joi, martie 28, 2024

A șasea extincție a vieții pe Terra?

Viața pe această planetă are un termen de expirare

Lee Billings

Săptămâna trecută, mass media națională și internațională au circulat o știre de senzație: Terra a intrat într-o nouă fază de extincție în masă. Baza știrii o reprezintă publicarea unui articol, semnat de cercetători mexicani și americani: Accelerated modern human–induced species losses: Entering the sixth mass extinction (Caballos et al., 2015, Disparițiile recente și accelerate ale speciilor induse de oameni: Intrând în a șasea extincție).

Viața pe Pământ este în pericol”, „Pământul a intrat într-o nouă etapă de extincție, iar oamenii ar putea fi printre primele victime”, „Pământul se află la un pas de dispariție în a șasea extincție de masă și vina este a noastră” – bombardată cu astfel de titluri senzaționale, opinia publică, nespecializată, poate fi ușor indusă în eroare, speriată și manipulată (religios, politic, social etc.).

Ca unul care mă ocup de mulți ani de raporturile dintre schimbările climatice și perioadele de extincție ale vieții pe planeta noastrăi, am dezvoltat un interes aparte pentru această topică. Dar când citesc tot felul de știri „apocaliptice”, simt nevoia să pășesc în arena publică și să-mi exprim punctul de vedere referitor la astfel de știri, detaliind dincolo de conținutul, fatalmente limitat, al unui articol promovat intens de mass-media.

În paleontologie, extincțiile în masă sunt definite ca fiind acele perioade când Pământul pierde peste 75% din toată speciile sale într-un interval de timp relativ scurt. Din cele patru miliarde de specii despre care se crede că au trăit pe Pământ în ultimele 3,5 miliarde de ani, circa 99% au dispărutii. Rezultă de aici că extincțiile sunt un fenomen comun pe planeta noastră, balansate însă prin speciație.

În istoria geologiei au fost identificate cinci evenimente considerate, pe baza definiției de mai sus, drept „extincții în masă”:iii

1. Evenimentul Ordovician: ~ 443 Ma (milioane de ani în urmă).

Cauza probabilă: o glaciație rapidă; nivelul oceanelor a scăzut cu peste 100 metri, devastând ecosistemele marine superficiale. După mai puțin de 1 milion ani, a avut loc a doua fază a extincției, când ghețarii s-au topit, nivelul oceanelor a crescut și a distrus viețuitoarele care nu s-au putut adapta la noile condiții ecologice. Circa 86% specii au dispărut.

2. Evenimentul Devonian: ~ 359 Ma.

Cauza probabilă: o glaciație globală (urmată de o încălzire globală). Circa 75% specii au dispărut.

3. Evenimentul Permian: ~ 251 Ma. Cea mai mare extincție dintre toate cinci. A produs dispariția a cca 95% din toate speciile existente.

Cauza probabilă: Explozii vulcanice uriașe în Siberia au produs cantități imense de cenușă, care au declanșat un scurt interval de încălzire globală intensă. Apa oceanelor s-a acidificat prin aportul de CO2 și H2S.

4. Evenimentul Triasic: ~ 200 Ma.

Cauza probabilă: O altă activitate vulcanică intensă, de data asta în Provincia Magmatică a Atlanticului Central, a produs creșterea concentrațiilor de CO2 și a temperaturilor. Circa 80% specii au dispărut.

5. Evenimentul Cretacic: ~ 65 Ma.

Cauza probabilă: Coliziunea planetei noastre cu un asteroid, care s-a scufundat în Golful Mexic într-o zonă numită Chicxulub din nordul peninsulei Yucatán. Anterior impactului, o intensă activitate vulcanică în zona Deccan din India slăbise mult viețuitoarele existente. Circa 76% specii au dispărut.

Dispariția catastrofică a dinozaurilor, acum 65 milioane de ani, a creat o nișă biologică pe care, în cele din urmă, au umplut-o mamiferele, ale căror ultimi reprezentanți sunt genul Homo cu singura specie existentă, Homo sapiens. Cu alte cuvinte, noi, oamenii, ne datorăm prezența pe acest pământ, unei nenorociri (pentru dinozauri) și unui noroc (pentru noi).

Rolul decisiv al schimbărilor climatice este implicat în cel puțin primele două extincții în masă. Succesiunea ciclurilor glaciație-interglaciație este în principal controlată de trei factori astronomici, identificați de matematicianul sârb Milutin Milankovic în 1930: excentricitatea orbitei de rotație în jurul Soarelui, înclinarea axei de rotație și precesia echinoxurilor.iv

Un exemplu de corelație între ciclurile Milanković și extincția unor specii de mamifere a fost publicat în 2006 de un grup de cercetători europeni.v Studiind evoluția unor specii de rozătoare din centrul Spaniei de-a lungul unei perioade relativ lungi (cca. 22 milioane ani), autorii au ajuns la o concluzie tulburătoare: mamiferele au o durată fixă de viață pe această planetă, bucurându-se de o existență de circa 2,5 milioane ani înainte de extincție. Studiul a mai indicat că speciile studiate prezintă apariții și dispariții la intervale relativ regulate, de 1,0 și 2,5 milioane ani. Durata și calendarul acestor perioade corespunde cu două dintre ciclurile Milanković, excentricitatea și înclinarea.

Legătura dintre climă și extincțiile speciilor este în concordanță și cu ipoteza „pulsului de inversare”, propusă în 1985 de către paleontologa Elisabeth Vrba de la Yale University. Ipoteza sa explică perioadele de supraviețuire a speciilor presupunând că speciile rămân stabile până când schimbările de mediu declanșează pulsuri rapide de dispariție și speciație.

Dacă perioada de 2,5 milioane de ani de existență a mamiferelor pe această planetă este corectă, atunci, pentru mine, apare o întrebare tulburătoare: Cel mai vechi membru al genului Homo, strămoșul nostru Homo habilis, a trăit acum 2,8 milioane de ani. Este, cumva, specia noastră condamnată la o dispariție apropiată? (Our time is up!)

Aici și acum putem inserta articolul recent, care a generat intervenția mea.

Cea de-a șasea extincție în masă a fost sugerată de biologi, pe baza dispariției speciilor din ultimele secole și milenii. Iar studiul lui Caballos et al. pleacă de la faptul că, în secolul al XX-lea, rata de extincție a speciilor a fost de până la 100 de ori mai mare decât ar fi fost normal, dacă nu exista impactul uman. De exemplu, autorii scriu că în loc de nouă extincții ale vertebratelor, care ar fi apărut în circumstanțe geologice normale începând din 1900, ei au identificat alte 468 extincții printre mamifere, păsări, reptile, amfibieni și pești.

Cauzele posibile ale acestei extincții în curs de desfășurare, sugerate de autori, ar fi trei: pierderea habitatului speciilor, supraexploatarea lor în scopuri economice și schimbările climatice.

Dacă pentru primele cinci extincții în masă, cauzele au fost pur naturale, în cazul celui de-al șaselea eveniment similar apare factorul antropogen, adică Homo sapiens. O singură specie care, deși terestră, a devenit top prădător și pentru oceane, producând diminuarea drastică a populațiilor de pești și balene.

Importanța impactului antropogen asupra biosferei nu poate fi ignorată. Există studii care estimează că specia noastră singură este responsabilă pentru 20-40% din productivitatea primară a Terrei. Această productivitate este alimentată de o hiper-fertilizare produsă de extragerea azotului din aer și a fosfaților din subsol. Se obțin, astfel, supra-recolte, care hrănesc, cu o mare eficiență, animalele de fermă pe care noi le mâncăm. Scara la care are loc această operație este una dintre principalele cauze ale actualei extincții a altor organismevi.

Dacă am putea cântări toate vertebratele care trăiesc în prezent pe Pământ, masa celor peste șapte miliarde de oameni ar reprezenta 30%, iar a animalelor pe care ei le consumăm (porci, vaci, oi ș.a.m.d.), ar constitui peste 67%vii. Toate animalele sălbatice cântăresc acum sub 3% din masa totală a vertebratelor terestre. Cu alte cuvinte, zoo-masa vertebratelor sălbatice este acum surprinzător de mică în comparație cu biomasa animalelor domestice.

Specia umană a obținut, în secolul al XX-lea, și alte instrumente de influențare a biosferei: de exemplu, ingineria tehnologică, prin care se creează specii noi de animale pentru satisfacerea necesităților alimentare. De multe ori, noile specii create au caracter invaziv, determinând regresia și, în cele din urmă, extincția unor specii autohtone.

În mod indirect, specia noastră influențează și actualele condiții climatice: extragerea și consumarea energiei stocate prin fotosinteză în cărbuni, petrol și gaze naturale poate conduce la creșterea concentrațiilor de gaze cu efect de seră (CO2, CH4) în atmosferă și, de aici, la creșterea temperaturilor globale și modificarea climei. Ca o paranteză, trebuie spus însă că și Natura contribuie din plin la creșterea concentrațiilor de CO2 prin erupții vulcanice, expansiunea fundurilor oceanelor, descompunerea rocilor carbonatice etc.

Există chiar o propunere ca perioada începută în 1850 să fie numită Antropocen, pentru a semnifica importanța speciei umane ca factor geologic și influența sa asupra biosferei și climei. Termenul nu a fost adoptat oficial și sunt oameni de știință care nu-l recunosc.viii

Revenind la concluziile articolului-senzație, conform căruia noi, oamenii, deja am intrat în a șasea extincție și suntem responsabili pentru aceasta, doresc să calmez eventualele atacuri de panică: studiul publicat, prin relevarea ratelor de extincție de până la 100 de ori mai mari decât cele din trecut, aduce elemente de îmbunătățire a bazei noastre de date referitoare la extincția speciilor, dar nu confirmă încă a șasea extincție în masă în termeni de accelerație rapidă a actualei rate de extincție. Se poate, totuși, vorbi de o criză majoră a biodiversității – actualele dispariții ale unor specii sunt dramatice și serioase, dar, repet, nu se califică încă pentru a fi catalogate drept a șasea extincție în masă. Avem nevoie de mult mai mult timp (poate două secole) pentru a obține o confirmare solidă, irefutabilă, a ratelor care justifică termenul de extincție în masă.

Un sceptic al ideii de Antropocen, Profesorul Vaclav Smil, a conturat elocvent poziția noastră actuală:

Dacă reușim să mai fim pe-aci în următorii 10,000 de ani – o picătură trivială pentru cititorii de science-fiction, o eternitate pentru civilizația modernă, de mare energie – ar trebui să ne felicităm singuri pentru numirea erei geologice după acțiunile noastre. Dar, între timp, hai să așteptăm înainte de a determina dacă urma noastră pe planetă nu este altceva decât un micro-strat în istoria geologică.

Viața pe această planetă are, totuși, un termen de expirare…

________________________________

i Aja, S. U., and C. Cranganu, 2013, Exploring the Earth System, Kendall Hunt Publishing Co., ISBN: 978-1-4652-0696-1, 263 pp, Revised printing, 2015. https://www.kendallhunt.com/aja_cranganu/

Cranganu, C., 2014, “Gheața care arde” – Hazard geologic, bombă climatică sau bonanza energetică? (2)

ii Novacek, M. J. (Ed.), 2001, The Biodiversity crisis: Losing What Counts, The New Press, 223 p. ISBN: 978-1565845701.

iii Barnosky, A. D. et al., 2011, Has the Earth’s sixth mass extinction already arrived?, Nature, vol. 471, 51 – 56.

iv Există multe referințe despre ciclurile Milanković și influența lor asupra climei. Un exemplu: http://www.climatedata.info/Forcing/Forcing/milankovitchcycles.html

v van Dam, J. A. et al., 2006, Long-period astronomical forcing of mammal turnover, Nature, vol. 443, 687-691.

vi Zalasiewizc, J., 2015, The Earth stands on the brink of its sixth mass extinction and the fault is ours, http://www.theguardian.com/environment/2015/jun/21/mass-extinction-science-warning

vii Smil, V., 2012, Harvesting the Biosphere: The Human Impact, Population and Development Review, vol. 37, no.4, 613-36.

viii Smil, V., 2015, It’s too soon to call this the Anthropocene, http://www.vaclavsmil.com/wp-content/uploads/6.ANTHROPOCENE.pdf

Distribuie acest articol

84 COMENTARII

  1. „Avem nevoie de mult mai mult timp (poate două secole) pentru a obține o confirmare solidă, irefutabilă, a ratelor care justifică termenul de extincție în masă.”
    Extinctia isi permite sa nu tina cont daca ne-am terminat noi studiile, estimarile si am obtinut, sau nu, o confirmare. Extinctia vine cand vrea ea si nu isi pune problema sa astepte doua secole. Mai ales ca schimbarile pe care le produc oamenii pe Pamant au loc intr-un ritm din ce in ce mai accelerat si nu pot fi oprite, sa nu ne facem iluzii. Oricat ar avansa stiinta si tehnologia, ori cat ar creste preocuparile pentru protectia mediului, conservarea resurselor, eficentizarea si ecologizarea proceselor tehnologice, Pamantul e mic, noi ne inmultim ametitor de repede si ne dorim sa traim mai bine si sa consumam mai mult. Dar sa fim optimisti. Peste niste milioane de ani va aparea alta specie de oameni, care vor trai si prin Carpatii nostrii dragi, vor evolua catea sute de mii de ani, incet-incet vor redescoperi micii, berea, manelele si mandria de a fi roman si procesul se reia.

    • Eu cred ca sunt blablauri la fel ca multe altele. Nu contrazic efectele dezastruoase ale omului asupra mediului, dar nu inteleg de ce politica in zilele noastre este frica, si asta la nivel global….ba ca se termina petrolul( si din pacate nu se mai termina) ba ca ne tavalesc niste asteroizi, ba multe altele, ba acuma ca urmeaza a sasea extinctie si omu se prapadeste…au mai fost nici nu mai stiu cate apocalipse pana acuma, si toate au trecut neobservate, un fel de beshina rasuflata, dar frica provocata a fost uriasa
      PS: Daca e sa vina ea(extinctia) oricum o sa vina si nu avem ce sa facem, dar eu cred ca este doar o alta beshina care o sa rasufle mai greu neavand termen limita ca celelalte apocalipse de pana acuma.

  2. Ar fi interesant de vazut daca incalzirea determinata de marirea cantitatii de CO2 corelata cu ciclurile Milankovic nu determina o racire pe termen mediu sa zicem 100, 200 de ani … vezi ghetarii care se topesc … Asta ne-ar ajuta sa intelegem unde stam raportat la realitatea relativ imediata si cat de cat probabila … asta ca sa vedem ce facem cu culturile de orez si grau care constituue, inca, hrana principala pentru 90% din populatia Terrei.

    • Ciclurile Milankovic indică extrem de clar că noi suntem acum într-o inter-glaciație – o perioadă începută acum 21,000 de ani. Topirea ghețarilor a avut loc relativ lent: agricultura, de exemplu, a fost inventată în Orientul Mijlociu (Babilonia, Sumeria, Fenicia, zona fluviilor Tigru și Eufrat) acum circa 10.000 ani. Practic, întreaga noastră civilizație, bazată pe agricultură) a început acum 10.000 ani. Cu alte cuvinte, noi datorăm ultimei inter-glaciații rostul și mersul nostru pe Terra.

      Din păcate, aceleași cicluri Milankovic demonstrează că după o inter-glaciație urmează o nouă glaciație. Pentru că emisfera nordică are ca mai mare suprafață de uscat, ghețatii se vor forma aici și vor avansa treptat din nord către sud. Consecința imediată: reducerea drastică a suprafețelor arabile și productive, ceea ce înseamnă foamete extinsă și lupte pentru hrană.

      Istoria recentă de oferă exemple concrete despre această situație: între anii 1.000 – 1.300, Europa s-a bucurat de o perioadă caldă, numită Medieval Climatic Optimum. În acele secole, vikingii către au colonizat Groenlanda („Insula Verde”), motiv pentru care și astăzi cea mai mare insulă aparține Danemarcii. În sud-vestul insulei se mai pot vedea și astăzi ruine de biserici, cimitire și -atenție! – beciuri cu butoaie de vin!

      Din 1.300, în Europa a început, pentru următorii 570 ani, o mini-glaciație (Little Ice Age). Este perioada „războaielor lungi” (de 30 ani, 100 ani etc.). O cauză principală a acestor războaie a constituit-o lupta pentru resurse alimentare (Nordul vs. Sudul Europei).

      Faptul că omenirea emite acum mai mult CO2 poate fi văzut și ca un aspect pozitiv, al întârzierii declanșării noii glaciații. Dar ciclurile Milankovic sunt inexorabile și, personal, nu cred că încălzirea antropogenă, produsă de creșterea concentrațiilor gazelor cu efect de seră, va putea contracara ceea s-a repetat de multe zeci de ori în istoria Pământului.

      • Multumesc pentru explicatii. Ar fi interesant de vazut cu cifre exacte unde stam in ce priveste ciclul Milankovic. As mai mentiona ca in perioada micii raciri, la care faceti referire, s-a observat si o activitate solara scazuta asa numitul Mauder Minimum. Luand in calcul si cantitatea mare de dioxid de carbon si faptul ca, se pare, ca intram din nou intr-un ciclu Mauder Minimum, precum si alte variabile cum ar fi cantitatea de caldura emisa de Pamant, incetinirea miscarii de rotatie am putea vedea unde stam. Din ce observ, bazat strict pe observatiile personale, in decursul ultimilor 30 de ani verile de la noi au devenit mai racoroase si iernile relativ mai blande, practic avem un fel de 2 anotimpuri: un fel toamna-iarna si un fel vara-primavara fiecare cu durata aproximativa de 6 luni. Modificarile nu se produc chiar asa de brusc, e clar ca 30 de ani e o durata cat de cat observabila, deci probabil ne putem astepta ca in urmatorii 30 de ani sa simtim mai acut modificarile, adica vara si mai racoroasa si iarna mai blanda si mai lunga. Tendinta e mai dificil sa fie decelata precis intrucat intervine si cantitatea de CO2 care a crescut si probabil isi va continua trendul ascendent.

        Alti factori care imi vin in minte sunt in ce fel va fi influentata cantitatea de oxigen. Luam aspectul asta ca pe un dat, dar oare toate despaduririle nu afecteaza concentratia de oxigen din atmosfera ?

        Parerea mea e ca e utila o discutie de tipul asta … care sa ajunga si in spatiul public, nu atat pentru a crea panica dar cat sa intelegem unde stam, in mod corect … Nu exista comisii stiintifice la Ministerul Mediului care sa studieze si sa publice niste studii in directia asta ?

        Ma gandesc ca modificarile climatice in conditiile suprapopularii pot avea efecte destul de ample in cazul unui an mai prost. Cum ati remarcat si dumnevoastra si mai exista niste remarci in directia asta privind corelarea dintre perioadele Mauder Minimum si Mauder Maximum – recolte – revolutii, facute de William Sidis. Primavara Araba, am impresia, ca e oarecum corelata cu aceste cicluri si cu problemele legate de recolta.

  3. ne nastem ca sa murim, sau cu alte cuvinte ceasul incepe sa ticaie ireversibil de cum deschidem ochii. orice explozie este urmata de o implozie, la nivel cosmologic timpul se masoara n mii / milioane de ani lumina, iar pe pamint in ani / zeci de ani terestri. dar nu asta i problema. unele creaturi se nasc sa imfrumuseteze si lumineze intunericul, altele sa l expandeze. dupa cum este imposibil ca un om sa alerge pe propriile i picioare suta de metri intr o secunda la fel de putin probabil este ca terra (finita) sa sustina viata multiplicata fara masura, exponential.

  4. 200 de ani…..atat de putin……. Pana ne vom lamuri ca tocmai despre noi era vorba in propozitie, vom sfarsi sufocati in micimea noastra.
    Vai de nepoteii mei inca nenascuti!

  5. Daca planeta are peste 4 MILIARDE de ani, de ce nu stim nimic din ce s-a intamplat pe Terra
    in aproximativ 80% din timpul vietii acesteia?
    Viata sa fi inceput pe Terra abia in urma cu doar jumatate de MILIARD de ani?

    • Daca planeta are peste 4 MILIARDE de ani, de ce nu stim nimic din ce s-a intamplat pe Terra
      in aproximativ 80% din timpul vietii acesteia?

      Există unele informații sporadice despre diverse locuri ale planetei. Cauza principală pentru lipsa unor dovezi mai extinse și mai consistente este un fenomen periodic (și acesta, ca și ciclurile lui Milankovic), numit tectonica globală.

      Practic, la fiecare 200-300 milioane de ani, plăcile litosferice (pe care sunt sculptate continentele) sunt „digerate” în astenosferă și mantaua superioară printr-un fenomen numit subducție.

      Existența unor curenți geotermici de convecție aduc la suprafață mai târziu materialul „îngurgitat”, creând astfel noi continente.

      Cu circa 200 milioane ani în urmă, exista un super-continent, Pangea, care s-a rupt în plăci corespunzătoare continentelor actuale. Înaintea Pangeei, a existat Rodinia (după cuvântul „patria” în lb. rusă), un alt supercontinent spart ulterior în plăci. Se estimează că Rodinia s-a format acum 1,3 miliarde ani și a existat pentru 350 milioane ani.

      Evident că, după fiecare „îngurgitare” a plăcilor litosferice, materialul original este prelucrat și transformat în cea mai mare parte, făcându-l de nerecunoscut în noile plăci formate. De aici, lipsa unor dovezi geologice mai consistente.

      Viata sa fi inceput pe Terra abia in urma cu doar jumatate de MILIARD de ani?

      Paleontologii pretind că primele forme de viață -unicelulare- ar fi apărut acum 3,5 miliarde ani, cînd pământul se răcise destul pentru a nu dăuna unor forme primitive de viață. Teoriile actuale spun că au apărut gradat și forme pluricelulare, ajungându-se la microbi, bacterii, alge. Dacă au existat și forme mai complexe de viață, probabil că ele aveau corpurile formate din părți moi, care, după moarte, nu au supraviețuit sub formă fosilă.

      Acum o jumătate de miliard de ani, a existat ceea ce paleontologii numesc „explozia Cambriană”, când dintr-o dată, au apărut tot felul de organismel cu forme tari (cochilii, oase, dinți) care s-au păstrat ca fosile. Argila Burgess din Canada este un loc extraordinar pentru a observa trecerea de la rocile pre-Cambriene (fără forme de viață păstrate) la cele ale Cambrianului mediu, în care există o „explozie” de forme de viață – toate dispărute în prezent.

      • Daca nu exista dovezi,
        …OMUL nu se poate pronunta!
        (12, un numar deplin, desi per 1an sunt vreo 13 Luni pline – 12×12=144 Apocalipsa)
        … insa Rodina, marog, vine de ROD/ a rodi/ Rodica, e mai mult o fictiune
        si nici nu respecta INTERVALUL abstract din ciclurile lui Milankovic!
        Purtand cofita cu apa rece
        Pe ai sai umeri albi, rotunjori,
        Juna Rodica voioasa trece
        Pe langa junii semanatori.
        Ei cu grabire ii sar in cale,
        Zicand: Rodica, floare de crin,
        In plin sa-ti mearga vrerile tale,
        Precum tu, draga, ne iesi cu plin!

        S-ajungi mireasa, s-ajungi craiasa!
        Calea sa-ti fie numai cu flori,
        Si casa casa, si masa masa,
        Si sanul leagan de pruncusori!
        Cu grau de aur ei o presoara,
        Apoi cofita intreaga-o beu.
        Copila rade si-n cale-i zboara,
        Scuturand graul din parul sau.

    • LCorecta intrebarea :De ce nu cunoastem sau sa aratam ce s-a intamp[lat cu Tera in decursul anilor trecuti (miliarde de ani) DAR NOI VREM SA STIM CE SE V-A INTAMPLA IN VIITOR

  6. Viata a aparut pe Terra in urma cu aproximativ 3.8 miliarde de ani. Se stie ca trecerea de la replicatori-microorganisme-organisme unicelulare la forme de viata superioare a fost un proces evolutiv care a durat mai bine de 3 miliarde de ani.

  7. @Vlad

    corelarea dintre perioadele Mauder Minimum si Mauder Maximum – recolte – revolutii

    Există corelații care atestă legătura dintre valorile minime ale petelor solare (explozii nucleare bruște, haotice, care introduc o cantitate apreciabilă de căldură în climatul terestru) și perioadele de răciri globale.

    Minimumul Maunder (nu există și maximum Maunder) a durat între 1645 – 1715 și a marcat apogeul Micii Glaciații din Europa.

    Perioade similare de inactivitate solară au mai fost documentate și către începtul Micii Glaciații:

    – Minimumul Spörer (1450 – 1534) și
    – Minimumul Wolf (1282 – 1342).

    Practic, Mica Glaciație a fost dominată de inactivitatea solară. Consecințele au fost înghețarea râurilor, precum Tamisa din Londra, care nu fuseseră niciodată înghețate, și câmurile acoperite de zăpadă tot anul chiar și la latitudine mai sudice.

    Despre ciclurile Milankovic actuale:

    Variațiile ciclului de precesie a echinoxurilor (cu o perioadă de 23.000 ani) domină latitudinile joase și mijlocii (0 – 50 grade)

    Variațiile <i.ciclului de înclinare a axei de rotație ( cu o perioadă de 41.000 ani) sunt mai puternice în zonele polare.

    Global, temperatura medie a planetei se estimează că a scăzut cu 1 grad C în ultimii 5.000 ani.

    După cum vedeți, ciclurile Milancovic au o perioadă de influență mai lungă decât cea a minimurilor solare.

    Există și multe alte fenomene de tip feed-back, care influențează clima pe termene mai scurte (la scară umană): activitățile vulcanice, El Niño și La Niña, Southern Oscilation (SA), Pacific Decadal Oscillation (PDO), ENSO (El Niño-Southern Oscilation), North Atlantic Oscillation (NAO).

    Există literatură suficentă care corelează războaiele locale (Africa de Nord și Centrală, Siria etc.) cu influența nefavorabilă a unor condiții climatice adverse, care au exacerbat, în primul rând, lipsa apei.

    Parerea mea e ca e utila o discutie de tipul asta … care sa ajunga si in spatiul public, nu atat pentru a crea panica dar cat sa intelegem unde stam, in mod corect … Nu exista comisii stiintifice la Ministerul Mediului care sa studieze si sa publice niste studii in directia asta ?

    Ideea formării și informării opiniei publice a stat la baza unui curs (popular) pe care îl predau la Brooklyn College din 2004: Climate Change – Torn Between Myth and Fact.

    Unul dintre cele mai răspândite mituri pe care îl depistez în prima zi de curs, când le dau studenților un chestionar – este următorul: „Care este cel mai răspândit gaz cu efect de seră din atmosferă?”

    100% din răspunsuri sunt incorecte: CO2, pentru că așa aud/citesc mereu în mass media. Când le spun răspunsul corect, rămân surprinși și devin atenți la cursul meu :-)

    • Am aflat tot din pressa ca si catitatea de Oxigen aflat in atmosfera a scazut continuu inca din Devonian.
      Presupun ca un dinozaur abia daca ar supravietui AZI pe uscat.
      (gaurile din stratul de ozon nu apar nici ele din senin!

      • Evenimentul Devonian, descris în articol, a cuprins, în fapt, două valuri de extincție, care au afectat majoritatea viețuitoarelor acvatice: evenimentul Kellwasser (375-360 Ma) și evenimentul Hangenberg, care a avut loc la sfârșitul Devonianului (359 Ma)

        Devonianul a marcat o creștere a concentrației de oxigen datorată dezvoltării rapide a plantelor terestre și a unor specii de prădători marini mari. Detalii, aici:

        Devonian rise in atmospheric oxygen correlated to the radiations of terrestrial plants and large predatory fish

        Găurile din stratul de ozon (diferite de subțierea stratului de ozon) apar datorită unei combinații de latitudine (numai deasupra Antarcticii), meteorologie (norii polari stratosferici), radiații cosmice (ultraviolete) și un catalizator (clorul, eliberat din cloroflorohidrocarburi, CFC, freon, inventat în deceniul al 3-lea al secolului trecut))

    • Nu cred ca ajung prea degraba la Brooklyn College :) E vorba de azot ? Pana la urma cred ca orice gaz are proprietati de efect de sera iar azotul e cel mai raspandit … Cred ca in fapt raspunsul cu CO2 vine de la faptul ca stim ca CO2-ul si oxigenul sunt cumva gaze complementare: unul pe care il asimilam si celalalt pe care il eliminam si de aici corelatia cu CO2-ul … In fapt ca sa ai o baza pentru a da un raspuns corect la intrebarea asta trebuie sa stii exact ce presupune efectul de sera si ce presupune efectul termic la nivelul atmosferei, deci nu e chiar o intrebare facila …

      Inteleg ca cursul de la Brooklyn College e sponsorizat de Ministerul Mediului ? :) Isteata idee, ce sa spun :) Adica cui i-ar trece prin cap sa sponsorizezi un curs in Romania si sa-l predai in America :) Desigur glumesc …

  8. O, da, Homo sapiens va fi suficient de „înţelept” ca să ajungă la răspunsul corect privind extincţia, în următorii 200 de ani, deşi mă îndoiesc că îi va lua atât de mult, dar aproape sigur nu va fi destul de înţelept şi ca să o .. prevină; e nevoie de o minune pentru asta. Agresivitatea, bat’o vina; lăcomia, iresponsabilitatea … Da’ nu’i bai, nu ne facem griji, că tot savanţii ne liniştesc: următorul ciclu o fi mai norocos …

  9. Domnule Cranganu,

    Comentariul meu abordeaza (cum altfel) aspectele sociale ale dezvoltarii populatiei. Ei bine, consider ca imbecilitatea numita „pensie” a distrus echilibrul demografic, alimentand o schema piramidala care poate fi mentinuta doar prin cresterea populatiei. Inutil sa va spun ca s-ar putea iesi din acest cerc vicios in una-doua generatii (mai repede chiar in Romania), fara a afecta in mod semnificativ nivelu de viata al pensionarilor.
    Odata scapata de acest flagel, omenirea s-ar putea stabiliza demografic – ba chiar sa isi reduca „efectivele” – astfel incat dezvoltarea sa devina sustenabila.
    Imi doresc o Romanie cu populatie de 10 milioane, cu un stat minimal si cu un aer respirabil. Dumneavoastra nu?

    • Aveți dreptate, un factor decisiv în modificarea mediului și a climei este (supra)populația planetei.

      Există doua ecuații simple, dar faimoase, care descriu impactul populației:

      I = P × A × T

      în care
      I = impactul uman asupra mediului
      P = populația
      A = bunăstarea populației
      T = tehnologia

      Practic, ecuația descrie cum creșterea populației, a bunăstării și a tehnologiei măresc impactul asupra mediului înconjurător.

      A doua ecuație se numește Kaya Identity și este o formă mai concretă a primei ecuații. Kaya descrie impactul populației asupra climei, sub forma emisiilor CO2.

      Identitatea Kaya afirmă că nivelul total al emisiilor de CO2 se poate exprima ca un produs a patru factori: populația, PIB-ul per capita, consumul de energie per unitate PIB, emisiile de CO2 per unitate de energie consumată.

      consider ca imbecilitatea numita “pensie” a distrus echilibrul demografic, alimentand o schema piramidala care poate fi mentinuta doar prin cresterea populatiei.

      Nu sunt total de acord cu dvs aici. Echilibrul demografic a fost modificat, în opinia mea, de alți factori: revoluția industrială, avansurile medicinei în vindecarea a numeroase boli și creșterea producțiilor alimentare, datorate modificărilor genetice, tehnologiilor agricole performante, agro-științei etc.

      Dacă populația planetei ajunsese la 1 miliard în 1804, au trebuit să treacă alți 123 ani pentru a se ajunge la 2 miliarde. Dar intervalul de creștere cu încă un miliard s-a micșorat continuu, astfel că de la 5 miliarde, în 1987, s-a ajuns la 6 miliarde după numai 12 ani, în 1999.

      • M-am referit la pensie intrucat aceasta este principalul motiv pentru care aproape toate statele sustin natalitatea. Intrebati, va rog – eu am facut-o – de ce este cazul sa platim alocatii pentru copii, concedii post-natale de cate doi-trei ani etc. iar raspunsul va fi aproape intotdeauna „Si cine vrei sa-ti plateasca pensia?”

        Altminteri, somaj avem din belsug, idioti asisderea dar nu-i nimic: ii finantam pe toti doar ca sa dea bine la statisticile raportului dintre populatia activa si numarul de pensionari :(

    • „”Ei bine, consider ca imbecilitatea numita “pensie” a distrus echilibrul demografic, alimentand o schema piramidala care poate fi mentinuta doar prin cresterea populatiei. Inutil sa va spun ca s-ar putea iesi din acest cerc vicios in una-doua generatii (mai repede chiar in Romania), fara a afecta in mod semnificativ nivelu de viata al pensionarilor.””
      Probabil prin eutanasie, nu?
      Dacă greşesc cumva, v-aş ruga foarte mult să ne împărtăşiţi mai multe din înţelepciunea dvs.

      • Cred ca ceea ce a spus iosip era destul de clar: sistemul de pensii necesita o populatie in crestere, altfel in mod natural populatia putea sa scada pana la un nivel mult mai sustenabil (chiar si 5 milioane) printr-o natalitate scazuta, gen 1 copil per familie.

        Natalitatea actuala este datorata in mare parte stimulentelor sociale pentru a sustine sistemul de pensii, nu dorintei sau putintei oamenilor. Cu 4-5 copii se bea multa alocatie, iar cei 4-5 contribuie mult la natalitatea generala, sub rata de inlocuire la oamenii seriosi.

        • @ Adrian
          Repetaţi ce a spus IosiP, fără să clarificaţi nimic. Mai bine lăsaţi-l pe el să explice, dacă vrea şi poate, cum se poate ieşi din „cercul vicios al sistemului de pensii” păstrând în acelaşi timp nivelul de trai al pensionarilor.

          • Domnule Lungu, voi trece peste tonul dumneavoastra si voi raspunde:

            1. Privatizarea intreprinderilor statului si constituirea unui fond de pensii (oricum majoritatea sunt falimentare sau functioneaza in pierdere).

            2. Restituirea proprietatilor in natura, degrevand statul de plata despagubirilor. Banii s-ar adauga, desigur, aceluiasi fond de pensii.

            3. Emiterea de bonuri de tezaur cu maturitate la 10-20 de ani, cu incasarile virate (evident) in fondul de pensii.

            4. Reducerea progresiva a alocatiilor pentru copii, inclusiv reducerea concediului post-maternal.

            Nu am facut calcule – nu am acces la toate datele – dar cred ca banii incasati ar permite ca noii angajati sa nu mai fie obligati sa contribuie la fondul de pensii. Desigur, fiecare va avea libertatea (atentie, nu obligatia) sa contribuie la fonduri de pensii private si va exista in continuare o „pensie sociala” minima.

            P.S. Vedeti cam cat este pensia „de stat” in SUA… deci se poate!

            • @iosiP: Din cate observ eu, domnul Cranganu se bazeaza pe fapte, in ceea ce scrie; ca-s fapte de ordin recent, un secol-doua, sau mai putin recent. Dvs. veniti cu ipoteze: daca am privatiza intreprinderile de stat, am reduce impactul asupra mediului, prin imbunatatirea performantei sistemului de pensii etc.
              Dupa cum se vede, de 25 de ani s-au tot privatizat/inchis felurite companii si industrii. „Performanta” sistemului de pensii rezista. Proprietatile in natura s-ar putea sa fi disparut – poate, pe locul conacului bunicului meu chiabur sta astazi un frumos si dysfunctional ansamblu residential, la marginea orasului. Ce fac? Imi iau cu japca, de acolo, cateva apartamente care nu-mi vor folosi la nimic, sa degrevez sistemul de pensii? Lasand la o parte ca, la scara istorica, aceste restituiri nici nu sunt atat de indatoratoare pentru stat; au devenit impovaratoare din momentul in care au intrat inginerii economico-imobiliari pe fir.
              Problema s-a produs, in Romania, de fapt, prin politica imbecil-natalista a lui Ceausescu, care a umflat artificial si dezastruos efectivele populatiei – „decreteii”. Iar ce se intampla acum in Romania cu natalitatea s-ar putea sa regleze balanta intergenerationala, dar cu costuri sociale destul de pronuntate. Procesul a inceput: ” În 2014 s-au născut aproximativ 118.000 de copii, cu 7% mai puţini ca în anul anterior, dar au murit peste 250.000 de oameni.” „[…] în România mor anual de două ori mai mulţi oameni decât se nasc. Mai exact, în anul 2014 au decedat aproximativ 253.000 de persoane, din care 90% aveau peste 55 de ani.” (http://adevarul.ro/news/societate/romania-oamenilor-batrani-copiilor-vulnerabili-1_559163136471c92e06b1e153/index.html)
              Deci, despre ce vorbim?

    • Imi doresc o Romanie cu populatie de 10 milioane, cu un stat minimal si cu un aer respirabil.

      Dorinta asta contine in primul rand o alta: sa fac parte dintre cele 10 milioane. Altfel n-ar avea niciun rost sa-mi doresc asa ceva.
      Automat vine intrebarea: merit oare!?
      Implicand criterii precum urmatoarele: Din ce punct de vedere sunt peste medie?! E avantajos sa fii mai inalt sau mai scund decat media actuala? Sa produci sau sa consumi mai mult decat media actuala? Contribui la buget sau folosesc resurse bugetare peste media actuala? Complicat!

      Cat despre piramida pensiilor, ea nu e singura care ne guverneaza. Exista o alta, inca mai extinsa, mai perversa, mai puternica.cea a creditelor bancare Toti dorim sa avem de la inceput ceea ce ne-am putea permite doar la capatul perioadei de acumulare. Problema e ca pentru a obtine bunurile, trebuie sa platim salariile celor ce le produc acum cu baii care-i vom castiga in viitor. Iar cei care produc bunurile respective acum, isi platesc propriile credite, pe care le-au angajat ca sa plateasca creditele celor de dinainte. La care se adauga, ca si in cazul pensiilor, inflatie, dobanzi, Elemente ce pot fi sustinute doar cu un consum in crestere, deci cu spor natural accelerat. Cu o Romanie de 10 milioane nu stiu daca ar fi posibil.

      • 1. Platesc biruri catre stat mai mult decat beneficiez de serviciile acestuia. Prin urmare DA, as merita sa fiu printre cele zece milioane.

        2. Nu am credite la banci. Am doua carduri de credit insa am prostul obicei sa-mi platesc intreaga balanta la fiecare sfarsit de luna, spre disperarea bancilor.

        3. In mod normal o piata libera se adapteaza la raportul dintre cerere si oferta. Daca populatia nu se mai indatoreaza ca sa cumpere „plasme” de 50-60″ desigur ca fabricantii de plasme isi vor reduce activitatea, dar asta nu ma priveste pe mine: inseamna ca au supraestimat cererea pietei.

        • Hi iosiP,

          1. De ce trebuie sa fie asta criteriul de selectie? Pentru supravietuirea aparatului administrativ, a musuroiului deci? Atunci cum ramane cu individualitatea furnicii, care-si doreste sa fie selectata intre premianti. Pe de alta parte chiar si ala care plateste mai putin sustine ca beneficiaza inca mai putin de pe urma taxelor platite: nu are avere care sa fie protejata de politie, controale medicale nu face ca n-are bani, asfalt nu-i trebuie ca merge pe jos la slujba, etc

          2. Poate ca dumneata nu ai credite, dar cei ce-ti cumpara produsele sau serviciile sigur au. Tocmai ca sa vi le plateasca, asa cum ziceam.

          3. Daca tot suntem aici, de succes a afacerea care se adreseaza unui segment larg de populatie. Cand dispar 10 milioane se modifica si structura cererilor, deci implicit si oferta si costurile de productie. Dvs nu vindeti plasme, dar ii vindeti producatorului de plasme suruburi sau soft-uri, de exemplu. S-ar putea ca fabricantul respectiv sa renunte la actualizarea softului pentru inventariere daca tot vinde mai putin. Sau sa inlocuiasca suruburile cu agrafe ieftine de birou. In cele din urma, in orice bransa ati lucra va afecteaza indirect plasma aia nevanduta.

        • 1. Si inca ceva: chiar considerand ca contributia ar fi definitorie iar Romania are numai 10 milioane, e posibil ca unuia sau altuia sa-i bantuie prin cap ideea ca 5 milioane ar fi mai bine, eliminandu-i pe cei de Sub noua Linie medie. Poate ca veti reusi inca sa fiti deasupra baremului, dar continuand algoritmul, ajungeti candva Sub Linie.

          • @Hantzy,

            Nu am propus o „decimare selectiva” a celor care nu platesc, am sugerat doar ca cei care doresc sa faca copii sa suporte costurile.
            Deci dupa cum vezi, ma acuzi de lucruri pe care nu le-am afirmat (argument de tip straw man).
            Concret: vrei sase plozi, ti-i cresti dar nu pretinzi contributii din partea „societatii”, ca nu „societatea” ti-a tras-o la betie! In rest, cum se spune, ura si la gara!

          • iosiP,
            imi pare rau daca asa s-a inteles. Nu „decimarea” o vizam, ci efectele unei populatii reduse, indiferent ca asta ar rezulta dintr-o politica sociala sau nu.
            Doua lucruri ar trebui sa fie avidente pentru oricine:
            1. Cu cat ne inaltam mai mult pe scara aia sociala, care va preocupa, cu atat mai mult depindem de cei aflati dedesubt.
            2. Copiii nu sunt atat „platitori viitori de pensii”, cat mai ales „consumatorii cei mai nesatiosi”, indirect platitorii de salarii, aducatorii de venit. O societate imbatranita, de realizati financiari, nu are suport pentru dezvoltare

  10. @Ventidus și @Vlad

    Răspunsul corect la întrebarea din chestionar: „Care este cel mai răspândit gaz cu efect de seră din atmosferă?” este ”Vaporii de apă, aka norii”.

    Concentrația atmosferică în vapori de apă este de 4%, pe când a dioxidului de carbon este de doar 0.0345%, adică de peste 115 ori mai mică!!!

    Norii joacă un rol complex în sistemul climatic terestru: ei acționează ca un termostat. Uneori sunt groși, și atunci răcesc planeta, alteori sunt subțiri, și atunci încălzesc Pământul.

    La rândul ei, grosimea norilor este controlată de vântul solar și fluxul de raze cosmice de mare energie printr-un fenomen numit modulare prin activitatea magnetică a soarelui. Detalii, aici:

    New study links cosmic rays to aerosols/cloud formation via solar magnetic activity modulation

      • Formarea norilor tereștri presupune saturarea atmosferei prin unul sau ambele fenomene: răcirea aerului sau/și adăugarea de vapori de apă. În acest ultim sens, percepția comună este că norii sunt vapori de apă care devin particule lichide de apă.

    • Buna ziua

      Cred ca info dvs este eronata.
      – co2 se specifica in ppm nu in % in general (uzanta )
      -cifra dvs corespunde daca vad bine unui nivel de co2 din 1985. acum suntem la 403 ppm

      In alta ordine de idei background extinction este greu de precizat pt ca nu stim cate specii sunt.
      1.5 mil? sau 30 de mil?. Deci as avea rezerve asupra acelui – 100 de ori mai mult decat background extinction

      revenind la co2. au fost ere geologice – carbonifer de ex – cu co2 si in jur de 2000 de ppm. problemanu este ca acum avem 403 ppm ci faptul ca am sarit de la 180-200 ppm la 400 in cateva milenii.acest gen de excursie poate genera problemele reale

      ati specificat extinctia permiana. desi cea mai grava din paleobiologie ea s-a desfasurat pe zeci de milenii si nu in 1000 2000 de ani

      datele sunt putine dar logica bunului simt cred ca ne spune tuturor ca ceva nu este ok. chair si o scurta privire la statisticile termice de pe la 1880 pana in 2015 o sa arate cei mai calzi ani dupa 2000

      • Uzual, concentrația CO2 se măsoară/exprimă in ppm (părți pe milion), iat cea a metanului (CH4) în ppb (părți pe miliard).

        Pentru a fi consistent cu concentrația vaporilor de apă (exprimați în %), am făcut o simplă transformare: 385 ppm = (385/1.000.000)x100 = 0.0345 %.

        Este adevărat că există unele măsurători care arată concetrații mai mari decît 385 ppm (cca 400 ppm), dar asta înseamnă că concentrația vaporilor de apă nu este de 115 ori mai mare (cum am scris inițial), ci „doar” de 100 de ori mai mare. Ordinul de mărime rămâne același.

        Aveți dreptate în ceea ce privește gradientul încălzirii, care generează îngrijorări. Din nefericire, nu avem măsurători similare de gradienți termici pentru intervale similare de timp în cazul perioadele geologice vechi. Tot ce avem sunt date izolate, măsurate pe puține roci. Pe baza acestor măsurători, s-au putut stabili doar temperaturi medii.

        Ceea ce este spectaculos din punct de vedere al climei, este perioada Cretacică (145 – 65 Ma), atunci când planeta a fost practic fără gheață (Greenhouse). Pentru circa 80 milioane ani, concentrațiile de CO2 au fost, în medie, 1200 ppm ( de patru ori mai mari decât în prezent), iar temperaturile medii la suprafața planetei au fost de 22-23 grade C, față de 15-16 grade C, în prezent.

        În timpul Cretacicului, flora și fauna s-au diversificat și multiplicat pe baza condițiilor climatice de greenhouse.

        Dacă nu cădea asteroidul din Golful Mexic, iar dinozaurii și rudele lor supraviețuiau, cine știe cum ar fi arătat astăzi fauna terestră :-)

        • Buna ziua

          Corect ce spuneti despre per Cretacica (si cea mai lunga era pana la urma). Totusi corelatia temperatura /co2ppm nu este chiar asa liniara cum s-a sperat
          au fost perioade cu aprox 4200 ppm si tem de 20 celsius. De zece ori co2 dar „doar ” 5 grade in plus
          se speculeaza ca era mai mult vulcanism(efect de umbrela) sau ca aveam un „faint sun” la 75% din ce avem acum. (ma refer la cambrian mai exact)

          problema f simplist o vad asa. excursie a gazelor cu efect de sera (apa e cel mai potent – apa in forma gazoasa) cu un caracter haotic => schimbari climatice imprevizibile => impact posibil major pe agricultura => posibil colaps al recoltelor + aparitia de daunatori din zone aflate mai la sud (si lipsa speciilor de control) => conflicte => posibil colaps al civilizatiei

          variabilele sunt enorme ca numar. de la lipsa de variatie genetica in plantele gen grau (si incapacitatea de a „lupta” cu daunatorii/conditiile precare de clima) la faptul ca patura de smog din marile orase poate fi un offset pt radiatia solara incidenta pana la ingeniozitatea umana ce ar putea „curata” problemele planetare . un model matematic ce sa coroboreze toate aceste variabile cred ca este aproape imposibil de pus in practica.

          cred ca cel mai bine este sa ne ghidam dupa common sense cum zic englezii si sa incepem sa aplicam corectii fiecare in parte pe chestiuni ce clar nu le facem in congruenta cu un stil de viata sustenabil . de la mersul pana la paine cu masina pana la cumpararea unor bunuri nu neparat utile dar care impica un lant de productie si distributie intins pe tot mapamondul (somon din Chile ar fi un exemplu :) ). efectul multiplicat al unor astfel de actiuni marunte este urias

  11. Excelent articolul.
    Imi este greu de inteles de ce educatia stiintifica si in general jurnalismul stiintific, a suferit pasi ametitori inapoi in general, sunt atatea surse de informare, reviste, online etc.. informatia este accesibila instantaneu, dar lipsesc formatorii (cu capacitatile pedagogice si intelectuale aferente) . NOOA,furtuni geomagnetice G4, Near Earth Object program sunt acronime care inseamna ceva pentru foarte putini oameni.

    In schimb internetul abunda cu citate din Poptamas si Arsenie Boca si alte solutii miraculoase instant.

    • Sensul vine odata cu capacitatea de a alege. Iar capacitatea de a alege vine atunci cand omul devine constient de actiunile lui. A-ti face nevoile nu e chiar un sens al existentei in masura in care nu putem alege acest lucru. Atata timp cat functioneaza corect si are materialul necesar pentru a-l procesa se intampla pur si simplu. Putem alege ce bagam in asa fel incat sa avem grija sa nu ne deranjam. Alegerea poate continua … daca decidem ca singurul sens nu este acela de a digera alimentele pe care le introducem … Unde ne cheltuim energia si in ce directie ne canalizam actiunile in perspectiva unei existente finite, e o buna intrebare pentru a gasi sensul existentei la orice moment de manifestare al ei.

  12. Ar fi foarte arogant sa gandim ca rasa umana va dainui milioane de ani sau ca suntem prima si ultima civilizatie de pe Terra.
    Omul rar traieste mai mult de un secol, asa ca suntem condamnati la lipsa de viziune pe termen foarte lung. In plus, societatea de consum si „carpe diem” ne adorm vigilenta, cat timp avem ce pune pe masa.
    La un moment dat, suprapopularea, agricultura intensiva, poluarea si nepasarea isi vor arata coltii si vom culege roadele arogantei noastre. Se va intampla, negresit, peste 100, 1000, 10.000 sau 50.000 de ani.
    Gandind in intervale de milioane de ani, o civilizatie care rezista 20.000 de ani nu inseamna nimic. Nu cred ca mai putem emite dioxid de carbon inca 10.000 de ani de-acum incolo fara sa experimentam consecinte dramatice. Dar pe omul de azi prea putin il intereseaza ce se va intampla peste o mie sau doua mii de ani.
    Daca Mama Geea are peste 4 miliarde de ani, le-a vazut si le-a trait pe toate. :) Iar daca a ajuns la varsta asta, inseamna ca a reusit sa supravietuiasca tuturor vietatilor care au populat-o si au abuzat-o. :)

  13. Intr-adevar, in articolul din Nature Bennet et al sustin ca „the recent loss of species
    is dramatic and serious but does not yet qualify as a mass extinction in the palaeontological sense of the Big Five” dar tot ei au grija sa atraga atentia ca „there are clear indications that losing species now in the ‘critically endangered’ category would propel the world to a state of mass extinction that has previously been seen only five times in about 540million years” si ca „the huge difference between where we are now, and where we could easily be within a few generations, reveals the urgency of relieving the pressures that are pushing today’s species towards extinction”.

    Alte articole stiintifice cat se poate de serioase indeamna si ele la actiuni cat mai urgente pentru evitarea unei catastrofe, si deplang lipsa de interes si de implicare a opiniei publice (e.g., McCallum, 2015 – https://www.researchgate.net/profile/Malcolm_Mccallum/publication/277248016_Vertebrate_biodiversity_losses_point_to_sixth_mass_extiction/links/5564b99108ae89e758fd9602.pdf).

    In schimb, domnul Cranganu ne indeamna la calm. Si pasivitate, bineinteles.

  14. Cred ca definitia extinctiei la om trebuie sa capete alte conotatii decat disparitia, altfel nu putem pretinde in mod serios ca vrem sa traim. Daca intre ‘vreau sa traiesc’ al omului si orice alta specie de mamifere nu e nicio diferenta … suntem de plans.

    Vreau sa traiesc implica accederea la un nivel evolutiv … intelegerea despre cum putem sa ne traim viata … Ori lumea in marea ei majoritate e in continuare angajata intr-o lupta pe resurse primare: hrana, minerale, pamant … O lupta nesustenabila pe termen mediu, nu lung … Daca singura masura pe care o natie o poate lua pentru reglarea economica sunt masurile de austeritate, cum e Grecia, daca intre civilizatie si primitivism nu e decat un pas pe care omul il face luand decizii la ‘cel mai inalt nivel’, atunci ce fel de pretentie putem avea la ‘vreau sa traiesc’ ? Putem pronunta cu incredere aceste cuvinte, fara sa fim ipocriti ?

    • @Vlad
      Ne vaitam de cateva sute de ani de lipsa resurselor si de cresterea demografica. In tot acest timp populatia a crescut nestavilit dar resurse s-au gasit pana la urma, chiar din abundenta. Relativ vorbind, traim mai bine decat acum 300 de ani. Inventivitatea omunlui pare o resursa inepuizabila atunci cand e impinsa de la spate de nevoie. Eu cred ca abia atunci cand vom pune stavila cresterii demografice va fi indeplinita prima conditie pentru extinctia omului.
      Dar nu cred ca se va intampla asta. Chiar daca 99% din populatia Terrei va deveni „inteleapta”, tot va ramane un procent de „iresponsabili”. Si, ca urmare, „responsabilii” vor trebui sa se pregateasca grabnic de extinctie, pentru ca cei cei „iresponsabili”nu vor avea multa rabdare cu ei.

      • E placut sa realizezi ca au existat si exista si oameni responsabili … ca existenta are grija de tine prin intermediul lor in moduri care depasesc capacitatea de intelegere … Asa apare recunostinta …

      • @Ventidius Am recitit ca sa inteleg perspectiva dumitale, pentru ca ai combinat un „rationament” cu bascalie si premize false ca sa tragi o concluzie falsa combinata cu alta bascalie.

        Motivul simplu pentru care „o ducem mai bine” este multiplicarea capacitatii de extractie a resurselor, datorita revolutiei industriale. Chiar daca gradientul capacitatii de extractie continua ascendent, ne lovim de capacitatea maxima a ecosistemului („carrying capacity”). Daca am vorbi cu adevarat serios ar trebui sa facem si distinctia dintre extractie regenerabila si neregenerabila, dar dumneata esti preocupat de bascalie si multiplicarea violului. Poti sa multiplici violul intr-un ecosistem deschis, in care descoperi in permanenta resurse si teritorii noi. Peioada asta s-a incheiat.

      • Și cu ce ne deosebim acum, fața de 1400 sau 1800? Păcălirea fraierului.
        Aceleași schimburi „comerciale” cu indi(g)enii: margele, cuțite, cuie pt aur, mâncare. Acum F16, Mirage, Boing, Aitbus, mașini, produse de marcă, contra resurse naturale.
        Războaie și atunci și acum. Teoria lui Maltus a fost infirmată? Homo, hominis, lupus?

    • Salut

      Cred ca gresesti cu cresterea
      Nu mai este nici pe departe cresterea de demult
      Ochiomertic. strabunica aveam 12 copii, bunica 3 mama 2….eu 1 (de fapt in cazul meu niciunul)

      mai putin ochiomertic. o femeie tb sa faca 2.1 copii ca populatia sa se mentina . unul pt mama unul pt tata si 0.1 ca mai mor din copii si la 1000 de cupluri asa iese la statistica.
      ca un ex in Brazilia prin anii 50 erau undeva la 5 copii pe femeie. acum sunt 2.4
      Romania e la 1.01 sau 1.1 (nu stiu sa zic exact)

      Populatia mai creste dar nu galopant.

  15. Buna ziua Dle C-tin Cranganu,

    va rog frumos, aveti detalii despre evenimentul/evenimentele legate de cionirea Terrei cu o supernova(de dimensiuni considerabile, unii spun de circa 1,4 ori mai mari decat Soarele) si ce efecte se cunosc deja si sunt certe?

    felicitari pentru articol,
    Silviu

    • Ipotezele catastrofelor cosmice nu sunt puține și, pe lângă evenimentul de la sfârșitul Cretacicului (65 Ma), există și alte dovezi (Tunguska, Siberia, 30 iunie 1908) și supoziții. Unele dintre aceste accidente cosmice sunt legate de cele 5 extincții, deja întâmplate, împreună cu alte cauze (glaciații).

      Viitorul planetei noastre este, se pare, sortit unor dezastre de felul celui la care vă referiți.

      Fără să fiu astronom, cunosc o ipoteză NASA, conform căreia o supernovă este la mai puțin de 25 ani-lumină de Pământ (237×10^12 km). Această supernovă ar putea distruge majoritatea vieții pe Pământ. Cauza principală ar fi razele cosmice, emise de supernovă, care ar distruge stratul de ozon și astfel, doze letale de radiații UV vor atinge viețuitoarele.

      O altă ipoteză, pe aceeași direcție, spune că strămoșii noștri care au trăit în Pliocen (2,5 Ma) au supraviețuit exploziilor pentru că supernovele nu au fost foarte aproape de Terra.

      Earth Headed For Unavoidable Collision Say NASA Scientists

  16. Domnule Crânganu,

    Aş dori să ştiu dacă există vreun studiu care să lege cercetările asupra evenimentului curent de extincţie de teoriile Marelui Filtru („The Great Filter”). Ca nespecialist, dar interesat de această arie, am ajuns la impresia că planeta noastră este, chiar în acest moment, în interiorul Marelui filtru şi are şanse minime de a ieşi din el.

    • Nu sunt conștient de existența unui studiu care să lege extincția curentă de una din teoriile Marelui Filtru. Dar pentru cititorii nefamiliari cu topica indicată de dumneavoastră, ofer câteva detalii relevante.

      Când a fost propus în 1998 de către Robin Hanson, Marele Filtru a fost considerat un posibil răspuns la paradoxul lui Fermi sau Marea Liniște sau Liniștea Universală (Dacă Pământul nu este complet atipic, atunci vârsta Universului și numărul său uriaș de stele sugerează că viața extra-terestră este ceva comun. Confruntat cu lipsa totală a oricărui extra-terestru, Fermi a întrebat retoric: Unde sunt ei?).

      Marele Filtru presupune că există un fel prag absurd de dificil în evoluția vieții, care o împiedică să devină inter-stelară. Și dacă pragul acesta există pe Pământ, probabil că se întâmplă la fel cu oricare alte civilizații cosmice.

      Unii analiști consideră că existența Marelui Filtru poate explica de ce viața inteligentă ar trebui să fie ori foarte scurtă, ori foarte rară. De aici, decurge o consecință foarte serioasă: noi ne vom distruge singuri în viitor (aici ar putea intra ce-a de-a șases extincție).

      Ideea de la care se pleacă este că fiecare civilizație se auto-distruge înainte de a dezvolta tehnologiile necesare călătoriile spațiale. Cauze posibile: războaie nucleare sau biologice, contaminarea accidentală cu viruși mortali, schimbările climatice haotice, catastrofa produsa de nano-tehnologii, experimente fizice rău concepute („particula lui Dumnezeu”?), un sistem cognitiv prost programat (”Watson Exterminatorul”?) sau o catastrofă Malthusiană după deteriorarea ecosferei planetei.

  17. @rusuradustefan

    Totusi corelatia temperatura /co2ppm nu este chiar asa liniara cum s-a sperat
    au fost perioade cu aprox 4200 ppm si tem de 20 celsius. De zece ori co2 dar “doar ” 5 grade in plus
    se speculeaza ca era mai mult vulcanism(efect de umbrela) sau ca aveam un “faint sun” la 75% din ce avem acum. (ma refer la cambrian mai exact)

    Aveți dreptate, corelația temperatură/ CO2 nu este liniară. De ce? Pentru că CO2 este doar unul din factorii care pot controla variațiile temperaturii atmosferice.

    Dacă sunteți familiar cu analizele carotelor de gheață din Antarctica, ați putut desigur observa că acolo, în ultimii 800.000 ani (carotele de gheață au o limită maximă de vârstă controlată de gradientul geotermic), corelația a fost exact inversă: întâi creștea temperatura (ciclurile Milankovic) și apoi, după un interval variabil de cel puțin 5.000 -8.000 ani, se constata creșterea concentrațiilor de CO2. Cu alte cuvinte, dacă ne punem întrebarea, cine a fost mai întâi, oul sau găina, răspunsul este simplu: variațiile temperaturii, produse de cauze cosmice, au declanșat creșterea concentrațiilor de CO2 (prin fenomene de alterare geochimică a rocilor carbonatice). Ori în prezent, multă lume vede problema pe dos.

    Cei care își amintesc filmul lui Al Gore, „Un adevăr neconvenabil”, au putut vedea clar cum fostul vice-președinte manipulează evidența datelor din carote pentru a-și justifica punctul lui de vedere. Pentru această situație (și încă vreo șase la fel), filmul lui a fost interzis a fi proiectat în școlile publice din Marea Britanie, iar unele voci au cerut chiar să i se retragă Premiul Nobel Pentru Pace (2007).

    Dar mai există mulți alți factori datorită cărora corelația temperatură/ conc. CO2 nu este liniară în multe cazuri. Este vorba, în primul rând, de fenomene complexe de feed-back, pozitiv și/sau negativ, care influențează relația în moduri care scapă și celor mai reputați modelatori climatici.

    Povestea este prea lungă pentru acest scurt articol. Vă rog să mă vizitați, dacă aveți ocazia, la Brooklyn College pentru a participa la cursul meu de Climate Change – Torn between Myth and Fact.

  18. O VESTE BUNĂ PENTRU QUEBEC

    Clima mai caldă ar putea ajuta industria viticolă din Quebec, Canada.

    Deși Quebec-ul deja are o industrie viticolă, chiar dacă este la începuturi, iernile actuale foarte reci limitează speciile actuale de struguri care pot rezista frigului doar la varietăți ca Vidal și Seyval, care sunt mai puțin cunoscute (și apreciate) decât varietățile similare din Europa: Pinot Noir și Chardonnay.

    Un grup condus de Philippe Roy, cercetător principal și specialist în modelarea climei de la Ouranos Consortium on Regional Climatology and Adaptation to Climate Change, a investigat doi dintre numeroșii parametri de care depinde o recoltă bună de struguri: numărul de zile consecutive fără brumă și numărul de zile cu temperaturi crescătoare, GDD.

    Utilizând două scenarii climatice, în care gazele cu efect de seră vor contribui la creșterea temperaturilor, cercetătorii au căutat suprafețele care oferă 180 zile consecutive fără brumă, număr minim pentru Pinot Noir, și 900 GDD. După aceea, ei au examinat care vor fi condițiile de creștere a strugurilor în Quebec în următoarele decenii. Cercetătorii au găsit că până în 2050, condițiile favorabile de creștere a strugurilor vor fi 70% – 90% probabile să apară în provincia canadiană.

    Dar banul are două fețe: ceea ce pare o binecuvântare pentru Quebec și alte părți ale Canadei, ar putea reprezenta un dezastru pentru viticultorii din Australia, Italia, Spania, Franța Și Africa de Sud, care vor experimenta o reducere drastică a productivității viilor lor, undeva între 25% și 73%.

    Traducere parțială a unui articol apărut în EOS, vol. 96, no. 1, p. 3

    • Domnule Crangaru
      Glumind : Nici o problema cu Italia . In 2050 , as avea varsta de 90 de ani .
      Cum exista sustinatori ca mai bine eliminam pensia (si pensionatii) , sint foarte linistit . :)
      In alta ordine de idei :
      Ma intreb ce va face domnul @IosiP cu propunerile enumerate .
      1-„Privatizarea intreprinderilor statului si constituirea unui fond de pensii (oricum majoritatea sunt falimentare sau functioneaza in pierdere) ” .
      Cine cumpara si citi bani poti incasa vanzand ceva ce e pierdere perena (cu datorii enorme) , nu ne ilumineaza dinsul . :)
      2- „Emiterea de bonuri de tezaur cu maturitate la 10-20 de ani, cu incasarile virate (evident) in fondul de pensii.”
      Le cumpara dinsul aceste bonuri sau se da un OUG cu renasterea (modernizata) a partilor sociale de pe vremea RSR ?Evident cu obligatia de a fi bagate pe gatul oricarui roman , ulterior straini si daca e nevoie , extraterestri :)
      Ma distrez colosal citind ce „genii” neintelese are tara asta. In 2015 . :)

      • 1. Intreprinderile aflate pe pierderi pot fi rentabilizate printr-un management competent si rezilierea contractelor cu firmele capusa (vedeti fosta SNP Petrom, pe care unii o injura acum ca face profit dar despre care nu se prea stia ceva cand mergea in pierdere).

        2. Desigur ca as cumpara astfel de bonuri – ar fi cea mai sigura investitie pentru fondul personal de pensii, fiind garantata de catre statul roman. Se pare insa ca dumneavoastra „nem tudom” pe partea financiara.

        3. Despre amuzamentul dumneavoastra prefer sa nu comentez, desi imi vine-n minte expresia „a râde ca raţa la barieră”.

        • – Dumneavoastra faceti niste confuzii . Dupa modelul guvern -privatizare Otchim . Vreti sa incasati bani multi de la ceva ce nu cumpara nimeni . Cel mult poti da gratis firma in faliment unora care sa o redreseze economic -financiar .Dar „curatita” in prealabil de datorii . Devenind astfel privata (si previdibil rentabila) , profitul e impartit intre actionisti . Care sint privati si nu statul cu fondul lui de pensi . E regula de economie elementara .
          – Bonurile de tezaur cu care finantezi un sistem pensionistic sint in realitate i groapa financiara fara fund . Mai studiati ce inseamna o pensie privata in care contributile anuale varsate vin gestionate de un fond (oarecare) privat . Modelul de vazut e pensia privata din USA dar cum in Romania nimeni nu are o pensie contributiva ci retributiva (in baza salariilor avute numit punct de pensie si nu in baza contributilor varsate ) nu e niciodata prea tarziu in a descoperii diferentele dar si mecanismele diverse de calcul al pensilor respective .
          – In alta ordine de idei , statul roman cheltuieste anual cam 47-50 miliarde lei noi cu achitarea pensilor . Marimea cifrei va explica mai bine diferenta colosala intre dorinte si realitate . Sau poate gasiti dvs. o metoda de a incasa aceste zeci de miliarde de lei in fiecare an si pentru decenii la rind prin privatizari , bonuri de tezaur . (oricum nu exista departamentul tezaurului in ministerul finantelor)
          Ca fapt divers , Romania a tocat absolut toti banii incasati prin privatizari, inchirieri de frecvente radio pt. telefonie, etc .Din aceasta cauza nu are un fond suveran (model Norvegia dar nu numai) prin care sa sustina/ajute sistemul de pensi de stat. Oricare leu incasat extra , a fost imediat „baut” . Identic ca ultimul betiv de pe strada .
          Deci , poate ne iluminati mai bine pe noi astia mai prosti. Explicand cum se trece de la un sistem pensionistic in colaps financiar la unul sanatos prin vanzarea Oltchim , Tarom , CE Rovinari, CFR,canalul Dunare-Marea Neagra , CNADNR si ce mai are statul sub control . Firme de stat la care se inghesuie investitorii straini sa le cumpere . :)
          Sa aveti o zi buna .

          • @Stefan A., @Hantzy

            Eu nu am afirmat ca ideile mele sunt cele mai bune, le-am expus doar pentru ca cineva m-a somat sa o fac!
            Ceea ce am afirmat – si sustin in continuare – este ca sistemul de pensii nu este altceva decat un joc piramidal care, sub o forma sau alta, se va prabusi sau va duce la suprapopulare (cu corolarele acesteia: somaj, poluare, trafic ingreunat etc.).
            Mai mult – asta e pentru Hantzy – nu am preconizat vreodata o „decimare anuala” a populatiei ci doar incetarea ajutoarelor pentru famiile cu multi copii (le stim noi care sunt, oricat de corecti politic ne prefacem a fi). Deci daca ai chef sa te impui ca iepurii, fa-o, doar ca pe banii tai!

            Imi permit sa deschid o paranteza: o tanara mama a doi copii care sta patru-cinci ani in „maternal” are dreptul sa se intoarca la munca in firma la care era angajata. Presupunand ca firma respectiva produce software (nu suruburi) va rog sa imi raspundeti la urmatoarele intrebari:
            – cat de calificata mai este persoana respectiva sa isi indeplineasca atributiile in cadrul firmei?
            – ce face patronul cu persoana angajata pe postul respectiv (si eventual scolarizata pe banii firmei)?
            – de ce ar trebui sa suporte firma – nu, nu „bestia de patron” ci toti angajatii – faptul ca X a stat cinci ani acasa?

            Raspunsul standard: pentru ca statul incurajeaza natalitatea, din motiv de pensii.

            Inchei paranteza…

            • Abia acum am vazut intrebarile:

              1. Presupunand ca firma produce Software, imi inchipui ca Mama respectiva ar putea beneficia de un curs intensiv de rescolarizare, ale caror cheltuieli sa fie deduse din impozit, ca fiind investitii. De asemenea si reprimirea mamei in Firma ar putea aduce un beneficiu fiscal, exact la fel ca si angajarea unor persoane cu handicap temporar.

              2. In momentul angajarii unei doamne, managementul unei firme e constient ca dumneaei ar putea sa devina mama. Incerc o contraintrebare: E mai corect sa inhibi dorinta NATURALA unui semen de a da nastere unor copii, din motive fiscale? Nu exista cale de mijloc. Cine nu vrea sa aiba copii, alege sa nu beneficieze de protectia sociala la care ar avea dreptul. Se presupune ca orice femeie ar trece prin asta.

              3. Pentru ca, una peste alta, aparitia unei noi vieti e un avantaj mai mare decat eforturile pe care le fac toti angajatii pentru a-i oferi acea protectie de care vorbiti. Si pentru ca e Firma de Software, care ar putea produce Manuale digitale, programe de instruire online sau chiar numai jocuri PC si softuri de protectie, ar castiga cu fiece nastere un consumator in plus.

            • @Hantzy

              1. Si ce fac cu angajatul/angajata care a tinut locul „mamicii” timp de cinci ani? Il/o dau afara? Ca n-am ce face cu ambii pe acelasi post…

              2. Fals! Cine alege sa aiba copii ar trebui sa stie ca ii creste din veniturile proprii, nu din contributiile aduse societatii de catre altii.
              N.B. De curiozitate, daca cineva nu poate avea copii de ce ar trebui obligat sa contribuie la beneficiile sociale acordate copiilor altora? A „ales” cumva aceasta cale?

              3. Avantaj pentru cine, si in ce calitate dispuneti dumneavoastra ce aplicatii trebuie sa dezvolte firme mea? Eu unul dezvolt aplicatii rentabile, pentru cele nerentabile dar cu preturi umflate sunati la Siveco ;)

            • In primul rand multumesc administratorului ca accepta o discutie off-Topic prelungita, din partea mea fiind ultimul mesaj pe aceasta speta.

              IosiP,
              1. Imi inchipui ca timp de 5 ani firma se dezvolta, creaza noi locuri de munca si, cunoscand termenul cand „mamica” se intoarce la slujba, poate lua din timp masuri: fie contract pe perioada determinata celui care ii tine locul, fie, cum spuneam, un curs de reactualizare a cunostintelor, folositor si ca perioada de restructurare a organigramei. In general insa, „mamica” platita bine se intoarce rapid la locul de munca, concediul maternal fiind un beneficiu la care are dreptul, dar la care poate sa si renunte. In acest sens, o firma cu angajati tineri poate, singura sau impreuna cu altele, sa infiinteze o gradinita cu program prelungit a.i. „mamica” sa poata reveni cat mai repede la lucru. Asta inseamna si respect fata de telurile si criteriile celorlalti, neimpunandu-le pe cele proprii ca fiind universale.
              2. Pai cine are copii ii si creste din veniturile proprii, alocatia fiind doar un infim adaos la cheltuielile pe care le presupune azi cresterea unui copil. Plus ca la alocatia respectiva contribuie chiar „mamica si taticul”. Cum puneti dv problema, „mamica” ar trebui sa aleaga intre a naste si cariera, pentru ca, daca firma care a angajat-o initial n-o reprimeste dupa ce a nascut, sansele ca o alta firma sa faca acest lucru devin infime. Asta incercam sa sugerez.
              Cei care au nenorocul sa nu poata avea copii, n-au ales desigur acest lucru dar, asa cum spuneam mai sus, un copil aduce mai multe beneficii pentru societate si, oricat de complicat ar fi algoritmul, in cele din urma chiar si respectivii au avantaje de pe urma oricarui copil nascut in comunitatea lor.
              3. Avantaj pentru societate in general, pentru firma in partiular. Un angajat cu familie mare e mai motivat, e mai flexibil, e mai putin blazat si mai putin egoist decat unul care se considera nedreptatit si care, in majoritatea timpului, crede ca ar putea zbura dar il impiedica cei din jur. Nu degeaba in occident sunt mai cautati si mai apreciati de catre angajatori cei cu familii numeroase. Geniile fac intotdeauna nazuri. Nu cunosc profilul de activitate al firmei dvs si nici nu vreau sa va impun nisa de profil, dar la finalul lantului economic, al carui veriga sunteti, se afla cu siguranta mai multe familii cu copii.
              PS. Nu stiu cine e Siveco dar, statistic, cele mai rentabile aplicatii sunt jocurile video. Programatorii acestora sunt sustinuti in faza de concepere de producatorii de hardware, deci au cheltuieli minime, iar dupa desfacere, au costuri de service aproape nule.

            • @Hantzy,

              Vorbeam despre o firma, nu despre Armata Salvarii sau YMCA!
              Cu tot respectul, daca nu stii despre ce vorbesti poate ca n-ar strica sa stai deoparte de discutie…

  19. Cati vapori pot produce insa 6-7 MILIARDE de oameni, comparativ cu niciun miliard care abia au inventat motorul cu aburi?
    Scaderea varietatii formelor de viata primitive, relativ la om, si chiar extinctii in masa, nu ar fi ceva ANORMAL, odata cu dezvoltarea pe aceste coordonate si crestrea populatiei – pana la un anumit PRAG. O limita de sustenabilitate a acestei Planete, dupa care … Potopul, eventual!
    (din ce vor trai miliardele de musulmani, dupa ce se va termina cu petrolul, ce vor manca si bea?

  20. De urmarit initiativa celor de la Future of Life, http://futureoflife.org/ .
    Printre preocuparile cele mai recente, se numara riscurile legate de AI. Artificial Intelligence, sunt ganditori care gandesc ca in viitorul apropiat exista un risc existential pentru omenire cauzat de dezvoltarea necontrolata in acest domeniu.

    • Am indicat această posibilitate aici:

      Ideea de la care se pleacă este că fiecare civilizație se auto-distruge înainte de a dezvolta tehnologiile necesare călătoriile spațiale. Cauze posibile: războaie nucleare sau biologice, contaminarea accidentală cu viruși mortali, schimbările climatice haotice, catastrofa produsa de nano-tehnologii, experimente fizice rău concepute („particula lui Dumnezeu”?), un sistem cognitiv prost programat (”Watson Exterminatorul”?) sau o catastrofă Malthusiană după deteriorarea ecosferei planetei.

    • Machine ethics: The robot’s dilemma

      Revista Nature a publicat ieri un interesant articol despre dilema cu care se confruntă creatorii de mașini inteligente, gen Watson.

      Plecând de la cele trei legi ale lui Asimov, cercetătorii sunt preocupați despre implementarea unor algoritmi de învățare care să permită roboților să ia decizii morale. De exemplu, poate o dronă să decidă exterminarea unei persoane, considerate terorist? Câtă putere de decizie trebuie acordată unui robot? Odată acordată această putere, va mai putea fi anulată de oameni, sau mașina își va dezvolta propriile mijloace de respingere a intervențiilor umane, continuându-și „viața” de capul ei?

  21. The Cambrian Explosion’s Strange-Looking Poster Child

    Pentru cei interesați de explozia formelor de viață din Cambrian, recomand articolul publicat astăzi în The New York Times.

    Este prezentata, de asemenea, o fosilă celebră (Hallucigenia) din nu mai puțin celebra argilă Burgess, pe care am menționat-o într-un comentariu anterior.

    Colegul meu de catedră, Profesorul Wayne Powell, și-a făcut teza de doctorat pe argila Burgess și este co-autorul singurei monografii importante despre această argilă-cimitir: A Geoscience Guide to the Burgess Shale

    Tot Wayne are o ipoteză originală care încearcă să explice, plecând de la bogăția fosiliferă a unei singure argile, care a fost cauza acestei explozii de viață, nerepetată de atunci până în prezent.

    Greenschist-facies metamorphism of the Burgess Shale and its implications for models of fossil formation and preservation

  22. Extreme ecosystem instability suppressed tropical dinosaur dominance for 30 million years

    Un alt articol interesant a fost publicat săptămâna aceasta în prestigiosul Proceedings of National Academy of Sciences of the United States of America (PNAS).

    Autorii explică de ce dinozaurii n-au putut supraviețui în zonele tropicale pentru circa 30 milioane ani.

    Bazându-se pe date paleontologice detaliate și de mare rezoluție, ei au examinat interacțiunile dintre schimbările climatice și evoluția ecosistemului din zonele paleotropicale. Autorii demonstrează că, în timpul unei perioade geologice foarte calde de la sfârșitul Triasicului, ecosistemele terestre au evoluat în cadrul unui paleoclimat în general arid și foarte fluctuant, în care incendiile erau frecvente. Aceste condiții ecologice de la începutul Mezozoicului au împiedecat dinozaurii mari ierbivori să se stabilească în zonele subtropicale până mai târziu, la sfârșitul Mezozoicului (Cretacic)

  23. OFF-TOPIC: Autoritățile din Pennsylvania nu au găsit schimbări în calitatea apei în zona forajelor fracturate hidraulic pe argila Marcellus

    Săptămâna aceasta, Comisia Bazinului Fluviului Susquehanna (SRBC) a publicat cel de-al treilea raport despre Rețeaua de Monitorizare la Distanță a Calității Apei. SRBC a colectat date în statele Pennsylvania și New York începând din 2010, iar aces ultim raport oferă o analiză comprehensivă a condițiilor hidrogeologice din rețeaua SRBC.

    Concluzia principală:
    Datele colectate arată că forajele săpate pe argila Marcellus nu au influențat negativ calitatea apei din bazinul fluviului Susquehanna.

    Raportul complet se poate citi aici:
    Data Report of Baseline Conditions for 2010 — 2013 Susquehanna River Basin Commission

  24. Va multumesc enorm de mult pentru raspunsurile la unele intrebari pe care mi le-am pus de mult, pentru informatiile fascinante pe care le-ati impartasit. Va voi urmari cu siguranta de acum inainte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro