vineri, iulie 30, 2021

1947, 30 decembrie- zori comunişti

În panteonul comunist, ziua de 30 decembrie 1947 era una de sărbătoare, una în care poporul muncitor se elibera, în fine, de cătuşele burghezo- moşiereşti. O tenace propagandă, prelungită şi în anii regimului Iliescu, avea să impună imaginea regalităţii sub semnul opresiunii, lăcomiei şi al imposturii. Republica populară devenea întruchiparea unui vis secular de libertate,apoteoză şi împlinire epocală.

Detronarea regelui Mihai I, înfăptuită la un an de la falsificarea alegerilor generale din 1946, era, în ordine dialectică, ultima cărămidă aşezată la edificiul democraţiei populare. Ca şi în celelalte ţări central-europene, decorul falselor coaliţii era înlăturat, înlocuit fiind de ordinea sovietică a democraţiilor populare: lovitura de stat de la Praga din 1948 era cea din urmă în această serie istorică. În România, 30 decembrie 1947 pune capăt unui proces de remodelare totalitară ce debutează pe 6 martie 1945. Strategia de coabitare cu monarhia nu mai avea nici o justificare în acest nou peisaj monocrom ideologic.

Abolirea monarhiei consacra, oficial, naşterea unui comunism care se insinuase , deja, în spaţiul românesc, o dată cu cabinetul Groza. Spre a relua formula memorabilă a lui Anne Applebaum, Regatul României fusese strivit în acest efort de sovietizare. Insulele de pluralism, de la partide la instituţii de presă, erau sub asalt, continuu. Instrumentele de teroare ale stalinismului erau vizibile, de la poliţia politică la intimidarea prin procesele- spectacol. Anul 1947, cel care se încheia cu abdicarea forţată a regelui Mihai I, cuprindea, în paginile sale, înscenarea odioasă de la Tamădău. Lichidarea naţional- ţărăniştilor era semnul acestei orientări totalitare. Epoca de rezistenţă împotriva tiraniei, în cadrele cvasi- legale, se încheia.

Din acest moment, al toamnei lui 1947, opoziţia nu mai era tolerată. Criminalizarea ei era parte din acest proiect de viitor. Liberalii şi social- democraţii erau înlăturaţi, la rândul lor. În locul curajului lui Titel Petrescu, se va instaura liniştea de mormânt a PMR. Cât despre tătărescieni, cei care nutriseră ambiţia de a fi un factor de colaboraţionism “ burghez”, misiunea lor se încheia, în aceeaşi toamnă a lui 1947, prin votul de blam şi epurarea ministerului de externe, acolo unde se instala “Passionaria “ autohtonă, tovarăşa Ana. Regimul de partid unic era o realitate, la finele lui 1947. Ampla operaţiune de arestare din 1950 şi detenţia de la Sighet decurgeau, legic, din voinţa de extirpare a unui întreg trecut politic şi intelectual.

30 decembrie 1947 intra în memoria comunistă ca o zi a bucuriei. Ceea ce aceste fotografii nu pot reconstitui este disperarea acelora dintre români pentru care proclamarea RPR însemna consfinţirea tiraniei şi oficializarea unui protectorat sovietic. În jurnalul lui Alice Voinescu, abdicarea forţată este un semn al acestei vârste tragice- epurată din învăţâmânt, arestată şi alungată în domiciliu forţat, Alice Voinescu ilustrează un destin care nu are nimic din lucirea proletară.

Republica populară şi mai apoi cea socialistă vor întruchipa această dominaţie, implacabilă, a partidului- stat. Ordinea comunistă consacră nu doar represiunea, atomizarea, tirania, dar şi modernizarea malformată şi monstruoasă pe care nu încetează să o elogieze entuziaştii stângii radicale. Egalitatea socială,locuri de muncă, patria ca un vast şantier, accelerarea progresului şi mobilitatea socială, toate acestea sunt emblemele pe care stângiştii autohtoni le celebrează, în clipele lor de nostalgie. Din acest decupaj subiectiv sunt absente victimele, de vreme ce sacrificarea lor este justificată, dialectic, prin avansul istoriei: orbirea este dublată de amoralitate.

30 decembrie 1947 anunţă aceşti zori ai democraţiei populare. Noua umanitate ce îi acompania, entuziast, pe mineri în asaltul lor bucureştean din iunie 1990 îşi are rădăcinile în acest trecut al tiraniei şi al conformismului. România lui Ion Iiescu şi a FSN ducea mai departe memoria acestei zile. Post comunismul românesc se fonda pe asaltul stalinist.

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Cu ocazia zilei republicii tin sa-i felicit pe toti romanii. In special pe cei cu vederi anti-monarhice si pro-republicane. Acum 68 de ani prietena noastra de la rasarit, URSS, ne-a ajutat sa scapam de greul jug al exploatarii bughezo-mosieresti si sa instituim o foarte frumoasa si democratica republica populara romana. Cu aceasta ocazie regele a fost pus sa abdice, elitele romanesti au fost omorate, bagate la inchisoare, fortate la exil si ingenunchiate pur si simplu. In locul lor ocupantul sovietic a pus oameni de nadejde, din popor (ei … nu chiar toti erau din poporul roman dar totusi … erau si ei oameni dintr-un popor). In acest fel valorile au fost rasturnate si … asa au ramas pana in ziua de astazi. Inca o data, felicitari poporului roman care timp de 26 de ani, in deplina libertate a acceptat ceea ce ocupantul sovietic ne-a impus acum 68 de ani. Traiasca Republica Populara Romana.

  2. Republica Populară a fost proclamată prin fraudă… la 30 decembrie 1947 nu s-a întrunit cvorumul de parlamentari necesar schimbării formei de guvernămant (numeroși parlamentari nu se aflau în capitală la acea vreme – erau plecați acasă cu ocazia sărbătorilor de iarnă). Minciuna reîmpachetată de Ion Iliescu și autorii Constituțiilor Republicane post 1989 continuă. Garbage in, garbage out!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

 

Recomandare Contributors.ro - Musica Ricercata Festival Op.3

https://www.hotnews.ro/stiri-cultura-24929744-23-iulie-incepe-musica-ricercata-3-festival-despre-muzici-pierdute-regasite.htm

Intre 23 si 25 iulie, la Sibiu, va avea loc un festival foarte interesant, Musica Ricercata Festival Op.3. Titlul este un joc de cuvinte care pornește chiar de la crezul proiectelor Musica Ricercata: aducerea la lumină a unor muzici pierdute în biblioteci și arhive. Descoperirea lui Joseph Haydn (denumit și “părintele simfoniei”) dintr-o perspectivă a Transilvaniei este punctul de pornire a periplului, muzica devenind o mașină a timpului prin care reușim să pătrundem din perspectiva culturii transilvănene în centrul Europei. Vezi programul festivalului in articol.

 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Orfani de știință

Undeva în Transilvania. Masca obligatorie pe stradă și în instituțiile publice. Unitatea militară, la intrare. În uniforme și în civil, un grup...

În ultimii 40 ani, temperatura medie anuală din România a crescut cu circa 2°C

În baza de date întreținută de NASA la Goddard Institute for Space Studies (NASA GISS), care funcționează în New York, pe lângă...

Locomotive Diesel-electrice realizate la Craiova sub licenţă elveţiană şi exportate în Republica Populară Polonă (1)

O analiză referitoare la achiziţionarea unei licenţe de fabricaţie ar putea stârni discuţii în contradictoriu între inginerii români. Unii dintre ei pot...

Așa grăit-a Cîțu

Poate ar fi mai rațional ca Primul Ministru să pună capăt banilor risipiți pe nu-știu-câte instituții (începînd cu Ministerul) menit(e) a se ocupa de cercetare (pe mentenanța cărora și pe banii de salarii ale personalului se duc sume masive de la buget) și să organizeze anual un concurs de proiecte, cu jurizare internațională, ai căror câștigători să beneficieze și de o minimă vizibilitate (grație subvențiilor de la guvern pentru diverse televiziuni, deja alocate).

Mixul energetic al agromerărilor urbane

În orice metropolă consumul de energie este diversificat și în creștere prin mărirea acesteia ca arie geografica, în...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

 

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro