vineri, martie 29, 2024

Industria energetică românească și banii UE

Sumele pe care România le va primi de la Uniunea Europeană sunt semnificative și pentru acestea România se pregătește elaborand strategii și planuri de investiții.

După Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Crimatice (PNIESC) a fost elaborat un proiect de Strategie Energetică care prevede:

  • se vor investi aproape 3 miliarde euro în capacități noi de producție (până în 2030) cu reducerea emisiilor de CO2,
  • producătorii monocombustibil trebuie să-și diversifice mixul de producție,
  • toți marii producători vor avea investiții în energie regenerabilă și hidrogen.
  • creșterea producției de energie electrică pe gaze ca substitut al cărbunelui și creșterea importanței rezilienței Sistemului Energetic Național (SEN),
  • se vor instala 1400 MW capacități de producție pe gaze (2030),
  • printre direcțiile de acțiune este eficiența energetică (pentru 2030 ținta este creșterea cu 32,5% față de 1990),
  • una din direcțiile date de Green Deal este creșterea ponderii combustibililor cu conținut scăzut de C (biocombustibili avansați, H2, combustibili din deșeuri și gunoi municipal),
  • se vor face investiții în producție, stocare și transport a H2,
  • se prevede o creștere a ponderii combustibililor din biomasă,
  • se va pune accentul pe cogenerarea de înaltă eficiență și dezvoltarea rețelelor de termoficare și răcire centralizate (trigenerare),
  • bonificarea pentru cogenerarea de înaltă eficiență este negociată cu UE până în 2033, dar din 2022 se va intoduce un nou mecanism de bonificare,
  • se dorește deschiderea piețelor de energie, inclusiv către prosumatori,
  • este prevăzută mărirea interconectivității cu țările vecine (15% din capacitatea de producție până în 2030) ceea ce duce la interconectivitatea piețelor de tranzacționare,
  • permiterea încheierii contractelor de vânzare a energiei electrice pe termen lung cu clienți în afara piețelor centralizate.

În iulie 2020 s-a elaborat Planul Național de Investiții și Relansare Economică în care se specifică:

  • se vor face investiții în sectorul energetic (2020 – 2025) de 12.48 miliarde de euro (capacități de producție, digitalizare, reformarea pieței – capacități eficiente, curate, flexibile și tehnologii noi),
  • se înființează Fondul pentru Tranziție Justă care va finanța:
    • decontaminarea siturilor poluate,
    • energie curată cu reducerea emisiilor și energie regenerabilă,
    • digitalizarea sistemului energetic.

În septembrie 2020 s-a elaborat Planul Național de Relansare și Reziliență, parte a

Mecanismului de Redresare și Reziliență a UE ce alocă României 30,4 miliarde euro: structurați sub formă de

  • granturi 13,7 miliarde euro și sub formă de
  • împrumuturi 16,6 miliarde euro.

Acesta se adreseaza numai unităților administrativ teritoriale (UAT).

Strategii, planuri și fonduri alocate insuficiente

Avem puși la dispozitie 80 de miliarde de euro. Investițiile realizate cu acesti bani necesită noi capacități de producție. Nu se poate face o estimare al acestui necesar decât bazată pe date empirice: fiecare miliard de euro investit va genera o necesitate de capacitate de energie electrică de 100 MW/h. Asta înseamnă că necesarul capacităților noi de producție de energie electrică (securitară – adică din gaze și nuclear, cărbunele fiind eliminat pe parcurs) pentru următorii ani va fi de 8000 MW/h. Un calcul grosier arată că la un megawatt investitia este de 1 milion de euro. Rezultă necesarul de 8 miliarde de euro investiți numai în industria energetică. Adică 10% din totalul investițiilor trebuie să fie alocați noilor capacități (securitare) de energie electrică.

Dacă analizăm Zona Metropolitană București: știm că este în dezvoltare accelerată și se construiesc pe lângă spații destinate locuințelor și birourilor, ce nu intră în planurile de investiții enumerate mai sus și foarte multe unități de producție. Socotind un minim de 10% (previziunea e de 12,5%) din aceste sume că ar reveni Bucureștiului și Ilfovului, rezultă un necesar de capacități noi de 800 Mw. (Un semnal de alarmă pentru domnul Nicușor Dan, Primarul Bucureștiului!)

Din păcate constatăm că proiecțiile de investitii în noi capacități de generare de energie din Strategia Energetica nu sunt suficiente. Analizând mai atent aceasta strategie, constatăm că nu se prevăd investiții energetice în Zona Metropolitană București și este posibil ca transportatorul național să nu poată face față cererii.

Greșeli impardonabile

Situația actuală din industria energetică românescă este dezastruoasă: lipsa unei strategii energetice în vigoare de 12 ani, lipsa investițiilor semnificative în energie securitară (1) – singura făcută fiind Nuclearelectrica, vânzarea tuturor companiilor de distribuție de carburanți, gaze și energie electrică, raportările capacităților de producție ale ANRE sunt false, nedecolmatarea lacurilor de 30 de ani, neracordarea la rețelele energetice regionale și eșuarea tuturor coridoare energetice la care România era partener, la care adăugăm întârzierea inacteptabilă a extragerii gazelor din Marea Neagră.

Politicile fiscale din ultimii trei ani au făcut ca prețul intern al energiei electrice să se dubleze aproape și România să devină importator net de energie electrică. Aceasta se importă în special din Ungaria, care nu deține rezerve de gaze, importandu-le din Rusia, cu alte cuvinte România importă mascat gaze rusești cu valoare adaugată de prelucrare și taxe și impozite ce rămân în Ungaria. Tragedia și mai mare este că scăzând prețul gazului românesc, acesta se exportă (deja) în Ungaria, tocmai de unde importăm energia electrică.

Fig. Previziune prețului energiei electrice România – Ungaria (Independent Commodity – Inteligence Services)

Previziunile sunt sumbre: în următorii ani prețul electricității românești va fi mai mare decât cel din Ungaria. Asta se datorează lipsei investițiilor din ultimii ani.

Concluzii

Cu alte cuvinte, cele aproape 80 de miliarde pot schimba industria energetică românească cu condiția (să i se aloce minim 10% in noi capacități de energie securitară) să existe cineva cu știință, viziune, cu voință politică și cu bună credință. Uniunea Europeană va civiliza în continuare economia românească, problema este că nu mai trebuie să plătim taxa pe prostie.

Notă: acest articol este o parte dintr-unul mult mai amplu care va apare în ediția print a Revistei Geopolitica din luna octombrie.

  1. Am denumit energia securitară cea obținută din cărbune, gaze și nuclear deoarece producția nu depinde de condițiile meteorologice (secetă, vânt) sau diurne ce se referă la energia hidro, eoliană și solară

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Vocabularul din trecut? Viziune de alaltăieri?

    ..”.. cu condiția (să i se aloce minim 10% in noi capacități de energie securitară) să existe cineva cu știință, viziune, cu voință politică și cu bună credință. ..”…

    Nu știm care vor fi resursele energetice „regenerabile” cu un preț acceptabil în viitorul apropiat. Cei cu bani pot instala celule fotovoltaice. Nu știu cum se pot produce cantități imense de hidrogen la un preț acceptabil. Electroliza nu e o soluție pentru producția de hidrogen.

    …”… toți marii producători vor avea investiții în energie regenerabilă și hidrogen.
    ….. se vor face investiții în producție, stocare și transport a H2,.. „….

    Cum va arăta această producție de H2 în România? Când va începe această producție? Când va satisface nevoia de energie în transport, industrie, clădiri etc?
    Chiar și cei din UE care se declară promotorii „solutiilor tehnologice” cum sunt liberalii germani FDP folosesc scenarii nebuloase când e vorba de energie din hidrogen. Lindner/FDP a declarat recent că în sudul UE, Sicilia/Italia de Sud, se va produce curent (și din acest curent se va produce hidrogen?). RFG a semnat tratat de stat cu Maroco pentru a produce curent în deșert cu celule fotovoltaice. Acest curent din Africa de Nord se poate transporta în UE la fel cum se importă azi petrol și gaze. Nu e nevoie de a transforma curent în hidrogen.
    Nu văd o producție de hidrogen în viitorii 10 ani în UE care acoperă necesarul de curent sau înlocuiește curentul electric produs în termocentrale cu gaze.
    Cine investește în producția de energie în România? Banii primiți de la UE/Brussels? Statul sau investori privați? Domeniul privat nu cred că are nevoie de „indicații pretioase” de la București ca în trecutul recent. Vocabularul autorului și ideologia ca din trecutul recent?
    Lanțurile de producție continentale și globale în domeniul privat sunt realitatea de azi. UK și țările din jurul Marii Nordice produc cantități însemnate de curent cu ajutorul vântului.

  2. Mecanismului de Redresare și Reziliență a UE ce alocă României 30,4 miliarde euro: structurați sub formă de
    granturi 13,7 miliarde euro și sub formă de
    împrumuturi 16,6 miliarde euro.

    In lumea adevarata se face analiza de ce ai nevoie si mai apoi calculezi preturile pt a stabili de citi bani ai nevoie, iar mai apoi te uiti de unde-i iei.
    In lumea strimba a EU ti se spune ce sa faci, vrei nu vrei, ti se dau niste bani, de unde vin aceti bani, nu cumva tot de la noi si, acum e tare te obliga sa mai iei si imprumuturi, probabil tot de la ei nici mai mult, nici mai putin decit 16,6 miliarde, evident cu dobinzile respective.

    P.S Nu am inteles cum se ajunge la 80 de miliarde? Nu am inteles daca s-a facut o analiza ROI (return of invest) Inca un articol din seria hai sa aruncam cu praf in ochi ca poate ramine ceva

    • @nemtu tiganu nu s-a facut nici o analiza ROI – mi-ar fi placut sa o vad. eu nu am competenta sa o fac – multumesc de pont. trebuie cerut asa ceva!
      calculul meu- dupa cum am zis – este empiric.

    • @neamtu tiganu

      In Germania (unde nu sunt prea multe zile de strand) electricitatea produsa in noile parcurile fotovoltaice costa in jur de €50/MW, inclusiv in nordul Germaniei, iar randamentul dezvoltatorilor este intre 5-7% p.a in functie de locatie, pretul terenului, etc. Dat fiind ca in Romania radiatia solara este cu aprox 20% mai ridicata, randamentul investitiei trebuie sa fie ceva mai mare. https://www.bundesnetzagentur.de/DE/Sachgebiete/ElektrizitaetundGas/Unternehmen_Institutionen/Ausschreibungen/Solaranlagen/BeendeteAusschreibungen/BeendeteAusschreibungen_node.html

      P.S. Doar ca fapt divers: investitorii institutionali (fondurile de investitii, firmele de asigurari, casele de pensii, etc) se bat pe licitatii. Si aceasi situatie o avem si la parcurile eoliene. Va recomand sa va informati putin,,, inainte de a posta intrebari retorice! https://www.pv-magazine.de/2020/07/30/juengste-photovoltaik-ausschreibung-ist-vierfach-ueberzeichnet/

      P.P.S. in ceea ce priveste zecile de miliarde, acestea sunt gandite pentru finantarea tranzitiei juste (in special in zonele carbonifere), dezvoltarea infrastructurii /retele noi si inteligente de transport si, evident subventionarea prosumaorilor.

      • Draga Florix, ca de obicei vorbesti prostii, spui ca „electricitatea produsa in noile parcurile fotovoltaice costa in jur de €50/MW, ” ceea ce e absurd deoarece MW e unitate de masura pt putere nu pt energie.
        Eolienele se misca conform tot pe loc, pe loc, pe loc si la mindra mai deloc. Daca investitorii se bat pe eolienele si solarele, fabricate in China, atunci de ce e nevoie de cele multe miliarde bagate de EU si verzi. Cum adica tranzitie? Spui ca regenerabilele au cistigat deja cursa, la 30 centi/kwh atunci de ce vorbesti?

  3. @Kurt … hm … nu-mi aminteam si m-am uitat de doua ori … unde zic eu de H2? „subiectul emisunii” este altul! promit ca data viitoare voi folosi numai cuvinte si expresii alese … in privinta cine investeste: pai sa citim impreuna inca o data acele documente la care fac referire … sunt date cu link! (am raspus pentru ca stiu cine esti si-mi esti simpatic!)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro