… in 4 martie 1789, Congresul Statelor Unite isi incepea lucrarile in concordanta cu noua Constitutie. Pe 30 aprilie, in acelasi an, George Washington depunea juramantul si devenea al … noualea presedinte al SUA! Da, da, ati citit bine – Washington nu a fost primul presedinte al Americii, decat daca ne incapatanam sa smulgem din istorie Articolele Confederatiei – prima Constitutie a Statelor Unite. Daca, insa, respectam realitatea, primul presedinte a fost John Hanson, omul care, printre altele, a infiintat Treasury Department, postul de Secretary of War si-a desemnat a patra joie din noiembrie sarbatoarea oficiala de Thanksgiving.
Ca mai nimeni nu mai stie de John Hanson, nu-i de mirare. Amintirea primei Constitutii e un ghimpe serios in mentalul colectiv american. Pentru ca, geniala cum e, noua Constitutie americana ramane una neconstitutionala – o lovitura de stat, cum multi nu s-au sfiit s-o numeasca. Si asta din mai multe motive : (1) delegatii statelor adunati la Philadelphia (dupa conventia esuata de la Annapolis, 1786) nu erau mandatati decat sa discute o eventuala imbunatatire a Articolelor Confederatiei, nicidecum crearea unei noi Constitutii ; (2) Conform primei Constitutii, orice modificare trebuia propusa in plenul Congresului si aprobata ulterior de catre legislativele tuturor statelor. Conform noului proiect, initiat in Conventie, nu in Congres, ratificarea de catre noua state devenea suficienta. Iar ratificarea nu mai trebuia facuta de catre legislativ, ci de catre asa-numitele « conventii de ratificare ».
Si nu era Volga, ci era bicicleta. SI nu i s-a dat, ci i s-a luat.
Dezbaterile unei Constitutii care sa instaureze o forma de guvernamant “of the people, by the pople, for the people”, vorba lui Lincoln, au avut loc in spatele usilor inchise, participantii jurand sa le tina secrete. Ceea ce, spre meritul lor – si-n ciuda cantitatilor mari de alcool consumate in fiecare seara – au reusit. « Of the people » s-a redus asadar la o mana de oameni. Din cei 74 de delegati desemnati, numai 55 au participat initial la deschiderea Conventiei, iar din cei 42 ramasi pana la sfarsit, doar 39 au semnat documentul final. A urmat batalia pentru ratificare, dusa stat cu stat si conventie cu conventie. Anti-Federalistii (printre care si Thomas Jefferson, dar el a avut norocul sa fie in Franta) au refuzat initial sa gireze, prin participare, conventiile de ratificare. Cand, ca si USL-istii de astazi, s-au dezmeticit si-au realizat ca asa nu rezolva nimic, era prea tarziu. Colac peste pupaza, au mai fost si victimele unui PR agresiv : considerati initial « adevaratii federalisti » (vezi, bunaoara The Federalist Farmer), au fost prezentati ca anti-Federalisti de catre tabara opusa.
Restul e istorie scrisa de invingatori.
Diminueaza asta cu ceva meritele Constitutiei ? Catusi de putin. Indiferent daca o privesti ca pe un compromis facut sub presiunea timpului (John E. Roche), ca pe o lovitura de stat motivata financiar (Charles Beard), ca rezultatul unei confruntari intre aristocratie si democratie (Gordon Wood) sau ca opera unor adevarati filosofi-regi (Martin Diamond), nu poti sa nu-ti scoti, cu respect, palaria in fata ei. Oamenii aia lucrau cu istoria suflandu-le in ceafa – si erau perfect constienti de asta.
Daca e sa gasim o morala in toata povestea Constitutiei SUA, ea trebuie cautata in intelegerea « suveranitatii poporului ». (In treacat fie spus, termenul « suveranitate » nu apare in a doua Constitutie, din motive lesne de banuit). Uneori, poporul se poate reduce la 39 de oameni, certandu-se in spatele usilor inchise. 39 de oameni care declara « We the People ». Zis si facut.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
.. in concluzie.. uneori, prea multa democratie strica.. sau nu ?
Exista momente cand democratia se aplica si alte momente cand ea se construieste sau se apara. Recunoasterea lor tine de geniul politic.
Daca a reusit in America nu inseamna ca va reusi si in Europa! Cu atat mai putin in Romania!
….şi orice asemănare cu situaţii şi procedee care se pare că se pregătesc pe aici este pur întâmplătoare. Inclusiv contextul: şi oamenii ăştia încearcă să dea impresia că istoria le suflă in ceafă. Dacă s-a putut la ei, la imperialişti, parcă mai contează un stat cu un popor, ambele de mâna a doua,
E a doua oara cand pe CONTRIBUTORS se aduce vorba despre „We the People …”. Asta este cam ca si exemplele de democratie pe care le dadea Ion Iliescu prin 1990: Suedia si Japonia. Sunt convins ca in Romania s-ar putea aduna 39 de oameni de calibrul parintilor Constitutiei Americane. Motivul pentru care asta nu se intampla este „we the people” :( Nu poti compara o natiune preponderent protestanta cu una preponderent ortodoxa. Cei 39 ar fi mancati cu tot cu fulgi aici la noi, li s-ar gasi tot felul de metehne, ar fi tarati prin noroaie … Ceea ce nu s-a intamplat cu cuplul Iliescu-Iorgovan. Oare de ce? Poate ma insel … Da Doamne !!!
In Istoria Americii doi oameni trebuie amintiti: Columb si Fumurescu.
Fiecare a descoperit cite ceva.
(Am citit o carte, nu-i mai retin titlul, in care cineva nu recunostea victoria nordistilor si aduna moneda sudista in speranta ca odata si odata va aparea un domn Fumurescu sa nege realitatea.)
Draga domnule Fumurescu,
Imi pare rau sa te contrazic, dar ai erori de fact si de drept in articolul dumnitale.
1) Presedintele Congresului Continental ( President of the Continental Congress ) a fost o functie de stat inaintea celei de Presedinte a Statelor Unite ( President of the United States ) si nu a avut aceesi semnificatie. Se poate detalia daca este cazul.
2) Au fost un numar de 16 Presedinti (intre Septembrie 5, 1774 si Noiembrie 15, 1788).
3) Functia de Presedinte a Statelor Unite ( President of the United States ) a fost creata de Congresul continental.
4) Washington a fost presedinte al Conventiei Constitutionale (Constitutional Convention).
@ Istoria – Ingaduiti-mi sa va contrazic
(1) da, presedintele prezida (si) peste Comitetul Statelor cand Congresul nu era in sesiune, dar titulatura era „President of the Unted States in Congress Assembled”.
(2) John Hanson a fost primul presedinte pentru un an intreg dupa ratificarea Articolelor. Noiembrie 5 1781 – Noiembrie 3 1782. De atunci pana la Washington au mai fost opt.
3 si 4 – de acord, dar fara legatura.
Toate cele bune.
„President of the United States is scarcely in any sense the successor of the presidents of the old Congress. The presidents of Congress were almost solely presiding officers, possessing scarcely a shred of executive or administrative functions; whereas the President of the United States is almost solely an executive officer, with no presiding duties at all. Barring a likeness in social and diplomatic precedence, the two offices are identical only in the possession of the same title”
@ Thor2705 – Departe de mine gandul de a compara puterea presedintilor sub Articolele Confederatiei cu aceea a presedintilor sub noua Constitutie. Nu asta era, ca sa zic asa, point-ul.
Wow! Dar cu JFK, in 1963, ce-a fost?!…
Domnule Fumurescu, ne dati si noua o citare pentru „si-n ciuda cantitatilor mari de alcool consumate in fiecare seara”?!..nu de alta, dar Madison chiar nu imi da impresia genului care trage la masea.
Daca Wikipedia nu vorbeste prostii, Hanson a murit in 1783, iar Department of Treasury a fost infiintat printr-un act al Congresului in 1789… go figure!
@ Victor Ghidu – despre cat au baut si unde exista suficiente date.
Despre Hanson, poate Wikipedia nu-i cea mai buna sursa :)
http://www.marshallhall.org/hanson.html
Pai eu de aia va intrebam, ca nu am gasit datele astea. Altfel, daca nu le aveti nici domnia voastra, includerea pasajului cu pricina e gratuita si are parfum de atac la persoana.
Wikipedia este o sursa excelenta care mie cel putin imi garanteaza echilibru, dat fiind faptul ca e trecuta prin sita unui peer-review amanuntit la care alte publicatii pot doar sa viseze. Articolul pe care il indicati pomeneste de „first Treasury Department”, ceea ce eu nu stiu ce vrea sa insemne. „The Department of the Treasury” pe de alta parte, a fost creat la 1789, la 6 ani dupa moartea lui Hanson.
Constituția S.U.A în limba română la http://constitutii.wordpress.com/2013/02/13/constitutia-statelor-unite-ale-americii/