duminică, martie 16, 2025

11 septembrie 2001: ce am (ați) învățat în ultimii 10 ani?

Dumincă 11 septembrie 2011, Londra. O frumoasă zi de vară târzie (sau toamnă timpurie), așa cum a fost și ziua de luni, 11 septembrie 2001.

Aparent, nimic nu s-a schimbat, capitala britanică este același oraș fascinant, o urbe a tuturor posibilităților, în care poți să trăiești cele mai diferite experiențe.

Dar dacă stau și mă uit în urmă și fac un bilanț al ultimilor 10 ani, aparențele se spulberă. Am simțit schimbarea imediat, după 11 septembrie 2001, când lucram ca jurnalist la BBC. A fost practic începutul sfârșitului pentru redacțiile de radio în limbi europene și o reorientare masivă a BBC World Service către lumea musulmană.

Ceea ce considerasem, și nu doar eu, a fi o schimbare epocală la sfârșitul anilor ’80, începutul anilor ’90 – căderea regimurilor comuniste din Europa – a devenit încetul cu încetul doar un eveniment istoric din ce în ce mai îndepărtat și mai puțin relevant.

În munca mea de jurnalist, odată cu războaiele din Afganistan și Irak, m-am izbit de pasiuni care erau absolut incompatibile cu profesia de reporter la BBC. Ele au coincis și cu perioada de restructurare a redacției române (2003 – 2004) și mi-au lăsat niște amintiri neplăcute.

În plan personal, 11 septembrie 2001 m-a făcut să-mi reorientez lecturile. Primele două cărți pe care le-am citit atunci au fost Sfârșitul istoriei și ultimul om, de Francis Fukuyama, și Ciocnirea Civilizațiilor, de Samuel Huntington, aceasta din urmă lăsându-mi o impresie profundă. Am citit foarte mult despre islam și civilizația musulmană, începând cu Koranul și în general am realizat cât de mică și provincială este lumea românească în ansamblul ei.

Pe 7 iulie 2005 orașul în care trăiesc – Londra – a fost lovit de un atac terorist, e drept de mult mai mică amploare decât cele de la New York din 11 septembrie 2001 și s-a deovedit că fundamentalismul islamic indigen e o realitate care nu mai putea fi neglijată.

E o banalitate să spui că a călători cu avionul a devenit în ultimii 10 ani o experiență mai neplăcută, e un preț pe care-l plătim pentru ca să fim mai în siguranță sau măcar să avem această impresie.

E greu de cuantificat cât de mult au influențat atentatele teroriste de la 11 septembrie 2001 istoria omenirii, e mult prea devreme pentru așa ceva. În plus, în acești 10 ani a avut loc și o explozie a globalizării, la care o contribuție importantă și-a adus-o internetul, care a jucat și joacă un rol important și în răspândirea mesajului extremist, dar și a ideilor democratice.

Pentru mine personal, 11 septembrie 2001 a reprezentat, într-un fel, sfârșitul iluziilor, a acelei euforii, exuberanțe începute la sfârșitul anului 1989, odată cu căderea comunismului.

A meritat declanșarea așa numitului “război împotriva terorismului” (termen ce s-a dovedit extrem de neinspirat ales)? Osama bin Laden e mort, Al Qaeda o umbră a ceea ce a fost, dar pericolul terorismului și fundamentalismului de orice fel nu a dispărut, dimpotrivă, e mai insidios ca acum 10 ani.

În acești 10 ani am realizat că mai degrabă Huntington și nu Fukuyama a avut dreptate. Dar nu mi-am pierdut încrederea în democrație, ca cel mai mic dintre multe rele și poate că înlăturarea lui Saddam Hussein, pe care am aprobat-o la momentul respectiv, a jucat un rol în revoluțiile democratice din lumea arabă de anul acesta.

Am căpătat atunci o repulsie față de naționalism și fundamentalism religios, curente pe care le consider responsabile de multe dintre relele de azi. Din păcate, internetul facilitează proliferarea extremismelor de toate felurile și se poate constata și din atacurile împotriva revistei ACUM că, din păcate, accesul facil la informație nu duce și la sporirea gradului de discernământ sau a atașamentului față de democrație.

Articol aparut si in Revista Acum

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Petru Clej
Petru Clej
Petru Clej este corespondent la Londra al redacției române a RFI. A fost jurnalist la BBC World Service, redacția română, între 1991 și 2008 (redactor șef între 2000 și 2008) și a lucrat între februarie și decembrie 2007 la BBC News Online.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Disponibil pentru precomandă

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro