duminică, aprilie 18, 2021

Argou de jurnaliști (2) Mogulul media

De cel puțin cincisprezece ani a intrat în uzanța vorbitorilor de limbă română termenul de ”mogul” pentru a-i desemna pe marii proprietari de presă care își folosesc puterea și influența în afaceri și politică prin intermediul mass-media. Deși relativ nou în limbajul comun, termenul s-a impus prin sonoritatea interesantă, încărcătura sa peiorativă fiind intens speculată în discursul politic. Nu mai departe în aprilie 2014 președintele statului folosea în spațiul public sintagma ”moguli toxici, cât și adjectivul derivat, ”mogulesc”:”Toţi mogulii au fost toxici. Voiculescu, Vîntu, Ghiţă şi Patriciu. Au manipulat. Au folosit media în folosul lor propriu. Patriciu a mers ce a mers şi şi-a dat seama că e o soluţie proastă şi a ieşit din treaba mogulească. Vîntu a picat. Acum mai toxic este Ghiţă decât Voiculescu”, a declarat șeful statului la Realitatea TV.

Folosirea frecventă în dezbaterile de televiziune și în mass-media în general, face ca ”mogul” să nu mai fie resimțit ca termen de argou. Pe blogul martzian.wordpress.com cuvântul este căutat în DEX, fiindcă titularul a fost intrigat de modul repetitiv, obsedant în care e folosit. Totuși, termenul e exotic și înseamnă la origine, cf. DEX ”Persoană care făcea parte din dinastia mongolă care a cucerit India, iar la figurat ”persoană foarte importantă cu puteri discreționare” . Dinastia ”Marilor Moguli”, întemeiată de Barbur, a domnit din 1526 până în 1858, când englezii au transformat India în colonie britanică. Puterea mogulului era absolută. Americanii au folosit primii termenul în argoul de business încă din secolul trecut, pentru a-i numi pe acei oameni de afaceri care controlau cu puteri uriașe piețele. Ulterior, pe măsură ce mass-media a devenit parte esențială în jocul politică-afaceri, profilul mogulului s-a asociat cu controlul media. Americanii Rupert Murdoch, patronul News Corp., implicat într-un imens scandal de ascultare ilegală a telefoanelor, Hugh Hefner, Steve Forbes, Donald Trump, italianul Silvio Berlusconi sau francezul Martin Bouygues sunt câțiva dintre businessmanii care știu care este puterea media pe terenul afacerilor. În literatura de specialitate apare ca sinonim și japonezul ”tycoon”, o titulatură pentru shogun.

Există o diferență de fond între mogulii din Europa Centrală și de Est și cei din tări capitaliste consolidate: primii au găsit în anii ’90 un teren vulnerabil, lipsit de reguli și legislație, cu cetățeni confuzi, fără experiență democratică în țări cu guverne rapace, dispuse să intre în jocul corupției. Au înțeles repede că mass-media poate fi un instrument de temut în afacerile lor tulburi și au profitat de slăbiciunile și de divizarea breslei jurnalistice. Sasho Doncev în Bulgaria, Zdenek Bakala, Jaromir Soukoup sau Petr Kellner în Cehia, Gábor Széles în Ungaria, Zygmunt Solorz-Zak în Polonia sau Patrik Tkač și Ivan Jakabovič în Slovacia sunt câțiva dintre mogulii primei generații post-socialiste din regiune. La noi, primei generații Vîntu, Patriciu, Voiculescu, Păunescu, Micula i s-a adăugat una nouă cu Sebastian Ghiță și Cristian Burci.Toți și-au asociat afacerilor principale și poziției în politică televiziuni, ziare și radiouri folosite cu sau fără perdea în bătăliile politice și în eliminarea competitorilor din business. Chemat în justiție în 2005 și reținut pentru o noapte, Dinu Patriciu a exclamat: ”Nu se mai poate, îmi fac trust de presă!”. O excepție este Adrian Sârbu, fiindcă el a ales calea ”americană” a profitului din afacerea media, cu legături discrete în politică. Pentru mogulii de tranziție, mai potrivită ar fi denumirea de ”oligarhi”, consideră Václav Štětka, cercetător media la Universitatea din Oxford: sunt miliardari ”de carton” ca și cei din Rusia sau Ucraina post-sovietică, s-au îmbogățit rapid pe căi neortodoxe și își hrănesc averea din buzunarul statului prin relații și lovituri politico-mediatice. Tipic pentru proprietarii de presă din România este lipsa transparenței și concubinajul politic. ActiveWatch a cartografiat situația în studiul Harta politică a televiziunilor locale, investigând 56 de stații din 15 județe. Concluzia este că de cele mai multe ori, televiziunea locală este o armă de luptă politică și economică sponsorizată din bani publici, direct sau indirect, conform datelor colectate. Astfel, aproape jumătate din cele 56 de televiziuni incluse în cercetare sunt influențate direct sau indirect de politicieni. Mai mult, aproape jumătate dintre aceste televiziuni au putut fi documentate ca fiind beneficiare directe ale sponsorizărilor din bani publici, dar, cel mai probabil, numărul acestora este mult mai mare”. Printre încercările organizațiilor de media de a aduce un pic de lumină în acționariatul încâlcit al patronatului presei, proiectul MediaIndex inițiat de Centrul pentru Jurnalism Independent a reușit prin anii 2005-2007 să culeagă informații primare despre patronat pentru portalul mediaindex.ro. S-a putut vedea că adevărații stăpâni erau pitiți în spatele unor interpuși sau în căsuțe poștale ale firmelor offshore. Mogulii decredibilizează presa în fiecare zi. Când nu sunt personal implicați în politică, ambiționează să pună ei miniștri și președinți, cazul lui Sorin Ovidiu Vântu, eșuat în pușcărie. Dominați de lăcomie, mogulii de presă se folosesc de instrumentul numit presă pentru a stoarce bani prin șantaj și amenințare. Vezi dosarele recente de șantaj ale Antenelor. Fost turnător la Securitate,Voiculescu a bătut recordul în utilizarea trustului Intact în acapararea puterii, în creșterea averii și mai ales împotriva justiției, care îndrăznește să stea în calea afacerilor sale oneroase cu statul. Aflat la guvernare prin Partidul Conservator creat de el, Voiculescu obține permanent privilegii aducătoare de bani. Ordonanţa de Urgenţă 25/2013, care a restricţionat începând din aprilie anul trecut accesul agenţiilor de media la cumpărarea timpilor de publicitate la televiziuni, a avut un singur câştigător, Dan Voiculescu, în timp ce statul, agenţile şi piaţa TV au pierdut”, notează Petre Barbu pe forbes.ro. Pentru jurnalism, fenomenul Antena 3 este sinonim cu manipularea, nerușinarea și corupția în presă. Dar acestea sunt încurajate și recompensate copios de interese politice: sunt rar sancționate de CNA din cauza oportunismului majorității decidente a membrilor săi numiți politic, iar din publicitatea de stat împărțită discreționar de guvern, prin alocări directe, își iau partea leului. Investitorii străini s-au retras încetișor din presa românească fiindcă au simțit că nu au loc pe piață în competiție corectă. ” Piața româneasca este distorsionată. Aceasta se manifestă – în cazul României – prin investițiile masive operate de oameni care își câștigă banii în cu totul alte sectoare ale economiei, care rulează sume de milioane de euro în diferite mecanisme de creștere artificială a audienței”, motiva în 2010 Bodo Honbach, directorul grupului german WAZ, retragerea de la cotidianul România liberă, preluat de mogulul autohton Adamescu, azi cercetat sub arest pentru dare de mită. Cum România e originală în toate, și în materie de moguli avem ceva special: un ”mogulaș”, pe Dan Diaconescu, urmărit pentru șantaj dar posesor de partid, Bentley, avion personal și portofolii recente la guvernare.

Distribuie acest articol

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Cine pierde în urma actualei crize de orgolii?

Alianța USR-PLUS a comis greșeala ca de-a lungul celor aproape 5 luni de când e parte la o așa-numită coaliție de guvernare,...

Dexit și Frexit priveau criza cum crește și puneau țara la cale (dramatizare)

Vin și eu, vin și eu!, a strigat Dexit bucuros, fluturând programul electoral tocmai adoptat de partid. Uite, am pus aici de...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro