vineri, martie 29, 2024

A doua lustratie fata cu infractorul si evazionistul

ANAF-ul este pe cale de a-şi crea o direcţie care să verifice averile oamenilor cu bani mulţi. Ştiu ca s-au făcut demersurile iniţiale, nu ştiu dacă structura a devenit operaţională, dacă are posturile ocupate şi s-a apucat de anchete.  Ştiţi unde este remarcabilul şi grozavul care reies din prima propoziţie? Nu este vorba de bogătaşii din top 300 vor fi luaţi la puricat, ci de faptul că FISCUL DUPA 20 DE ANI VA APLICA METODE DE CONTROL INDIRECTE. Adică nu se va mai baza pe ce pui tu sau eu sau ea/el în declaraţia fiscală ci se va uita în ce casă stai şi cu ce mașină mergi şi pe unde te plimbi în vacanţă. Şi va mai arunca un ochi şi peste conturile bancare (asta a mai făcut dar sporadic).

Acesta este doar un început şi încep cu oamenii cu bani muţi pentru că ei sunt cei mai vizibili (politica este de a descuraja nedeclararea veniturilor) şi pentru că este mai eficient să colectezi mai mult de la mai puţini. Din punctul meu de vedere o astfel de politică este absolut necesară şi asta nu pentru că sunt invidios pe oamenii bogaţi ci pentru că eu refuz să prezum faptul că averea oricui este dobândită licit. Da ştiu, dobândirea averii pe căi murdare şi dobândirea averii pe căi curate dar nedeclararea ei pentru a nu fi impozitat sunt două lucruri diferite. Una este să faci o afacere curată, să munceşti, şi să nu-ţi declari venitul ca să scapi de impozite şi taxe şi alta este să vinzi carne vie, să truchezi licitaţii publice şi să mituieşti funcţionari. Tocmai de aceea şi spun că această politică trebuie să reprezinte doar un început. Acum este limitată la a descoperi evazioniştii şi la a-i face să plătească ce datorează statului şi plus ceva amendă acolo. Ştim, la buget e foame mare, dar nu este suficient să te mulţumeşti cu recuperarea datoriilor. Trebuie mers mai departe în penal şi la confiscarea totală sau parţială a averii. Pentru mine o politică de toleranţă zero în acest domeniu ar echivala, acum după 20 de ani de tranziţie, cu o a doua lustraţie. (deşi prima, cea politică, nu a existat). De ce lustraţie? Pentru că distanţa socială dintre cei puţini foarte bogaţi şi cei mulţi săraci nu poate fi explicată realist prin genialitate, muncă asiduă, merite reale, s.a.m.d.  Poate în schimb să fie explicată prin contracte preferenţiale cu statul, corupţie generalizată şi de toate felurile şi speculă.

Criza l-a făcut mai atent pe stat cu privire la cat colectează şi de la cine colectează. Dar în afară de ţinta primordială de a pune în buzunarul statului ce i se datorează, se simte nevoia acută de a pune societatea pe baze competiţionale sănătoase.

Pariul evazionistului

Dacă a fi evazionist înseamnă ai nevoie de un câştig bun. Nu merită să fi evazionist pentru o sumă de nimic. Oricum, evazionistul are acum cele mai mari şanse să câştige pariul. De ce? Pentru următoarele motive:

  1. Riscă puţin, cel mult să dea banii pe care nu i-a dat în ultimii 5 ani statului (peste 5 ani se prescrie) şi eventual o amendă.
  2. ANAF-ul nu are resurse suficiente pentru un control eficient. Chiar dacă are suficienţi oameni, mulţii sunt birocraţi prost alocaţi fără să fie suficienţi pe control.
  3. Superavocaţii evazionistului cu bani mulţi sunt mai buni decât cei ai statului, se pricep la tertipuri legale şi constituţionale şi până se termină procesul trec 5 ani şi scapă. Asta dacă nu iese din procese cu faţa curată, cerând şi daune pe nu ştiu ce viciu de procedură. Juriştii statului câştigă în jur de 2000 lei pe lună, cam cât taxează marile case de avocatură pe oră.

Pariul infractorului

La punctele de mai sus mai adăugăm două.

  1. La noi nu funcţionează principiul confiscării extinse. Adică dacă n-ai muncit în viaţa ta, n-ai declarat nici un venit, n-ai nicio mătuşă care să-ţi lase ceva de moştenit, dar ai palate şi maşini de lux şi eşti prins că vinzi droguri sau că furi maşini, statul dacă nu-ţi poate demonstra infracţiunea nu poate nici sa-ţi ia averea.
  2. Constituţia îl apără pe infractorul de la punctul 4. Prezumând averea, pleacă de la ideea că toţi cetăţenii sunt oneşti şi că au făcut bani şi avere în mod cinstit. Dacă n-ar fi un lucru serios la mijloc am putea râde sănătos.

Eu nu pot înţelege cum funcţionează treaba asta cu prezumarea licita a averii. Eu nu sunt jurist membru al Curtii Constitutionale, dar nu sunt nici prost, aşa că dacă îmi va explica cineva cred că pot să înţeleg. Dar pana atunci lucrurile stau cam asa…

În cazul evazionistului: averea este acolo (descoperită prin mijloace indirecte specifice detectivilor de către fisc) deci, dacă nu scrie la fel şi în declaraţia de venit, statul nu mai are ce demonstra în plus. Averea există de facto, nu şi în acte (QED). Rezultă că …

Şi aici este un punct bun de plecare să se treacă în penal. Sesizat parchetul ca să se uite şi cum s-au făcut respectivii bani. Eu îmi ţin şi contractele de acum 10 ani şi orice om normal cred că face asta.

În cazul infractorului: averea este acolo, n-a declarat că a muncit în viaţa lui/ei, îl prinzi luând şpagă la vamă sau spărgând apartamente, ce să mai prezumi? Ce mai e de prezumat?

Şi în încheiere, ca fapt divers, stăteam de vorbă zilele trecute cu cineva care ocupă de „direcţia 300” din ANAF şi am aflat că sunt în celebrul top persoane care n-au declarat nici un venit în ultimii ani. Şi în acest timp nu colectăm la buget nici măcar 32% din P.I.B.

Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. din pacate, nu se va merge inainte, pe motiv ca… riscam abuzuri ale Statului! s-a ajuns pana acolo incat cineva scrie pe un forum ca mai bine scapa evazionistii si escrocii liberi si cu averea intreaga decat sa existe vreun abuz al autoritatilor! nu mai pomenesc de continua invocare a libertatii, conceputa ca o eterna gratiere… cu asemenea oameni si idei, tara asta nu va fi never civilizata si prospera.

  2. Excelent exprimate in scris niste lucruri care mi se invarteau prin cap de o vreme. Iata ca treburile sunt simple si se pot spune pe sleau. Sa speram ca incet, incet, o sa scapam de ceata deasa raspandita de televiziuni si de cea mai mare parte a presei.

  3. Acesta este inceputul comunismului: cand statul instaureaza controlul absolut al averilor si rastoarna sarcina probarii vinovatiei/inocentei si a savarsirii unei posibile infractiuni dinspre magistrat catre cetatean. De asemenea, dislocarea definitiei si ariei ilicitului si includerea contraventiei fiscale in sfera penalului prin acte normative creeaza premisele dezvoltarii statului politienesc. Nu este ceva nou, secolul 20 cu liota sa de regimuri autoritare ilustreaza cu prisosinta mecanismele prin care statul ajunge sa distruga drepturile si libertatile individuale, precum evolutia masurilor prin care acele institutii normale ale puterii judiciare se transforma in injstrumente ale opresiunii. si socialiosmul german interbelic si comunismul bolsevic au avut aceeasi propensiune ultrareglementaiva si reactie de forta in fata unor fluctuatii ale economiei pe care politrucii vremurilor nu reuseau sa le inteleaga si sa le stapaneasca.

    Domnule Ciucu, spuneti ca nu intelegeti cum vine treaba cu prezumtia asta dubioasa a averii licite. Pai sa va explic eu in 2 cuvinte, ca’s mai jurist ca dumneata la neuron:

    Intai o realitate sumbra, dar banala: in tara asta toti cetatenii sint evazionisti si si’au injghebat gospodariile [recte, averea] prin urmatoarele activitati: 1] munca onesta dar retribuita deseori intr’un mod definit astazi de diverse legi ca fiind ilicit, adica la negru, la gri, sau…la roz, in cazul prostitutiei trupesti si intelectuale; 2] tranzactii civile -vanzari-cumparari, schimburi- de bunuri mobile neinregistrate niciunde sau cu documente de provenienta incomplete sau pierdute intre timp, deci, in virtutea legilor recente si preconizate iarasi intram in sfera ilicitului; 3] tranzactii civile de bunuri imobile, inregistrate dar suspecte pentru orice slujbas scrupulos al statului de ‘activitate comerciala’, deci de un potential profit ce scapa impozitarii de profil si ca atare intrate iarasi in sfera ilicitului; 4]chirii, arende, donatii, peschesuri, bacsis, pomeni, cadouri de nunta, toate neintregistrate sau declarate in fals, cu sume mai mici, deci evaziune fiscala, basca primire de foloase necuvenite in unele cazuri.

    De aici rezulta ca statul poate oricand sa’si aresteze, ancheteze si condamna toti cetatenii. Asta nu’i asa grav pentru economie si pentru ideea de stat de drept. Problema rezida din extinderea capacitatii de sechestrare/confiscare acordata magistraturii de la bunuri aferente sau rezultate din producerea unor infractiuni in curs de judecare/cu condamnare definitiva la intreaga avere a inculpatului si a rudelor sale, pentru ca averile romanilor nu’s individuale, ci familiale, dupa traditie. Pe romaneste: sa presupunem ca domnul Ciucu a achizitionat o plasma din obor si nu detine niciun act care sa’i ateste calitatea de proprietar, iar un vecin invidios sesizeaza procuratura cu o anonima in care’l acuza de contrabanda cu electronice; in eventualitatea ca prezumtia de caracter licit al dobandirii averii ar fi desfiintata, domnul Ciucu va fi anchetat si judecat pentru contrabanda si evaziune fiscala, eventual achitat, dar din moment ce nu va putea justifica prezenta plasmei sufragerie, in cursul procesului ii vor fi sechestrate apartamentul, masina si biblioteca pentru ca vor exista motive temeinice ca aceste bunuri ar putea proveni din savarsirea unor infractiuni [de altfel, in cursul anchetei se va descoperi ca inculpatul detinea si trafica sute de carti fara acte de provenienta, precum si un harddisk extern suspect]. In final, dupa achitare si eliberare din arest, domnul Ciucu va constata ca plasma, cartile si hardiskul i’au fost confiscate definitiv si ca a scapat doar cu o amenda penala pentru neinregistrarea regulamentara a bunurilor in inventarul gospodariei. Desigur, o trecere blanda in penal, dar, cine stie si poate garanta ca statul politienesc nu va aluneca in directia unei dictaturi rigide de tip comunist? premisele ar fi create, proprietatea va putea fi rechizitionata dupa placul si cheful unei maini de potentati ai zilei, iar cetatenii vor putea fi tarati in procese doar ca’si demonstreze nevinovatia si caracterul licit al tuturor tranzactiilor incheiate de’a lungul vietii, fara sa fi existat vreo fapta penala corelativa in cazier.

    • Pentru ca-mi imputati direct unele concluzii, va raspund mai jos;

      1. Da, si rudele trebuie sa probeze venitul. Masina de 85.000 de euro de pe numele soacrei trebuie justificata cumva. Vila de 500.000 de euro de pe numele verisoarei, in care acesta nu vine decat in vizita, de asemenea, trebuie justificata.

      2. Evident ca statul nu va umbla dupa coate goale si mate fripte sa-si probeze televizorul de 1500 de lei. Nu este rentabil, mai mult costa ancheta.

      3. Eu nu am vorbit pe nicaierea de arbitrariu si „bun plac”. Exagerati. Am spus ca metodele indirecte trebuie folosite pentru a descuraja evaziunea si infractionalitatea. Totul presupune o documentare temeinica.

      4. Ideea ca un control mai bun al venituilor duce la stat politienesc si dictatorial este manipulanta. In logica asta multe pot duce la un stat politienesc. Vi se pare ca in ultimii 20 de ani statul a castigat sau a pierdut din autoritate. Multi au semnalat „disolutia autoritatii statului” si unul dintre indicatori este lipsa capacitatii de a-si recupera banii ce i se datoreaza.

      • Domnule Ciucu, da, ati intuit foarte bine: ideile mele sint extrem de manipulatoare, si nu vad de ce as ascunde intentiile mele: reprezint un grup de interese corporatiste, mai exact bransa producatorilor si distribuitorilor legali de plasme, si urmaresc sa generez un curent de opinie favorabil consumismului organizat sub supravegherea atenta a statului, pe o piata reglementata si limitata drastic [ca sa prevenim evaziunea fiscala]. Ca atare, nu vad de ce nu as manipula publicul inducand o spaima artificiala fata de achizitia de plasme din obor sau de pe siteuri de okazii. E o activitatea licita sa bag omu’n sperieti agitind spectrul comunismului. In plus, intentionez si sa conving electoratul sa se inscrie in Partidul Libertarian al Chiaburilor Detinatori de Plasme si Soacre Bogate. ups, nu exista partidul asta. nu’i bai, il cream iute, ca deh, sintem in plin sezon de deschidere de onguri si sindrofii politice indignate. Este tot o actiune licita, chiar daca vag subversiva, din moment ce corodeaza increderea maselor populare in statul binefacator. Noi, fondatorii Nucleului Dur de Chiaburi, nu avem deloc incredere in calitatea umana a populatiei de bugetari pre-ocupati cu stringerea birurilor, cu controlul veniturilor, si cu certificarea integritatii cetatenilor obisnuiti, si nici nu’i privim cu ochi buni pe cei indrituiti si chititi sa verifice averile cetatenilor cu soacre instarite, sintem nemultumiti de coruptia din justitie si tocmai de aceea vrem sa contribuim la disolutia acestor autoritati manjite prin instigarea la asociere civica si politica pentru o Romanie Salubrizata prin restrangerea atributiilor organelor de stat, NU prin cresterea lor si NU prin augmentarea aparatului opresiv.

        am glumit, desigur. nu exista niciun partid libertarian, din pacate, iar manipulatorii ideilor politice de astazi au de infruntat o vasta retea de propaganda etatista, din fericire dezarticulata si compusa din meseriasi prost pregatiti si lenesi.

        acum o sa va raspund punctual:
        1. nimic nu trebuie justificat, nici masina, nici vila de la munte, asta daca vrem sa pastram nestirbit fundamentul statului de drept. daca nu exista o actiune penala deschisa impotriva unui individ nu exista nici temei legal pentru o autoritate publica de a urmari bunurile persoanelor fizice inrudite cu un cetatean ce nu poarta nici macar statutul de invinuit, ci doar culpa imaginara a imbogatirii fara justa cauza. orice tentativa a organelor unui stat de a rechizitiona ori afecta vreun element al dreptului de proprietate in dauna unor persoane inocente din cercul familial este un act caracteristic statului politienesc, aici nu’i nicio manipulare, ci o simpla constatare istorica pe care orice politolog o poate reitera aici. Daca simpla reusita patrimoniala a individului ajunge sa fie sanctionata de catre organele de ancheta ale statului ne aflam in mod evident in fata unui regim autoritar ce are grave probleme cu acceptarea meritocratiei si a capitalului privat.
        2. Ba este evident ca statul va vana tocmai acei coate-goale ce’si permit plasme de 1500 de lei [si ma intreb serios in ce categorie sociala va incadrati dumneavoastra si ce fel de plasma detineti, nu de alta, dar io nu mi’am permis sa depasesc bugetul anual de 1500 de lei pentru echipamente electronice achizitionate legal, asta, io’s un amarastean de patron]. De ce? simplu, pentru ca, cu cat se disipeaza autoritatea statala cu atat se intareste solidaritatea din nomenclatura, indiferent de ramura aparatului administrativ din care se trage controlorul efemer al avutiei cetatenilor. Ca atare, functionarul-perceptor-controlor nu va rationa pragmatic -oricum nu’l intereseaza aproape niciodata rentabilitastea actiunilor sale in raport cu beneficiile aduse statului, ca d’aia e atat de masiva coruptia- ci in virtutea unui zel unidirectionat catre cetateanul cel mai putin susceptibil de a pune presiuni asupra ierarhiei birocratice, si nu va purcede la verificari ale averilor de bugetari sinecuristi, ci la hartuirea capitalului privat, cu detinatori vizibili si usor de agatat si sicanat. In plus, exista in continuare o reticenta, ca sa nu’i zic temere, a magistratilor in declansarea sau aprofundarea anchetelor in care sint implicati marile capetenii dxe clanuri politice si sindicale. Nimic nu garanteaza ca, odata eliminata o garantie constitutionala a proprietatii -prezumtia de dobandire licita a averii- aceste cazuri vor ajunge sa fie finalizate satisfacator, din contra, zeci de alte procese de rasunet din sfera capitalului privat vor ingropa memoria coruptiei din sanul partidelor parlamentare, orientand astfel atentia si potolind setea de sange a publicului.
        3. cititi, va rog , cu atentie. Eu am istorisit o situatie ipotetica, nu v’am ‘acuzat’ de perspicacitate sumbra asupra actiunii organelor viitorului. din contra.
        4. era vorba de controlul averilor, nu al veniturilor, si nici vorba sa fie mai bun, ci augmentat. E o mare diferenta intre sporirea atributiilor de control si dispozitie ale autoritatilor si calitatea actului administrativ in domeniul fiscal. dumneavoastra reproduceti un ‘argument’ uzual al autoritarismului ce tine de wishful thinking, fara nicio legatura cu realitatea istorica. Disciplina fiscala nu este perfectionata prin masuri ce cresc puterile aparatului perceptor si ale celui represiv sau coercitiv, si acest lucru se vede cel mai bine in Germania, unde evaziunea fiscala si evacuarea micului capital spre zari mai prietenoase a atins cotele unui fenomen atat de ingrijorator incat statul federal a devenit dispus sa plateasca spioni financiari elvetieni pentru recoltarea de date despre conturile cetatenilor sai. Disolutia autoritatii statale este un cu totul alt subiect, prea vast ca sa va raspund aici. O sa spun doar atat: un stat care investeste in organe si nu in infrastructura nu va dobandi niciodata autoritate in contul angajatilor sai indrituiti sa jecmaneasca populatia doar pentru perpetuarea unui sistem supradimensionat. Mai multa putere acordata institutiilor statului in raport cu cetatenii sai nu confera autoritate slujbasilor ci doar contribuie la caracterul autoritarist al unui regim politic.

        • @ euNuke
          vorbiti doar sa va aflati in treaba? ati auzit de control indirect la diferente de min 50000 Ron intre avutie/venituri declarate si cel real ?
          imi spuneti mie la ce nunta ramai curat cu 50000Ron ?
          cate hectare trebuie sa munceasca de unul singur un taran ca sa vanda productia in poarta si sa ramana curat cu 50000 ron dupa un an?
          ce salar ar trebui sa aiba uyn muncitor la negru ca sa acumuleze 50000 ron intr-un an?
          si acumulare inseamna – bani la banca sau bunuri de valoare cumparate – unde ar intra si plasma mentionata de Dv. pentru ca salariul cheltuit pe mancare si facturi nu inseamna avere nici acumulare

  4. Sa-mi fie cu iertare dar ziarist ca dvs. ori au o agenda de aparat ori dau dovada de naivitate. Spuneti ca dvs, va tineti contractele 10 ani. Credeti ca la unul sau altul care a facut bani contractele sunt problema? Va da cate contracte vreti!!! Tiparite pe ce fel de hartie vreti!!! Problema e ca statul in primul rand, prin reprezentantii lui, pentru ca statul nu e doar un concept abstract, el e are reprezentanti foarte concreti, ori nu a stiut ori s-a facut ca nu stie sa-si pazeasca blana. Dupa ce a risipit cu bani in stanga si in dreapta acum a lansat gogorita asta cu ANAF-ul care va face si va drege. Va spun de pe acum ce efecte va avea: zerp/nimic/nada/nothing/spuneti-i cum vreti. Pentru ca ceea ce lipseste e vointa politica. Se putea face orice cu setul de legi existente, si chiar si cu setul de legi de acum 10 ani. Numai ca daca nu e vointa politica nimic nu e. A…ba da…vom avea mai multa birocratie. E ca si cum ai avea un zid din subred din chirpici peste care vii si dai o tencuiala simpla..mmm, dupa cinci ani nu mai merge…bagam o tencuiala decorativa…si totusi dupa inca cinci ani tot se crapa, tot nu ne place…asa ca punem un strat de alucobond ca sa arate bine si sa ascundem mizeria. Nu numai ca nu ajuta si inauntru avem acelasi zid de chirpici gaurit de soareci dar toate tencuielile astea il si ingreuiaza si in curand se va narui intr-un nor de praf! Se va schimba ceva in bine cand se vor schimba mentalitatile, cand vom avea un „new deal”. Si acest „new deal” va trebui sa fie unul corect. Statul va trebui sa spuna clar ce vrea (2-3-4-5 taxe- de exemplu mi s-ar parea logic sa avem 4 taxe mari si late: TVA, impozit local (primarii), impozit national (ANAF) si impozit european (UE)) si sa spuna clar ce datorii are la noi contribuabilii! Scoala sa fie scoala, drumurile sa fie drumuri, armata sa fie armata! De aia fuge lumea de impozite domnule, pentru ca stie ca nu primeste nimic in schimb! Sanatatea e un simulacru – in spital esti pus sa-ti platesti si pansamentele daca nu ai pile, daca ai pile evident iti poti face si chirurgie estetica pe banii statului, la bacalaureat pica 50% din elevi, armata plateste sume astronomice unor contractori externi pentru armament invechit (sunt curios ce va scoate ANAF de la Bae Systems de exp) iar la drumuri platim de 4 ori mai mult fata de media europeana pentru drumuri judetene si de 5 ori mai mult pentru o autostrada…ca sa ne rupem masinile sau sa dam peste vaci si cai aflati in sosea!!! Ganditi-va la asta inainte sa va bucurati la legi si mai restrictive! Smecherii zilei nu vor pati in continuare nimic, isi vor muta conturile in paradisuri fiscale daca nu le-au mutat deja, vor inmatricula masina pe numele verisoarei de grad 3 in loc de sotie sau pe numele unui angajat si noi vom constata in continuare ca „nu permite cadrul legal”. Cine va avea de suferit? P..imea asa cum atat de frumos ne-a denumit un celebru medic-primar al Romaniei. Mai multe telefoane ascultate, mai multe acte si declaratii de dat si mai presus de toate din nou acea senzatie tampita de serb, de iobag, de posesor al pacatului originar, de presupus vinovat in loc de cetatean liber de care ne bucurasem ca scapasem odata cu caderea lui Ceausescu.

    • Nu sunt ziarist.

      E un cerc vicios: statul ofera servicii publice proste pentru ca nu ar bani (si pentru ca se fura) iar noi nu vrem sa-i mai dam bani pentru ca serviciile publice sunt foarte proaste (si pentru ca fura). Nu inteleg de unde propuneti dumneavostra sa rupem cercul. Preferati sa nu mai dam bani la stat si sa se prabuseasca si toate serviciile sa fie private? Personal as fi de acord dar nu e viabil. Eu vreu un stat mic si puternic. Acum avem un stat supradimensionat si ipotent. Pe cei mici ii cocoseaza ca-l duc in spate iar pe cei sprinteni nu-i printe ca se misca greoi.

      • din pacate d-le Ciucu scuza cu nu sunt bani nu tine. Cel putin in perioada 2006-2009 am fost martori la o risipa fara margini si care abia de curand incepe sa se tempereze. Cand se cheltuie de 4-5 ori mai mult decat media europeana pentru investitii de infrastructura sau in cazul cel mai fericit de 2 ori mai mult (vedeti podul tocmai recent inaugurat in Bucuresti), cand pensiile unor militari romani sunt absolut comparabile cu salariile unor maiori activi ai armatei SUA, cand avem comune de 3000-4000 de suflete cu tot tacamul (consilii locale, functionari, politie, etc) care se deservesc doar pe sine (si nici un sat adiacent), cand la aceleasi studii si meserii bugetarii castiga mai mult decat cei din sectorul privat, cand facultatile romanesti maresc de la un an la altul cifra de scolarizare pe locuri subventionate doar pt a exporta absolventi in strainatate sau someri in Roamnia, eu spun vorba americanilor „hell yeah!” sunt bani!!! Problema angajatilor statului (nu, ei nu sunt raul pe Pamant dar au destule care fac lucrurile sa fie impotmolite) este ca s-au invatat sa recite poezia „nu sunt bani!”. Noi romanii am ajuns sa ne comportam ca niste nababi care cred ca-si permit sa cumpere competenta, timp, efort, samd cu bani. Pe care de fapt nu-i avem, dar fantazam la ei. Statul si angajatii lui ravnesc la banii privatilor (si nu, firmele capusa nu-s privati ci tot problema statului, aia nu ar rezista nici 6 luni in mediu concurential) cei din mediul privat fug de stat ca niste sobolani otraviti. Cine sa sa rupa cercul vicios…ar trebui cel mai puternic si mai capabil. Deocamdata daca ma intrebati pe mine statul a dovedit ca e mai capabil sa „sparga” bani decat ar putea sa fure chioscarul x sau florareasa y care se fac ca uita ca dau bon. Ca sa plateasca o pensie de-aia nebuna stabilita dupa 80% din ultimul salariu trebuie sa trudeasca vreo 3 SRL-uri cu cate 4-5 persoane. Ca sa plateasca pensia unui om, stabilita arbitrar si nu dupa contributii. Ca sa acopere gaura de cateva miliarde de $ facuta de un contract precum cel cu Bechtel cate florarese evazioniste sau baieti de la vulcanizare care iau 5 lei bacsis trebuie sa scoateti din circulatie? Probabil doar prin China ati gasi numerele respective. Sa mai vorbesc de catastrofa Petrom pentru care cotizam ca prostii de fiecare data cand apasam butonul la pistolul de alimentare cu benzina? Presupunand ca ar cadea de undeva din cer 40-50 miliarde de eur statul ar fi in stare sa-i rada intr-un an fara sa clipeasca, va spun si cum: mai deschide vreo 7-8 santiere de autostrazi, mai mareste salariile si premierile, mai da niste despagubiri si compensatii la diversi si dupa 7-8 luni ne vom intreba daca ne vor ajunge oare si pentru alea 24 de F-16. Ca sa nu o mai lungesc: suntem intr-o nava ce ia apa prin cateva gauri serioase (contractele paguboase ale statului – atat cele comerciale cu firme romanesti sau straine) iar comandantul in loc sa ii puna pe marinari sa astupe gaurile le da cate o ceasca (tot felul de forfetare, taxe de mediu, vanatori de evazionisti ai usturiului, etc) si le spune: bai, aruncati apa asta care intra in nava ca va ia mama dreku’. Si ca sa termin tot cu o intrebare, ca-s plin de naduf azi…uitati-va care e statul ce vrea sa ne anuleze prezumtia de nevinovatie: seful fiscului e anchetat de DNA, ministrul muncii a zburat stiti din ce motive, etc. Astia-s oamenii care sa aibe caderea morala sa ne judece? Hai sa fim seriosi. Mie mi se pare o farsa totul.

  5. In timp ce in Bulgaria o lege care va permite confiscarea averilor care nu pot fi dovedite e pe cale sa intre in vigoare (fiind supervizata si de niste organisme europene), la noi curtea constitutionala si CSM considera ca e impotriva drepturilor omului asa ceva. Casta judecatorilor e poate cea mai periculoasa, caci nu prea vad nici un mecanism democratic careia sa i se supuna (tot ei considera ca mai multi membri ai sociatatii civile in CSM ar reprezenta o incalcare a independentei justitiei).

  6. Sunt de acord cu dl „euNuke” de mai sus.
    Se risca in a ajunge la o unealta de represiune a populatiei care se adapteaza sa traiasca si isi doreste sa traiasca la un standard mai mare – pentru ca din cei mari se vor prinde greu pentru ca au armata de avocati.
    SI usor, usor stilul de „norma lunara” ii va impinge pe noii „imputerniciti” sa dea dovada de exces de zel in zona celor care nu prea au cum sa se apere din cauza lacunelor financiare si de cunoastere.

    o sa dau 2 exemple:
    1. Ca se poate ajunge acolo.
    Politia
    Premisa: se dau niste legi pentru ca sa nu se intample accidente rutiere (cu sau fara vieti pierdute).
    Cum s-a ajuns sa fie aplicata legea?
    Politistii trebuie sa aduca bani la buget – asa ca:
    – pun radare in locuri unde nu se intampla accidente, insa viteza legala este mica
    – stau langa o trecere de tren pe unde nu mai trece trenul de 4 ani, dar ea este semnalizata corespunzator – si amendeaza pe cei care nu opresc la trecere (si stiu si politistii si conducatorii ca pe acolo nu trece trenul – exista stire in ziare)
    – mi s-a intamplat mie: au inchis banda stanga a strazii, si pe banda dreapta (deci pe sensul meu de mers, inainte) au pus pe o portiune de drum sens unic dar in sens invers (deci nu pe banda unde era obisnuita sa mearga lumea inainte). SI lumea mergea inainte si ei astepatu la capatul strazii cu amenda (motivul: o lucrare pe partea stanga care dura de muulte zile, si lumea trecea pana in acea zi, incetul cu incetul – unii pe langa ceilalti , din ambele sensuri)
    Deci care era scopul si cum se aplica?
    Nu credeti ca se poate ajunge si aici la asa ceva?
    Acum cateva zile Boc a spus ANAFurilor ca sefii ultimelor 5 judete la colectare vor fi destituiti. Deci oricum 5 vor fi destituiti – dar ei vor incerca sa isi scape pielea cum pot ei mai bine.

    2. Ce face lumea:
    – exista nenumarate cazuri de oameni care s-au dus la munca in strainatate (constructii, bone)- si care desigur ca lucreaza la negru. Cu toate acestea ei aduc bani in tara si au cat de cat dupa cativa ani de zile un trai peste nivelul salariilor de aici.
    Ei nu vor putea justifica in mod logic aceasta avere.
    – exista nenumarati oameni care lucreaza cu ziua , la negru sau cu o parte din salarii la negru si accepta acest lucru pentru ca altfel familia ar fi intr-o situatie foarte grea sau fara iesire. Nu le poti cere sa refuze sansa intretinerii familiei
    – exista efectiv donatii (exemplu: nunta, cadouri, botez).

    Legile ar trebui sa acopere portitele contractelor de care se profita in lumea „buna” pentru a face ceva pe banii statului la un pret de 2-3 ori mai mare decat normal. Acolo, la „gura sobei” ar trebui prins „publicul tinta” al acestor legi. Statul pierde prin ei, nu prin cei care muncesc si aduc bani in tara.

    Pe scurt, tinta nu trebuie sa fie cei care aduc sau produc banii, ci trebuie sa fie cei care ii iau dintr-un condei in buzunarul lor, fara nici o munca.

    • Ai intuit bine ca in economie trebuie mers dupa pestii mari, insa justitia e oarba si ori se dezleaga putin sa vada care sunt mai mari ori cantareste cat a mancat fiecare.

      In limbaj legal „licit” inseamna „muncit”. Iar diferenta dintre faptul ca trebuie sa dovedesti ca averea este licita si faptul ca se prezuma licita este asemenea aceleia dintre o declaratie pe propria raspundere si a astepta sa vina un control sa iti dea autorizatie.

  7. @abcd:
    „…uitati-va care e statul ce vrea sa ne anuleze prezumtia de nevinovatie: seful fiscului e anchetat de DNA, ministrul muncii a zburat stiti din ce motive, etc.”
    Eu nu vad in posibilitatea confiscarilor unor averi ce nu pot fi dovedite licite de catre posesorii lor, o incalcare a prezumtiei de nevinovatie.
    Statul, asa cum este el azi si, mai ales, cum ar putea ajunge daca se continua si se consolideaza procesul de reforme, nu-mi creaza mari nelinisti. Faptul ca sunt anchetati si „zboara”cei cu functii si pozitii inalte reprezinta, din punctul meu de vedere, un lucru bun. Faptul ca nu conteaza apartenenta politica, este tot un lucru bun. Stim ca exista coruptie. E normal sa existe anchete. De dorit este sa se si finalizeze anchetele si cei gasiti vinovati sa raspunda in fata legii.
    Si mai cred ca cei care sunt corecti nu au a se teme de asemenea masuri (cu conditia, asta este tot parerea mea, poate si a altora, sa nu vina la putere cei ce doresc stoparea reformelor si revenirea la perioada de „liniste” in care au furat ca-n codru, fara sa-i intrebe nimeni de sanatate: nici justitia, nici opinia publica).

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Ciprian Ciucu
Ciprian Ciucuhttp://www.crpe.ro
Consilier in Consiliul General al Municipiului București / Fost președinte al Consiliului Național de Integritate (2015-2016) / Membru fondator al Centrului Roman de Politici Europene

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro