marți, ianuarie 31, 2023

Diverse violuri: Măruță și Ponta n-au nicio scuză

Deși pare forțată, asocierea primește sens dacă privim mai atent cât de puțin contează pentru amândoi legea, regula, morala, ”violate” repetat, în disprețul normelor care fac posibilă conviețuirea civilizată.

Se află în atenția CNA cazul de viol în grup asupra unei eleve din Vaslui intervievate în direct, fără precauții, la PRO TV, în emisiunea ”La Măruță” din 21 iulie 2015. Foarte vocal și nevizitat de îndoieli, Cătălin Măruță se apără în fața acuzației de a-i fi dezvăluit fetei identitatea cu argumente considerate forte: ”este majoră, și-a dat acordul în scris și au trecut 8 luni de la incident”. Întrebată de membrii CNA, mama fetei neagă versiunea categorică a realizatorului, arătând că li s-a promis respectarea anonimatului, așa cum solicitase și avocata fetei, iar semnăturile pe niște contracte s-au cerut după emisiune. „Măruţă mi-a promis că victima nu va apărea la televizor. S-a profitat de naivitatea unei adolescente“, a declarat avocata Mioara Donosă. Mai mult, unul dintre invitați, actorul Claudiu Bleonț, a cerut explicit discreție:”V-aş ruga să aveţi decenţa să n-o faceţi publică pe ea“. „Nu, nici nu facem, vorbim doar cu mama ei“, l-a asigurat Măruță, după care a invitat-o pe victimă să mulțumească în direct celor peste 200 000 de susținători. Regulile înscrise în Codul de reglementare a conținutului audiovizual sunt destul de laxe, în concordanță cu ștacheta etică joasă a tranziției românești. Deși art. 30 prevede ca radiodifuzorii să nu profite de ignoranţa sau de buna-credinţă a persoanelor”, art.35 condiționează dezvăluirea identității victimelor abuzului sexual de existența unui acord scris. Și Codul Deontologic Unificat al jurnaliștilor români urmează aceleași norme, compatibile și cu prevederile Codului Penal. Să zicem că Măruță se va acoperi cu aceste prevederi, dar consecințele emisiunii sale tabloide asupra viitorului tinerei sunt irevocabile. Odată difuzate, au proliferat pe Internet imaginea, numele fetei, împrejurările violului. Presa s-a înfruptat, iar animatorul de senzații josnice s-a bucurat să-i incrimineze pe ”ipocriții” care au preluat imaginile fără să ceară voie. Viitorul victimei e deja stigmatizat: tânăra nu are unde se ascunde, o știe toată lumea. Semnăturile de încurajare și campania lăudabilă a ziarului Adevărul se vor stinge la un moment dat, iar ea și familia ei vor trebui să înfrunte un mediu ostil și plin de prejudecăți. Helen Benedict de la Columbia University explică într-o carte de referință intitulată Virgină sau vampă. Cum scrie presa despre infracțiunile sexuale, cât de vulnerabile sunt victimele violului, cât de durabilă este trauma amplificată de mediatizare și ce forță distructivă au stereotipurile de gândire ale comunității asupra vieții lor. Pe Măruță l-a durut în cot, audiența și celebritatea fiind țintele sale. Este sigur că fata și mama ei, asaltate de presă și nefamiliarizate cu producția unei emisiuni tv, s-au lăsat amăgite și vor duce greul de aici înainte. Ironic, în 23 iulie, Cătălin Măruță se posta pe Facebook cu fiica sa născută la doar două zile după nefericita emisiune.

S-o fi gândit o clipă?

La concurență cu mediatizarea cazului de viol, știrea că ANAF a blocat conturile televiziunii publice a făcut rating secundar în toată presa. Elementul de senzație l-a asigurat natura politică a conflictului, fiindcă Stelian Tănase, președintele TVR, a arătat îndată cu degetul spre premierul Ponta:”A vrut să-şi ia o revanşă. Mi-a arătat pisica”. Stelian Tănase nu e un bun șef pentru o televiziune publică aflată în dificultate, fiindcă nu are, cum singur a recunoscut, nici abilități manageriale și nici capacitatea de relaționare a unui lider. A apărat, cu scrisori deschise și rugăminți, nu atât cauza televiziunii, cât și-a apărat scaunul. La fel ca Ponta, Tănase s-a eschivat cu internări în spital, concedii și absențe subite ori de câte ori a simțit că se apropie sorocul de a fi dat jos din jilț. A preferat să exprime atitudini politice conjuncturale, făcându-l pe premier”maimuțoi securist și belicos”, după ce îl lingușise. Dar, de data asta, Stelian Tănase are dreptate: Ponta a pus în mișcare Fiscul, o instituție împotriva alteia, ca mijloc de represiune, o formă de viol asupra democrației. Din interior au sărit, manevrați din butoane, membrii Consiliului de administrație numiți de PSD, cerând demisia președintelui TVR. În replică, un membru ”de dreapta” a dezvăluit că „în momentul de faţă, Victor Ponta are un pariu personal cu televiziunea publică, pentru că se aştepta ca televiziunea publică să-l laude”. La rîndul ei, copreședinta PNL, Alina Gorghiu, a dat cu TVR în capul guvernului și a șefului său care nu vrea să rezolve problema. Ping-pongul politic este în curs. La mijloc, ignorat și disprețuit, publicul plătitor de taxe și o companie publică de presă batjocorită de prea mulți ani.

Articol apărut și în revista 22

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. E viol asupra democratiei? E democratie ca o profesie liberala -presa- sa fie finantata se la buget? De ce trebuie contribuabilul sa il plateasca pe tipul de la stiri ca citeste de pe prompter si sta la serviciu 3 ore pe zi, din care 1 la machiat? Ca se face pe o cale sau pe alta tot acolo (sper) sa se ajunga, adica la incetarea finantarii din partea guvernului. Ipocrizie peste ipocrizie, finantarea publica a televiziunii, salarii si rude cat cuprinde dar veleitati de liberalism, democratie, viol a democratiei…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro