vineri, martie 29, 2024

3 decembrie 2013 – „PISA day” – Updade: Sfârsitul mitului finlandez; Update 1: Misterul tacerii din România

Cum stiti probabil, rezultatele PISA 2012 obtinute de elevii români sunt sensibil mai bune decat cele din 2009. Va las sa le descoperiti singuri la adresa urmatoare: http://www.oecd.org/pisa/keyfindings/pisa-2012-results.htm

Puteti compara rezultatele elevilor români cu rezultatele elevilor din alte tari.

Singura explicatie a tacerii presei din România cu privire la acest eveniment trait cu intensitate in numeroase tari participante la aceste anchete este ca, fiind rezultate mai bune decat in 2009, criticile la adresa ministerului si ale ministrului educatiei sunt mai dificil de formulat. De aceea, simt un gust amar. Am fost extrem de critica la adresa unora dintre politicile actualilor guvernanti din educatie. Si voi mai fi, cu siguranta. Asta nu inseamna ca nu pot sa ma bucur de faptul ca elevii români au reusit sa schimbe tendinta negativa din ultimii 10 ani. E un semn ca inca se poate sa facem in asa fel incat sa avem un sistem educativ de care românii sa fie mândri.

***

Toate jurnalele diminetii pe care le-am ascultat anunta ca astazi vor fi  date publicitatii rezultatele anchetei PISA 2012. Asa am putut afla ca Elvetia asteapta cu incredere aceste rezultate. Inteleg din aceasta formula ca va ocupa un loc mai bun decat la precedentele anchete. In schimb Franta asteapta un soc in educatie.

Pentru finlandezi nu sunt vesti  bune. La matematica, Finlanda si-a pierdut locul in Top 10. Elevii finlandezi au fost depasiti chiar si de cei estonieni. Când am aflat aceasta, primul lucru care mi-a venit in minte a fost: ce ghinion pe Ministerul Educatiei din României !!! Abia ce-a inceput diverse programe de formare a profesorilor in spirit finlandez si gata, se duce moda…

Nici argentinienii nu sunt fericiti: fata de 2009, stagneaza la matematica, scad la citire si cresc la cultura stiintifica.

***

Marti, 3 decembrie 2013, vor fi date publicitatii rezultatele anchetei internationale  in educatie PISA 2012. Este un eveniment cu semnificative mize planetare. Educatia e una din cele mai importante vitrine ale politicilor publice de pretutindeni. Mai peste tot in lume exista reforme in educatie, iar rezultatele care se vor afla mâine sunt o parte importanta a acestora. De modul cum opinia publica le va primi depinde succesul acestor reforme. Nimic nu poate fi lasat la voia intâmplarii.

In seara lui 1 decembrie 2013, la principalele jurnale de stiri, francezii au fost avertizati ca PISA 2012 nu pare a avea vesti prea bune despre sistemul educativ din aceasta tara. Presa online e mai precisa : rezultatele care se vor afla mâine vor arata ca Franta a pierdut doua locuri fata de PISA 2009 (1).

Liniile principale ale discursului explicativ care va urma dupa publicarea acestor rezultate sunt deja schitate. Sistemul francez de educatie este inegalitar si in deficit de competitivitate. Exista cel putin patru masuri care trebuie luate de urgenta: 1) dezvoltarea formarii profesionale a tuturor profesorilor; 2) crearea unor mecanisme de motivare a profesorilor experimentati de a merge sa lucreze in scolile aflate in zone defavorizate; 3) limitarea repetentiei printr-o mai mare individualizare a predarii; 4) valorizarea formarii profesionale si crearea unor asa-zise programe de „a doua sansa” (2).

In ceea ce-i priveste pe englezi, se asteapta ca acestia sa stea ceva mai bine decât francezii. Vor ocupa acelasi loc ca si la rezultatele PISA din 2009. Stagnarea nu-i multumeste insa, caci elevii britanici sunt in urma unor tari precum China, Coreea de Sud, Singapore, Polonia sau Estonia.

Autoritatile politice din aceasta tara sunt preocupate sa fixeze cu claritate in discursul public cui ii revine raspunderea pentru rezultatele britanice modeste.  Michael Gove, Secretarul de Stat pentru Educatie spune ca elevii care au sustinut aceste teste au fost in intregime educati inainte de instalarea reformelor din educatie ale actualului guvern britanic. Stagnarea britanicilor din PISA 2012 se datoreaza fostilor guvernanti. Rezultatele reformelor actuale vor fi masurate de anchetele PISA din anii urmatori (3).

Nici in Statele Unite, ziua difuzarii publice a rezultatelor PISA nu ramâne nepregatita. Spre deosebire de Franta si Marea Britanie, nu am gasit anticipari ale locului pe care-l va ocupa aceasta tara in PISA 2012. Probabil va fi unul mai bun decat in 2009, fapt ce nu necesita o pregatire speciala a opiniei publice. Vom afla mâine.

Dupa cum aflam dintr-un articol  publicat recent in Washington Post, anuntarea oficiala a rezultatelor la ultimele anchete internationale din educatie beneficiaza si aici de un  scenariu bine pus la punct (4).

Autoritatile politice au creat un site unde evenimentul va putea fi urmarit in direct:  http://www.pisaday.org/

Cei care acceseaza acest site pe 3 decembrie 2013 , incepând cu ora 12:00 (ora României) vor putea asista la:

–  anuntul oficial al rezultatelor PISA, facut de Secretarul de Stat pentru Educatie al Statelor Unite, Arne Duncan si de Secretarul General al OCDE, Angel Gurria, urmat de un dialog cu jurnalista si scriitoarea Amanda Ripley si cu elevi din intreaga lume;

–  o prezentare  a rezultatelor PISA facuta de Andreas Schleicher, responsabilul din partea OCDE de programul PISA care va include si o analiza a rezultatelor obtinute de elevii din Statele Unite.;

–  lansarea publica a noilor rapoarte care analizeaza performanta elevilor din Statele Unite reflectata de aceste anchete;

– interviuri cu „global education leaders” si cu reprezentanti ai scolilor ai caror elevi au participat la anchetele PISA;

– reactii din partea a 10 organizatii nationale din educatie cu privire la ceea ce este de retinut din aceste anchete internationale.

Pentru a intelege asemenea pregatiri cu privire la PISA 2012, sunt necesare cateva precizari. Autoritatile din educatie din cele peste 65 de tari participante la aceste anchete au acces la rezultatele si analizele PISA propuse de OCDE inainte de data cand ele devin publice. In afara autoritatilor politice din educatie si jurnalistii din tarile respective pot cunoaste rezultatele inainte de dezvaluirea lor catre publicul larg. Clasamentele PISA din educatie nu pot fi insa facute publice decat intr-o anumita zi, incepand de la o anumita ora.

Dând aceasta posibilitate de acces anticipat la rezultatele PISA pentru autoritatile politice si pentru presa din tarile participante, OCDE tine seama de doua efecte importante ale clasamentelor internationale din educatie.

Mai intai e faptul ca aceste anchete au un impact puternic pentru politicile educative ale tarilor care le iau in serios. Astfel, autoritatile politice trebuie sa-si pregateasca din timp discursul de care poate depinde succesul unora dintre reformele educative in curs.

In al doilea rând, este vorba despre impactul acestor anchete asupra increderii publice in sistemele de educatie ale tarilor participante. In mare parte, acest al doilea impact e gestionat de presa. Cum anchetele PISA sunt destul de complexe si dificil de inteles si interpretat, jurnalistii au si ei nevoie de timp pentru a le cunoaste si, uneori, chiar discuta cu specialisti din educatie astfel incat sa se asigure de interpretarea corecta a acestor rezultate.

Cum mentioneaza articolul din Whashington Post (4), cunoasterea anticipata a rezultatelor PISA are o fata oficiala, despre care tocmai am discutat, si una trecuta sub tacere, care depinde de cultura politica a fiecarei tari. In acest articol,  Richard Rothstein, cercetator asociat la Economic Policy Institute si Martin Carnoy, un renumit economist al educatiei si specialist in educatie comparata, profesor la Stanford University’s Graduate School of Education subliniaza câteva dintre practicile de manipulare a opiniei publice americane cu privire la aceste anchete.

Am „rasfoit” presa româneasca online pentru a vedea cum stau pregatirile pentru aceasta zi importanta pentru toate sistemele de educatie din tarile participante la programul PISA. Nu am gasit articole din ultimele trei zile cu privire la acest subiect. Presa româneasca tace. Autoritatile politice din educatie tac. Sa fie oare linistea dinaintea furtunii ? Sau e vorba despre linistea datorata faptului ca pe români nu-i intereseaza aceste anchete ?  Vom incepe sa avem raspunsuri mâine, pe 3 decembrie 2013, de la ora 12:00.

(1) http://www.lejdd.fr/Societe/Education/Enseignement-la-France-declassee-641355

(2) http://educationdechiffree.blog.lemonde.fr/2013/11/22/1-an-de-blog-et-finalement-peu-de-changements/

(3) http://www.dailymail.co.uk/news/article-2516439/British-children-lagging-countries-like-Estonia-Poland-maths-science-literacy-despite-billions-spent-improving-schools-past-4-years.html

(4) http://www.washingtonpost.com/blogs/answer-sheet/wp/2013/12/01/how-public-opinion-about-new-pisa-test-scores-is-being-manipulated/

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

    • Multumesc mult. Eu nu vreau sa cred ca e un reply la articolul meu, ci ca s-a mai trezit cineva din amortire in legatura cu acest subiect. Articolul contine informatii interesante. Va sfatuiesc sa-l cititi cu incredere.

      Daca mai gasiti si altele, chiar dupa ora 12, va rog sa le semnalati aici. Numai comparând diferite analize vom putea sa avem o imagine obiectiva asupra acestui eveniment important.

  1. Doamna Gorga,

    Este posibil, va rog, sa ne recomandati niste carti sau alte materiale despre proiecte de transformare/imbunatatire a sistemului de educatie care au avut loc in ultimii 4-10 ani in diferite tari performante?

    Care sunt cartile/documentarele dvs preferate care arata cum se transforma un sistem de educatie?

    Multumesc,
    Mihai

  2. Buna ziua!

    In Romania este tacere pentru ca educatia nu este printre prioritatile marii majoritati a populatiei si, ca urmare, nici printre prioritatile politicienilor sa ale jurnalistilor. Daca populatia nu cere, nu i se da. Cate accesari „produce” pentru un ziar un articol despre testele PISA? Dar un articol despre Adrian Mutu?

    Cam asta este. Nu exista in acest moment in Romania nicio entitate care sa schimbe aceasta situatie, care sa promoveze educatia. Nu o face nici Academia Romana (care toaca banii cam degeaba), nici Ministerul Educatiei, Nici sindicatele profesorilor, nici parintii, nici biserica, nimeni.

    Cand o sa scoata sistemul de educatie romanesc copii ca in exemplul acesta? http://www.youtube.com/watch?v=SiFlbuYPcqk

    • Educatia devine prioritate si daca vorbim despre ea. Aveti dreptate insa, subiectul educatie „nu produce” accesari decat atunci cand apar titluri de genul „cum produce scoala tâmpiti” sau „elevii români sunt cei mai buni la”.

      In privinta Academiei, nu pot sa fiu de acord cu dvs. Stiu ca macar incearca ceva. Sustine, de exemplu Fundatia de Evaluare (https://www.evaluareineducatie.ro/), ceea ce mie mi se pare un proiect interesant.

      • Doamna,

        Bugetul Academiei Romane este de peste 362,000,000 de lei pe an !! (peste 82 de milioane de Euro)

        De banii acestia ma astept sa produca rezultate pentru poporul roman!! Sa fie in linia intai a luptei pentru imbunatatirea sistemului de educatie. Dar eu de 25 de ani nu am auzit de nicio initiativa a Academiei Romane in acest sens. Niste incompetenti! Toaca banii degeaba. Daca ei de banii respectivi ofera numai Fundatia de Evaluare, scuze, dar mai bine citesc articole cu Adrian Mutu si desfiintez de tot academia.

        • Am spus doar ca exista proiecte interesante in materie de educatie pe care le sustine Academia. Si am dat un exemplu. Nu cunosc insa in intregime ce face aceasta institutie pentru educatie. De aceea, nu pot nici confirma si nici infirma ceea ce spuneti.
          Ceea ce pot sa spun insa e ca nici Academia si nici biserica nu au ce sa caute in linia intai in materie de educatie. Aici ar trebui sa se afle in primul rând Ministerul Educatiei, profesorii, parintii.

    • O crestere de 5% la matematica (4.9% in 2012!) ne-ar aduce in doar 4 ani la nivelul actual al Japoniei. Incredibil si totusi e posibil! Pe de alta parte, nu-mi fac iluzii.. rezultatele pe 2012 sunt efectul reformelor ministrului Funeriu, reforme care au fost blocat si pe alocuri ‘intoarse’ de USL, deci nu cred ca vom vedea cresteri la fel de spectaculoase in continuare.

    • Multumesc mult pentru informatie. Datorita dvs., am reusit sa urmaresc dialogul de la ora 15:30. Dezbaterea a fost interesanta. Ar trebui organizate mai des asemenea discutii.

  3. Este o veste buna, dar inca nu m-as bucura foarte tare. Ar trebui sa asteptam urmatorul test sa vedem daca este un trend.

    Interesul Romaniei fata de testele PISA este acelasi ca fata de toate lucrurile importante: spre zero. Nu stiu o tara civilizata (poate aveti dvs. exemple) in care presa sa faca atata tapaj de rezultatele olimpicilor (total nerelevante pentru calitatea invatamantului romanesc) si sa ignore aceste teste care sunt o radiografie corecta a sistemului educational.

  4. Lasand la o parte problemele politice, am cautat subiectele de la Matematica pt PISA 2012 si cele de la evaluarea nationala.

    PISA 2012:
    http://www.oecd.org/pisa/pisaproducts/pisa2012-2006-rel-items-maths-ENG.pdf

    Evaluarea nationala 2012:
    http://www.admitereliceu.ro/uploads/assets/subiecte2013/EN%202013_matematica_subiect_var3.pdf

    Modul in care sunt formulate subiectele este evident diferit. De asemenea subiectele de la evaluarea nationala mi se par mai dificile.

    Probabil o explicatie pentru locul ocupat de Romania, vine din faptul ca elevii invata retete si nu reusesc sa aplice ceea ce invata in aplicatii de zi cu zi.

    Inca un „amanunt”. Elevii care au participat la test au primit note? Din cate ii stiu pe elevii si studentii romani nu prea se mobilizeaza daca nu primesc o nota. Stiu exemple in care media la testarile initiale a crescut dupa ce elevilor li s-a spus ca notele se trec in catalog.

    Cea mai rea veste este insa, ca elevilor nu le place la scoala si ca se „simt singuri la scoala”.

    • Multumesc pentru comentariu. Fireste, trebuie sa discutam fiecare aspect pe care-l subliniati. Deocamdata, va propun sa incercam sa intelegem de ce sunt nemotivati si de ce se simt singuri la scoala ? Cine si cat e vinovat.

      • Poate o cauza ar fi ca materiile sunt predate prea teoretic.

        Tin minte ca la fizica de exemplu, in gimnaziu, in 3 ani am vazut doar 3-4 experimente. Doua dintre ele le tin minte si acum. Poate se pune prea mult accent pe memorare.

        Este interesanta in acest sens experienta profesorului Richard Feynman relatata in cartea autobiografica Surely You’re Joking, Mr. Feynman. Acesta a predat o perioada fizica in Brazilia si a remarcat ca dintre toti studentii sai numai 2 au inteles cu adevarat ceea ce li s-a predat. Unul facuse liceul in Europa si celalalt a invatat singur fizica in timpul liceului. Problema care a identificat-o profesorul a fost ca elevilor din gimnaziu li se predau notiuni prea teoretice cand nu erau pregatiti sa le asimileze, iar elevii raspund la acest tip de a preda prin a memora retete, fara a intelege fenomenul. Cand acei elevi ajung la liceu, cand ar fi pregatiti sa inteleaga notiuni mai abstracte, deja fizica li se pare un subiect neinteresant. Mai mult, si-au format deja o modalitate de a invata si de a rezolva probleme care este total eronata.

        Probabil asa se explica si rezultatele de la matematica de la testul PISA. Elevii stiu sa calculeze un sistem de ecuatii, de exemplu, dar daca ii pui in fata unei aplicatii de zi cu zi care necesita scrierea unui sistem de ecuatii, atunci se blocheaza. Am avut o experienta asemanatoare cu studentii, care ar fi determinat fara probleme valoare unei functii de gradul intai pentru un anumit x0, dar au avut dificultati mari in a aplica asa ceva pentru o situatie practica.

        De asemenea, avantajul plecarii de la exemple mai practice este ca problemele devin mai interesante pentru elevi. Putini elevi rezolva cu placere exercitii mai abstracte. Eventual pentru acestia se pot crea clase diferite.

        • Raportul OCDE spune ca o cauza importanta a demotivarii o reprezinta climatul familial defavorabil invatarii. In ce masura e sau nu adevarat din punctul dvs. de vedere ?
          V-as ruga sa purtam discutia la celalalt articol publicat in Contributors. Sunt sanse sa fie urmarita de mai multi cititori.

  5. Paradoxal, trebuie curmata oligopedagogia si „asuprirea” invatamântului preuniversitar, care da olimpicii cu care ne mândrim, de catre cel universitar, care da mai mult politicieni. Si trebuie redusa campania de diabolizare bine dirijata a cadrelor didactice, prezentate poporului drept incompetente si hoate ca elevul nu ia bacul, nici Pisa, pe când politicienii din alte tari le inchina la ale lor monumente de neconceput in RO: http://forum.artinvestment.ru/blog.php?b=196548

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Adriana Gorga
Adriana Gorga
Cercetător ştiinţific în domeniul dezvoltarii invatamantului superior la Universitatea din Lausanne, Elvetia, doctor in stiintele educatiei la Universitatea din Geneva (Elvetia). În prezent, lucrează intr-un proiect de cercetare privind analiza transformarilor curriculare recente din universitatile elvetiene.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro