vineri, aprilie 23, 2021

A murit un mare prieten al României: chirurgul sudafrican Marius Stephanus Barnard (3 noiembrie 1927 – 14 noiembrie 2014)

Nu o dată, ci de mai multe ori, în timpul lunilor petrecute împreună la Spitalul Fundeni din Bucureşti, ne-a spus chirurgul cardiac Marius Barnard: Dacă aş fi în situaţia să aleg textul epitafului meu, aş cere să fie o relatare a ceea ce am izbutit să fac în România. Era în anul 1979 şi Marius, unul dintre cei doi fraţi Barnard care au reuşit primul transplant cardiac la om, era la cea de a doua vizită în România.

Marius Stephanus Barnard

(fotografie de Jan Malstrom)

Venise prima dată cu un an înainte – din proprie inţiativă – cu o întreagă echipă medicală, pentru a ajuta chirurgia cardiacă din ţara noastră, care, la vremea aceea,  se afla într-un mare impas. Printr-o fericită serie de întâmplări, vizitele de ajutor profesional ale medicilor sud-africani au fost posibile şi ele au schimbat radical mersul lucrurilor: rezultatele operaţiilor pe inimă s-au îmbunătăţit, chirurgia cardiacă română a fost resincronizată la marile progrese făcute în acest domeniu în lume, mai mulţi bolnavi au fost operaţi, cazuri mai complexe au fost abordate cu succes şi mai mulţi adulţi şi copii s-au întors la o viaţă normală. Într-adevăr, minunate fapte care să fie amintite la sfârşitul unei vieţi. Şi iată că trista zi a unei recunoscătoare aduceri aminte a venit: viaţa lui Marius Barnard, plină de reuşite, dar şi grevată de o lungă şi chinuitoare suferinţă, s-a sfârşit. Îi dorim din suflet ca destinul său viitor să fie aşa cum ne mărturiseşte că şi-l doreşte el însuşi în cartea autobiografică Momente-cheie dintr-o viaţă închinată binelui (Editura Humanitas 2013) : Un alt motiv pentru care doresc să ajung în rai este să- mi regăsesc părinţii, să le mulţumesc pentru tot ce-au făcut pentru mine şi să trăiesc cu ei, cu Inez şi cu familia mea în veci. Mulţi necredincioşi vor spune că astea sunt doar baliverne şi că nu există viaţă după moarte. Ei sunt aceia care te întreabă ce- ai să faci când vei descoperi că nu există nici ceruri şi nici iad. La asta am răspuns întotdeauna că ar fi o mare dezamăgire. Dar ce vor face ei, îi întreb, dacă vor descoperi că eu am fost cel care a avut dreptate?

Datorită credinţei mele în viaţa veşnică, nu mă tem de moarte. Cum aş putea? După treisprezece ani de cancer – cu toată suferinţa, cu toate complicaţiile şi umilinţele prin care am trecut –, pot să spun cu convingere că Îi mulţumesc Domnului că mi- a dat cancerul. Prin el L- am regăsit pe Dumnezeu şi mi s- a promis viaţa veşnică. Ce târg avantajos!

Chirurgii Christiaan şi Marius Barnard în anul 1967, după primul transplant cardiac uman.

Marius Stephanus Barnard a fost unul dintre cei cinci fii ai unui pastor protestant din micul oraş Beaufort West, din Africa de Sud. Ca şi fratele său mai mare, Chirstiaan Neethling (1922-2001), Marius a studiat medicina în Africa de Sud, s-a specializat în chirurgie cardiacă în Statele Unite şi a fost membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din oraşul Capetown. La 3 Decembrie 1967,  acolo a avut loc istorica operaţie prin care inima foarte bolnavă a unui pacient în pragul morţii a fost înlocuită cu succes cu inima normală a unei tinere, ucisă de un accident de trafic. Nu există un act medical mai intens mediatizat şi care să fi captat în mai mare măsură atenţia şi interesul lumii. Tot ce se făcuse până la acea dată în domeniul medical, ca şi tot ce s-a făcut după aceea, tratează  bolile. Transplantul cardiac tratează moartea şi aduce celor a căror existenţă este ameninţată imediat, viaţa.

Dar  participarea sa la marea experienţă a transplantării inimii nu a fost singura şi cea mai mare realizare profesională a doctorului Marius Barnard. El a adus contribuţii mari la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii şi in special în  acela al corecţiei cardiopatiilor congenitale.

Un lucru uneşte toate momentele cheie din prodigioasa biografie a doctorului Marius Stephanus Barnard: nevoia de a participa la înfăptuirea binelui.

El a fost mânat de ardoarea unei misiuni, care l-a făcut să trudească în greaua viaţă a unui chirurg cardiac devotat, a contribuit la perfecţionarea tehnicilor de operaţie şi a salvat vieţile a mii de pacienţi, între care şi sute de bolnavi români. Tot în spiritul unui misionar şi, asumându-­şi riscuri şi critici, a mers cu echipa lui de multe ori în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv România,  şi a lucrat acolo luni de zile, fără nicio recompensă.

După încheierea carierii sale medicale, Dr. Marius Barnard s-a dedicat activităţii politice, a devenit senator în parlamentul sud-african şi a militat pentru îndepărtarea apartheid-ului şi a democratizării ţării sale.

Ulterior el a fost cel care a inventat o nouă formă de asigurare medicală, care să ajute pe cei afectaţi de boli foarte grave, care necesită tratamente de mare complexitate, de lungă durată şi foarte costisitoare. Câţiva ani, Marius Barnard a străbătut lumea, promovând noua formă de asigurare, destinată ajutorului pentru cei foarte bolnavi.

Nu ştim dacă Romania va fi menţionată în epitaful doctorului Barnard, care va fi îngropat în oraşul Hermanus, unde şi-a petrecut ultima parte a vieţii.  Ce ştim însă sigur e că numele său ar trebui să rămână inscris în memoria societăţii româneşti alături de numele altor străini care, punându-se în slujba oamenilor, şi nu a unei ţări anume, ne-au schimbat destinele.

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. Se pare ca la chirurgie vasculara avem talent; transplantul cardiac, dincolo de gestionarea rejectarii si a problemelor fiziologice, este o chestiune de chirurgie vasculara, nu-i asa? Marturisesc ca nu cunosteam aceste detalii biografice. Sa nu-l uitam nici pe Henry Haimovici, un alt foarte talentat chirurg de origine romana. Multe ni s-au spus in facultate si multe inutile. Istoria medicinei nu s-a facut, nici formal, nici informal.
    Despre existenta lui Haimovici am aflat de-abia dupa ce am parasit Romania. Nu-i nimic. Mai bine mai tarziu decit niciodata. Odihneasca-se in pace amandoi.

  2. D-le Martin, am citit cu intarziere articolul dvs.
    Il salut cu recunostinta, asa cum e de salutat orice articol, orice fapta si orice om ne scot din mizeria cotidiana si ne reamintesc ca – indiferent ca e implicata si credinta sau nu – pentru oameni exista, sau macar ar trebui sa existe idealuri mai inalte decat acela de a ne umple burdihanele sau portofelele.
    Spre deosebire de dvs., si inteleg ca si de ceilalti comentatori, n-am nimic de-a face cu medicina (decat cel mult in calitate de pacient… si de tata :-) ), dar imi amintesc cuvinte la fel de frumoase spuse mie despre fratii Barnard de o ruda de-a mea, probabil coleg de generatie de-al dvs. (la vremea respectiva tanar chirurg cardio-vascular la SMC).
    Privilegiul de-a lucra o vreme alaturi de chirurgii sud-africani a fost, intr-un fel, apogeul carierei sale, lucrul cel mai important care i s-a intamplat in viata profesionala, si care, in mod evident, l-a marcat pentru tot restul vietii.
    E o lectie cu mult talc, cu atat mai mult cu cat, daca nu ma insel, juramantul lui Hippocrates cuprinde in mod expres obligatia asumata de tanarul medic sa-si transfere cunostintele altora, discipolilor sai… o obligatie adesea ignorata sau de-a dreptul respinsa in zilele noastre in Romania, din motive cat se poate de mercantile.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Martin S Martin
Martin S Martin
Doctor în cardiologie în Chattanooga, Tennessee, Statele Unite. Emigrat, în 1985, în Statele Unite, Martin S. Martin, pe numele său “adevărat” Martin Ştefan Constantinescu a fost unul dintre cei mai buni chirurgi cardiologi ai Clinicii de cardiologie a Spitalului Fundeni din anii 70 – 80. Este autorul cărţii America povestită unui prieten din România, apărută, în 2012, la Editura Humanitas, co-autor, alături de dr. Dora Petrilă, al cărţii Spitalul Fundeni: istorie, destine (Humanitas, 2004) şi co-traducător, alături de Daniel Constantinescu, Anca Constantinescu, Mihaela Farcaş şi Andrei Constantinescu, al cărţiiMomente-cheie dintr-o viaţă în slujba binelui, scrisă de Marius Barnard şi Simon Norval şi apărută tot la Editura Humanitas în toamna lui 2013.

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Înapoi la „dreptul forței”. Rusia și China pariază riscant pe declinul și neputința Americii de a le înfrunta

Rezumatul în 10 puncte: Pentru a mai putea conduce lumea și în secolul XXI, SUA trebuie să câștige...

Apocalipsă amânată: Modelele climatice actuale supraestimează semnificativ viitoarele creșteri ale nivelului oceanic. Câteva considerații despre credibilitatea lor

Narațiunile apocaliptice actuale despre Armagedonul climatic conțin mai multe scenarii de groază, dintre care topirea ghețarilor și creșterea nivelului oceanic ocupă un...

Distrugerea ICR. Final de drum

Ce veste proastă - și ăsta e un understatement. De fapt, e o veste oribilă: s-a ajuns la cel mai prost scenariu...

Simptomele marilor europeni după 7 ani de Rusia în Ucraina

Acumularea militară rusă în estul Ucrainei este apreciată în diverse cercuri de expertiză occidentală...

Suspendarea lui Trump pe Twitter e un eşec al nostru, al tuturor

Pe un subiect în care toată lumea are păreri limpezi-cristal şi le strigă în gura mare din secunda doi, îndrăznesc să spun...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro