miercuri, februarie 28, 2024

A iubit lumea: In memoriam Solomon Marcus (1925-2016)

Am inceput sa-l citesc pe Solomon Marcus inca din anii 70. Semnatura sa era pentru mine si atatia dintre prietenii mei o garantie a autenticitatii, a atasamentului pentru ceea ce D. D. Rosca a numit valorile vesnice. La un ceas cand gandirea era tot mai mult inregimentata, cand noul val stalinist facea ravagii, cand nu putini acceptau compromisuri ignobile cu un sistem irational si inuman, profesorul Marcus dovedea ca poti trai ca un om drept si ca poti gandi ca un om cinstit.

Mare matematician si stralucit lingvist, ganditor al strafundurilor si contemplator lucid al posibilitatii infinitului, Solomon Marcus a traversat vremuri teribile: prigoana rasiala a fascismului, autarhia obscurantista a comunismului. Ne-a invatat si continua sa ne invete ca orice dogmatism duce la sterilitate, la pustiirea zonei creatoare, la decesul imaginatiei. Intr-un interviu din 2011 acordat revistei „Opinia studenteasca”, Solomon Marcus spunea: „Cinismul este situația în care răutatea umană se aliază cu ironia. Eu mereu am iubit lumea!” Aceste cuvinte imi amintesc de filosful liberal Isaiah Berlin cu a sa pasiune de nestins pentru libertate si cu proverbiala sa generozitate sufleteasca.

Asa imi apare acest intelectual critic: indragostit de ratiune, ostil tribalismelor de orice orientare, adversar al extremismului si al intolerantei. Solomon Marcus probeaza ca doar bunatatea poate intemeia spatiul libertatii. Raul (politic, social, psihologic etc) este exact opusul aceteti valori supreme. Totalitarismul instituie domnia Raului. Mereu de veghe in apararea Binelui, Adevarului si Frumosului, Solomon Marcus ilustreaza exemplar vocatia omului de stiinta ca aparator al Luminilor.

Textul de mai sus a fost scris cu prilejul implinirii varstei de 90 de ani de catre profesorul Solomon Marcus. Profesor nu doar de matematica, ci si, ori mai ales, de omenie. A aparut, in 2015, in volumul „Intalniri cu Solomon Marcus”.

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Dumnezeu sa il odihneasca! Volumul lui, „Inventie si descoperire” ar trebui sa fie manual de liceu. Un mare om de stiinta si cultura, ii urmaream aparitiile in presa, ultima oara despre situatia educatiei pe hotnews.ro. Cine inlocuieste elita stiintei si culturii romanesti?

  2. A fost un „om deplin” al stiintei si culturii (pe care le vedea inseparabile, ca pe un tot unitar), un mare savant, avand contributii fertile in nenumarate domenii ale cunoasterii (spre ex. gramaticile contextuale Marcus, in domeniul informaticii); un „homo universalis” autentic. A creat o scoala romaneasca de o valoare indiscutabila in matematica si in informatica teoretica, recunoscuta la nivel mondial. Contributiile sale in lingvistica matematica sunt, de asemenea, de mare notorietate stiintifica. A fost si o constiinta vie a societatii romanesti, din pacate prea putin ascultata de cei cu putere de decizie. A fost un om generos, punand in valoare opera unor personalitati stiintifice precum Traian Lalescu, Simion Stoilow, Grigore C. Mosil si altii. O idee asupra preocuparilor sale cultural-stiintifice atat de vaste, se poate face inspectand o lista selectiva a lucrarilor sale, disponibila online la http://www.imar.ro/~smarcus/.

    Cred ca enorma sa opera ar trebui studiata temeinic, cu foloase pentru cultura si stiinta, dar si pentru societatea romaneasca. Evident, datorita diversitatii si profunzimii acestei opere, un asemenea studiu depaseste posibilitatile unui singur om. Cred ca acesta ar fi cel mai bun omagiu pe care l-am putea aduce acestui om, cu beneficii concrete asupra noastra, ca oameni si ca societate.

    Inchei reproducand aici ceea ce am scris in lucrarea intitulata „Intâlniri cu/Meetings with Solomon Marcus”, Editura Spandugino, Bucuresti, 2010, pag. 1379-1385; republicata în ediția a 2-a, vol. 2, pg. 716-723, Editura Spandugino, 2011, coordonata de Lavinia Spandonide si Gh. Păun: „Profesorul Solomon Marcus continuă în mod exemplar tradiţia unei viziuni a întregului în cultura română, plasată natural în paradigma universală, ilustrată de-a lungul timpului prin operele şi idealurile unor învăţaţi creatori precum D. Cantemir, B. P. Hasdeu, M. Eminescu, G. Călinescu, N. Iorga, D. Barbilian, Gr. C. Moisil ş. a. Am scris aceste rânduri în semn de apreciere şi de respect pentru această personalitate atât de vie a culturii şi a ştiinţei, de mare fertilitate prin opera sa monumentală, pentru că, oarecum indirect şi în mod ocazional, mi-a lărgit şi mie orizontul vieţii.”

  3. L-am cunoscut la o masa in casa profesorului Liviu Onu, acum mai bine de 40 de ani. O personalitate fascinanta, un cozeur desavarsit. L-am reintalnit in spatii publice, de cateva ori, dovedind de fiecare data o memorie vie acuta si o politete calda. Fiecare aparitie publica – inclusiv TV – era o incantare si un prilej de a mai invata ceva. O pierdere grea pentru noi toti! Si vorba cronicarului: „Om deplin, capu intregu,hire adanca cat poti zice ca nascu si in Moldova oameni”.

  4. A iunit lumea si a iubit pamantul in care s-a nascut. Simt ca mor si eu bucatics cu bucatica cand vvad cum dispar repere intelectuale si morale in care m-am format.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vladimir Tismaneanu
Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro