile ontologice din...

18
„Vreau o țară ca afară” - acest slogan a definit percepția de sine a societății românești în epoca post-comunistă. De la preferințele muzicale la papilele gustative ale românilor, opțiunea experienței occidentale în detrimentul celei autohtone se manifestă pretutindeni. Occidentul ca punct de reper plasează România, în imaginarul colectiv, printr-un...

Unde stocăm energia? De la echilibrarea sistemului național la flexibilitatea individuală, locală și regională

DisclaimerÎn ultima perioadă au apărut, aproape peste noapte, tot felul de „experți în energie” care promovează confuzii grave și induc publicului idei greșite. Sunt convins că jurnaliștii care îi invită să se exprime sunt bine intenționați, însă înainte de a le acorda spațiu ar trebui să verifice atent CV-urile...

Un model european al perceperii clasei sociale de apartenență?

0
În Eurobarometrul (EB) standard 105, cu date culese  în martie-aprilie 2026, interogația este formulată în termeni de clasă socială, subiecții fiind întrebați dacă se consideră pe ei înșiși și gospodăria lor ca aparținând clasei muncitoare a  societății sau clasei înalte din societate.

23 august 1939 sau totalitarismul

14
Ziua ȋn care se ȋncheie  Pactul Ribbentrop- Molotov este cea ȋn care totalitarismul se află la zenit. În Eurasia tiraniile decid soarta a ȋntregi naţiuni, ȋn vreme  ce ordinea partidului-stat şi a ideocraţiei pare să  ȋntruchipeze viitorul. Mai mult decât un act  gangsteresc de lichidare a libertăţii popoarelor, acordul...

Alina și Șerban Pavelescu, „Istoria Orbilor”, despre necesitatea lui 23 august 1944 și caracterul...

32
Istoricii Alina și Șerban Pavelescu, ca și Editura Humanitas, au dat lovitura cu „Istoria orbilor. România în război, 1940-1945”. O carte de peste 800 de pagini, care prezintă o istorie cu totul diferită a țării în acea perioadă, axată pe „frontul de acasă” și pe un „puzzle de relatări”....

Triunghiul rivalității geopolitice din Asia de Est: Rusia, Japonia și China. Kurilele ca punct...

14
Vizita lui Vladimir Putin pe insula Iturup/Etorofu, în 13 august 2026, trebuie privită dincolo de dimensiunea simbolică a vechii dispute teritoriale ruso-japoneze. Insula este administrată de Rusia, dar revendicată de Japonia ca parte a „Teritoriilor de Nord”, alături de Kunashir, Shikotan și Habomai. Disputa datează de la sfârșitul celui...

Dincolo de Metrici și Retorici II: Anatomia unui Mexican Standoff instituțional și Trei Cartușe...

5
De la Nature Index și SciVal la anatomia conversiei banului public în cunoaștere — și la momentul în care trebuie să încetăm să confundăm absorbția cu performanțaPreambul: Două instrumente, aceeași întrebare incomodă.Prima parte din „Dincolo de Metrici și Retorici” pornea de la un paradox: România produce mai multe publicații...

Aderare sau reunificare? Negocierile Republicii Moldova cu UE în vederea aderării comportă acum mai...

14
Datorită faptului că nu a fost reconfirmat în funcția de ministru al Apărării la Kyiv, așa cum s-ar fi așteptat, din pricina sprijinului popular masiv de care se bucură în Ucraina, Mykhailo Fedorov a declarat că trebuie organizate alegeri prezidențiale cât mai curând posibil (ar fi trebuit organizate în...

Visul casei la țară are un preț ascuns. Nu e terenul

20
Ce am aflat despre costurile pe care nu le scrie niciun anunț imobiliar.Visul acesta îl are, într-o formă sau alta, aproape toată lumea. O casă undeva la marginea unui sat, cu aer curat și liniște, departe de blocuri și de trafic. Un teren cu priveliște, câțiva pomi, spațiu pentru...

PNRR, la bilanț: mituri și realități

5
Polarizării și politizării accentuate din ultimii doi ani din România nu i-a scăpat nici PNRR-ul, fondul special mixt al UE, format din grant și împrumut, gândit de Comisie în 2020-2021, în principal ca instrument de reziliență pentru o nouă eventuală criză, dar având și o importantă componentă socială.Pentru că...

Tunelul timpului

În urmă cu cel puțin 50 de ani, a fost o vreme când TVR difuza în fiecare duminică după-amiază câte un episod dintr-un film serial ce se numea Tunelul timpului. Mi-am amintit de el în mult prea frecventele momente de plictiseală intervenite în timpul urmăririi filmului Capătul străzii Stejar, regizat de David Robert Mitchell. Și […] citește tot articolul

„Nu o chestiune atât de importantă”, CSAT și elefantul din încăpere

În ochii majorității românilor, reforma serviciilor de securitate după răsturnarea lui Ceaușescu a fost cel mai clar test al angajamentului de a rupe cu trecutul comunist. Orice nou serviciu de securitate din România se confrunta cu o sarcină uriașă în a câștiga respectul populației, dată fiind moștenirea de teamă lăsată de Securitate. În lipsa unei […] citește tot articolul

Când Pământul vorbește… Cine ascultă și înțelege?

EARTH! my likeness!Though you look so impassive, ample and spheric there,I now suspect that is not all;I now suspect there is something fierce in you eligible to burst forth…I dare not tell it in words—not even in these songs.Walt Whitman, Leaves of Grass (1860) Camus și tăcerea lumii Analizând tragicul existenței umane,  Albert Camus (Mitul […] citește tot articolul

Sub pianul cu coadă: amintirile care au modelat destinul unui dirijor. Piotr Borkowski în dialog cu Adrian Leonard Mociulschi

Dirijor, pedagog și personalitate marcantă a vieții muzicale poloneze, Piotr Borkowski a construit de-a lungul deceniilor o remarcabilă carieră internațională, pe scene din Europa, Asia și Statele Unite. Dar înaintea orchestrei, a marilor partituri și a aplauzelor publicului, a existat copilul care descoperea lumea prin sunete: porumbei pe acoperișuri, greieri în după-amiezile de vară, vibrațiile […] citește tot articolul

Stabilicum sau Melonellum. Cum se pregătește din vreme o majoritate parlamentară în Italia

În vara lui 2026, când în România se vorbește mult și, deocamdată, degeaba despre formarea unei majorități care să învestească în cel mai scurt timp un nou guvern, în mult mai experimentata politicește și spectaculoasa Italie se pregătește formarea guvernului în… toamna lui 2027, când vor avea loc alegeri parlamentare la termen. Tabăra politică a […] citește tot articolul

„Unt vs Margarină”, merdenele și teama de ce-i românesc – Despre insecuritățile ontologice din România de astăzi

„Vreau o țară ca afară” – acest slogan a definit percepția de sine a societății românești în epoca post-comunistă. De la preferințele muzicale la papilele gustative ale românilor, opțiunea experienței occidentale în detrimentul celei autohtone se manifestă pretutindeni. Occidentul ca punct de reper plasează România, în imaginarul colectiv, printr-un exercițiu de comparație, în stadiul periferic. […] citește tot articolul

Unde stocăm energia? De la echilibrarea sistemului național la flexibilitatea individuală, locală și regională

Disclaimer În ultima perioadă au apărut, aproape peste noapte, tot felul de „experți în energie” care promovează confuzii grave și induc publicului idei greșite. Sunt convins că jurnaliștii care îi invită să se exprime sunt bine intenționați, însă înainte de a le acorda spațiu ar trebui să verifice atent CV-urile invitaților. Nu contest că acești […] citește tot articolul

Un model european al perceperii clasei sociale de apartenență?

În Eurobarometrul (EB) standard 105, cu date culese  în martie-aprilie 2026, interogația este formulată în termeni de clasă socială, subiecții fiind întrebați dacă se consideră pe ei înșiși și gospodăria lor ca aparținând clasei muncitoare a  societății sau clasei înalte din societate. citește tot articolul

23 august 1939 sau totalitarismul

Ziua ȋn care se ȋncheie  Pactul Ribbentrop- Molotov este cea ȋn care totalitarismul se află la zenit. În Eurasia tiraniile decid soarta a ȋntregi naţiuni, ȋn vreme  ce ordinea partidului-stat şi a ideocraţiei pare să  ȋntruchipeze viitorul. Mai mult decât un act  gangsteresc de lichidare a libertăţii popoarelor, acordul din 1939 este punctul culminant al […] citește tot articolul

Alina și Șerban Pavelescu, „Istoria Orbilor”, despre necesitatea lui 23 august 1944 și caracterul criminal al memoriei induse de propagandă

Istoricii Alina și Șerban Pavelescu, ca și Editura Humanitas, au dat lovitura cu „Istoria orbilor. România în război, 1940-1945”. O carte de peste 800 de pagini, care prezintă o istorie cu totul diferită a țării în acea perioadă, axată pe „frontul de acasă” și pe un „puzzle de relatări”. În podcastul Book Snack, realizat de […] citește tot articolul

Triunghiul rivalității geopolitice din Asia de Est: Rusia, Japonia și China. Kurilele ca punct de presiune strategică

Vizita lui Vladimir Putin pe insula Iturup/Etorofu, în 13 august 2026, trebuie privită dincolo de dimensiunea simbolică a vechii dispute teritoriale ruso-japoneze. Insula este administrată de Rusia, dar revendicată de Japonia ca parte a „Teritoriilor de Nord”, alături de Kunashir, Shikotan și Habomai. Disputa datează de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și continuă […] citește tot articolul

Dincolo de Metrici și Retorici II: Anatomia unui Mexican Standoff instituțional și Trei Cartușe pentru ieșirea din Impotența intelectual-administrativă

De la Nature Index și SciVal la anatomia conversiei banului public în cunoaștere — și la momentul în care trebuie să încetăm să confundăm absorbția cu performanța Preambul: Două instrumente, aceeași întrebare incomodă. Prima parte din „Dincolo de Metrici și Retorici” pornea de la un paradox: România produce mai multe publicații indexate și are indicatori […] citește tot articolul

Aderare sau reunificare? Negocierile Republicii Moldova cu UE în vederea aderării comportă acum mai puține riscuri decât reunificarea cu România – până la un punct

Datorită faptului că nu a fost reconfirmat în funcția de ministru al Apărării la Kyiv, așa cum s-ar fi așteptat, din pricina sprijinului popular masiv de care se bucură în Ucraina, Mykhailo Fedorov a declarat că trebuie organizate alegeri prezidențiale cât mai curând posibil (ar fi trebuit organizate în 2024 dar starea de război nu […] citește tot articolul

Visul casei la țară are un preț ascuns. Nu e terenul

Ce am aflat despre costurile pe care nu le scrie niciun anunț imobiliar. Visul acesta îl are, într-o formă sau alta, aproape toată lumea. O casă undeva la marginea unui sat, cu aer curat și liniște, departe de blocuri și de trafic. Un teren cu priveliște, câțiva pomi, spațiu pentru copii. Iar când te uiți […] citește tot articolul

PNRR, la bilanț: mituri și realități

Polarizării și politizării accentuate din ultimii doi ani din România nu i-a scăpat nici PNRR-ul, fondul special mixt al UE, format din grant și împrumut, gândit de Comisie în 2020-2021, în principal ca instrument de reziliență pentru o nouă eventuală criză, dar având și o importantă componentă socială. Pentru că nu este vorba despre un […] citește tot articolul

Scientometrie și impostură

Articolul de ieri al profesorului Daniel Nica ridică o problemă importantă: consecințele utilizării excesive a scientometriei în evaluarea performanței academice. Argumentul articolului este, la o privire rapidă, atrăgător: instituțiile de învățământ superior (occidentale) au dezvoltat în ultima sută de ani o cultură în care valoarea producției intelectuale este măsurată, în primul rând, prin indicatori cantitativi. […] citește tot articolul

Cărți noi

coperta cartiiÎn această nouă carte, Armand Goșu urmărește desfășurarea războiului din Ucraina și negocierile de pace în contextul geopolitic inaugurat de al doilea mandat al lui Donald Trump, care a subminat dramatic – și poate iremediabil – unitatea lumii occidentale. Astfel, sunt analizate originile imperiale ale planurilor Rusiei în Orientul Mijlociu; de ce și-a abandonat Putin singurul aliat real, dictatorul de la Damasc, și a renunțat la poziția strategică din Venezuela; cum schimbă utilizarea pe scară tot mai largă a dronelor modul de desfășurare al luptelor și, adeseori, deznodământul lor; evoluțiile recente ale negocierilor pentru încheierea războiului. Vezi mai multe

De la Apel către lichele (1989) la Strigoii noștri (2026) se întinde arcul de timp al unei declarații de dragoste pentru România, dar și, în oglindă, al unei la fel de statornice declarații de război împotriva politicienilor, demnitarilor sau poeților de curte lipsiți de scrupule și neiubitori de țară.  Pătimaș și revoltat, autoironic și nu o dată cu umor amar, Gabriel Liiceanu îi cheamă pe aceștia la lumina adevărului. „Ce faceți cu noi?“ pare el să întrebe. „Ce ne facem cu voi?“ – vezi mai mult

Carte recomandata

Despre alegere şi discreţia binelui

Despre alegere şi discreţia binelui

„Vorbim tot mai mult despre viață în termeni de optimizare și eficiență; nu ne mai atrage atenția decât ceea ce ni se pare convenabil. Aderența la un mesaj de credință, imaginat doar ca poliță de asigurare, va mai putea oare să ne sugereze marile întrebări ale ființei și să ne ferească de ratare? Ar mai putea perplexitățile credinciosului de la noi să intre în dialog cu mirările lumii, astfel încât să nu lase impresia negocierii sale cu fatalitatea? Mai putem aspira la luciditate sub influența unui mod contorsionat de a concepe tradiția?“ — MIHAI FRĂŢILĂ – vezi mai mult



adresa contact: editor[at]contributors.ro


Articole recomandate

La ce bun filozofii pe lume?*

de Gabriel Liiceanu

M-am întrebat, o viață întreagă, la ce sunt bun pe lumea asta. Sau, mai rău, dacă sunt bun la ceva. Și, până nu cu mult timp în urmă, de câte ori m-am întrebat la ce sunt eu bun, n-am știu să răspund. Ce știam să fac? Un medic, de pildă, nu are să-și pună întrebarea asta. El știe foarte bine, chiar înainte de a lua drumul facultății, care e răspunsul. Nu-l întrebi nici pe arhitect, nici pe inginer ce știu să facă și la ce sunt ei buni. De fapt, pe nimeni care, pe lumea asta, are o meserie al cărei nume e înscris într-un nomenclator. Citeste mai mult


Esențial HotNews.ro. Știrile care contează.

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

Pagini