vineri, martie 29, 2024

A fost 2013 un an foarte bun de guvernare?

Am citit declaratiile de presa  ale prim-minstrului  Romaniei, in deschiderea Sedintei de Guvern de marti, 7.01.2014. Spicuiesc un pic:

„Foarte pe scurt, vreau să vă mulţumesc tuturor membrilor cabinetului, 2013 a fost un an de guvernare foarte bun. Nici măcar propaganda nu reuşeşte să strice aceste lucruri. Avem una din cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană, nu neapărat din dorinţa noastră, dar cu sprijinul domnului Voinea avem unul din cele mai mici deficite bugetare din Uniunea Europeană; avem, în mod sigur, prin munca dumneavoastră, a tuturor-eu îl felicit, de obicei, pe domnul Teodorovici, dar ştiu foarte bine că e vorba de ministrul dezvoltării regionale, de mediu, de transporturi, de muncă, de educaţie, de toţi ceilalţi-avem, în mod sigur, cea mai mare creştere din Europa a ritmului de absorbţie a fondurilor europene. Am încheiat peste 30%, şi felicitări miniştrilor, dar să le mulţumiţi şi şefilor de autorităţi de management, organisme intermediare, şi în 2014 să ţinem acelaşi ritm. În mod sigur, cea mai mare creştere în agricultură, care va continua, pentru că nu a fost numai de la apa de la Dumnezeu, ci de la subvenţiile plătite la timp şi de la capacitatea noastră de a stimula producţia agricolă. E primul an, după 20 de ani cel puţin, când nu mai importăm mai multă mâncare decât exportăm, ceea ce cred că era un blestem al acestei ţări bogate. E primul an în care ne-am ţinut cu totul de cuvânt, cu pensiile, cu salariile, cu creşterile pe care le-am promis”

„Vreau, în 2014, să guvernăm şi mai bine decât în 2013. Aveţi deja mai multă experienţă, aveţi tot ceea ce trebuie pentru ca lucrurile să meargă în direcţia bună şi avem şi vestea bună că principalul adversar al Guvernului şi al României se pregăteşte şi îşi strânge bagajele. Asta e vestea bună. Vestea proastă e că va mai bloca, probabil, destule lucruri, proiecte importante.”

„În rest, succes anul acesta şi sunt convins că sunteţi alături de mine în bătălia cu regimul Băsescu. Am văzut că nu a înţeles domnul preşedinte, că m-aş bate cu justiţia. Eu nu mă bat cu justiţia, mă bat cu el şi cu cozile lui de topor. Vă rog pe toţi să aveţi curaj şi să ştim că pentru ceea ce ne-au votat oamenii se întâmplă în fiecare zi, se va întâmpla în mod sigur până în luna decembrie.”

Pe mine unul  batalia cu Basescu ma lasa rece, nicicare nu-i mai breaz, ba chiar amandoi au facut si inca mai fac greseli elementare de analiza macroeconomica. Sau pun botu` prea usor la ce le spun consilierii, cu buna stiinta, ca sa dea bine la televizor.  Fie bagatelizeaza nerealizarile (Basescu din perioada Boc, Ponta din perioada in care e la butoane), fie-si dau cu parerea partizan, singurul lor scop fiind acela de a castiga „batalia”. Ori perdantii suntem noi, energiile lor ar trebui sa fie indreptate spre identificarea si atingerea unor tinte care sa produca efecte benefice in viata noastra, a fraierilor care-i suportam de un sfert de secol.

Pentru a vedea cat de buna a fost guvernarea in 2013 si cat de buna este planificarea  din 2014 va propun sa revenim la „auditorul” numit Consiliul Fiscal, pentru ca ei sunt unii dintre putinii specialisti care ne pun la dispozitie „the big picture”. Spre surprinderea mea am gasit documente credibile si la alte institutii, Ministerul de finante (situatia datoriei publice, de ex), Ministerul agriculturii (situatia mediului rural), dar din pacate ele se refera la trecut, reprezinta analize pe anul 2012, urmand ca cele pe 2013 sa apara in 2014, tardiv. In acest sens am mai scris, buna guvernanta lasa de dorit in privinta raportarilor  in timp real.

Sa vedem  ce zice Consiliul Fiscal, avem „culegerea” opiniilor Consiliului Fiscal aici.

Voi face referire doar la ultimul raport „Opinia Consiliului fiscal cu privire la Legea bugetului de stat, Legea bugetului de asigurări sociale pentru anul 2014 si Strategia fiscal bugetară 2014-2016 actualizată”

In primul rand se observa pastrarea obiceiului unfair, cel putin, de a trimite documentele spre analiza, cu putin timp inainte de a avea loc sedinta de guvern . Un fel de respectare formala, la limita legii, a impunerilor privind consultarea unei institurtii platite de la bugetul de stat, (putin si prost) nu doar pentru analiza documetelor (un fel de auditor independent) , dar care are si alt rol, in afara celui de a sta cu „sula`n coasta” guvernului, cum zicea un celebru politruc FSN-ist. Si de fapt nici nu sta, doar spune lucrurilor pe nume, asa cum este si  stipulat in lege. Daca-i de bine, zice de bine, daca-i de rau, isi exprima indoiala. Care de regula se si confirma.

„Legea responsabilităţii fiscal-bugetare aprobată în martie 2010 are rolul de a întări disciplina fiscală şi trebuie să contribuie la îmbunătăţirea programării bugetare pe termen mediu. Ea introduce o serie de reguli fiscale care trebuie să conducă la prioritizarea cheltuielilor bugetare şi la o politică fiscal-bugetară prudentă în perioadele de ascensiune economică, care să conserve spaţiul fiscal necesar stimulării economiei în perioadele de recesiune. „

“În acest context, Consiliul Fiscal, o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilitatii fiscal-bugetare, își propune să sprijine activitatea Guvernului și a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare și derulare a politicilor fiscal-bugetare si să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.

În concluzie, obiectivul major al Consiliului Fiscal este de a contribui la crearea şi consolidarea unei culturi a responsabilităţii fiscal-bugetare în România, inclusiv prin creşterea gradului de conştientizare la nivelul publicului a consecinţelor asupra sustenabilităţii pe termen mediu şi lung a unor decizii de politică fiscal-bugetară.”

Sa vedem asadar daca si ei considera ca “2013 a fost un an de guvernare foarte bun.”  Si mai ales cum vad anul 2014.

„Legea responsabilităţii fiscal-bugetare (LRF) nr. 69/2010 permite revizuirea cadrului fiscal-bugetar din Strategia fiscal-bugetară (SFB) în situația în care are loc „înrăutățirea semnificativă a indicatorilor macroeconomici și a celorlalte ipoteze care au fost utilizate la elaborarea SFB”. Cu toate acestea, traiectoria de creștere economică ce fundamentează proiecția bugetară în intervalul 2014-2016 nu consemnează revizuiri semnificative – valorile proiectate pentru creșterea economică de 2,2% în 2014, 2,5% în 2015 și respectiv, 3% în 2016 nu diferă de cele avute în vedere în varianta cea mai recentă a SFB 2014-2016 (mai 2013) decât la nivelul anului 2015, când proiecția anterioară indica 2,4%. Motivația revizuirii proiecției bugetare o reprezintă așadar modificarea descendentă substanțială a traiectoriei agregatelor de venituri bugetare, având în vedere performanța semnificativ sub așteptări aferentă punctului de pornire al proiecției (anul 2013): în pofida unei prognoze revizuite a PIB superioare celei inițiale pentru anul 2013 (2,2% comparativ cu 1,6%), venituri semnificativ mai mici decât cele proiectate au fost obținute în condițiile în care avansul economic a avut o compoziție diferită de cea avută în vedere inițial (exporturi nete în loc de absorbție internă, cu impact negativ asupra veniturilor bugetare), iar eficiența colectării s-a deteriorat. Evoluțiile mai sus menționate au determinat de altfel o acomodare parțială a acestora în revizuirea ascendentă a țintei de deficit pentru anul 2013 (de la 2,1% din PIB la 2,5% din PIB în bază cash, respectiv de la 2,4% din PIB la 2,6% din PIB conform ESA95), revizuire asupra căreia Consiliul fiscal s-a pronunțat în contextul opiniilor cu privire la rectificările bugetare. Actualizarea curentă a SFB nu este așadar decât o manieră de a acomoda din punct de vedere al literei Legii 69/2010 încălcările regulilor fiscale deja produse pe parcursul anului curent și nu servește dezideratului de a ancora așteptările agenților economici prin asigurarea unei conduite predictibile a politicii fiscal-bugetare.”

Sa intelegem ca anul foarte bun 2013 a fost de fapt plin de incalcari ale regulilor fiscale, si ca noua SFB are doar rolul de le „acomoda”? Si ca este un an grozav anul in care se depasesc tintele de deficit?

In plus analiza trebuie facuta obligatoriu sin din perspectiva defictului structural. Stim deja cu totii ca ciclicitatile in econmie duc si la ciclicitati in veniturile bugetare. Daca nu suntem atenti cu cheltuielile putem repeta gravele greseli ale guvernului Tariceanu, va aduceti aminte, economia „duduia”, cheltuielile la fel, au facut praf defictul structural, sau altfel spus au ras tot inclusiv veniturile datorate depasirii PIB potential, ba chiar si in plus. Un comportament aberant, care se poate repeta foarte usor, se apropie o noua faza up a ciclului economic.  De aceea trebuie sa fim foarte atenti la defictul structural, el tine seama de soldul ciclic. Ce ne spune Consiliul Fiscal despre acest aspect:

„…ritmul de creștere a PIB potențial era evaluat la 2,1% în 2013 și 2,6% în 2014, reevaluarea indică valori de 1,6% în 2013 și 1,8% în 2014), ceea ce implică o revizuire descendentă a valorii absolute a componentei ciclice (negative) a soldului bugetar (cu 0,3 pp. de PIB în 2013, respectiv cu 0,5 pp. de PIB în 2014). Astfel, dimensiunea consolidării fiscale structurale aferente anului 2013 este mai mică cu 0,4 pp. de PIB față de planul iniţial (0,7 pp. de PIB comparativ cu 1,1 pp. de PIB), diferența fiind explicată în proporții aproximativ egale de revizuirea țintei de deficit efectiv și reevaluarea dimensiunii componentei ciclice a acestuia. Nivelul curent al deficitului bugetar structural (de 2% din PIB) implică un efort de consolidare de circa 1% din PIB în următorii doi ani în vederea respectării angajamentului de a atinge obiectivul pe termen mediu (MTO) descris de un nivel al deficitului structural de 1% din PIB în 2015.”

Mai pe inteles deficitul structural se calculeaza ca difernta intre ala total si cel ciclic (datorat business cycle). Cu cat PIB potential este mai mic, si deci mai aproape de PIB real, cu atat soldul ciclic (cel care se scade, fiind negativ, deci in faza nasoala a ciclului economic, economia functioneaza sub potential) este mai mic, deci va rezulta un defict structural mai mare. Este foarte important sa acomodezi cheltuielile si veniturile astfel incat sa fi cu deficitul structural cat mai aproape de zero (care este ideal). Ori un PIB potential mai mic in 2013, fata de cel estimat, va duce la un deficit structural mai mare decat cel estimat. Acest lucru denota 2 aspecte:  faptul ca dezvoltarea a fost sub cea previzionata (scade PIB potential, sub cel estimat,  in fond reprezinta investitiile, resursa umana, productivitatea multifactoriala) ceea ce e naspa, iar componenta ciclica nu a reusit sa compenseze acest fenomen, ceea ce denota ca nu am fost suficient de „oportunisti” in a fructifica iesirea din criza in sensul de a da o panta mai abrupta revenirii economiei.

Si mai simplu spus deficitul structural ar trebui sa fie, in cazul ideal, zero. Compactul fiscal este mai putin rigid, si prevede o tinta de 0,5% cu posibilitatea de „derogare” pana la 1%, pentru tarile care au datoria publica sub 60% din PIB. Noi avem sub, si deci ni s-ar  permite un defict structural de 1%, ca limita maxima, la momentul intrarii in vigoare pentru Romania.  Pana atunci o mai putem scalda, asa cum facem de fapt acum. Nu este un capat de tara, dar nici nu trebuie sa targetam tot timpul valorile maxim admise, daca am fi cu adevarat responsabili targetul nostru ar trebui sa fie in cel mai rau caz 0,5%, daca nu chiar zero. Desigur o groaza de analisti, ba chiar si  bancheri (imi aduc aminte cum un director de banca sustinea  o indatorare in ritm rapid, pana la alimita de 60%, ca solutie a atingerii unui ritm de crestere economica de 4-5%…explicabil, doar statul este cel mai bun client. Doamne, ce repede uitam experienta anilor 2006-8) vad cresterea economica doar bazata pe indatorare. OK, dar nu publica, nu in exces, nesustenabila de rata naturala de dezvoltare a afacerilor, pentru ca aceasta se va „revarsa” in noi taxe, asa cum ne-am obisnuit.

Prim-ministrul se foloseste de indicatorii foarte prosti la nivelul UE, dar si de nonperformanta PDL-ista a anilor cand a fost la butoane, in tot felul de coalitii de conjunctura. Li s-a rupt in paispe si lor, ca si astora de azi.

In 2012 deficitul EU27 a fost de -3,9% Romania avand un onorabil -3%, care s-a micsorat in 2013 la -2,5%. Este un lucru bun, evident, mai ales ca venim de la un catastrofal -9% in 2009. Guvernarea habarnavista din anii 2006-2008 a lasat urme adanci, pe care  guvernele ulterioare nu au fost capabile sa le atenueze, decat in mod barbar, primitiv, prin taiera amboulea de salarii si pensii, de majorari de taxe. Ca o paranteza mi se ridica parul de nervi cand vad cu cata insolenta se da „mare” presedintele Basescu, sau PDL-istii din acea vreame, carmuiti de superhabarnavistul Adriean. Pana la urma Base a fost presedinte si in perioada aia, de cheltuieli aiuritoare, fara a misca un deget, fara a trimite indarat niciun buget, cum se imbalena mai zilele trecute, cand cu povestea cu acciza. Foarte bine face acum, dar atunci nu era asa de „stiut” ?  Nu i-a sunat niciun clopotel? Sa te dai lovit ca brusc nu ai mai avut de unde sa te imprumuti, sau ca musai, instant, a trebuiit sa faci si sa dregi este iarasi un delir economic aiuritor. Nu am avut o catastrofa impredictibila, a fost o evolutie de durata, ani si ani de bataie de joc a situatiei macro,a unei cresteri economice sustinuta de capitaluri speculative de afara, de prudentialitatea laxa a bancilor, de lacomie si inconstienta. S-a tolerat, dadea bine „duduirea”… apoi cand s-a spart balonul au aruncat povara pe umerii consumatorilor. Si povara  se pastreaza tot acolo.

Revenind in prezent , a specula rezultatele mai bune ale Romaniei raportate la media UE ( sa ne gandim ca media UE „contine” si state ca Grecia, cu deficit de-9%, sau Spania cu  -10%, fara a baga in seama Germania cu +0.1% (in 2012)) este ca un fel de fudulie a chiorului (nu fac nicio trimitere, este trivial si unfair sa te legi de anumite defecte mai mult sau mai putin reale, le avem si noi pe ale noastre) in tara orbilor.

Da, stam mai bine ca media UE, dar mult mai prost ca Germania, sau ca tinta de deficit structural asumata , chiar la limita , prin compactul fiscal.

Revenind la chestiune, aceasta abatere a PIB potential de la previziunea pe 2013  a dus la decalarea atingerii MTO in 2014 in 2015. Din aceasta perspectiva iarasi nu putem spune ca anul 2013 a fost unul grozav. Mai degraba unul mediocru.

Sa fim intelesi, „Consiliul fiscal nu are obiecții semnificative cu privire la scenariul macroeconomic ce fundamentează proiecția bugetară” si „apreciază drept realiste estimările de venituri suplimentare, cu excepția impactului lărgirii bazei de impozitare a impozitului pe proprietate pentru companii” care „pare a avea un impact mult mai mare decât cel luat în calcul de către Guvern în construirea bugetului. „

Dar de aici pana la a declara anul 2013 „un an foarte bun de guvernare” este cale lunga. Si ca el trebuie repetat in 2014. Desigur daca consideram ca toate incalcarile regulilor fiscale din 2013 sunt foarte bune atunci nici incalcarile din 2014 nu pot sa fie altfel decat bune.

„Consiliul fiscal deplânge faptul că din nou un pachet semnificativ de modificări ale Codului fiscal urmează să intre în vigoare fără ca acestea să fi fost supuse un interval de timp rezonabil dezbaterii publice, în contradicție cu spiritul prevederilor art. 4 alin. 1 al Codului fiscal care precizează că „prezentul cod se modifică şi se completează numai prin lege, promovată, de regulă, cu 6 luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia”, şi fără un studiu de impact al măsurilor respective.”

In final consililul apreciza ca reducerea CAS cu 5 pp, „deși în mod cert dezirabilă din perspectiva mediului de afaceri, nu este posibilă în condițiile respectării angajamentului de consolidare fiscală asumat (ce incumbă din tratatele europene) fără identificarea unor măsuri compensatorii de dimensiuni echivalente (deci de amploare), reprezentate fie de majorări/extinderi de bază de impozitare în cazul altor taxe și impozite, fie de reducerea unor cheltuieli”.

Adica am vrea, e an electoral, si ni se cam rupe cum compensam reducerea de venituri la bugetul consolidat. Vrem si consolidare fiscala, si atingera MTO, si reducerea CAS, dar nu micsoram cheltuielile, si ne bazam pe mata`n sac. O sa marim deficitul la rectificarile din iunie si din toamna. Sau cine stie, poate se rezolva cumva pana  atunci, poate merge economia mai bine, poate ploua iarasi cand trebuie, poate vin chinezii cu un purcoi de bani…sau poate ni se rupe, o aburim si atunci cumva, reteta e stiuta.

In plus as aduga cateva observatii personale.

1.Somajul.

Raportul de azi 8.01.2014 privitor la EU  ne spune ca in noiembrie 2013 EU 28 avea 10,9% somaj, EA 17 12,1%, si Romania un onorabil 7,3%.  Am putea spune ca stam bine, dar sa nu uitam ca EU28 are falitii ei, Spania cu 26,7% Grecia 27,4%, etc. SUA nu a redus stimulentele la atingerea pragului de 7%, putem concluziona, empiric, ca nu este o cifra relaxanta, chiar daca este mult mai buna ca un „double digit”.

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-08012014-BP/EN/3-08012014-BP-EN.PDF

Daca ne gandim ca in ianuarie somajul in Romania era la 7% , crescand pana la 7,5% in iunie parca iar nu e de bine, ultimele 5 luni fiind „stationare”, somaj la 7,3%. Dar nici de foarte rau nu e, sa fim cinstiti. Problema care s-ar pune este in ce masura acest procent releva si realitata faptica, dar asta este valbil pentru toate guvernele, practic ne intereseaza dinamica somajului, si atunci eroarea se anuleaza.

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/table.do?tab=table&language=en&pcode=teilm020&tableSelection=1&plugin=1

2. Inflatia

Aici discutam in principal de 2 tipuri de inflatie:

-cea anuala, ca o masura a variatiei IPC-ului din luna anului curent vs anul trecut (de ex. iulie 2013 vs iulie 2012)

-media anuala, calculata ca media aritmetica a ultimelor 12 luni, adica media ultuimelor 12 inflatii anuale.

Desigur guvernul, oricare ar fi el,  bate toba pe cifrele care dau bine, atunci cand dau, (este normal pana la un punct) pomenind inflatia cea mai mica. Daca avem o luna cu inflatie anuala mica, asa cum am avut in noiembrie 2013 (1,83%) ne raportam la ea.

Daca ne uitam insa pe  intrega EU28, folosindu-ne de HICP parca stam altfel:

-inflatia anuala (nov 2013 vs nov 2012} este de  1,3% in Romania si de 1% in EU28. Diferenta este mica, si aici chiar  stam binisor. Ultima raportare pe zona euro (referitor la inflatia din dec. 2013  vs dec. 2012) indica chiar un 0,8% in EA 17.

-media anuala  (media inflatiilor ultimelor 12 luni, pana in nov 2013) este de 3,5% in Romania si de 1,6% in EU28. Aici avem diferente notabile, Romania este la mai mult decat dublu fata de EU.

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/tgm/refreshTableAction.do?tab=table&pcode=teicp000&language=en

De fapt „secretul” dezinflatiei  anuale din ultimele luni, in Romania, este foarte clar, preturile volatile agro, dar si deficitul de cerere, cronicizat deja, cu efecte pe inflatia de baza. Din aceasta perspectiva, defict de cerere si  deflatie mare pe sectoul preturilor volatile , dar si a catorva componete din inflatia de baza, datorate  scaderii masive a pretului la grau,  iarasi nu stam foarte bine. Doar ne-a  spus si dl. Voinea ca deflatia e naspa, ca nu se iese si alte aburelei de doi lei. Discutia est mult mai serioasa, exista  de fapt o deflatie buna ( bazata pe productivitate, costuri mai mici, tehnologie avansata) si una rea (bazata pe concurenta neloiala, dumping, deficit de cerere, recesiune, etc). Surpinzator, tot dl. Voinea  a fost eroul laudat de Ponta.  Poate a meritat, lupata cu „deflatia” nu e usoara. Brrrr….

3. BNR.

Sa nu uitam aportul puternic al BNR.  Dupa o lunga perioada in care politica BNR a fost una „ferma”, vizand exclusiv corelarea inflatie-rata dobanzii de politica monetara, (am avut perioade cand rata era  dublul inflatiei), iata ca Guvernatorul  a schimbat macazul. Politica BNR a devenut una „adecvata”, rata  a reinceput sa scada, ajungand azi la 3,75%. In plus s-a micsorat si ecartul la facilitati, ba chiar au scazut azi si RMO-urile. Nu mi-a placut cum a actionat BNR-ul in vreme de criza, dar  acum face chiar ce trebuie, incercand cu instrumentele care-i  stau la indemana sa ieftineasca creditarea.

Ieftinirea creditului va avea efecte benefice, scazand costurile financiare. Dupa mine doar BNR-ul se poate spune ca a  avut, in sfarsit, un an foarte bun. Cam tarziu, dar e bine si asa.

Dar BNR-ul , singur, nu poate face minuni.

4. Exista o resursa imensa, pe dezvoltare, in mediul rural.

PNDR-ul este subfinantat cronic, nu stiu de ce. Daca ne gandim ca doar la masura 312 (dezvoltarea de microintreprinderi) au fost solicitari de 1,3 miliarde de euro, si exista un disponibil de doar 450 de milioane, la masura 121 (modernizarea exploatatiilor agricole)  proiecte depuse valorand 3 (trei) miliarde de euro, si un disponibil de doar 966 milioane, nu putem spune deloc  ca fost un an foarte bun. Tot se bate toba pe absorbtia mai buna , in cele 7 programe pe care le gestioneaa Ministerul fondurilor europene. Poate e asa, si e bine ca s-au mai dezmortit lucrurile. Dar nimeni nu pomenetse de subfinantarea PNDR-ului, unde avem proiecte, dar nu sunt bani.

Concluzie.

Nu putem sa spunem ca stam foarte  prost , din punct de vedere macro:  avem o datorie publica mult mai mica ca in EU 28 (37% vs 86,8% ), defictul bugetar este sub 3% respectand Maastrichtu`, suntem pe crestere economica a PIB real, lucruri pomenite, si pe buna dreptate, de executiv, dar este anormal sa nu relevam si aspectele negative intamplate in 2013. Suma lor va da calificativul, care nu este, dupa mine, un an de guvernare foarte bun, ci mai degraba unul mediocru.

Meritele reale ale guvernului se refera si la o dinamica mult mai scazuta a cresterii datoriei publice, raporatata la PIB.  Am stabilizat boala, ceea ce nu este putin, dar este insuficient pentru vindecare. Avem inflatie anuala  mica, dar media inflatiei este mare, si previziunile pentru 2014 sunt tot pe la 3%. Sa nu uitam ca ne vom raporta, in q3 si q4 2014, la preturi agro mici, deci nu se va mai intampla ”pomana” de anul asta, putem practic sa uitam efectul benefic al pretului la grau si LFO. Iar deficitul de cerere, desi provoaca dezinflatie, are belele lui, mai ales la dinamica PIB.

Vom avea probleme in atingerea tintei de deficit structural, care nu va mai fi la fel de usor de pasat, de la un an la altul. Fara a diminua cheltuielile si subventiile care nu produc dezvoltare mi se pare improbabil sa „excitam” veniturile in asa hal incat sa fie  suportabile pentru cetatean si sa acopere nevoile de dezvoltare. Va fi sacrificata ca de obicei dezvoltarea, implicit PIB potential, asa cum s-a intamplat si in 2013.

In plus daca ne gandim ca si TVA-ul majorat de „dusman” ar cam trebui sa fie readus in matca lui, CAS-ul micsorat, daca ne gandim ca aceste posibile (si necesare )micsorari de venituri la bugetul consolidat trebuie fie acoperite printr-o colectare mai buna ( a se citi hotie mai putina, in special la returnarea frauduolas de TVA, precum si pe CAS ), fie prin reduceri de cheltuieli, fie prin performante mai bune ale sectorului privat, dar si ale sectorului de stat (care  a avut in 2012 un rezultat net negativ, de ex) ne dam seama ca sunt multe de facut. Multe nefacute de ani si ani.

Nu am avut un an 2013 foarte bun, dar nici unul foarte rau. Pacat ca pierdem timp, stagnand practic, si ceea ce-i si mai grav, nu se simte mai nimic in viata de zi cu zi. Utilitatile cresc, clientii nu au bani sa plateasca, bancile nu dau credite, calificarea este dificila, fiscul iti trimite tot felul de bazaconii acasa, pierzi timp si bani aiurea.  Ori pana la urma asta este scopul , sa traim mai bine, doar nu mancam indicatori pe paine. Mediocru este calificativul pe care-l  dau eu guvernarii anului 2013. Si n-as vrea sa se repete si in 2014.

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Si mie mi-a placut analiza; mai pricep si eu ceva…
    As avea insa o remarca generala: nu mai amestecati politica (de ex batalia cu Basescu) cu economia, ca iese o aiureala. Lasati politica deoparte si ziceti-i „pe partea economica”. Nu cred ca e cineva care sa va banuiasca de partizanat; si chiar daca ar fi, ce importanta are?
    „Meritele reale ale guvernului se refera si la o dinamica mult mai scazuta a cresterii datoriei publice” – e un merit, negresit, dar asta nu se reflecta insa in nivelul scazut de investitii? Mie nu mie se pare un merit chiar asa mare…
    Recunosc ca nu ma pricep cine stie ce, dar faptul ca anul 2013 nu a fost foarte rau mie nu mi se pare ca se datoreaza atat guvernului, cat agriculturii, care se incapataneaza sa functioneze – cat de cat – in ciuda guvernului (si nu ma refer aici doar la acest guvern)… Daca-mi amintesc bine, nu e prima data cand se platesc subventiile la timp; nu mai retin cand a inceput sa se intample asta; dv trebuie sa stiti, asa ca v-as ramane dator daca m-ati lamuri. Si indraznesc sa mai intreb: cum vedeti anul agricol 2014?

    • OK, nici mie nu-mi plac politicienii…nicicare. Am amintit doar tangential, fara nicio placere.
      Cat priveste banii care vin la timp, da, anul asta de ex, a intrat deja prima transa, si s-a putut cumpara ingrasamntul chimic, cine a fost gospodar si fara datorii prea mari. In fiecare an , pretul sare pana in aprilie cu 10-15%. Deci este un avantaj clar sa-l cumperi iarna, pana in ianuarie.Alt val de cheltuieli este in martie -aprilie, deci transa 2 trebuie sa vina pana cel mai tarziu in februarie…au promis ca vine. De cati ani vin la timp ? Sincer nu mai retin precis, stiu ca si anul trecut…cred ca de vreo 3-4 ani. Este un lucru important si meritul este real.Cine-i gospodar cam are fondul de rulment pus deoparte, si completeaza doar. Dar cum preturile la imputuri cresc an de an, si fondul trebuie sa creasca, s uneori e greu, mai ales cand ai facut investitii, si vrand-nevrand te-ai atiuns si de capitalul circulant.
      Anul bun 2013 nu a fost chiar asa de bun cum se scrie prin ziare.(Finaciar vreau sa zic).Sau cum reiese din aportul la PIB, Fermierul nu cumpara cu „pibi”, ci cu lei. Cel putin pentru cultura mare pretul a scazut dramatic, daca porumbul se vindea anul trecut cu 0,9-1 leu, acum este problematic sa-l vinzi si cu 0.6 lei. Diferenta de pret in jos poate sa nu acopere surplusul de productie/ha. Ba chiar sa te duca in pierdere daca ai avut productii sub 3.5-4 to-ha. de altfel daca faceti comparatie la productia medie x pretul din 2012 si productia medie x pretul din 2013 rezultatul este evident.
      Va dau un link din zona, la grau.
      http://www.opiniatimisoarei.ro/productie-de-grau-uriasa-in-2013-preturi-minuscule-in-timis-producatorii-stau-cu-graul-in-hambare/03/09/2013/
      Desigur media pe tara la grau este mult mai mica, dar in principiu rezultatul este acelasi, unii au castigat chiar mai putin ca anul trecut.
      Eu de exemplu inca n-am vandut, decat foarte putin, am spatii de depozitare acceptabile. Este un risc pe care ti-l asumi, pretul poate sa nu creasca, depinde foarte mult de cat de mult cumpara China, de vremea din state. Pretul la marile burse da tonul iar in Romania variartiile sunt amplificate de lipsa unei burse agro. traderii isi cam fac de cap, dar asta e., trebuie sa te organizezi.Altii aplica alta „tactica”: seamana timpuri, recolteaza timpuriu, pentru ca preturile cele mai bune in campanie sunt doar la inceput, in primele zile,dar trebuie sa indeplinesti niste conditii de umiditate, apoi sunt pe un trend descendent, urmand sa creasaca, sau nu in primavara, scazand la recoltarea din iunie -iulie.
      La PIB conteaza, pentru ca s-a exportat mult. Graul de ex este productie intermediara, care se scade din productia finala, deci nu prea custule la PIB, daca din el se face paine, pentru ca doar painea este produs final. La porumb la fel, este furaj, produsul final nu este nici macar porcul ci mezelul, etc.Ori exportul intra direct in PIB, la valoarea de baza.
      Anul asta se anunta, pana acum unul bun, la grau, s-a semnat la timp, in conditii bune, este rasrit binisor, ger nu avenit, problema este ca ar trebui zapada. La porumb depinde foarte mult de ploile din luna mai si inceputul lui iulie, nu se poate spune nimic pana atunci, mai ales acolo unde nu sunt irigatii, si majoritatea nu au acces la asa ceva…dezastrul de acum 2 ani s-a datorat in special secetei si arsitei din perioda de polenizare, etc.
      Sunt multe de spus, am scris si trimis un articol mai detaliat despre viata la tara, sunt si ceva cufre..cred ca apare zilele astea, putem discuta mai detaliat acolo.

      • Am înţeles ideea dvs. despre politicienii din România, dar stau şi mă întreb de ce nu există nici un ministru al Agriculturii sau prim-ministru care să prezinte situaţia economică din anii anteriori aşa cum o faceţi dumneavoastră? De ce nu sunt în stare policiticienii respectivi să renunţe la „limba de lemn”?
        O zi bună vă doresc!

  2. Mulțumesc, domnule Modan, pentru analizele si opiniile dvs., sunt instructive.
    Mă bucur totodată să citesc textele unui întreprinzător în agricultură.
    Sunteți auto-didact în economie sau aveți pregătire clasică ? (vorbesc aici din perspectiva unei persoane care a trecut recent cam greluț prin două cursuri online de fundamente de micro și macro-economie)

  3. Având în vedere că pe lumea asta există ”lies, damned lies, and statistics”, aș avea doar două aspecte de comentat:

    a. la nivel macro, este aparent un lucru bun, dacă exporturile alimentare au depășit importurile. Dar dacă asta are cumva la bază faptul că românii continuă să plece din țară, consumul scade și importurile asemenea, în vreme ce producția agricolă realizată în RO de italieni sau de danezi crește (pentru că terenul agricol nu pleacă nicăieri) și este exportată, atunci încă vreo 3 milioane de români plecați din țară vor aduce un excedent remarcabil :)

    b. 100 de km.de autostradă construiți la prețul de 10 mil.euro/km aduc exact aceeași creștere de PIB ca și 50 km.de autostradă construiți la 20 mil.euro/km. Însă impactul asupra economiei naționale este net diferit în cele două cazuri. Astfel încât creșterea de PIB nu păcălește pe nimeni, e doar ”statistics”.

  4. @Misu Rares. Vad ca raspunsurile nu se posteaza unde trebuie, incerc si aici, pe scurt.Sunt inginer electro, am si o ferma familiala, cateva zeci de ha, mai traduiesc una alta pe burse , in familie mai avem inca vreo 2 afaceri nonagro,si, da, sunt autodidact. Important este sa-ti placa ce faci…atunci lucrurile devin infinit mai usoare.

  5. @Harald. Mda, corect. Uneori PIB-ul are paradoxurile lui. Cum ar fi si la agro, cantitaiv producem mai mult, preturile scad, valoarea totala scade si ea, dar exportul face o buna parte din productia intermediara sa fie productie finala, etc
    Daca vreti sa vedeti ultima raportare, cea de azi accesati acest link:
    http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/pib/a13/pib_trimIIIr2013_2.pdf
    Industria a facut 1,4% si agricultura 1%…baza e tot industria. Consumul final al populatiei a crescut, usor, al administratiilor locale a scazut. Defictul de cerere la intern ramane inca mara problema. Dar nu putem vorbi de o sacderea a consumului intern, doar de faptul ca practic stagneaza.
    Naspa esi la formarea bruta de capital..e pe minus.
    Putem zice ca exporturile, agro si industriale au facut diferenta.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Modan
Mircea Modan
Antreprenor, inginer proiectant.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro