marți, noiembrie 30, 2021

Atac la opinie și alte absurdități

Toată lumea jură în ultima vreme pe Constituție și se închină în fața Curții Constituționale.  Sinceritatea politicienilor este evaluată corect de public, dacă ne uităm la procentele joase de  popularitate ale parlamentului. Oamenii nu cred până nu văd. Iar de văzut, se vede așa: ce se critica ieri de pe poziții instransigente, azi se încalcă dublu, ce părea în guvernările trecute de neacceptat, azi e normalitatea însăși. Apare în prezent o atitudine politică cu un accent riscant, semnalat de organizația ”Reporteri fără frontiere” și anume identificarea  de ”dușmani ai poporului” în vocile critice ale societății: jurnaliști, analiști, comentatori, politicieni ai opoziției. Includerea presei la ”vulnerabilități” în strategia de apărare a PDL, blamată cel mai vocal de USL aflat atunci în opoziție, este acum pusă în fapt de USL. Iată, președintele interimar cere ca SIE să ancheteze “mecanismul prin care imaginea unei ţări a fost distrusă în două săptămâni într-o acţiune evident organizată, coordonată, finanţată. Trebuie să vedem totuşi cine a făcut asta, pentru că este ceva ce afectează ţara, toată ţara”. Partidele se dau reciproc în judecată pentru…declarații. Președintele este suspendat nu pentru ce a făcut, ci pentru ce a spus. Pe de altă parte, auzim de ceva infiltrări de jurnaliști sub acoperire în redacții (cazul Zaschievici, încă neclarificat).

Din declarațiile unor oameni politici iresponsabili reiese că ”dușmani ai poporului” sunt câțiva jurnaliști și comentatori pasibili de subminarea statului, atac la imagine sau chiar înaltă trădare. Corespondenții marilor publicații occidentale care au abordat cu toată seriozitatea situația din România sunt enumerați în comunicatul RSF: Sánchez Costa, corespondent al cotidianului madrilen El Pais, Mirel Bran de la Le Monde și Liliana Ciobanu, colaboratoare la cu CNN și The Economist, Keno Verseck (Der Spiegel și Deutsche Welle), Karl-Peter Schwarz, Vlad Odobescu (ARA și USA Today), Ruby Russell, Laura Boromir (Der Standard) și Kim Lane Scheppele. Ei ar fi, într-un prim lot, dușmanii României. Cazurile de jurnaliști angajați la mediile publice românești au fost rezolvate mai ușor: la Agerpress și la Radio România corespondenții au fost retrași pe baza prezumției că ar putea avea poziții diferite de ale puterii.

Absurdul vine din faptul că politicienii de vârf care pun în pericol libertatea de exprimare, pe cea de opinie și însuși adevărul, sunt protejați. Ei nu pot fi sancționați pentru declarații politice. Profită din plin, aruncând cu opinii nefondate. Mai mult, un criteriu vizibil de avansare în posturi bine plătite a clienților politici este actualmente cât de tare au dat din gură pe la televiziunile afiliate. Din contra, intelectuali care se exprimă critic au fost pedepsiți sau, dacă n-au putut fi suprimați, continuă să fie bălăcăriți. Victime au fost inclusiv instituții ca IICMER, ICR,TVR Info și alte instituții făcute praf fiindcă liderii lor  – Vladimir Tismăneanu, Horia Roman Patapievici, Mircea Mihăieș și jurnaliști din televiziunea publică -, se încăpățânează să gândească liber. O sursă guvernamentală spune că tăierea integrală a bugetului ICR în luna august 2012, măsură fără precedent, a fost luată ca penitență: ”Ei ne înjură, iar noi le dăm bani? Tăiați tot!”, ar fi ordonat Ponta.

”Biblia” constituțională garantează la art.29 și 30 atât libertatea de conștiință, cât și libertatea de exprimare, în ambele articole regăsindu-se inviolabilitatea libertății de opinie. Jurnaliștii știu și respectă (atâți câți respectă), regulile opinării, ale exprimării critice, separând informația de opinie și prezentând opinii pe bază factuală, așa cum cere Codul Deontologic Unic, adoptat de o majoritate a jurnaliștilor români. Și forurile europene, prin rezoluții privind etica jurnalistică, fac precizări în privința protecției de care se bucură în democrație opinia exprimată public. Rezoluția 1003 spune că ”deși opiniile sunt inevitabil subiective și, prin urmare, nu pot și nu trebuie supuse criteriului adevărului, ele trebuie totuși exprimate într-o manieră onestă și etică”. Rezoluția adaugă că ”nimeni nu trebuie să rămâna neutru față de apărarea valorilor democratice”. Opinia critică face parte din armele la vedere împotriva abuzurilor și a încălcării principiilor democrației. Pe jurnaliști îi apără organizații internaționale. Reporteri Fără Frontiere consideră ”inacceptabilă încercarea de a face din jurnaliști români sau străini țapi ispășitori pentru actuala criză politică. Retorica paranoidă și plină de ură față de jurnaliști trebuie luată foarte în serios de partenerii europeni ai României. Ne exprimăm teama că acest climat bolnav va afecta negativ libertatea de informare”. Pe intelectuali îi apără solidaritatea oamenilor educați și propria tărie morală. Din interiorul instituțiilor, angajații sunt protejați de Legea 571/2004 a avertizorului public pentru a nu fi constrânși de regulamentele interne să înghită orice nedreptate și să poată semnala încălcări ale legii sau ale moralei. Important este să nu se abandoneze aceste mijloace.

Articol apărut și în revista 22

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. O mare problema o constituie si publicul. Daca o emisiune are rating, inseamna ca ceea ce ofera emisiunea cu pricina are cautare.
    Spre exemplu, o anumita bautura carbogazoasa este daunatoare sanatatii. Cu toate astea, ea este cumparata si consumata. Ca atare, bautura este produsa in continuare.
    Marturisesc insa ca daca libertatea presei este afectata, este afectata foarte subtil, eu nu observ acest lucru.

  2. D-na Armanca, stirista aceea, care citeste breiching niusul de la ora 12.00 ar trebui amendata pentru maltratarea limbii romane si pusa sub ban. De la suspendare, nu aud de la ea decit „presedintele statului suspendat”. O vreme a fost amuzant, chiar era, asa, de remarcat, ca astia au suspendat statul de drept, dar persistenta ei e ucigatoare.

    Inainte de a ne plinge de isterismele lui Crinocchio si ale lui Pinocchio Ponta, ar trebui sa ne verificam jurnalistii. Ce credibilitate mai au astfel de jurnalisti?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Echipa câştigătoare a Preşedintelui Iohannis

La un an de la alegerile parlamentare, România are, în fine, o echipă câştigătoare : alianţa  social-liberală  şi-a definitivat lista de miniştri...

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Despre felonie si sperjur

Domnule Klaus Iohannis, Cand Marius Manole si Radu Paraschivescu v-au returnat decoratiile, a fost vorba de o despartire lipsita de orice ambiguitate....

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

De ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat în ultimele luni în România

Cele mai vizibile probleme din ultimele luni în România au ținut de 3 crize – criza în sănătate (Valul 4 de Covid...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro