joi, martie 28, 2024

Ce oportunitati se nasc din nefasta interventie a Rusiei in Siria? Un stat Alauit, pace in Ucraina si o mare coalitie anti-ruso-siita

Desi acum mai bine de o saptamana, lumea parea in pragul colapsului, si un grup marginal de oameni din media decretau fisurarea Pax Americana, lucrurile iau o cu totul alta turnura decat cea anticipata acum cateva zile.

Din  peisajul descris nu lipseau Statele Unite dezinteresate de Orientul Mijlociu, Uniunea Europeana dezbinata, o lume intreaga surprinsa si o Rusie triumfatoare. Nimic mai fals.

1. Rusia triumfalista

Departe de adevar, mai degraba fals. In ultimele zile se vorbeste tot mai mult despre faptul ca avioanele rusesti, vechile Suhoi, sunt pilotate de catre sirieni. Pe data de 18 septembrie a izbucnit un mare scandal in Rusia, dupa ce un grup de soldati rusi, personal contractual, a refuzat misiunea din Latakia, iar multi soldati si-au dat demisia[1]. Mai mult decat atat, daca 1,700 de soldati inseamna putere globala, Romania a depasit acest statut in Afganistan.

Pentru necunoscatori, Rusia a avut o pozitie mult mai avantajata in Orientul Mijlociu si in Nordul Africii (MENA) in deceniile trecute. O posibila pierdere a bazei din Latakia ar fi dus-o, intr-un caz extrem, poate chiar la desfiintarea flotei de la Marea Mediterana. Daca mai adaugam si datoriile pe care le are Assad catre Moscova, de altfel marele furnizor de arme al regimului, Rusia a facut mai degraba un “buy-back” teritorial, minimalizandu-si cat se poate de mult pierderile. Sa nu ne imaginam ca vreun guvern de opozitie va accepta vreodata sa plateasca 40 de ani datoriile dictatorului inarmat cu pretul victimelor.

2. Dinamica Rusia – Israel

Desi Israelul a declarat inca din timpul Razboiului Rece ca in cazul unui conflict intre cele doua blocuri, se va ralia Americii, ramane de vazut daca au facut-o cu intentie sau a fost o miscare strategica. Tinand seama ca toti vecinii ostili Statului Evreu erau deja aliati ai Blocului Estic, israelienii a avut intotdeauna o politica atenta cu Rusia.

Daca mai punem la socoteala faptul ca dupa caderea Uniunii Sovietice peste 1 milion de evrei au parasit Federatia Rusa pentru a se stabili in Israel, mare parte dintre ei elite, oameni de stiinta, artisti, literati si intelectuali, lucrurile devin si mai complexe. Altfel, multi dintre acestia au ajuns ulterior politicieni si diplomati, avand deja o intelegere extensiva a spatiului rusesc. La fel de interesant este ca rusii au destul de multe privilegii ca turisti si detin multe propietati istorice si religioase. Kremlinul a implorat la un moment dat ca nu toti evreii din Israel sa-si vanda propietatile din Rusia, pentru ca ar provoca o plecare masiva de lichiditati. In plus, felul in care companiile israeliene de armament au modernizat sau nu, inarmat sau nu, tari din fostul Bloc Estic, a fost un alt subiect de tratative cu Rusia. Extrem de multi evrei care au lucrat in industria de armament a Rusiei, dupa 1990, stabilindu-se in Israel, au adus extrem de mult know-how sau cunoastere. Un alt subiect important este cat de multi bani rusesti exista in Israel, de altfel un loc mult mai greu accesibil controalelor decat, spre exemplu, Cipru. Ziarele locale spun ca Israelul este vazut ca un El Dorado pentru elita Moscovei.

Rachetele S300, Hezbolah si Liban

Rachetele S300 in mainile Hezbolah ar fi un dezastru pentru Israel, totusi, cu niste centre urbane majore, huburi tehnologice si logistice la granita de nord, Israelul isi face probleme si pentru cele cateva mii de rachete conventionale si non-conventionale pe care le are Hezbolah. Dupa ultimul razboi dintre Israel si Liban, stocul libanez a crescut in asa maniera incat Israelul nu mai considera apararea drept o optiune in cazul unui razboi cu Libanul. Chiar daca sistemele anti-racheta ar functiona excelent, au avut o rata de succes incredibila in ultima confruntare, costurile ar fi extrem de mari. O racheta trimisa din Liban spre Israel poate fi data jos de Iron Dome la un pret aproximativ de 100.000 de dolari, totusi de 20 de ori mai ieftin decat un interceptor Patriot. Probabil ca preturile au mai scazut in ultima vreme, dar sunt in continuare mari. Din acest motiv actuala strategie a Israelului prevede, in caz de conflict, ocuparea Libanului in mai putin de 2 zile, pentru a opri orice racheta la sol.

Dupa constientizarea actualei pozitii israeliene, Hezbolah si-a schimbat strategia, recunoscand ca vor evita cu orice pret agasarea israelienilor.

Ieri, 6 octombrie, o delegatia a armatei ruse se afla in Israel pentru discutii ce vor dura pana la doua zile, subiectul fiind Siria. O sursa anonima a declarat catre Reuters[2] ca partile au ajuns la un consens pentru a nu-si sabota comunicatiile radio si sistemele de monitorizare radar, cu alte cuvinte “coordonare electromagnetica”, dar si in vederea coordonarii operatiunilor de pe coasta Mediteranei, unde marina israeliana supravegheaza intensiv vecinii din nord, Liban si Siria. Haaretz titreaza despre faptul ca voluntarii care accepta sa fie detasati din Ucraina in Siria sunt platiti aproximativ cu 50 de dolari pe zi, si ca Rusia ia in considerare inclusiv o mutare a flotei Marii Negre pentru a organiza o blocada in jurul tarmului Siriei, pentru a lovi extremistii care pot fi reperati de puterea navala[3]. Cei mai multi analisti si observatori din zona sunt convinsi ca Rusia incearca crearea sau prezervarea unui mic stat Alauit in regiune (siit), care sa fie sustinut de Hezbolah, Iran, Irak (partea siita).

Altfel spus, chiar si Assad poate fi inlocuit, atat timp cat Rusia isi contureaza o mica dinamica de grup cu puterile siite din Orientul Mijlociu.

3. Rusia si Regatele din Golf

Dupa o mult trambitata planificare a vizitei sauditilor la Moscova, despre care se anunta ca sauditii ar putea investi pana la 10 miliarde de dolari in Rusia, visul lui Lavrov s-a cam destramat in ultima vreme. Daca imediat dupa incheierea acordului cu Iranul, inamicul de sange al Arabiei Saudite, Regatele din Golf au cautat sa-si arate raceala fata de Washington si sa se reconfigureze catre o forta regionala sustinuta de Moscova, faptul ca rusii au ales sa colaboreze cu siitii, i-a facut pe clericii sauditi sa declare ca “Coalitia vestico-ruseasca cu Safevizii si Alauitii duc razboi impotriva sunitilor si tarilor lor”, comparand invazia Rusiei din Afganistan cu actuala interventie din Siria, totodata facand apel la Jihad[4].

Nu stim daca si cum isi vor redirectiona atentia sauditii si alianta sunita imediat dupa ce focarul din Yemen va fi stins, dar stim sigur ca ostilitatea fata de siiti si rusi va creste. Sa nu uitam ca imediat dupa teribilul accident de la Mecca, Ayatolahul Khomeini a comentat ca nu se cade ca sauditii sa admninistreze pe cont propriu locurile sfinte ale Islamului. De retinut ca siiti au un mai putin interes pentru Mecca, Medina si Ierusalim decat sunitii, ceea ce face acest comentariu cu atat mai ostentativ pentru Riad. Ar mai fi de spus ca Arabia Saudita acorda ajutoare financiare importante armatei libaneze, care se afla intr-un conflict mocnit cu Hezbolah.

4. Rusia si Turcia

Relatiile Rusiei cu Turcia au fost excelente pana acum o saptamana. Sa nu uitam ca Erdogan a fost la Moscova la inaugurarea marii moschei. Ce au vrut sa arate rusii violand spatiul aerian turc? Simplu, nimic mai mult ca Turciei nu-i mai este permis sa atace tinte de pe teritoriul Siriei, violand la randul ei spatiul aerian sirian, asa cum o face chiar si astazi, atacand cu predilectie rebelii curzi. Faptul ca Rusia s-a inrolat intr-o alianta siita, instraineaza si mai mult Turcia. Deci trebuie sa ne asteptam la o racire accelerata a relatiei si chiar la o escaladare periculoasa a incidentelor militare.

Concluzii

Ce a reusit Rusia in mai putin de o saptamana:

1)     Sa repozitioneze Turcia in tabara vestica, asta daca pentru putina vreme a dat de inteles ca are intentii de autonomie fata de NATO si apropiere fata de Moscova;

2)     Sa repozitioneze Qatarul si Arabia Saudita (impreuna cu alianta lor) inapoi in tabara vestica, dupa micul inghet cu vestul dupa intelegerea din dosarul Iranian;

3)     Sa deblocheze situatia din Ucraina, paradoxal sau nu, exista o demilitarizare a estului Ucrainei prin prisma faptului ca Rusia isi muta resursele spre Siria;

4)     Sa contureze un mic stat Alauit (siit) intr-un teritoriu mai degraba sunit;

5)     Sa aduca cu picioarele pe pamant diplomatia israeliana care cauta sa-si diversifice sustinatorii dupa intelegerea Iraniana;

6)     Sa faca posibila o gestiune globala a crizei din Orient, desi si-a dorit contrariul, prin implicarea directa a statelor sunite;

7)     Sa puna din nou pe agenda posibilitatea ca Turcia, Qatarul sau Arabia Saudita sa ia in calcul inarmarea IS si implicarea lor intr-un rezboi de proximitate.

NOTE ______________


[1] https://meduza.io/en/news/2015/09/18/russian-soldiers-reportedly-refuse-secret-syria-deployment

[2] http://www.haaretz.com/news/middle-east/1.678983

[3] http://www.haaretz.com/news/middle-east/1.678981

[4] http://www.haaretz.com/news/middle-east/1.678900

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. O foarte pertinentă trecere în revistă a problematicii, felicitări! Mai ales cei care au văzut în implicarea Rusiei în Siria o demonstrație a redobândirii de către Putin a statutului de superputere merită să-și revizuiască interpretările.

  2. Prea critic articolul, nu sunt rusii chiar asa de slabi la geostrategie….Rusia face bine ca detensioneaza situatia in Ucraina fiindca reactivarea pericolului rusesc in estul Europei a dus doar la reactivarea aliantei NATO. Adevaratul pericol pentru Rusia e o Europa foarte solidara cu SUA nu monarhiile Golfului sau Turcia.
    In plus, intreventia Rusiei in Siria are sanse sa slabeasca aceasta alianta intre Europa si SUA, e o tema de politica externa nu o amenintare la adresa Europei…iar asta se vede deja in faptul ca recent Merkel a declarat ca situatia in Siria nu se poate rezolva fara a lua si Rusia in considerare.

  3. Foarte, foarte interesantă, concisă şi clar formulată analiza. În plus, aduce o necesară contrapondere corului bocitoarelor eşecului euro-american şi corului lăudătorilor manevrei ruse.

  4. Articolul de fata este mult mai bun decat precedentul. Are structura, concluzii, logica, una peste alta, foarte ok. Doar o observatie, minora, sunt convins ca ayatolahul Khomeini a facut diverse comentarii legate de administrarea locurilor sfinte ale Islamului. Totusi, cumva, inclin sa cred ca va refereati la comentariile ceva mai recente ale ayatolahului Ali Khamenei. Daca e confuzia mea si va refereati, intr-adevar, la comentariile lui Khomeini din tulburatii ani 80 imi cer scuze.

  5. excelenta prezentare a situatiei, simplu, clar, la obiect si fara vorbe late sau jargon politologic.
    Am inteles mai mult decit din tot ce am citit pina acum despre subiectul respectiv.
    Mai astept si alte analize pe alte subiecte, nu fac sugestii, ramine la alegerea autorului.

  6. ” exista o demilitarizare a estului Ucrainei prin prisma faptului ca Rusia isi muta resursele spre Siria;” … adica 28 de avioane si circa 1.000 de trupe reprezinta pentru Rusia un asemenea efort de razboi incat trebuie sa mute trupe de la granita de Vest ??? …. sa inteleg ca este o analiza serioasa !
    Poate ar merita ca autorul sa ne aminteasca ca Rusia are circa 800.000 de soldati si vreo 6.000 de avioane de vanatoare… ca sa nu mai vorbim de cele 7 tancuri rusesti trimise in Siria :))) … cred ca acum e haos in Rusia, nu mai au saracii nici un tanc…sunt expusi total !

    • Dar tu nu stiai ca daca te iei dupa politologii nostri numai captain america are muschi pe planeta asta? restul nu conteaza, rusia nu e o putere, nici nu stie ce face etc , niste amatori ce mai, nu au ei expertii nostri

  7. La originea motivelor ultimelor acțiuni ale Rusiei din Sirua se află
    frustarea pierderii statutului de supraputere mondială. Este, după
    cum spunea și Putin, dorința de dobândire a `respectului`. Este
    acek respect căutat de liderul de gașcă care dorește să se afirme
    în cartier. La urma urmei Globul este un cartier de națiuni.

    Ultima aventură a Rusiei pica în mijlocul unui război între cele două
    mari ramuri musulmane: șiiții și suniții. În spatele prmilor se află
    Iranul în timp ce în spatele celorlalți se află Arabia Saudită și
    aliații lor. Acest război își află originile în luptele pentru succesiunea
    la conducerea califatului islamic din sec VIII, și a avut mai multe
    răzbufniri de-a lungul vremurilor. Fronturile de acum sunt in Siria,
    Irak și Yemen, dar pot cuprinde și alte zone.

    Regimul lui Bashar Al-Assad din Siria este sprijinit și de către creștini
    și chiar de către unii suniți (spre exemplu cei care sunt membri al partidului
    Ba`ath Arab Socialist). Orașele și satele creștine au avut de suferit
    cumplit în mâinile rebelilor (Armata de Eliberare a Siriei și Frontul Nusra),
    și dacă inițial unii au sprijinit rebeliunea contra lui Bashar, acum majoritatea
    creștinilorîl sprijină pe acesta. Să nu uităm că Patriarhatul
    Ortodox al Antiohiei, alungat de turci din zona Antiohiei, și-a găsit refugiul
    la Damasc. Astfel, în profida bombardamentelor și a folosirii armelor chimice
    contra propriului popor, sprijinul pentru Bashar se află cam la 30% din populația
    inițială a Siriei (15% allawaiții și încă 15% creștinii). Acum, prin populația
    din zona de vest a Siriei suportul pentru Bashar este procentual mult mai mare
    decât 30%.

    Poziția Rusiei față de sușținătorii Armatei de Eliberare A Siriei (sprijinită și
    de către Americani) este destul de tranșantă. Rusia are repulsie diplomatică
    față de Arabia Saudită și a emis amenințări de natură existențială la adresa
    acestei ca și a Qatar-ului, deși au avut și o încercare de negociere a strategiei
    de creștere a prețului petrolului cu Arabia Saudită și OPEC, terminate in eșec.

    O poziție deosebit de controversată a avut Turcia lui Erdogan. Inamic multisecular
    a Rusiei, Turcia a avut o poziție controversată față de alipirea Crimeii de către Rusia.
    Deși tătarii din Crimea, fideli Ukrainei le-au cerut ajutorul (în Turcia se află circa
    4 mil. de descendenți a populației tătare din Crimeea migrați din sec. XIX) Turcia
    lui Erdogan nu a luat nici o poziție față de Rusia. Ba bai mult a încheiat un contract
    de construire a unei conducte de gaze din Rusia numită `Turkish Stream` în
    timp ce conducta Nabucco a fost abandontă (cu sprijinul Turciei). Această
    colaborare Erdogan-Putin este o înțelegere între persoane cu caracter dictactorial
    asemănător și nu este naturală. De fapt acum se pare că această înțelegere
    se destramă cu această intervenție în forță a Rusiei contra intereselor turcești
    în zonă. Chiar și acum Turcia acționează timid și cu întârziere.

    Israelul nu poate decât să se bucure de acest conflict intre șiiți și suniți.
    Israelul este într-un fel neutru, dar consideră Iranul drept un pericol existențial.
    Milițiile Hezbollah care controlează Libanul, sunt de fapt măna înarmată a Iranului
    în zonă. Israelul a bombardat transferuri de armament dinspre armata Siriei
    către Hezbollah de oricâte ori a fost nevoie până acum. Prezența sistemelor
    antiaeriene rusești în zonă s-ar putea sa facă să fie mult mai dificile astfel
    de intervenții ake aviației Israelului.

    • De acord cu tot ce spuneti, cu o mica nota; Israelul nu poate sta linistit sa urmareasca conflictul „consumand pop corn” atata timp cat unul din aliatii Rusiei, Iranul, nu se va multumi cu rezistenta lui Bashar si a protectorilor sai rusi intr-un mic stat alawit ci va cauta sa realizeze un coridor propriu prin Irak si Liban catre Marea Mediterana (nu-i vad sa se indrepte spre Mosul ca sa lupte cu ISIS, ci spre vest, catre Damasc). E o situatie atat de complicata in zona ca-l intelegi si pe Obama ca are un comportament de substitutie preferand sa se ocupe de golf(sportul) decat de mentinerea influentei in zona.
      Nu prea vad cum vor putea rusii sa rezolve situatia in cateva luni; poate au calculat ca doar atat rezista financiar sa poarte razboiul, tinand cont si de pretul barilului de petrol, pe care tot Arabia Saudita&friends il stabileste.

    • Realitatea este că Israelul face parte dintr-o ligă cu totul aparte în acea zonă.
      Dacă în trecut (din 1948 încoace au zdrobit decusiv alianțe largi de state
      arabe, beneficiind de sprijinul americanilor, acum poate face același lucru
      fără un astfel de sprijin. Israelul dispune nu numai de arme nucleare, dar și
      de submarine dotate cu rachete cu focoase nucleare, care garantează anihilarea
      totală a unui inamic existențial, dacă s-ar ajunge acolo (Mutual Assured Destruction – MAD).
      Să nu uităm că istoric vorbind națiunea evreiască a fost `anihilată` de două ori de
      supraputerile vremilor respective: de către Imperiul Babilonian în sec VIII BC
      și spoi de către Imperiul Roman în 70 AD. După cum se vede au revenit pe aceleași
      meleaguri.

      Dușmanul major de acum al Israelului este Iranul. Dar acesta nu dispune de
      o legătură directă cu coasta Mediteranei și are o gaură de o lățime de peste 2000km,
      ocupată de Daesh (numit și ISIS – dar acest termen se poate confunda cu o zeița
      egipteană). Apoi mai este și Kurdistanul, care reprezintă o insulă de stabilitate în
      zonă, și care încet dar sigur se îndreaptă spre crearea unui stat propriu.
      După cum vedeți Israelul are o poziție cu totul neutră față de Daesh, într-un fel
      contrară celei a restului lumii. În același timp Israelul susține prin toate mijloacele
      acțiunile de state-building a Kurdistanul.

      Israelul este mult mai aproape de Rusia decât pare. Să nu uităm ca Putin conduce
      Rusia printr-un sistem de Capitalism Oligarhic în care se bazează pe un grup de
      persoane ultra-bogate (miliardari) care controlează economia. Cu puțină atenție
      ve-ți observa că toate aceste persoane sunt evrei ruși, care sunt nu numai apropriate
      de Putin ci și devotate statului Israel. Mai mult, deoarece dronele rusești au capabilități
      net inferioare, datorită înapoierii Rusiei în tehnologia de vârf, armata rudă cumpără masiv
      drone avansate tehnologic de la firme israelene. Primul ministru israelian Benjamin Netanyahu
      este ptintre foarte puținii lideri politici de pe mapamond care poate să se adreseze Congresului
      American cu non-șalanță și după câteva zile să poată avea o întrevedere tete-a-tete la cerere
      cu Putin și în ambele să urmărească nemijlocit interesele Israelului.

  8. O analiza foarte corecta, D-le Chelariu, felicitari.
    Cu toate astea, lucrurile sunt mult prea calde acum si in plina evolutie e greu de facut o analiza pe termen mediu, sa nu mai zicem de una pe termen lung.
    Cu un lucru toata lumea e de accord: ca ceea ce se intampla cum nu este atat din meritul rusilor, cat este din vina americanilor.
    Americanii au pariat pe calul gresit. Este de acum un obicei al pamantului in Diplomatia Americana sub regimul lui Kerry ca gafele sa se tina una dupa alta. Asta nu ca Kerry ar fi fost mai bun decat Ms Clinton ( de fapt parerea mea este ca de la Madeleine Albright US nu a mai fost in stare sa produca un adevarat Secretary of State )
    In fine, ideeea este ca Erdogan nu I-a iertat pe Americani dupa gafa din iunie; faptul ca Kerry s-a intalnit cu Massoud Barzani si alti lideri ai Kurzilor a fost considerat o ofensa de neiertat din partea turcilor. mai mult, la aceste intalniri s-a agreeat idea de a crea un ”spatiu Kurd” si asta a umplut paharul.

  9. Draga Alexandru,

    Draga Bick,

    Fireste ca aveti dreptate. Este vorba despre ayatollahul Khamenei, cel la care fac referire, si nu ayatollahul Khomeini. Nu m-am gandit nicio secunda la defunct cand am scris respectiva fraza, dar scrisul m-a dus spre numele pe care l-am folosit mai des.

  10. După cum începe, articolul ăsta e o pledoarie pentru ideea că Pax Americana este nefisurată, perfectă, obiect de dorință și de fantezie. La punctul unu, desigur, fisura rusă, o informație (nu imposibil o petardă în războiul informațional de proporții început după intervenția rusă pro-Assad) care indică, considerată la rece, că relațiile contractuale rusești sunt la fel ca peste tot, re-negociabile…
    Relația Rusia Israel este realția dintre doi actori extrem de pragmatici, fără prieteni, fără alianțe, fără preferințe. Israelul e prea mic ca să-și permită să ațîțe într-un fel sau altul o confruntare mondială, cu o mare putere nucleară în apropiere.
    Saudi și Qatar erau structural de partea intereselor americane înainte de intervenția rusă, abia de aici piesele pe tablă se rearanjează. Din moment ce nu este menționat nici o clipă ISIS (decît la final, și bizar) alianța de facto a acestor state cu interesele americane nu iese la iveală…
    Multe lume este surprinsă (vezi inițiativa congresului american de astăzi de a investiga the intelligence faults) de potențialul militar real al rușilor, bombardarea IS din Caspică e un show-off formidabil. Așa că detensionarea din Ucraina ține mai degrabă de faptul că pentru NATO a devenit deja prea costisitor… și Ucraina și Siria? Prea mult. Așa că armata ucraineană se retrage, nimeni nu va veni în ajutor…
    Punctul 4 e o pură invenție ca să-i intoxice pe sirieni, populația, armata, cu privire la adevăratele intenții ruse. Așa ceva e greu de menținut, furia sunnită nu e de neglijat.
    Diplomația israeliană e probabil dintre cele mai cu picioarele pe pămînt.
    6 e complet neclar.
    7 e fie extrem de naiv, sau e propagandistic. E o denegație.

  11. Articol partinitor si cu viziune pripita, incompleta.
    „Ce oportunitati se nasc din nefasta interventie a Rusiei in Siria? Un stat Alauit, pace in Ucraina si o mare coalitie anti-ruso-siita”
    1. Interventia Rusiei in Siria e nefasta doar pentru americani, jidani, S.I. si sustinatorii lor, asa cum e si autorul.
    2. Nu sustin Rusia, m-am saturat de laudatorii americanilor si vesticilor, care-si grabesc sfarsitul generand conflicte, pentru a acapara resurse.
    3. Evreii sunt morti de frica in cotetul lor. Tot ameninta, dar nu vor folosi armele nucleare, pentru ca, daca o fac, nu mai au nici un viitor. Nu li se permite sa le foloseasca. S-a vazut cu Iranul. Au amenintat si au provocat Iranul la maxim in 2010 si apoi s-au fasait.
    4. „o mare coalitie anti-ruso-siita” ? Du-te bai la plimbare! Unde vezi tu o coalitie ca un anus contra naturii? Evreii ar pierde intaietatea pe care o vor asupra resurselor din platoul sirian.
    5. „Cei mai multi analisti si observatori din zona sunt convinsi ca Rusia incearca crearea sau prezervarea unui mic stat Alauit in regiune (siit), care sa fie sustinut de Hezbolah, Iran, Irak (partea siita).” Autorul se ascunde dupa cei mai multi analisti si observatori, ca sa manance rahat.
    Irakul e divizat si fara autoritate statala, Iranul nu se baga in asa ceva, Hezbolahul n-are forta, e doar sperietoarea agitata de evrei ca sa-si justifice crimele din zona. Rusia cica incearca? Prezervarea a ceva care nu exista? Deja autorul abereaza.
    Scuteste-ne pe viitor de astfel de inoportune si vadit partizane. Cine seamana vant, va culege furtuna.

    • „Du-te bai la plimbare! ”
      Esti tare, Gigele!
      Mai rar ca tine cum le zici:
      „2. Nu sustin Rusia, m-am saturat de laudatorii americanilor si vesticilor, care-si grabesc sfarsitul generand conflicte, pentru a acapara resurse.”
      Uf, ce m-am linistit :P

    • De multe ori oamenii descriu ceea ce au in minte si in suflet, dar sper sa nu fie cazul dumneavoastra, pentru ca altfel va compatimesc.
      In mod onest va doresc o viata mai buna, in care a-i insulta pe ceilalti sa nu va provoace placere, ci mai degraba rusine.

    • Apropo de Iranul nu se baga; un general Iranian din Garzile Revolutionare tocmai a fost ucis in Siria. Presupun ca era acolo in scopuri turistice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Bogdan-Alexandru Chelariu
Bogdan-Alexandru Chelariuhttp://contributors
Bogdan-Alexandru Chelariu, e din Iasi, a absolvit studii universitare si post-universitare in domeniul stiintelor politice, fiind afiliat in decursul timpului la universitatile din Iasi, Bergen, Oslo (Norvegia) si din Haifa (Israel). Acum, lucreaza in domeniul dezvoltarii regionale in Bruxelles.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro