vineri, martie 29, 2024

A crescut mortalitatea populației din România după declanșarea pandemiei COVID-19?

Comunicatele oficiale ne-au prezentat și ne prezintă zilnic numeroase date și informații asupra evoluției numărului de persoane infectate, decedate, vindecate, aflate in carantină, în izolare, în unități ATI, număr testări. Și în surse internaționale cu autoritate în domeniu găsim o multitudine de date și informații asupra pandemiei, corelate în multe cazuri cu indicatori demografici și de altă natură. Ordonarea, sistematizarea datelor și formularea unor concluzii nu este o întreprindere ușoară, datele schimbându-se zilnic, prin adăugarea datelor noi și revizuirea unor date anterioare. În plus, există unele particularități naționale asupra conținutului indicatorilor și zilei de referință (cea de raportare ori cea de producere a infectării și decesului prin Covid -19). Cred că specialiștii în epidemiologie au astăzi, în prima jumătate a anului 2020, cele mai bogate și variate date naționale și internaționale care au fost colectate vreodată asupra unor epidemii și pandemii la nivel mondial, regional și național. Mobilizarea, imensele mijloace și resurse materiale și umane, circulația informațiilor au atins cote nemaiîntâlnite până acum. Este de așteptat ca analizele asupra acestor date după trecerea pandemiei, corelate cu date de ordin strict medical și social, vor îmbogăți cunoașterea și orientarea măsurilor de prevenire și tratare a infecțiilor prin coronavirus (indiferent dacă va exista sau nu un al doilea val).

Suntem la începutul lunii iunie și în țările europene atât numărul infecțiilor cât și al deceselor prin Covid-19 se află la valori din ce în ce mai mici comparativ cu valorile foarte mari din luna aprilie. Pandemia se apropie de capătul ei în această primă manifestare și datele disponibile permit unele aprecieri de natură statistică și demografică. O abordare comparativă la nivelul țărilor europene și al câtorva țări cu evoluții particulare din alte regiuni ale planetei este prezentată în acest articol. S-au adăugat date și aprecieri care încearcă să răspundă la întrebarea din titlul articolului. Folosind un imens volum de date, formula graficelor a fost considerată a fi cea mai potrivită. Datele pe țări au drept sursă majoră tabelele actualizate zilnic din proiectul OurWorldInData. Platforma cuprinde, pe zile, începând cu luna februarie, un număr impresionant de date și se cuvin a fi menționate cele mai semnificative: numărul cazurilor confirmate de infectări, număr total și cazuri noi, raportate la 1000 de locuitori, număr decese prin Covid-19, număr total și cazuri noi, raportate la 1 milion de locuitori, număr total de teste, teste noi (și valori ajustate), raportate la 1000 de locuitori, număr unități de testare, numărul populației și proporția populației în vârstă de 65 ani și peste și 70 ani și peste, densitatea populației, PIB pe locuitor, rata mortalității prin boli cardiovasculare, prevalența diabetului. Platforma Our World in Data nu este una nouă (a apărut în anul 2011) ((https://ourworldindata.org/), se află la Universitatea din Oxford, directorul platformei fiind și director al Oxford Martin Programme on Global Development din cadrul universității. Sursele datelor din tabele sunt: Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDPC) – Agenție a Uniunii Europene, Divizia de Populație și Divizia de Statistică ale Națiunilor Unite, Banca Mondială, Organizația Mondială a Sănătății, Organizația de Cooperare Economică pentru Dezvoltare (OECD), Eurostat și rapoarte ale guvernelor naționale. Alte date folosite în articol au drept surse Institutul Național de Statistică (INS) și Institut National de la Statistique et des Etudes Economiques (INSEE) din Franța.

Cititorul trebuie de la bun început avertizat că în multitudinea de date publicate și frecventele reveniri și corecții în toate sursele folosite este posibil să cunoască și să întâlnească date ușor diferite de cele din articol. Diferențele nu pot fi însemnate și nu pot schimba constatările majore. Viziunea autorului este cea a demografului.

Unde se află România în evoluțiile pandemiei din țările europene și din alte câteva țări?

Este probabil ca valorile foarte ridicate ale numărului de cazuri de infectare și, mai ales, de decese din țări dezvoltate, cu sisteme medicale performante (în pofida frecventelor relatări de subfinanțare și insuficient personal), educație sanitară și cultură a sănătății superioare, puse alături de valori scăzute în țări considerabil mai puțin dezvoltate, să provoace nedumerire și să ridice semne de întrebare. Figurile 1 ș 2 alimentează o astfel de situație. Am luat în considerare țările europene, câteva țări din Asia de Est, Turcia, Israel, SUA și Canada. Nu au fost incluse India și țări din America Latină chiar dacă dinamica numărului de persoane infectate și a deceselor arată evoluții dramatice în Brazilia, Peru, Mexic, Chile.


Diferențele la numărul de decese prin Covid-19 raportate la 1 milion de locuitori sunt surprinzător de mari, par incredibile, de la doar câteva decese în China, Slovacia, Coreea de Sud și Japonia, la aproape de 600 în Spania, Regatul Unit și Italia, cu un record de 820 decese la 1 milion de locuitori în Belgia (potrivit unui înalt oficial belgian, nivelul foarte ridicat al mortalității provine din luarea în considerare a deceselor din spitale și din așezăminte pentru persoane vârstnice, incluzând la decesele din aceste așezămintele și pe cele care sunt suspecte, nu confirmate, de decese prin Covid-19 ) [1 ]. Surprind și valorile extrem de ridicate din Franța, Suedia, Olanda, Irlanda și SUA, puse alături de valori mai mici în țări cu nivel de dezvoltare economică, socială, culturală și calitate a asistenței medicale similare, cum sunt Danemarca, Austria, Finlanda, Norvegia. Mai mult chiar, valorile cele mai mici se află, în Europa, în țări mai puțin dezvoltate cum sunt Albania, Letonia, Muntenegru, Ucraina, Bulgaria, Belarus, Croația ori Lituania, cu mai puțim de 30 decese la 1 milion de locuitori. Cu 66 de decese România ocupă o poziție care poate fi apreciată drept foarte bună, fără rezerve, fie și numai dacă ne amintim de cât de nepregătită era țara înaintea apariția epidemiei în disponibilitate de diverse materiale sanitare și echipamente indispensabile în lupta cu virusul. Desfășurările și evenimentele au scos apoi cu brutalitate în față starea jalnică a asistenței medicale, a spitalelor, incompetența și dezordinea de la unele direcții de sănătate publică, o situație cunoscută și înainte dar nu la dimensiunea și proporțiile revelate în timpul pandemiei. Poziția României nu este la fel de bună dacă privim datele din figura 2 asupra numărului de decese la 1000 de persoane infectate. Dacă în clasamentul după numărul deceselor la 1 milion de locuitori 17 țări din cele 46 aveau o mortalitate mai ridicată, în celălalt clasament, după numărul de decese la 1000 de persoane infectate, sunt doar 11 țări cu mortalitate mai mare. În Austria,, Elveția, Danemarca, Germania, Luxemburg, Portugalia și SUA numărul de teste la 1000 locuitori a fost incomparabil mai mare decât în România, mortalitatea mai mică și pozițiile acestor țări în figura 2 sunt mai bune decât cea a României. Un număr mai mare de teste permite identificarea persoanelor cu forme mai puțin severe ale infecției, mai ușor de tratat și vindecat.

Cu certitudine sunt mulți factori care pot diferenția țările după nivelul mortalității prin Covid-19, ca rată față de persoanele diagnosticate, și iată cum sunt grupați după specialiștii de la prestigioasa Universitate John Hopkins din Baltimore, statul Maryland, implicată masiv în probleme de sănătate publică, în studierea pandemiei și în furnizarea de date asupra acesteia (https://coronavirus.jhu.edu/data/mortality):

– Diferențe în numărul persoanelor testate. Cu mai multe teste, mai mute persoane cu forme ușoare de infecție sunt identificate. Aceasta reduce rata de mortalitate.

– Demografia. Mortalitatea este mai mare în populațiile mai îmbătrânite.

– Caracteristicile sistemului de sănătate. De pildă, mortalitatea poate să crească când spitalele devin supraaglomerate și au resurse mai puține.

– Alți factori, mulți necunoscuți (subl. VG).

Decesele prin Covid-19 afectează în cea mai mare măsură persoanele vârstnice. Proporția acestor decese la persoanele în vârstă de 70 ani și peste este de 85 la sută în Italia [2] și de 86 la sută în Germania [3] iar în SUA proporția deceselor la persoanele în vârstă de 65 ani și peste atinge 80 la sută [4]. În România proporția este de 77 la sută la persoanele în vârstă de 60 ani și peste [4], ceea ce conturează o proporție a deceselor la persoanele de 70 ani și peste similară cu cea din Italia și Germania. În figura 3 este ilustrată corelația dintre gradul de îmbătrânire a populației în unele dintre cele 46 de țări prezentate în figurile 1 și 2 și mortalitatea la 1000 persoane diagnosticate. Legătura este evidentă, de majorare a ratei mortalității la populațiile în care proporția populației în vârstă de 70 ani și peste este mai mare. Unele abateri de la corelație nu pot afecta legătura iar aceste abateri își au originea în evoluții particulare ale numărului de decese în câteva țări într-un anumit context național al strategiilor și măsurilor adoptate și aplicate dar și al disciplinei și respectării acestora de către populație. Există, fără îndoială, și factori din categoria celor necunoscuți din menționatul clasament al Universității John Hopkins și care pot explica nivelul atât de diferit al manifestărilor și consecințelor pandemiei în diverse populației, inclusiv pozițiile unora dintre țări în figura 3.

În figura 4 este prezentată evoluția pe zile a mortalității prin Covid-19 în perioada 20 martie-31 mai în România și în câteva țări cu valori apropiate, în intenția de a explora posibile modele de ritm al creșterii mortalității după declanșarea pandemiei și câteva particularități pot fi observate. Există țări cu o creștere rapidă și constantă a mortalității în prima parte a perioadei și o diminuare a ritmului de creștere în luna mai, probabil în urma unor schimbări ale măsurilor aplicate (dacă nu prin posibilă diminuare naturală a forței pandemiei): Austria, Slovenia, Finlanda, Turcia. Sunt două țări în care creșterea a avut ritm ridicat constant ori aproape constant: Moldova și Macedonia (ca și Rusia, Ucraina și Belarus). În România, o diminuare doar moderată a ritmului de creștere a mortalității s-a instalat între 15 și 20 mai. Fără îndoială, există și determinanți naționali specifici în evoluția mortalității în perioada 24 martie-31 mai, cunoscuți parțial astăzi, și curbele din grafic reflectă rezultatele lor.

Tributul plătit teribilului coronavirus a depășit 1300 de vieți în țara noastră. Este mult, chiar dacă unele dintre aceste vieți s-ar fi stins în acest an prin grave probleme de sănătate la persoane de vârstă înaintată. Prețul pare însă mic în raport cu cel plătit de alte populații europene și acest lucru nu poate fi subestimat ori omis. După datele publicate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP)/Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) pentru săptămâna 21(25-31 mai), vârsta mediană a persoanelor decedate a fost de 69 ani iar 63 la sută dintre persoanele decedate aveau ca și comorbiditate boli cardiovasculare, 60 la sută diabet, 21 la sută boli neurologice, 20 la sută boli renale și 18 la sută boli pulmonare [5] (în paranteză fie spus, surprinde modestia rapoartelor săptămânale ale INSP/CNSCBT ca fond și formă, deopotrivă, inclusiv prin inexistența unei legături la fișiere în format xls cu date detaliate, pentru a permite celor interesați acces la serii de date și realizarea unor grupări mai relevante decât cele din rapoarte).

A crescut numărul total de decese pe luni în România?

Răspunsul la întrebare ne-ar putea fi dat, acum, de datele asupra numărului total de decese în lunile martie, aprilie și mai din acest an, comparativ cu numărul deceselor din aceleași luni ale anului 2019. Ne lovim însă de o mare dificultate: Institutul Național de Statistică publică numărul provizoriu al deceselor dintr-o lună după 40 de zile de la încheierea lunii. Cifra pentru luna aprilie o vom cunoaște la 11 iunie iar cea pentru luna mai abia la 11 iulie. Din fericire, numărul provizoriu al deceselor în luna aprilie a fost publicat în presă (la G4Media, 12 mai 2020) dintr-o sursă de mare autoritate – Direcția pentru evidența persoanelor și administrarea bazelor de date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (direcție care actualizează și gestionează Registrul populației). Cifra provizorie este 21777 decese în luna aprilie 2020. Această cifră, alături de cea din luna martie, pe de o parte, și numărul deceselor prin Covid-19 din lunile martie-mai, pe de altă parte, permite un exercițiu prudent de estimare a numărului total de decese în lunile martie-mai din acest an. Trebuie precizat că cifra menționată este, pentru aceeași lună, foarte apropiată de cea din anul 2019-21351 decese și de cea din anul 2018-21619 decese iar diferențele dintre datele provizorii și cele finale în cei doi ani sunt minore.

Avem date asupra numărului de decese prin Covid-19 în lunile martie-mai, asupra numărului total de decese în lunile ianuarie-aprilie și ne lipsește numărul total de decese în luna mai. În demersul de estimare a acestui din urmă număr s-a luat în considerare măsura în care o creștere importantă a numărului de decese prin Covid-19 în lunile martie și aprilie ar fi putut duce la majorarea numărului total de decese în cele două luni. Proporția deceselor prin Covid-19 (în număr de 80 în luna martie și 637 în luna aprilie) a fost de numai 0,4 la sută și 2,9 la sută, valori foarte mici. Contextul obligă la estimații pentru luna mai. Admitem ipoteza că în cele 553 decese prin Covid-19 din luna mai există un număr important de decese care s-ar fi produs prin comorbidități grave la persoane în vârstă. Ipoteza este susținută de faptul că numai printr-o astfel de judecată cele 637 de decese prin Covid-19 din luna aprilie nu au dus la creșterea numărului total de decese în această lună, comparativ cu luna martie. Ipoteza unui număr important de decese prin Covid-19 în lunile aprilie și mai la persoane având comorbidități grave și probabilitate ridicată de deces pare realistă. În plus, este foarte probabil ca prin apariția deceselor prin virus să se fi diminuat numărul deceselor prin alte cauze, îndeosebi prun bolile cardiovasculare și tumori, responsabile de 57 și 20 la sută dintre decesele anului 2018 [6].

Proporția celor 553 decese prin Covid-19 din luna mai în totalul deceselor din această lună nu poate fi mai mare de cea a celor 637 decese din luna aprilie (doar 2,9 la sută), în contextul în care numărul total de decese în luna mai în anii 2018 și 2019 (ca și în ceilalți ani) este foarte apropiat – 20924 și 21462 decese. Valoarea adoptată în demers pentru luna mai 2020 este cea medie din cei doi ani – 21075 decese. Concluzia abordării pare surprinzătoare: numărul total al deceselor în lunile martie-mai 2020 nu a fost mai mare decât cel mediu din aceleași trei luni ale anilor 2018 și 2019. Fără îndoială, prudența se impune dar în lipsa datelor asupra numărului de decese în luna mai și perspectiva publicării lor abia la mijlocul lunii iulie, într-un context în care analizele asupra efectelor pandemiei sunt indispensabile, cercetătorul este constrâns să formuleze ipoteze pentru a construi o perspectivă, cu toate riscurile unei astfel de abordări.

Evoluțiile numărului total de decese și decese prin Covid-19 în lunile ianuarie-mai sunt prezentate în figura 5. S-au adăugat în grafic datele pentru Franța, țară în care efectele pandemiei au fost printre cele mai mari în Europa, oferind astfel cititorului un util reper comparativ. Datele pentru Franța au drept surse Institutul Național de Statistică și Studii Economice (INSEE) [7] și platforma Our World in Data, deja menționată. În publicațiile INSEE găsim și aprecierea (din 5 iunie) potrivit căreia datele asupra numărului total de decese în luna mai 2020 nu arată o supramortalitate în raport cu datele din anii 2018 și 2019. Excesul de mortalitate în lunile martie și aprilie este considerabil, în contrast cu evoluția din România, explicațiile fiind greu de găsit (în afară de rapiditatea introducerii măsurilor și respectarea lor în țara noastră).

Persoane diagnosticate se află la toate vârstele dar cu proporțiile cele mai mari între 30 și 70 de ani și la bărbați și la femei, în timp ce la persoanele decedate prin virus ponderile au o selectivitate diferită, proporțiile cele mai mari sunt după vârsta de 50 ani. La 50-59 ani decesele sunt net mai frecvente, ca pondere, la bărbați, devin echilibrate la cele două sexe la 60-69 ani, pentru a atinge proporții mai mari la femei la 70-79 ani și, net mai mari, la 80 de ani și peste (figura 6). În această mare grupă de vârstă numărul și proporția persoanelor de 85-89 și 90-94 ani, unde mortalitatea este considerabil mai ridicată decât la 80-84 ani, sunt consistent mai mari la femei, ceea ce explică proporția mai ridicată a deceselor la 80 și și peste la femei.

Diferă structura pe vârste a deceselor prin Covid-19 de cea a ansamblului deceselor? Comparând structurile pe vârste, la bărbați și la femei, ale celor 1270 de decese prin virus până la 1 iunie și ale ansamblului deceselor din anul 2018 – 263 de mii (ultimele date publicate de INS) particularități pot fi observate (figura 7). Proporția deceselor crește constant pe vârste în ansamblul deceselor din anul 2018, și la bărbați și la femei, o legitate bine stabilită, ceea ce nu găsim întocmai la decesele prin Covid-19 iar explicația o găsim în proporțiile mai ridicate ale deceselor până la 70 de ani, corespunzător unor proporții însemnate de persoane diagnosticate la aceste vârste (cele din figura 6). În felul acesta este afectată, prin diminuare, doar proporția deceselor prin virus la vârstele de 80 de ani și peste, unde nu mai găsim supremația de la ansamblul deceselor.

Câteva remarci finale

Evenimentele sunt în plină desfășurare chiar dacă intensitatea pandemiei pare a se apropia de o fază finală în populațiile europene. Se cunosc enormele costuri economice și unele dintre cele neeconomice de până acum. Nu se știe însă cum va arăta lumea după pandemie, cum se vor reașeza țările după imensele pierderi, continuarea unora dintre ele, sechelele medicale dar și nemedicale și spectrul revenirii epidemiei. Spuneam că prețul plătit în număr de vieți frânte de virus este mai mic în România decât în multe țări dezvoltate (ca număr de decese la 1 milion de locuitori și chiar la 1000 de persoane diagnosticate). Este, fără îndoială, rezultatul măsurilor adoptate încă din primele faze ale apariției epidemiei, al aplicării lor cu severitate, al supravegherii și sancționării dure a nerespectării măsurilor. În măsură mai mare însă, este rezultatul respectării ansamblului măsurilor de către marea majoritate a populației, la care se cuvine a adăuga marile eforturi și sacrificiile personalului medical. Aplicarea măsurilor de organizare a instituțiilor medicale (spitalelor îndeosebi) după exigențe nemaiîntâlnite până acum, a scos cu brutalitate în evidență toate tarele și slăbiciunile asistenței medicale din țara noastră (în afara subfinanțării masive), cazuri de dezordine în organizare și funcționare și chiar incompetență managerială și amestec al politicului la spitale și direcții județene de sănătate publică. Se poate pune, în acest context, o întrebare firească, privind spre viitor: cum ar fi fost rezultatele strategiilor și ale măsurilor într-un sistem medical diferit în bine? Probabil, România s-ar fi aflat în cele mai favorabile poziții în figurile 1 și 2.

Științele medicale și cele de tehnologie medicală au fost surprinse și depășite de complexitatea virusului, forța și amploarea răspândirii, multitudinea organelor afectate, caracterul mortal al infecției la persoane vârstnice dar și la cele aflate la mijlocul vieții dar cu probleme grave de sănătate. În China și Japonia, în SUA și Israel, în țări europene, probabil și în alte țări, se caută cu febrilitate și mobilizarea unor imense resurse materiale vaccin pentru Covid-19. Se lucrează și la noi, cu mari eforturi, la producerea unui vaccin anti Covid-19 și ar fi extraordinar ca România să fie leagăn al unui vaccin de mare eficiență.

Există opinii care prevăd consecințe negative asupra sănătății populației după pandemie, pe termen scurt și mediu, prin felul în care a fost tratată sănătatea bolnavilor non-Covid în timpul pandemiei, apreciindu-se că amânarea unui imens număr de operații, investigații radiologice și tratamente în spitale, ca și efectele izolării, ale carantinei și climatului social vor avea drept consecință o deteriorare a sănătății populației afectate și posibile creșteri ale mortalității care ar putea chiar depăși mortalitatea prin Covid-19 ([8], [9]). O astfel de opinie este avansată și de cunoscutul medic Virgil Musta de la Timișoara [10] iar un medic chirurg, președinte al Camerei Federative a Sindicatelor Medicilor din România, lansează un dramatic și patetic apel, bine susținut, pentru reorganizarea activităților din spitalele Covid-19, revenirea la normalitate și tratarea numeroșilor pacienți non-Covid, aflați, mulți dintre ei, în situații disperate [11], fără a se neglija însă atenția care trebuie în continuare acordată virusului.

UPDATE:

Comentariul autorului la comentariul lui Adrian din 17/06/2020 la 7:57

Observația lui Adrian (îi doresc sănătate) este corectă și a fost menționată în articol. Ea explică de ce numărul total de decese în lunile martie-mai nu s-a majorat în contextul unor efecte moderate ale virusului. Explicația o găsim și în cazul unor țări în care a existat o creștere importantă a deceselor prin Covid-19 și neacoperită decât în parte de efectele unor comorbidități grave.

Vârsta-ani

Speranța de viață-în ani

Bărbați

Femei

65

14,7 18,3

70

11,9 14,5

75

9.4

11.0

80

7,2 7,9

85

5,4 5,6
Sursa: calcule ale autorului

În ceea ce privește speranța de viață amintită în comentariu, sunt bucuros să pot comunica cititorilor (în tabel) valorile acesteia, la bărbați și la femei, la unele vârste avansate, în anul 2019.

Sunt calcule elaborate în aceste zile pe baza datelor finale asupra deceselor în anul 2019 publicate recent de Institutul Național de Statistică.

R e f e r i n ț e_________

[1] : (https://www.bbc.com/news/world-europe-52491210).

[2]: (https://www.statista.com/statistics/1105061/coronavirus-deaths-by-region-in-italy/).

[3]:(https://www.statista.com/statistics/1105512/coronavirus-covid-19-deaths-by-gender-germany/}.

[4]:(https:(//www.bloomberg.com/opinion/articles/2020-05-07/comparing-coronavirus-deaths-by-

age-with-flu-driving-fatalities).

[5]:(http://www.cnscbt.ro/index.php/analiza-cazuri-confirmate-covid19/1776-raport-saptamanal-

episaptamana21/file).

[6]: Institutul Național de Statistică, Anuarul Statistic al României 2019.

[7]: (https://www.insee.fr/fr/statistiques/4487861?sommaire=4487854#tableau-figure_evol).

[8]: (https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-24026456-coronavirus-germania-raport-pagube-

colaterale-coronoia.htm).

[9]: (https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-24039681-italia-medicii-spun-noul-coronavirus-blocat-spitalele-poate-duce-mai-multe-decese-decat-pandemia.htm).

[10]: (https://expressdebanat.ro/medicul-virgil-musta-trage-concluziile-celor-trei-luni-de-pandemie-in-romania-varsta-medie-de-deces-a-fost-mai-mica-decat-cea-din-tarile-vestice/).

[11]: ((https://www.g4media.ro/medic-chirurg-din-cluj-eliberati-spitalele-de-pacientii-cu-covid-19-

tratati-i-in-spitalele-modulare-care-stau-goale-prea-multi-pacienti-au-avut-de-suferit-pacienti-cu-nevoi-urgente-cu-boli-cronic.html).

Distribuie acest articol

47 COMENTARII

    • Incidenta nosocomialelor a scazut fiindca nu s-au mai facut interventii chirurgicale … oricum nimeni nu le-a mai verificat, nimeni nu le-au mai raportat…

        • Singurele intervenții chirurgicale care se aprobă sînt operațiile de autopsie. Toți bolnavii să stea la coadă disciplinați, în mod organizat, pe un singur rînd (se ocupă domnu’ Velea cu paza și organizarea) că o să le vină și lor rîndul în mod sigur (se ocupă dom’ Neluțu să fie suficienți saci de mușama neagră cu fermoar). Nu trebuie să ne panicăm, curba s-a aplatizat pe un platou în zig zag, economia își revine în V, viața normală în X, iar șomajul e pe o curbă descendentă care va atinge în curînd fundu’ sacului.

    • Este incredibil!

      Tot asa cum calitatea aerului s-a imbunatatit incredibil de mult in conditiile in care totusi mai sigura a fost deplasarea cu un mijloc propriu si nu in unul public

  1. la mortalitatea prin covid actuala ,1300 decese,la peste 200000 decese/an,tinand cont ca au murit mai ales persoane in varsta si/sau cu boli grave,nu cred ca e relevanta mortalitatea populatiei,poate o mica modificare in speranta de viata,dar comparatia intre doi ani consecutivi,fara a tine cont de conditiile climatice favorabile/nefavorabie fac „studiul”nerelevant,chiar „periculos de nerelevant”!,masurile drastice din toate tarile au evitat blocarea totala a sistemelor de sanatate(cu crestera mare a mortalitatii si din alte cauze),au evitat un soc emotional care ar fi aparut,au dat cateva saptamani/luni de viata unor persoane(se fac cheltuieli uriase pentru clipe de viata ,in toata lumea),au amanat boala/sechelele/moartea in speranta(reala)a unui vaccin sau chiar tratament eficace!

    • Cat de tare crezi ca este influentata mortalitatea medie in Romania de conditiile climatice?..

      Putem face comparatia pe 20 ani si iti garantez ca singura diferenta vizibila va fi in cifre absolute, pentru ca acum 20 de ani populatia Romaniei era semnificativ (statistic..) mai mare si mai tanara.

  2. Frumos articol.

    O versiune la fig 6 ar trebui ponderata cu populatia din acea grupa de varsta. Cred ca cei mai multi romani au intre 40 si 60 de ani de aici si maximele ilustrate in fig 6 la acele grupe.

    Astept sa vad candva un grafic intre cazuri diagnosticate COVID si fumatori. Mi se pare ca e tabu. Dupa ce a fost prezentata o observatie in Franta cum ca fumatorii sunt cu 70% mai putini diagnosticati nu sa mai spus nimica. Sa deturnat semnificatia catre o cercetare cu efectul nicotinei (administrata cu plasturi) dar nu al fumului de tigara.

    • Este probabil că întreaga populație a României din 2020 să fie mai mică decât în 2018, prin urmare, și numărul de decese.

      Apoi, eu cred mult în efectul „domnul Lăzărescu”. Cunosc relativ multe persoane care au fost în această perioadă foarte prudente cu sănătatea lor de teamă că ajungând într-un spital s-ar putea îmbolnăvi de altceva – inclusiv SARS-CoV2 – și ar putea muri acolo.

      Pe de altă parte, spre deosebire de spitalele din alte țări, europene sau nu, din spitalele românești nu am văzut la TV imagini cu aglomerație, cu secțiile ATI suprasolicitate, cu medici-eroi care petrec câte o săptămână în spital pentru că nu fac față numărului mare de pacienți COVID șamd. Ba, din cele 2600 de paturi ATI pregătite (cf declarațiilor oficielităților), niciodată nu au fost ocupate în acestă perioadă mai mult de 260.

    • Corect. Dar nu ar fi educativ sa se descopere cumva ca fumatorii ar fi mai sanatosi.

      O consecinta neplacuta a acestei pandemii e pierderea increderii in tot ce-nseamna stiinta si mai ales medicina, ca oricum in politicieni si multimea organizatiilor de sanatate nationale, sau mondiale, se pierduse de mult.

      S-a ajuns ca spitalele mai degraba sa te omoare decit sa te vindece si asta nu numai in Ro, ci si in Germania.

    • Partial Corect.
      Majoritatea romanilor de prin ROMANIA (aproape jumatate?) au varstele cuprinse
      intre 30 si 53-55 de ani!
      (daca ar trai toti acestia in Romania, doar in Romania, ar fi in numar de peste 9 MILIOANE, insa de vreo 30 de ani tot au plecat spre in alte tari fara sa mai intoarca capul – ponderea lor variaza de decenii bune in jur de 50% si asa va ramne pana ne vor parasi aia aparuti intre 1948-1958)
      Aceeasi obs. la scaderea numarului de barbati morti de covid odata cu inaintarea in varsta comparativ cu femeile din cauza scaderii naturale a numarului acestora odata cu inaintarea in varsta.

  3. Am găsit niște cifre interesante privind mortalitatea în Anglia și Țara Galilor aici: https://www.ons.gov.uk/peoplepopulationandcommunity/birthsdeathsandmarriages/deaths/datasets/weeklyprovisionalfiguresondeathsregisteredinenglandandwales

    Între 10 aprilie și 1 mai mortalitatea săptămînală a fost dublă față de media ultimilor cinci ani. Interesant este că doar 60 – 70 procente din aceste decese care apar în plus sînt datorate COVID19, ceea ce înseamnă ori că au fost mai multe cazuri de COVID nediagnosticate, ori că a crescut mortalitatea datorată altor afecțiuni, care probabil au fost neglijate din cauza suprasolicitării sistemului sanitar.

    În continuare (avem date pînă la sfîrșitul lunii mai) mortalitatea săptămînală este mai mare față de media ultimilor cinci ani.

  4. Evitarea infectărilor cu virusul sarscov2 a avut ca țel protejarea capacității spitalelor pentru tratament intensiv și a personalului medical. Imaginile TV de la Bergamo/Italia unde s-a practigat „selectarea” pacienților peste 70- 80 de ani a șocat Europa.
    Primarul Boris Palmer de la Tübingen/RFG, din partidul ecologist Die Grünen s-a pronunțat asemănător ca autorul. Grupul de risc, cei slăbiți prin boli cronice sau în vârstă înaintată de peste 70- 80 de ani au fost cei care au murit după infectarea cu virusul sarscov2.
    Numărul mic de teste peste tot în UE și pe glob maschează numărul real de infecții. Numărul celor decedați în prima parte a anului 2020 nu ține cont de cei care au murit acasă. Datele statistice sunt deci foarte puțin corelate cu situația reală în pandemia Covid-19. Dacă letalitatea e de 0,2 % – 0,5 % se pot pune azi întrebări în privința măsurilor de lockdown, restricțiile masive cu urmări grave în economie și pentru alți pacienți care nu au ajuns în spitale pentru tratament medical.
    Speranța de a găsi un vaccin-injecție sau „imunizarea turmei” au fost în multe părți din UE reperul pentru guverne și experți. Suedia a ales altă cale decât ceilalți din UE.27. Purtarea de măști de față în Coreea de Sud, Japonia, Taiwan, Hongkong, Singapur a dus la un număr mic de infectări cu virusul srascov2.

    Multe întrebări și putine răspunsuri până azi?

  5. In ansamblu analiza este excelenta! Mai ales ca cei platiti pentru asta nu furnizeaza date decat cum vrea muschiul lor. Ce o fi facand ins timp de 40 de zile cu niste informatii care, în contextul digitalizarii, ar trebui sa le parvina in timp real? Le pune la dospit?

  6. Exista indicii ca decesele din cauza accidentelor de orice fel, decesele din sinucideri sau omucidere, petrecute în timpul manifestării pandemiei sunt mai mici ca în anii precedenți. Asta e ce ar trebui sa apară în studiul asta, în primul rand, ca să poată fi trasa o concluzie relevanta, dacă decesele din rândul celor depistați a fi fiind infectați cu covid au modificat semnificativ structura cauzelor de deces. Doar compararea nr.de decese din anii precedenți cu decesele de anul acesta n-au cum sa aducă informații relevante.

    • Excesul de decese din sinucideri sau omucideri va fi detectat DUPA pandemie. Efectele traumelor psihologice abia au inceput sa se manifeste.

  7. În mâna stângă am statisticile medicale, adică pere.
    În mâna dreaptă am statisticile economice, adică mere.
    Un decizional trebuie să analizeze coralând merele cu perele și să ia cea mai bună decizie.
    Și constată că nu prea ies socotelile.
    Fără carantinare, ne spune (să iau un exemplu) un studiu al Imperial College London, am fi putut avea cu 3,1 milioane de victime umane în plus. Se sperie gândul și când zici 400 de mii, dar să treci de un milion… În medie, într-un an din cei 6 ai celui de-al doilea război mondial s-au înregistrat 10 milioane de victime…
    Carantinarea sanitară a oprit multe activități economice, dar a stimulat altele. Iată un subiect de analiză economică. În loc să ne concentrăm pe oportunități, întoarcem merele pe toate fețele, ca și cum am putea modela clasic o situație excepțională, deci diferită.
    Ca să ajung la o concluzie, o spun pe șleau: nu aș mai amesteca merele cu perele într-o analiză.
    Mai ales dacă vreau să arăt astfel că decidenții putea face mai mult și mai bine.
    Sună a demagogie, pentru că mă duc la o concluzie de la premisele nepotrivite.
    NOTĂ:
    Îmi cer scuze autorului, domnul Vasile Ghetau, și îl rog să nu-mi ia comentariul în considerare ca fiind o critică. Nici pe departe.

  8. interesant articol si pare a fi bine documentat.
    vad pe foarte multe para-siteuri ca se propaga ideea ca nr deceselor nu a crescut fata de anul trecut si de aceaa izolarea si purtarea mastii nu-si au sensul.
    Dupa mine este destul de clar – puteam sa avem cu aprox. 1300 de morti mai putin in acest an daca nu ar fi existat pandemia.

  9. Din statistica anului anterior, pentru comparatie, ar trebui scazute decesele in accidente de circulatie. Dupa unele comunicate ale politiei ar fi scazut cu 75%…
    In 2-3 luni probabil ca se ridica la cateva sute, numarul celor care nu au murit pentru ca strazile si soselele au fost pustii, din cauza interdictiilor de circulatie

  10. Sa fim seriosi, it wasn’t a pandemic, more like scamdemic or plannedemic. Si carantina e un total BS, nu a fost necesara deloc, doar posturing de la guvernele cretine sa arate ca fac ceva.

    Si au facut, au distrus structuri economice functionale mai rau ca un razboi..lol. Asta e cind combini academicieni idioti cu pliticieni corupti, iese IDIOCRACY.

    https://reason.com/2020/05/24/the-cdcs-new-best-estimate-implies-a-covid-19-infection-fatality-rate-below-0-3/

    Those numbers imply that the virus kills less than 0.3 percent of people infected by it—far lower than the infection fatality rates (IFRs) assumed by the alarming projections that drove the initial government response to the epidemic, including broad business closure and stay-at-home orders.

    https://www.telegraph.co.uk/technology/2020/05/16/neil-fergusons-imperial-model-could-devastating-software-mistake/

    https://www.telegraph.co.uk/technology/2020/05/16/coding-led-lockdown-totally-unreliable-buggy-mess-say-experts/?li_source=LI&li_medium=liftigniter-rhr

    Altfel sanatate, si sa dea Domnul sa va creasca si creierul !!

  11. Ca sa explic ce am vrut sa spun in comentariul meu 11.06.2020.

    Fig 6 sugereaza, oarecum, faptul ca cei din grupa de varsta (diagnosticati) 60-69 sunt mult mai afectati decat cei din grupa 70-79.

    Dar consultand informatii pe internet (13 Iunie) si cateva calcule:
    Grupa 60-69 cca. 2,7mil pers. cu 3000 cazuri diagnosticate = 110 /100mii
    Grupa 70-79 cca. 1,5mil pers. cu 1700 cazuri diagnosticate = 115 /100mii

    De fapt cei din grupa 70-79 sunt mai afectati decat cei din 60-69

    Graficul 6 nu este ok din punctul meu de vedere, bara albastra in procente nu are sens, poate mai lipseste o axa?
    Eu citesc asa: 20% din barbatii grupa 50-59 sunt diagnosticati asta ar insemna corespunzator la cca 1.4mil x 20%= 280mii! cazuri diagnosticate doar in aceasta grupa.

    Domnule Profesor?

    • Domnule Profesor
      Scuze:
      Titlul garfic 6 este structura pe varste a a celor dignosticati. Fara legatura cu populatia din grupa respectiva.
      Deci, initial, nu am inteles corect graficul.

      La ce ne ajuta sa stim care este distributia fara legatura cu populatia din acea grupa?
      Daca forma graficului structurii pe varste a celor diagnosticati, este asemanatoare cu forma piramidei de varste populatiei rezulta ca distributia celor diagnosticati este uniforma, indiferent de varsta, nu-i asa?
      In schimb barele galbene, intradevar, indica diferente semnificative.

  12. Multumesc celor care au trimis comentarii.
    Doresc sa informez cititorii articolului ca Institutul National de Statistica a publicat intre timp numarul provizoriu al deceselor in luna aprile. Cifra, 21812 decese, este cu doar 35 de decese mai mare decat ce estimata si folosita in articol, diferenta fiind nesemnificativa. Peste o luna vom cunoaste si numarul provizoriu al deceselor din luna mai si vom putea judeca estimarea din articol.
    In ceea ce priveste figura 6, intentia a fost doar de a compara structura pe varste a deceselor prin Covid-19 (la barbati si, separat, la femei) cu structura pe varste a persoanelor diagnosticate cu virus (decesele provenind dintre acestea). Diferente exista, prin ponderi ale deceselor care difera de ponderile, la aceleasi varste, ale persoanelor diagnosticate si in articol sunt comentate aceste diferente. Nu a existat intentia determinarii proportiei persoanelor diagnosticate, pe grupe de varsta, in raport cu intreaga populatie pe grupe de varsta. Ar fi un indicator util dar nu important in finalitatea demersului din articol, evolutia numarului total de decese in perioada 20 martie-1 iunie 2020.

    • Buna seara! Imi puteti spune, va rog, cine lucreaza in Romania la un vaccin anti covid si de cand? M-a bucurat informatia citita in articolul dvs si as vrea mai multe detalii. Sau cateva macar. Va multumesc mult si sa auzim de bine!

  13. Urmaresc cu inutila atentie, „evolutia” complexitatii informatiei privind “aceasta inedita pandemie”, care a condus la o stare de spaima si isterie populara, la afisarea unei adevarate stari de paranoia in Europa si desigur si la noi, in RO. Astfel de lucruri si proastele exemple, reusim sa le copiem cel mai bine. Avem noi acest talent stramosesc.
    Contextual observatiei, indraznesc sa spun ca, nu mi se pare a fi “in ordine”, politica noastra informationala. Poti afla orice despre partea tehnica/statistica a cazului, dar nimic, nimic, despre „modul de evolutie a raspandirii bolii”. Stim de acuma cu totii, cu mic, cu mare, de la varful academiei romane si pana la talpa tarii, despre, unde ? si cati?. Si forma grafica a evolutiei. Si asta-i tot, nimic altceva.
    Nimic de genul: de ce?, cum?, unde? si in ce fel?.
    In clar vorbind, asta inseamna ca ar trebui sa aflam lucruri esentiale despre mecanismul de trasmitere/infectare al virusului si reperele intre care el se trasmite, repere de natura circulatie omului in si intre zonele unde a aparut virusul, de la cine a fost luat, adica de la emigrant(?!), categoric numai prin emigrantii care s-au reintors acasa, in urma cu cele cateva luni, din Italia,Spania s.a.?. Apoi ar fi trebuit pozitionate focarele producatoare de infectare, chiar pe cartiere ale oraselor reper (Suceava, Iasi, Bucuresti, Brasov s.a.), modul in care s-a infectat fiecare bolnav adus la spital si in sfarsit, ca fiind foarte important, influenta elementelor meteo (curentii de aer, vanturile, directia din care vin elesi daca poarta/trasporta ele acest virus?. Care este influenta ploii si a zapezii, adica in ce mod influenteaza intensitatea ploii si debitul ei disiparea/topirea/distrugerea virusului, apoi influenta temperaturii aerului asupra “vietii virusului”, adica a determinarii starii lui de rezistenta la mediul inconjurator si mod de raspandire in functie/corelare, cu evolutia factorilor meteo, adica in functie de „evolutia vremii” (da,da, aia de la TV.). Este necesara si prezneta cuiva, suficient de inteligent, care sa faca analiza tuturor acestor factori de influenta. In opinia mea, extrem de subiectiva, daca ma uit bine in jurul meu, asa ceva ar fi trebuit sa fie “pasat…Armatei”. Si asta pentru ca se vorbeste despre “un nou fel de a purta razboaie”, iar “civilii” au intrat intr-o panica absolut jenanta si din toata harababura asta iscata cu voie sau fara de voie, s-au dedus abia cateva simple lucruri cu valoare doar …statistica. In rest, din punct de vedere medical/sanitar, cel mai important lucru aflat este ca boala se transmite (numai) datorita apropierii omul de om, prin stranut, tuse, vorba repezita, adica datorita lipsei de educatie civica. Sa-mi fie scuzata observatia poate prea acida, prea bine stiuta fiind sensibilitatea cetateanului romanesc…ca sa-l citam pe Caragiale, dar nivelul de educatie si implicit de respect al unuia fata de celalalt, este extrem de scazut. Ca nu suntem niste crestini adevarati, o dovedim zilnic, prin aplombul cu care se sustine eroarea si lipsa de consideratie a omului de catre om, mai ales de catre omul politic. Dar de unde sa stie `mnealui stimabilul nostru cetatean, asa ceva?. L-a invatat cineva asta in afara de “scoala vietii” care este la noi, asa cum este?. Si asta se vede de acuma si cu ochiul liber. Sa vezi cetaeni purtand masca, in padure, in zona montana, nu vi se pare o dovada de crasa ignoranta, de prostie chiar?. Sa vezi cetateni, -asa mai batrani, dar si foarte multi, multi tineri…, prin parcul orasului, complet singuratici, cu masca pe figura, asta ce inseamna?. Inseamna ca omul acela este convins ca virusul ucigas, circula prin aer, dus de curenti si de vanturi, precum polenul sau sporii feluritelor ciuperci. Dar a spus cineva dintre somitatile noastre civile, ca nu se intampla asa ceva?. Nici vorba. Totul este lasat sa pluteasca intr-o negura totala, vehiculandu-se zi de zi, cu solemnitate la TV, aceeasi si numai aceeasi “subtire teorie statistica”, avand consecinta doar mentinerea, a starii de panica. A consolidarii ei, chiar. Pentru ca, dupa cum se vede prea bine, chiar se practica asa ceva si place terbil. O fi si asta asa ca o mica molima, dedusa din aceeasi ignoranta ?. Ca despre cercetarea fenomenului, cu anvergura stiintifica, nu se poate spune inca nimic.

    P.S.
    Apropo de “solemnitatea” cu care liderii nostri politici, isi debiteaza textul simplu,uscat, sarac si vizat spre neschimbare, amplu spaimos, bine spunea Montesquieu:
    “Solemnitatea, este scutul prostului”.

  14. Inteleg ca serialul meu in care am analizat in ultimele saptamani un posibil criteriu statistic epidemiologic evident mai sintetic decat numarul de infectari cu Covid dintr-o zi si separat numarul de teste prin care au rezultat aceste infectari nu este agreat de dvs autorul firului sau de redactia acestui forum deosebit de interesant si util care odata cu schimbarea la fata destul de reusita poate ca a folosit ocazia sa practice oarece cenzura, poate dorita si de autori, care au folosit ocazia pentru a interveni in trecut ceea ce cam seamana cu Orwell.
    Asadar nu voi insista cu el daca nu imi raspundeti la acest comentariu si voi mai strecura acest indicator pe unde si cand voi mai avea ocazia aici pe platforma.

    Inainte de a da valoarea obtinuta ieri pentru indicatorul sintetic zilnic, utilizat si poate chiar creat de mine, respectiv numar de imbolnaviri la mia de teste care se obtine impartind numarul de infectati raportati intr-o zi la numarul de mii de teste el fiind mai sintetic decat fiecare din indicatorii utilizati indepandent.

    Astfel un exemplu fictiv dar cu marimi de ordinul celor inepute si care s-ar gasi efectiv confirmat cu postarile mele disparute este acesta:

    1) In ziua „x” au fost 4000 teste si 160 infectati adica nu foarte multe dar indicatorul sintetic propus adica rata de infectari la mia de teste a rezultat de 160 ;4 = 40 infetati la mie teste
    2) In ziua „y” au fost 12000 teste si 360 infectati rezultand 360 ;12= 30 infectati la mia de teste adica cu 25% mai putini decat in ziua x desi aparent situatia din ziua x este mai proasta.
    de fapt concluzia este inversata datorita discrepantei dintre numarul de testari zilnice dar daa acestea se mentin relativ constante atunci indicatorul folosit de mine este confirmat si de numarul de testati luat separat dar oricum el ramane un element sintetic poate mai util pentru o evaluare imediata decat cele duoa cifre necorelate .

    PS Ieri din datele oficiare indicatorul meu a fost de cca 38 iar alaltaieri de cca 28 ceea ce arata ca situatia se mentine ca si pana aum nici mai buna dar nici mult mai proasta.

    Numai bine si multumiri pentru atentie celor care ma citesc

  15. Nici azi situatia nu este mai buna si in ritmul cesta spitalele nu peste multa vreme vor fi depasite.Adica ce spuneam despre ieri era o apreciere prea optimista peste 30 infectari la mia de testati daca acestia sunt peste 10000 este o situatie la limita de sus a acceptabilitatii sistemului nostr de sanatate.

  16. Din pacate si azi trebuie sa constat ca avem la 11500 testari adica un numar relevant, cea mai proasya valoare pentru indicele sintetic urmarit de mine respectiv 40 infectati la mia de teste o valoare maxim negativa in ultima luna si mai bine. Daca oamenii cu creierul spalat de agenturile psd-kgb nu-si baga mintile in cap o sa mergem spre ceva tragic.

  17. Este foarte grav azi. indicatorul pe care-l folosesc a uracat la 50 fata de ieri cand era la 40 cifra care poate sa ne mentina spitalele functionale fiind sub 30 asa, ca vor claca curand spitalele.
    Acesti judecatori de la CCR asupra caor nu stiu ce calificative trebuie sa aloc puteau macar sa spuna ca chiar daca juridic sunt in situatia, fiind sezizati sa dea obligatoriu un verdict juridic constitutional si il si dau pe cel considerat de ei corect juridic, dar omeneste ei sfatuiesc bolnavii sa asculte in continuare de medici, pentrca nu exista obligatia ca sa plece din spitale si sa faca toate celelalte chiar daca decizia CCR le permite

  18. Repet ca nu stiu de ce dispare: Este foarte grav azi. Indicatorul pe care-l folosesc a uracat la 50 fata de ieri cand era la 40 cifra care poate sa ne mentina spitalele functionale fiind sub 30 asa, ca vor claca curand spitalele.
    Acesti judecatori de la CCR asupra caor nu stiu ce calificative trebuie sa aloc puteau macar sa spuna ca chiar daca juridic sunt in situatia, fiind sezizati sa dea obligatoriu un verdict juridic constitutional si il si dau pe cel considerat de ei corect juridic, dar omeneste ei sfatuiesc bolnavii sa asculte in continuare de medici, pentrca nu exista obligatia ca sa plece din spitale si sa faca toate celelalte chiar daca decizia CCR le permite.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vasile Ghetau
Vasile Ghetau
Prof. univ. dr. – Diplomă de Excelență, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială Universitatea din București Din activitatea profesională: -Director al Direcției Statisticii Populației, Institutul Național de Statistică. -Director general al Direcției generale pentru Recensământul Populației și al Locuințelor din luna ianuarie 1992, Institutul Național de Statistică. -Titular al cursului de Demografie (1992-2010), Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București. -Director al Centrului de Cercetări Demografice "Vladimir Trebici", Academia Română. - Autor a peste 300 de studii și articole cu tematică demografică, publicate în țară și străinătate. - Lucrări reprezentative: - Autor si Coordonator, Demografia României, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 9, 2018. - Capitolul 1. “Populația și evoluțiile demografice” în: Economia României după Marea Unire, vol. II –Economia sectorială, coordonatori Aurel Iancu-coordonator principal, George Georgescu, Victor Axenciuc, Florin-Marius Pavelescu, Constantin Ciutacu, Editura Academiei Române, Seria Civilizația Românească, nr. 16, 2018, pp. 1-42. - Drama noastră demografică, Editura Compania, 2013. - Declinul demografic și viitorul populației României, editura ALPHA MDN, 2007. - Anul 2050: va ajunge populația României la mai puțin de 16 milioane de locuitori?, editura ALPHA MDN, 2004. - Misiuni de consultanță în domeniul populației sub egida ONU, Consiliului Europei și Comisiei Europene. - Membru ales al: - International Union for the Scientific Study of Population (IUSSP) (din anul 1974) - European Association for Population Study (EAPS)(din anul 2002) - Population Association of America (PAA) (din anul 2007) - British Society for Population Study (BSPS) (din anul 2001) - Association Internationale des Démographes de Langue Française (AIDELF) (din anul 1977, membru fondator).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro